Viitorul, septembrie 1912 (Anul 6, nr. 1640-1669)
1912-09-25 / nr. 1664
mm Cercetări și anchete o mizeriile Capitalei Starea din sălbăticie din cartierul Tei, fie spanie un proprietar din partea locului. De cîte ori n'am arătat starea de mizerie și sălbătăcie în care zac cea mai mare parte a străzilor Capitalei și în special cartierele mărginașe ? Dar cina din actualii edili s’a gîndit vre-odată să se intereseze da această stare? D. primar Matake Dobrescu nici nu paracicsește măcar să se deranjeze și să se ducă pînă în acele strada și cartiere, spre a-și da singur seamă de mizeria de acolo. Toate protestările, toate plîngerile și toate stăruințele populațiunei, oropsite de vicuria administrațiunei comunale, sunt și rămîn absolut fără nici cel mai mic efect. Salubritatea publică, sănătatea și viața populațiunei sunt lăsate cu totul la voia întîmplărei. Sunt străzi și cartiere întregi așa de neîngrijite și așa de părăsite de către actuala administrație comunală, nu cît ai impresia că nici nu ține de comuna București. Asta, se înțelege, în ceea ce privește chestiunile edilitare, nu și acelea privitoare la veniturile comunale, cari se încasează cu cea mai mare grijă. In ancheta de față ne vom ocupa puțin de mizeria din cartierul Tei și vom arăta ce ne spune un mare proprietar și am distins din partea locului, începem chiar cu d. primar Matakhe Dobrescu care are un loc viran pe șos. Ștefan cel Mare No. 85, loc pe care nu l'a îngrădit nici pină acum, deși am mai vorbit încă de istă primăvară despre acest lucru. In campania de lucru a anului curent, era prevăzut și facerea trotuarului de asfalt prin partea locului, pentru înlesnirea circulației publicului. Locul acesta însă t fiind supus al retragere, d. Matache Dobrescu, îndată ce a venit la primărie, a avut grijă să încaseze bani cu prisosință de la comună pentru partea de trotuar ce i s’a luat, deși nu avea drept să ia nici un ban, căci era supus aici istei. Cu toate acestea, primarul Capitalei nici n'a făcut trotuar și nici nu și-a îngrădit pînă acum locul. Din această cauză circulația pe acolo, mai ales pe timp de ploae, este foarte grea, iar locul viran al d-lui Matake Dobrescu a devenit un refugiu pentru apași și un maidan unde se depun toate gunoaiele și toate murdăriile. Astfel primarul Capitalei, prin napăsarea-i condamnabilă, primejduește sănătatea locuitorilor din jurul proprietății Sale. Convorbitorul notru ne roagă să invităm pe d. primar a trece prin strada Lozeanu, k ospățul căreia va da de o baltă mare, între cimitirul Reînvierea și linia ferată spre gara Obor. Este absolut cu neputință de trecut cu piciorul pe acolo, fără a te expune la mare primejdie. Totdauna in timp de ploae, stagnează acolo foarte multă apă din pricină că gura canalului de scurgere este mai naltă decit strada iar pa deasupra se află și astupată. Populația din partea locului (cartierul Tei), este foarte numeroasă și nu poate trece pe strada Lizeanu dacii sărind gardurile prin curțile oamenilor. Dacă d. Matache Dobrescu vrea să sa încredințeze despre acest lucru— în cazul cînd d-sa, ca un boer ea este, nu se poate deranja să meargă pică acolo—n’are decit să trimeată la fața locului pe unul din ajutorii de primar, însoțit de inginerul comunei. Suntem siguri că primarul nu se deranjează pentru un lucru așa de neînsemnat. Pe oricine va trimite însă d-sa, se va convinge de adevărul spuselor noastre și va auzi, în acalaș timp, «felicitările» și «complimentele» frumoase ce se aduc primarului Capitalei pentru «părinteasca» solicitudine cu care îngrijește de interesele și nevoile contribuabililor. Lumea spune, și cu drept cuvînt, că primarul se interesează numai de parcurile unde se plimbă clopoli și de asfaltarea stradelor pe unde își au proprietățile. — De noi, cei din cartierul Teilor, spun locuitorii, nu se interesează de loc, pare că n’am plăti dările către comună. In șoseaua Ștefan cel Mare, la No. 206, vis-a-vis de moara Assan, există o casă dărăpănată, scundă, eșită in mijlocul stradei, cu streașină și pereții gata să cadă peste trecători, din moment in moment. Tot în acea carte se mai află cîteva cocioabe insalubre și mizerabile, focare de infecție și tuberculoză, adevărate morminte pentru acei nenorociți cari locuesc acolo. Aceste case ar trebui fotografiate pentru ca cititorii să se poată convinge și să-și facă o idee ci de slabă despre adevărata stare de mizerie și de sălbăticie în care se află. O parte din casa de la stradă nu are pereți, așa că servește in timpul nopței la diferite necesități inexorabile Alăturea de acest loc se află un birtcîrciumă pentru lucrătorii din împrejurimi și țăranii cari trec pe acolo. Fără îndoială că se impune dărîmarea cît mai curînd a acestei dughene infecte și primejdioase pentru sănătatea și viața publicului, precum și a celorlalte cocioabe din curte declarate ca insalubre. Toate aceste cocioabe sunt locuite de țigani și constitue unul din acele teribile focare de tuberculoză, descrise așa de mișcător de către d. dr. I. Costinescu. — Este drept, a sfîrșit proprietarul care ne-a dat toate amănuntele de mai sus, că n’avem nici o încredere că primarul Capitalei va lua vre-o măsură de îndreptare. Cu atît mai mult, cu cit proprietăreasa cocioabelor de mai sus, se că laudă este protejată de un consilier comunal, așa că oricît de insalubre are, nu se teme că i se va dărîma cineva. Mai mult, Consilierul în chestiune a făgăduit proprietăresei că va stărui sa fia expropiată, dîndu-i și lui jumătate din suma ce va scoate de la comună. Iată cu ce se îndeletnicesc edilii Capitalei și pe fal de gospodăria știe să facă faimosul nostru primar: Gh. Brateș Mirare intîmfnt In invățămintul primar urban s’a făcut următoarea mișcare. Au fost transferați: D. N. Popovici de la Buhăcine la Mărgineni-Crihani (Bacău), D. N. Georgescu de la Călinești la Provița de sus (Prahova), D-na Maria Popescu de la Crucea la Dragoș-Vodă (Ialomița). D. Titus Guzeanu de la școala No. 4 de băeți din Brăila, la școala No. 3 de băeți acelaș oraș în locul d-lui T. Rădulescu, care trece în locul său. D ra Demetru Cernea, de la Ceacîru-Țibănești la Viziru (Brăila). D na Evgheniia Georgescu, de la Terpezița la Brădeștii din Deal. Au fost deplasați : D. Gh. Popescu de la Balta (Mehedinți) la Olănești (Vîlcea), D. Varbianu Gh. de la școala No. 2 de băeți din Huși la școala No. 1 de băeți acelaș oraș. ANARHIȘTII NOȘTRI ȘI RAZBOIUL PROPAGATDA CRI HI HALA «Rominia Muncitoare» publică un articol antipatriotic și anti-militarist al anarhistului Al. Nicolau. Evenimentele ne dovedesc cită dreptate am avut atunci cînd am criticat ușurința cu care Curtea cu jurați de Ilfov a achitat pe anarhistul antimilitar Al. Nicolau, colaborator al „Romîniei Muncitoare". In adevăr, indulgența neexplicabilă a comisiunei juraților a dat un nou curaj acestui revoluționar, care, cu ajutorul organului oficial al partidului sindicalist, caută să răspîndească în masele muncitorești ideile cele mai primejdioase în vremuri normale, — criminale în actuala situație. Negreșit, nu facem muncitorimei injuria de a o crede capabilă să împărtășească ideile acestui domn, care rîvnește la trista celebritate a unui Herod roman ; — cunoaștem prea bine pe muncitorii noștri, sentimentele lor patriotice și naționale, pentru ca să ne dăm seama că ideile d-lui Nicolau vor rămîne fără răsunet. Dar, oricum, se vor găsi poate linii, pe cari asemenea rătăciri să-i influențeze. Și acum, cînd chiar celebrul Hervé și-a renegat teoriile antipatriotice și antinaționale, e întristător să asistăm la o asemenea propagandă, mai ales cînd socialiștii din Bulgaria au cu totul o altă atitudine. Dar să învederăm prin citeva citații, ideile articolului despre care vorbim mai sus, și pe cari le reproducem ca document: «Țara Romînească este înconjurată de un cerc de foc.Nu se știe ce ne va aduce viitorul cel mai apropiat. Armate rusești vor trece poate granițele noastre, cum au făcut de atîtea ori in decursul veacurilor, spre a scăpi creștinătatea de urgia musulmană, sau, poate, «ploșnița» regală a Romîniei, sluga plecată a cabinetelor din Berlin și Viena, va primi ordin de la statul major austriac să trimeată armata romînească contra popoarelor Balcanice cari au sfidat sfaturile contelui Berthold și acum amenință supremația ce Austria exercită în Balcani de vre-o jumătate de secol». Și, mai departe: «Și... se vor distruge orașe, se vor devasta cîmpuri, zeci de mii de oameni vor fi masacrați, sîngele va inunda pămîntul, va infecta fluviile și isvoarele. Se vor ascunde dezastrele și numărul morților, se vor anunța numai victoriile. In ziua cînd ziarele vor cînta gloria armatelor și vor face apologia generalilor și a «marilor căpitani» care se vor fi războit de la cartierele generale, în orașele pustii și în satele întunecate, vor fi rămas numai văduve și orfani fără sprjin și fără ajutor. Pe cîmpul de luptă și învinșii și invingatorii fobosiți vor cunoaște groaza foamei, a setei și a frigului ; toți vor simți trecînd moartea pe lingă ei, vor auzi șuerind gloanțele și explodînd bombele. In sfîrșit, încheierea: «Jos războiul! Jos patriotizmul criminal în numele căruia popoarele se măcelăresc reciproc ! Trăiască socializmul internațional!» Poate că in vremuri normale asemenea articole să nu aibă nimic alarmant în ele. In situația actuală însă, cînd țara poate, dintr'un moment într'altul face apel la patriotismul fiilor ei, propaganda aceasta antipatriotică și antimilitaristă este, încă odată, pur și simplu criminală. Rezultatul alergărilor de la Boineasa ZIUA ZII A Duminecă 23 Septembrie Vremea a fost foarte urîtă așa că a împiedicat publicul de a participa în număr mai mare. Cursele au fost destul de interesante și am remarcat pe Charam , care s -a venit în formă și promite să facă și de aci înainte curse frumoase. Premiul Zurloia 2400 m.—I Khaisang (Taylor) al d-lui Zisso ; 11 Dănciuc (Cockeram);lll John Strong(Rees); N. P. Thurso, Lephefrite, cîștigat ușor 6 lungimi 1 cap. 5=15 Plasat 5=7,50; 8 Premiul de Toamnă 4700 lei, 1500 m.—I Gharancy (Cockeram) al d-l ui Miron Costin; II Zbîrcea (Sanderson) ; III Via (Abel), N. P. Lonesome, Marjorie, Lady Villers, Orphise, Juvenal, Bogor, trei sferturi lungime, 1 și jum. P. 5=61,50 Plasat 5=27; 13,50; 17 Premiul Edwin 3000 lei, 2.500 m. _ 1 Sanda (Fetting) a d-lui Negropontes; 11 Parfumeuse (Taylor); III Gross Hills (Gorpentier). N . Rim, Baby Mine, Alouette, Anschel, Serkente. Gîștigat 1 jum 1. 1 cap. 5=2S. Plasat 5—8,50; 8,50; 10. Premiul Kiajna 2700 lei, 2400 m. — I Mitition (Heed) a d-lui Manu) II Fetița (Rees) III Ținea (Chirilă). N. P. Oana, Albatros, Lozinca f, ușor 4 1. 31. 5=*plasat 5=6,50. 12. Premiul St. Leger Romin 9700 lei, 3000 m. — 1 Progres (Wisod) al d-lui Marghiloman II Toto (Fetting) III Agen (Athos), N. P. Ramura, Mm Cudlinesse, luptă 1 lungime 5=9 plasat 5=5,50; 5.50. Premiul Blanque 2800 lei, 1000 m. — I. Sultănica (Wiley) a d-nului Marghiloman II Giberne (Horvath) III Spaima (Cockram), N. P. Jon Jon, Moldova, Perusal, Sărmana, Fieuriste, ușor 2 jum. 1. 2 jum. 1. 5=39,50. Plasat 5=8. 9. 6.50. Mir. m..1 ">v>‘cosim. Agricultură Bursa noastră de efecte In mijlocul svonurilor de râzboiu și al mobilizărilor din Balcani. Bursa noastră de efecte a avut o zi de panică. Din fericire, după 24 de ore, calmul a revenit și valorile, cari notaseră în ajun mari scăderi, au reînceput să se urce. Panica de care vorbim n’a avut nici un sens. Mai întîi evenimentele din Balcani n’au luat întorsătură gravă de temut. Și apoi chiar dacă ar fi luat-o, situația Statului nostru, faptul că la noi nu se vede măcar un început de mobilizare, trebuia să îndemne bursa noastră să fie liniștită. Mai e un fapt care trebuia să excludă orice panică. La noi nu se negociază nici o valoare a Statelor balcanice; comerțul nostru extern noi îl facem cu deosebire cu țările mari din Apus; băncile noastre acordă credit numai locuitorilor țarei; situația financiară a Statului e prosperă — atîtea cuvinte dar de a nu fi neliniștiți. Bacă totuși a fost panică la cele manciare comerț — Industrie cea le 1.180.000, față de 980.000 tone în aceiași perioadă din anul trecut, deci cu 200.000 tone în plus. De altfel, producțiunea este în creștere simțitoare și nouăle sonde cari au erupt în ultimul timp, sau a căror erupțiune se așteaptă din zi în zi vor mări și mai mult. Firmele înscrise in 1911 .După statisticele întocmite de către ministerul de justiție au fost înscrise următoarele firme: bursa noastră, faptul nu poate față, producțiunea a atins cifra de fi atribuit de cit speculei. Ne pare bine că lucrurile au revenit la normal. Căci pe domeniul afacerilor trebue, mai mult ca oriunde, să nu ne pierdem cumpătul. Altminteri se cauzează un râu general economiei naționale, ceea ce nu trebue să se întimple în nici un caz. încasările G. F. R. — Incasările in luna August 1912 la căile ferate române au fost de 10.961.501 lei, față de 10.608.954 lei în August 1911 și de 10.014.149 lei în August 1910. Dela 1 Aprilie și pînă la 31 August 1912, încasările s-au ridicat la 46.987.614 lei, cu 3.953 342 lei in plus față de 1911, cari au fost de 43.034.272 lei și cu 8.965.421 lei în plus, față de încasările de aceiași perioadă a anului 1910, cari au fost de 38.022.193 lei. Taxa de export a tarițelor.—Un decret regal publică in «Monitorul Oficial» No. 138 dela 22 Sept. (8 Oct o. hotărăște următoarele: Art. 1. Se suspendă pe termen de încă 3 luni, cu începere dela 9 Oct. 1912, taxă vamală de export de 2 lei suta de kgr., prevăzută de art. 11 al tarifului vamal de export. Producțiunea de țiței se menține urcată. In August c. producțiunea a fost de aproape 148,000 tone. In primele opt luni ale anului de Firme individuale urbane > » rurale » sociale urbane » » rurale Total cele mai multe firme Înscrise in 1911 au fost în București: 928 (924 în 1910). Urmează Iași cu 189 firme (144), Brăila cu 202 (214), Galați cu 137 (104), Ploești 101 (121. In restul orașelor numărul firmelor noui înscrise în 1911 și 1910 a fost mai mic decit o sută. Renta romînească. La Bursa din Anvers singură renta românească a conservat o atitudine calmă. Pe cînd rentele statelor balcanice au suferit, din cauza evenimentelor politice, scăderi însemnate, renta romînească 1894 : 4 la sută a 91 un sfert, iar renta 4 la sută din 1908 a fost susținută la 90 jum. Renta 4 la sută din 1910 este staționară la 80 jum. Mișcarea artistică-literară Friederichi Nitzsche despre citit și scris Chestiunea cititului și scrisului, este la ordinea zilei. Credem dar interesant pentru cititorii noștri pasagiul de mai jos, pe care îl traducem din faimoasa carte a filosofului german Nitzsche .Astfel a vorbit Zarathustra“. Din tot ce s’a scris iubesc numai aceea ce e scris cu sînge propiu. Scrie cu sînge și vei afla că sîngele e spirit. Nu e așa ușor să înțelegi sîngele străin. Urăsc pe trîndavii cari citesc. Cine cunoaște pe cititor, nu mai face nimic pentru dinsul, încă un veac de cititori și spiritul însăși va mirosi, urît. Faptul că e permis oricui să învețe a citi, strică pentru durată nu numai scrisului, dar și gîndirei. Spiritul a fost cîndva Dumnezeu apoi a devenit om și acum va deveni poate, chiar vulg. Cine scrie cu sînge și în proverbe, nu vrea să fie citit, ci învățat pe dinafară. In munți, drumul cel mai scurt e de la culme la culme,dar pentru aceasta trebue să ai picioare lungi. Proverbele să fie culmi iar cei către cari vorbești, uriași. Aerul curat, pericolul apropiat, iar spiritul plin de o ciudă veselă, sunt lucruri cari se asociază bine. Voiu să am demoni în jurul meu căci sunt curagios. Curagiul care alungă fantomele își creează singur demoni; curagiul vrea să rîdă. La noi și in străinătate Eu nu mai simt în comun cu voi. Norul pe care îl văd dedesuptul meu, această negreață și greutate de care ride tocmai norul vostru de vreme rea. Voi priviți în sus cînd sunteți dornici de înălțare. Eu privesc in jos, căci sunt înălțat. Care dintre voi poate să fie înălțat și să rîdă tot odată ? Cine urcă pe munții cei mai înalți rîde de toate tragediile, jucate sau trăite. Neîngrijorați, batjocoritori, potentați — astfel ne vrea înțelepciunea. Ea este o femee și iubește întotdeauna numai pe un războinic. Voi îmi spuneți: «Viața i o povară grea». De ce ați avea însă dimineața mîndria, iar seara supunerea voastră ? „ Viața-i o povară". La ce sunteți atunci atît de gingașii! Suntem cu toții niște drăgălași măgari și măgărițe, buni de împovărat. Ce avem comun cu bobocul de trandafiri care tremură pentru că poartă pe dinsul un strop de rouă ? Drept puns, nu nu iubim viața pentru că ne-am obișnuit cu viața, ci pentru că ne-am obișnuit cu iubirea. E in totdeauna puțină nebunie în iubire și puțină înțelepciune în nebunie. Și mie, care sunt de folos vieții, îmi pare că fluturii și beșicile de săpun și alte specimene de acestea printre oameni, sunt cei cari cunosc mai bine norocul. A vedea fluturînd aceste efemeride ușoare, nestatornice, cochete și smintite e cauza care'l face pe Zarathustre să plingă și să evite. Ași crede numai intr'un Dumnezeu care ar înțelege să joace. Cînd mi-am văzut diavolul l’am găsit serios, sobru, profund și solemn, era spiritul greutății, printr'însul, cad toate lucrurile. Nu prin minte, ci prin zis ucidem. Ridicați-va și hai să ucidem spiritul greutății! Am învățat să umblu, —de atunci mă las să fug. Am învățat să sbor,— de atunci nu mă las să fiu îmbunncit ca să pornesc din loc. Acum sunt ușor, acum sbor, acum mă văd dedesuptul meu, acum trece jucînd un zeu prin mine. Astfel a vorbit Zarathustra. E. M. Edgar Poe deși îndesjuns de cunoscut și tradus aproape în toate limbile din lume, are totuși opere cari n-au văzut încă dacît tiparul englezesc. D-l Victor Orban a tradus pentru prima oară în limba franceză «Marginalia» care a apărut zilele acestea. -na Georgeta Leblanc, soția lui Maurice Maeterlinck publică un volum intitulat «Pelerinaj prin țara D-nei Bovary». iie va fi succesorul lui Massenet la Institut ? Iată ce mare problemă artistică se desbate în momentul de față la Paris. Printre cei mai indicați se ocupă locul maestrului, se citează numele lui Gustave Charpantier, Cămile d’Erlanger și Xavier Leroux. Dintre cei mai bătrîni vor candida André Messager și Paul Vidal iar un candidat aparte este, Gabriel Pierné. Eri la Botoșani, s’a pus piatra fundamentalt Acum un an, memoria lui Eminescu a fost sărbătorită la Galați cu ocazia eternizarei poetului într’un monument de marmură, in localitate. Anul acesta memoria lui Eminescu a fost sărbătorită cu aceiași pietate și admirație în nordul Moldovei. Er a avut loc la Botoșani ceremonia punerei pietrei fundamentale «Teatrului Mihail Eminescu» ale cărei lucrări erau deja începute încă din vară. Ceremonia a avut loc in fața unui numeros public și a reprezentanților autorităților civile și militare. Au luat cuvîntul d-nii Grigore Goilav și Panait Vizanti, ajutor de primar. D. N. Enășescu fost prefect și actualul președinte al consiliului general județean a lăudat pe inițiatorii acestei idei aducînd mulțumirile sale d-lor Dimitrie Urseanu fost primar și Haritonovici directorul Băncii Naționale. După sfîrșitul ceremoniei invitațiilor li s’au servit șampanie. Iată acum actul comemorativ care s’a subscris de către cei de țară la punerea pietrei fundamentale a «Palatului Eminescu»: „Aci in Botoșani, la capul țarei românești din spre miaza-noapte, oraș vestit odinioară, fiind în calea comerțului, străduitus-au fii săi să înalțe un templu artei, unde străinii de neam să asculte și să învețe limba dulce și . . . . .g. locuri in galerie frumoasa a țarei. Teatrul „Mihail Eminescu” din Botoșani a Teatrului Nihon Eminescu „H. Haritonovici, directorul Băncei naționale, bunul și vrednicul cetățean, cu stăruinți necurmate și cu îmboldiri sufletești, reuși să adune in jurul său suflete alese și puse temelia unei societăți care zidi acest locaș, înfăptuind o idee a Botoșenenilor. „Dimitrie Urșianu, fost primar, puse munca și stăruința și astfel fuse ales ca președinte al societăței. „Panaite Vizante, ajutor de primar in anul clădirei acestui locaș, cu căldura tinereței și bunăvoința statornică, ajută înfăptuirea teatrului. „Făcutu-s'a acest act în zilele Măriei Sale Regele Carol I in al 45-lea an al ințeleptei sale domnii și în al 492-lea an de la nașterea Mintuitorului în luna Septembrie". Urmează apoi semnăturile primarului, consiliului de administrație și al tuturor acționarilor: «Teatrul Mihail Eminescu» din Botoșani, după cum se vede din planul publicat mai jos, este opera arhitectului Gr. Gerobez și după deviz va costa suma de 337.000 de lei. Clădirea va cuprinde mai multe săli, forjeuri și bufete iar sala de spectacol va adăposti 700 de locuri numerotate și repartizate astfel: 84 locuri în 19 loji de sus, 56 locuri în 13 loji de balcon, 270 de locuri la parter, 110 locuri în balcoane și 180 de Ittpai. II i .Neglijente condamnabile. — Canalizarea lașului Brăila.—«Viitorul» in țară i Tcuci, Constanța, Ghergani, R.Srirat. — Nenorocirea din stația B. M. întrunirea meseriașilor din Brăila — Capitalat Focul dela Hotel Bruxelles, Dezordine, Accident, Scandal, e tc. etc. in București și evenimentele din Balcani. Cum au oscilat efectele in ultima săptămână Dămaci o listă de efecte și acțiunile încheiate la Bursa din București, in ultima săptămână adică de la 17—22 Septembrie curent. Scrisurile fondate rurale , la sută de la 100.32 jum. cui erau la 17 Septembrie, au scăzut la 100.15 (in ziua de 18 Septembrie), la 99.75 (20 Sept.), la 99.70 (21 Sept.) și la 99.15 (22 Septembrie). Scrisurile funciare urbane București 5 la sută, dela 99.70, s’au urcat la 99.75 (18 Sept.) după care au scăzut la 98.25 (22 Sept.). Acțiunile Băncii Naționale de la 5600 (17 Sept.); la 5567 casa (18 Sept.), 5540 (21 Sept.). Acțiunile Casei Burate de la 1870:5 (17 Sept.) la 1770: 800 : 790 (21 Sept.). Acțiunile Băncei Agricole de la 636 (17 Sept.), la 621: 18: 19 (18 Sept.); la 587: 5: 76 (19 Sept), la 580: 1: 480 (20 Sept.); s’au urcat la 590: 1:23 (21 Sept.) și apoi s-au scoborit la 572: 170: 4 (22 Sept.). Acțiunile Băncii Marmorosch Blank 945 (18 Sept.) și 922 (19 Sept). Acțiunile Băncei de Credit Român 953 (17 Sept.); 944:40 (18 Sept); 930: 20 (19 Sept.); 930:17 (20 Sept.) și 915 (22 Sept.)Acțiunile Băncei Generale Române 2295: 90 (17 Sept.) și 2245: 50 (21 Sept.). Acțiunile Băncei Românești la purtător 872 (17 Sept.), 860 (18 Sept.), 832 (19 Sept), 825 (20 Sept.), 836 (21 Sept.), 835 (22 Sept.); nominative 848 (17 Sept.) și 836 (18 Sept.). Acțiunile soc. Dacia-Romînia 1838 (17 Sept), 1815 (18 Sept.), 1760 (19 Sept.), 1759 (20 Sept.) 1780 (21 Sept.) și 1768 (22 Sept). Acțiunile soc. de asigurare Naționala 1328 (17 Sept), 1285 (19 Sept), 1260 (21 Sept). Acțunile soc. de asigurare Generala 1340 (18 Sept), 1270 (20 Sept), 1260 (21 Sept) și 1270 (22 Sept). Acțiunile soc. Sinaia de la 540 la 550. Din ceea ce se știe, n’au fost atît evenimentele din Balcani cari au contribuit la aceste oscilațiuni, ci mai mult un joc de Bursă cam forțat. Amenzile contra beției D. dr. Bardescu, directorul general al serviciului sanitar, a adresat medicilor primari de județe următoarea circulară: Cu ocaziunea inspecțiunilor ce am făcut in țară și din diferitele reclamațiuni ce se primesc la această direcție, am constatat, că d-nii medici de circumscripții rurale abuzează de dispozițiunea art. 33 din legea pentru monopolul vinzării băuturilor spirtoase din comunele rurale și măsuri contra beției, aplicînd amenzi exagerate în cazuri cari nu comportă vre-o gravitate. S’a observat în cele mai multe cazuri, că aplicarea excesivă a unei dispozițiuni legale, prodice efectul contrar decit cel așteptat. De aceea, direcțiunea crede că este in interesul d-lor medicii de circumscripție și în avantajul prestigiului moral al d-lor, ca pe viitor să uzeze cu moderațiune de dispozițiunile sus menționatului articol. Informaiiuni Pggnifice In urma celor două consilii de miniștri ținute alaltăeri la Sinaia, d. P. P. Carp a fost chemat telegrafic la București. Guvernamentalii afirmă că, de data aceasta, d. Carp va trata direct cu d. Take Ionescu formarea unui minister conservator. înregistrăm știrea cu rezerva pe care o impune situațiunea creată prin ruperea tratativelor dintre d-nii Maiorescu și Take Ionescu. In tot cazul o schimbare se va produce în situația politică în cursul acestor zile. *** Ministerul cultelor și mstrucțiunei publice, «duce mulțumiri următoarelor persoane : D-lui căpitan N. Opovici, ajutor de primar al orașului Caracal, care a dăruit gimnazului din acea localitate, mai multe obiecte de fizico-chimie și aparate de gimnastică, în valoare de 1.500 lei și d-lui G. Calonfirescu, proprietarul moșiei Oltenița rurală, că a dăruit bisericii din satul Valea Roșie, comuna Mitreni, un clopot, în greutate de 243 kgr., în valoare de 843,25. Azi Luni vor începe manevrele regale între Ploești-Pucheni-București. Vor lua parte toți directorii superiori din ministerul de războiu. *** Rezultatul votului pentru alegerea de membri, in consistorul superior bisericesc, din județul Falciu, a fost cel următor : Econom Stavrofor D. Ciocârlan 43 voturi bune și 11 anulate. Econom G. Vasiliu 45 voturi bune și 9 anulata. Biuroul a proclamat aleși pe ambii candidați. *.* In vederea apropierei epocei vinificărei strugurilor și a garantărei unui control eficace, direcțiunea generală a serviciului sanitar a intervenit pe lingă d-nii prefecții de județe și poliție și pe lingă d-nii primari, rugindu-i să dea cuvenitele ordine organelor administrative pentru a observa in mod riguros ca, prepararea vinului să se facă numai la locul de producție și absolut numai cu struguri proveniți din podgoria respectivă. Orice abatere de la dispozițiunile regulamentului asupra privigherei sanitare a alimentelor și băuturilor trebue făcută cunoscut medicilor respectivi, cari au primit de la direcția sanitară instrucțiuni în această privință. *,* Mîine, Marți 25 e., este aniversarea nașterei M. S. Regelui Nicolae I al Muntenegrului. M. S. s’a născut in anul 1841. *** îndemnăm pe cititoarele noastre să viziteze. Înainte de a-și face aprovizionările de toamnă și iarnă, cunoscutul magazin «LA HULLTA», Piața Sf. Gheorghe, unde vor găsi o expoziție din cele mai alese noutăți in stofe franțuzești și englezești, pentru costume «tailleur», mătusării și garnituri de tot soiul pentru rocii, haine de dame, confecțiuni și încălțăminte americane pentru copii, articole de botez, etc. etc. Retonul de articole bărbătești este de asemenea la înălțimea exigențelor distinsei clientele a acestui magazin. In cursul sâptămînei viitoare, la Teatrul Național din București va fi o noua premieră cu Dușmanul poporului, piesă în 4 note de Hibsau. D. N. Săvulescu institutor la Șura Seacă a fost detașat ca sub-revizor al județului Dîmbovița. Dr.A.Agemoglu Boale de Stomac și Infestîus Consult. 8—9 dim. și 2—4 p. m. Telefon No. 83,8 — STRADA ARMAS 7 — Specialist în