Viitorul, septembrie 1912 (Anul 6, nr. 1640-1669)

1912-09-25 / nr. 1664

mm C­ercetări și anchete o mizeriile Capitalei Starea din sălbăticie din car­tierul Tei, fie spanie un proprietar din partea locului. De cîte ori n'am arătat starea de mizerie și sălbătăcie în care zac cea mai mare parte a străzilor Capitalei și în special cartierele mărginașe ? Dar cina din actualii edili s’a gîndit vre-odată să se intereseze da această stare­­? D. primar Matake Dobrescu nici nu paracicsește măcar să se de­ranjeze și să se ducă pînă în acele strada și cartiere, spre a-și da singur seamă de mizeria de acolo. Toate protestările, toate plîngerile și toate stăruințele populațiunei, oropsite de vicuria administrațiunei comunale, sunt și rămîn absolut fără nici cel mai mic efect. Salubritatea publică, sănătatea și viața populațiunei sunt lăsate cu to­tul la voia întîm­plărei. Sunt străzi și cartiere întregi așa de neîngrijite și așa de părăsite de către actuala administrație comunală, nu cît ai im­presia că nici nu ține de comuna București. Asta, se înțelege, în ceea ce pri­vește chestiunile edilitare, nu și a­­celea privitoare la veniturile comu­nale, cari se încasează cu cea mai m­are grijă. In ancheta de față ne vom ocupa puțin de mizeria din cartierul Tei și vom arăta ce ne spune un mare proprietar și am distins din partea locului, începem chiar cu d. primar Ma­­takhe Dobrescu care are un loc viran pe șos. Ștefan­ cel­ Mare No. 85, loc pe care nu l'a îngrădit nici pină a­­cum­, deși am mai vorbit încă de­ istă primăvară despre acest lucru. In campania de lucru a anului cu­rent, era prevăzut și facerea trotu­arului de asfalt prin partea locului, pentru înlesnirea circulației publicu­lui. Locul acesta însă t fiind supus al retragere, d. Matache Dobrescu, în­dată ce a venit la primărie, a avut grijă să încaseze bani cu prisosință de la comună pentru partea de tro­tuar ce i s’a luat, deși nu avea drept să ia nici un ban, căci era supus a­­ici istei. Cu toate acestea, primarul Capi­talei nici n'a făcut trotuar și nici nu și-a îngrădit pînă acum locul. Din această cauză circulația pe a­­colo, mai ales pe timp de ploae, este foarte grea, iar locul viran al d-lui Matake Dobrescu a devenit un re­fugiu pentru apași și un maidan unde se depun toate gunoaiele și toate murdăriile. Ast­fel primarul Capitalei, prin na­­păsarea-i condamnabilă, primejduește sănătatea locuitorilor din jurul pro­prietății Sale. Convorbitorul notru ne roagă să invităm pe d. primar a trece prin strada Lozeanu, k ospățul căreia va da de o baltă mare, între cimitirul Reînvierea și linia ferată spre gara Obor. Este absolut cu neputință de tre­cut cu piciorul pe acolo, fără a te expune la mare primejdie. Tot­dauna in timp de ploae, stagnează acolo foarte multă apă din pricină că gura canalului de scurgere este mai naltă de­cit strada iar pa deasupra se află și astupată. Populația din partea locului (car­tierul Tei), este foarte numeroasă și nu poate trece pe strada Lizeanu da­cii sărind gardurile prin curțile oamenilor. Dacă d. Matache Dobrescu vrea să sa încredințeze despre acest lucru— în cazul cînd d-sa, ca un boer ea este, nu se poate deranja să meargă pică acolo—n’are de­cit să trimeată la fața locului pe unul din ajutorii de primar, însoțit de inginerul co­munei. Suntem­ siguri că primarul nu se deranjează pentru un lucru așa de neînsemnat. Pe ori­cine va trimite însă d-sa, se va convinge de adevă­rul spuselor noastre și va auzi, în acalaș timp, «felicitările» și «com­plimentele» frumoase ce se aduc pri­marului Capitalei pentru «părinteas­­ca» solicitudine cu care îngrijește de interesele și nevoile contribuabililor. Lumea spune, și cu drept cuvînt, că primarul se interesează numai de parcurile unde se plimbă clopoli și de asfaltarea stradelor pe unde își au proprietățile. — De noi, cei din cartierul Tei­lor, spun locuitorii, nu se interesea­ză de loc, pare că n’am plăti dările către comună. In șoseaua Ștefan cel Mare, la No. 206, vis-a-vis de moara Assan, există o casă dărăpănată, scundă, eșită in mijlocul stradei, cu streașină și pe­reții gata să cadă peste trecători, din moment in moment. Tot în acea carte se mai află cîteva cocioabe in­salubre și mizerabile, focare de in­fecție și tuberculoză, adevărate mor­minte pentru acei nenorociți cari lo­­cuesc acolo. Aceste case ar trebui fotografiate pentru ca cititorii să se poată con­vinge și să-și facă o idee ci­ de sla­bă despre adevărata stare de mizerie și de sălbăticie în care se află. O parte din casa de la stradă nu are pereți, așa că servește in timpul nop­­ței la diferite necesități inexorabile Alăturea de acest loc se află un birt­­cîrciumă pentru lucrătorii din împre­jurimi și țăranii cari trec pe acolo. Fără îndoială că se impune dărî­­marea cît mai curînd a acestei du­­ghene infecte și primejdioase pentru sănătatea și viața publicului, precum și a celorlalte cocioabe din curte de­clarate ca insalubre. Toate aceste cocioabe sunt locuite de țigani și constitue unul din acele teribile focare de tuberculoză, des­­crise așa de mișcător de către d. dr. I. Costinescu. — Este drept, a sfîrșit proprieta­rul care ne-a dat toate amănuntele de mai sus, că n’avem­­ nici o încre­dere că primarul Capitalei va lua vre-o măsură de îndreptare. Cu atît mai mult, cu cit proprietăreasa co­cioabelor de mai sus, se că laudă este protejată de un consilier comu­nal, așa că ori­cît de insalubre ar­e, nu se teme că i se va dărîma ci­neva. Mai mult, Consilierul în ches­tiune a făgăduit proprietăresei că va stărui sa fia expropiată, dîndu-i și lui jumătate din suma ce va scoate de la comună. Iată cu ce se îndeletnicesc edilii Capitalei și pe fal de gospodăria știe să facă faimosul nostru primar: Gh. Brateș Mirare in­­tîmfnt In invățămintul primar urban s’a făcut următoarea mișcare. Au fost transferați: D. N. Popovici de la Buhăcine la Mărgineni-Crihani (Bacău), D. N. Georgescu de la Călinești la Provița de sus (Prahova), D-na Maria Popescu de la Crucea la Dragoș-Vodă (Ialomița). D. Titus Guzeanu de la școala No. 4 de băeți din Brăila, la școala No. 3 de băeți acelaș oraș în locul d-lui T. Rădulescu, care trece în locul său. D ra Demetru Cernea, de la Cea­­cîru-Țibănești la Viziru (Brăila). D na Evgheniia Georgescu, de la Terpezița la Brădeștii din Deal. Au fost deplasați : D. Gh. Popescu de la Balta (Me­hedinți) la Olănești (Vîlcea), D. Varbianu Gh. de la școala No. 2 de băeți din Huși la școala No. 1 de băeți acelaș oraș. ANARHIȘTII NOȘTRI ȘI RAZBOIUL PROPAGAT­DA CRI HI HALA «Rominia Muncitoare» publică un articol antipatriotic și anti-milita­­ri­st al anarhistului Al. Nicolau. Evenimentele ne dovedesc cită drep­tate am avut atunci cînd am criticat ușurința cu care Curtea cu jurați de Ilfov a achitat pe anarhistul antimi­­litar Al. Nicolau, colaborator al „R­o­­mîniei Muncitoare". In adevăr, indulgența neexplicabilă a comisiunei juraților a dat un nou curaj acestui revoluționar, care, cu a­­jutorul organului oficial al partidului sindicalist, caută să răspîndească în masele muncitorești ideile cele mai primejdioase în vremuri normale, — criminale în actuala situație. Negreșit, nu facem muncitorimei injuria de a o crede capabilă să îm­părtășească ideile acestui domn, care rîvnește la trista celebritate a unui Herod roman ; — cunoaștem prea bine pe muncitorii noștri, sentimentele lor patriotice și naționale, pentru ca să ne dăm seama că ideile d-lui Nicolau vor rămîne fără răsunet. Dar, ori­cum, se vor găsi poate li­nii, pe cari asemenea rătăciri să-i influențeze. Și acum, cînd chiar ce­lebrul Hervé și-a renegat teoriile an­tipatriotice și antinaționale, e întris­tător să asistăm la o asemenea pro­pagandă, mai ales cînd socialiștii din Bulgaria au cu totul o altă atitudine. Dar să învederăm prin cite­va ci­tații, ideile articolului despre care vorbim mai sus, și pe cari le repro­ducem ca document: «Țara Romînească este înconjurată de un cerc de foc.Nu se știe ce ne va aduce viitorul cel mai apropiat. Ar­mate rusești vor trece poate grani­țele noastre, cum au făcut de atîtea ori in decursul veacurilor, spre a scăpi creștinătatea de urgia mu­sulmană, sau, poate, «ploșnița» re­gală a Romîniei, sluga plecată a ca­binetelor din Berlin și Viena, va primi or­din de la statul major aus­­triac să trimeată armata romînească contra popoarelor Balcanice cari au sfidat sfaturile contelui Berthold și acum amenință supremația ce Aus­tria exercită în Balcani de vre-o ju­mătate de secol». Și, mai departe: «Și... se vor distruge orașe, se vor devasta cîmpuri, zeci de mii de oa­meni vor fi masacrați, sîngele va i­­nunda pămîntul, va infecta fluviile și isvoarele. Se vor ascunde dezastrele și nu­mărul morților, se vor anunța numai victoriile. In ziua cînd ziarele vor cînta gloria armatelor și vor face apologia generalilor și a «marilor căpitani» care se vor fi războit de la cartierele generale, în orașele pustii și în satele întunecate, vor fi rămas numai văduve și orfani fără sprjin și fără ajutor. Pe cîmpul de luptă și învinșii și invingatorii fobosiți vor cunoaște groa­za foamei, a setei și a frigului ; toți vor simți trecînd moartea pe lingă ei, vor auzi șuerind gloanțele și ex­­plodînd bombele. In sfîrșit, încheierea: «Jos războiul! Jos patriotizmul criminal în nu­mele căruia popoarele se măcelăresc reciproc ! Trăiască socializmul internațional!» Poate că in vremuri normale ase­menea articole să nu aibă nimic alar­mant în ele. In situația actuală însă, cînd țara poate, dintr'un moment în­­tr'altul face apel la patriotismul fii­lor ei, propaganda aceasta antipatrio­tică și antimilitaristă este, încă odată, pur și sim­plu criminală. Rezultatul alergărilor de la Boineasa ZIUA ZII A Duminecă 23 Septembrie Vremea a fost foarte urîtă așa că a împiedicat publicul de a participa în număr mai mare. Cursele au fost destul de intere­sante și am remarcat pe Charam , care s -a venit în formă și promite să facă și de aci înainte curse fru­moase.­­ Premiul Zurloia 2400 m.—I Khai­­sang (Taylor) al d-lui Zisso ; 11 Dăn­­ciuc (Cockeram);lll John Strong(Rees); N. P. Thurso, Lephefrite, cîștigat ușor 6 lungimi 1 cap. 5=15 Plasat 5=7,50; 8 Premiul de Toamnă 4700 lei, 1500 m.—I Gharancy (Cockeram) al d-l ui Miron Costin; II Zbîrcea (San­derson) ; III Via (Abel), N. P. Lonesome, Marjorie, Lady Villers, Orphise, Juvenal, Bogor, trei sferturi lungime, 1 și jum. P. 5=61,50 Plasat 5=27; 13,50; 17 Premiul Edwin 3000 lei, 2.500 m. _ 1 Sanda (Fetting) a d-lui Ne­­gropontes; 11 Parfumeuse (Taylor); III Gross Hills (Gorpentier). N . Rim­, Baby Mine, Alouette, Anschel, Serkente. Gîștigat 1 jum 1. 1 cap. 5=2S. Plasat 5—8,50; 8,50; 10. Premiul Kiajna 2700 lei, 2400 m. — I Mitition (Heed) a d-lui Manu) II Fetița (Rees) III Ținea (Chirilă). N. P. O­ana, Albatros, Lozinca f, ușor 4 1. 3­1. 5=*plasat 5=6,50. 12. Premiul St. Leger Romin 9700 lei, 3000 m. — 1 Progres (Wisod) al d-lui Marghiloman II Toto (Fe­­tting) III Agen (Athos), N. P. Ramura, Mm Cudlinesse, luptă 1 lungime 5=9 plasat 5=5,50; 5.50. Premiul Blanque 2800 lei, 1000 m. — I. Sultănica (Wiley) a d-nului Marghiloman II Giberne (Horvath) III Spaima (Cockram), N. P. Jon­ Jon, Moldova, Perusal, Sărmana, Fieuriste, ușor 2 jum. 1. 2 jum. 1. 5=39,50. Plasat 5=8. 9. 6.50. Mir. m..1 ">v>‘cosi­m. Agricultură Bursa noastră de efecte In mijlocul svonurilor de râz­­boiu și al mobilizărilor din Bal­cani. Bursa noastră de efecte a avut o zi de panică. Din fericire, după 24 de ore, calmul a reve­nit și valorile, cari notaseră în ajun mari scăderi, au reînceput să se urce. Panica de care vorbim n’a a­­vut nici un sens. Mai întîi evenimentele din Bal­cani n’au luat întorsătură gra­vă de temut. Și apoi chiar dacă ar fi luat-o, situația Statului nostru, faptul că la noi nu se vede măcar un început de mobilizare, trebuia să îndemne bursa noastră să fie liniștită. Mai e un fapt care trebuia să excludă orice panică. La noi nu se negociază nici o valoare a Sta­telor balcanice; comerțul nostru extern noi îl facem cu deosebire cu țările mari din Apus; băn­cile noastre acordă credit numai locuitorilor țarei; situația finan­ciară a Statului e prosperă — atîtea cuvinte dar de a nu fi ne­­liniștiți. Bacă totuși a fost panică la ce­le manciare­­ comerț — Industrie cea le 1.180.000, față de 980.000 to­ne în aceiași perioadă din anul tre­­cut, deci cu 200.000 tone în plus. De altfel, producțiunea este în creș­tere simțitoare și nouăle sonde cari au erupt în ultimul timp, sau a că­ror erupțiune se așteaptă din zi în zi vor mări și mai mult. Firmele înscrise in 1911 .După statisticele întocmite de către mini­sterul de justiție au fost înscrise ur­mătoarele firme: bursa noastră, faptul nu poate­­ față, producțiunea a atins cifra de fi atribuit de cit speculei. Ne pare bine că lucrurile au revenit la normal. Căci pe do­meniul afacerilor trebue, mai mult ca ori­unde, să nu ne pier­dem cumpătul. Altminteri se cau­zează un râu general economiei naționale, ceea ce nu trebue să se întimple în nici un caz. încasările G. F. R. — Incasările in luna August 1912 la căile ferate române au fost de 10.961.501 lei, față de 10.608.954 lei în August 1911 și de 10.014.149 lei în August 1910. Dela 1 Aprilie și pînă la 31 Au­gust 1912, încasările s-au ridicat la 46.987.614 lei, cu 3.953 342 lei in plus față de 1911, cari au fost de 43.034.272 lei și cu 8.965.421 lei în plus, față de încasările de aceiași pe­rioadă a anului 1910, cari au fost de 38.022.193 lei. Taxa de export a tarițelor.—Un decret regal publică in «Monitorul Oficial» No. 138 dela 22 Sept. (8 Oct­ o. hotărăște următoarele: Art. 1. Se suspendă pe termen de încă 3 luni, cu începere dela 9 Oct. 1912, taxă vamală de export de 2 lei suta de kgr., prevăzută de art. 11 al tarifului vamal de export. Producțiunea de țiței se menține urcată. In August c. producțiunea a fost de aproape 148,000 tone. In primele opt luni ale anului de Firme individuale urbane > » rurale » sociale urbane » » rurale Total cele mai multe firme Înscrise in 1911 au fost în București: 928 (924 în 1910). Urmează Iași cu 189 fir­me (144), Brăila cu 202 (214), Ga­lați cu 137 (104), Ploești 101 (121. In restul orașelor numărul firmelor noui înscrise în 1911 și 1910 a fost mai mic decit o sută. Renta romînească.­­ La Bursa din Anvers singură renta românea­­scă a conservat o atitudine calmă. Pe cînd rentele statelor balcanice au suferit, din cauza evenimentelor po­litice, scăderi însemnate, renta romî­­nească 1894 : 4 la sută a 91 un sfert, iar renta 4 la sută din 1908 a fost susținută la 90 jum. Renta 4 la sută din 1910 este staționară la 80 jum. Mișcarea artistică-literară Friederichi Nitzsche despre citit și scris Chestiunea cititului și scrisului, este la ordinea zilei. Credem dar interesant pentru cititorii noștri pasagiul de mai jos, pe care îl traducem din faimoasa carte a filosofului german Nitzsche­­ .Astfel a vorbit Zarathustra“. Din tot ce s’a scris iubesc numai aceea ce e scris cu sînge propiu. Scrie cu sînge și vei afla că sîngele e spi­rit. Nu e așa ușor să înțelegi sîngele străin. Urăsc pe trîndavii cari citesc. Cine cunoaște pe cititor, nu­ mai face nimic pentru dinsul, încă un veac de cititori și spiritul însăși va mirosi, urît. Faptul că e permis ori­cui să în­vețe a citi, strică pentru durată nu numai scrisului, dar și gîndirei. Spiritul a fost cînd­va Dumnezeu apoi a devenit om și acum va deveni poate, chiar vulg. Cine scrie cu sînge și în proverbe, nu vrea să fie citit, ci învățat pe di­nafară. In munți, drumul cel mai scurt e de la culme la culme,­dar pentru acea­sta trebue să ai picioare lungi. Pro­verbele să fie culmi iar cei către cari vorbești, uriași. Aerul curat, pericolul apropiat, iar spiritul plin de o ciudă veselă, sunt lucruri cari se asociază bine. Voiu să am demoni în jurul meu căci sunt curagios. Curagiul care a­­lungă fantomele își creează singur demoni; curagiul vrea să rîdă. La noi și in străinătate Eu nu mai simt în comun cu voi. Norul pe care îl văd de­desuptul meu, această negreață și greutate de care rid­e tocmai norul vostru de vreme rea. Voi priviți în sus cînd sunteți dor­nici de înălțare. Eu privesc in jos, căci sunt înălțat. Care dintre voi poate să fie înălțat și să rîdă tot o­­dată ? Cine urcă pe munții cei mai înalți rîde de toate tragediile, jucate sau trăite. Ne­îngrijorați, batjocoritori, potentați­ — astfel ne vrea înțelep­ciunea. Ea este o femee și iubește în­totdeauna numai pe un războinic. Voi îmi spuneți: «Viața i o po­vară grea». De ce ați avea însă di­mineața mîndria, iar seara supunerea voastră ? „ Viața-i o povară". La ce sunteți atunci atît de gingașii! Suntem cu toții niște drăgălași mă­gari și măgărițe, buni de împovărat. Ce avem comun cu bobocul de tran­dafiri care tremură pentru că poartă pe dinsul un strop de rouă ? Drept puns, n­u nu iubim viața pentru că ne-am obișnuit cu viața, ci pentru că ne-am obișnuit cu iu­birea. E in totdeauna puțină nebunie în iubire și puțină înțelepciune în ne­bunie. Și mie, care sunt de folos vieții, îmi pare că fluturii și beșicile de săpun și alte specimene de acestea printre oameni, sunt cei cari cunosc mai bine norocul. A vedea fluturînd aceste­ efemeride ușoare, nestatornice, cochete și smin­tite e cauza care'l face pe Zarathus­­tre să plingă și să evite. Ași crede numai intr'un Dumnezeu care ar înțelege să joace. Cînd mi-am văzut diavolul l’am găsit serios, sobru, profund și solemn, era spiritul greutății, printr'însul, cad toate lucrurile. Nu prin minte, ci prin zis ucidem. Ridicați-va și hai să ucidem spiri­tul greutății! Am învățat­ să umblu, —de atunci mă las să fug. Am învățat să sbor,— de atunci nu mă las să fiu îmbunncit ca să pornesc din loc. Acum sunt ușor, acum sbor, acum mă­ văd de­desuptul meu, acum trece jucînd un zeu prin mine. Ast­fel a vorbit Zarathustra. E. M. E­dgar Poe de­și în­desjuns de cu­­noscut și tradus aproape în toate limbile din lume, are totuși opere cari n-au văzut încă da­cît tipa­rul englezesc. D-l Victor Orban a tra­dus pentru prima oară în limba franceză «Marginalia» care a apărut zilele acestea. -na Georg­eta Leblanc, soția lui Ma­urice Maeterlinck publică un vo­lum intitulat «Pelerinaj prin țara D-nei Bovary». iie va fi succesorul lui Massenet la Institut ? Iată ce mare problemă artistică se desbate în momentul de față la Paris. Printre cei mai indicați se ocupă locul maestrului, se citează numele lui Gustave Charpantier, Cămile d’Erlanger și Xavier Leroux. Dintre cei mai bătrîni vor candida André Messager și Paul Vidal iar un can­didat aparte este, Gabriel Pierné. Eri la Botoșani, s’a pus piatra fundamentalt Acum un an, memoria lui Emine­­scu a fost sărbătorită la Galați cu ocazia eternizarei poetului într’un monument de marmură, in localitate. Anul acesta memoria lui Emine­­scu a fost sărbătorită cu aceiași pie­tate și admirație în nordul Moldovei. Er­ a avut loc la Botoșani cere­­monia punerei pietrei fundamentale «Teatrului Mihail Eminescu» ale cărei lucrări erau deja începute încă din vară. Ceremonia a avut loc in fața unui numeros public și a reprezentanților autorităților civile și militare. Au luat cuvîntul d-nii Grigore Goi­­lav și Panait Vizanti, ajutor de pri­mar. D. N. Enășescu fost prefect și ac­tualul președinte al consiliului ge­neral județean a lăudat pe inițiatorii acestei idei aducînd mulțumirile sale d-lor Dimitrie Urseanu fost primar și Haritonovici directorul Băncii Na­ționale. După sfîrșitul ceremoniei invitații­lor li s’au servit șampanie. Iată acum actul comemorativ care s’a subscris de către cei de țară la punerea pietrei fundamentale a «Pa­latului Eminescu»: „Aci in Botoșani, la capul țarei ro­mânești din spre miaza-noapte, oraș vestit odinioară, fiind în calea comer­țului, străduitus-au fii săi să înalțe un templu artei, unde străinii de neam să asculte și să învețe limba dulce și . . . . .g. locuri in galerie frumoasa a țarei. Teatrul „Mihail Eminescu” din Botoșani a Teatrului Nihon Eminescu „H. Haritonovici, directorul Băncei naționale, bunul și vrednicul cetățean, cu stăruinți necurmate și cu îmboldiri sufletești, reuși să adune in jurul său suflete alese și puse temelia unei so­cietăți care zidi acest locaș, înfăptuind o idee a Botoșenenilor. „Dimitrie Urșianu, fost primar, puse munca și stăruința și astfel fuse ales ca președinte al societăței. „Panaite Vizante, ajutor de primar in anul clădirei acestui locaș, cu căl­dura tinereței și bunăvoința stator­nică, ajută înfăptuirea teatrului. „Făcutu-s'a acest act în zilele Mă­riei Sale Regele Carol I in al 45-lea an al ințeleptei sale domnii și în al 49­2-lea an de la nașterea Mintuito­­rului în luna Septembrie". Urmează apoi semnăturile prima­rului, consiliului de administrație și al tuturor acționarilor: «Teatrul Mihail Eminescu» din Bo­toșani, după cum se vede din planul publicat mai jos, este opera arhitec­tului Gr. Gerobez și după deviz va costa suma de 337.000 de lei. Clădi­rea va cuprinde mai multe săli, for­jeuri și bufete iar sala de spectacol va adăposti 700 de locuri numero­tate și repartizate ast­fel: 84 locuri în 19 loji de sus, 56 locuri în 13 l­oji de balcon, 270 de locuri la par­ter, 110 locuri în balcoane și 180 de Itt­pai. II i .­Neglijente condamnabile. — Canalizarea l­a­șului Brăila.—«Viitorul» in țară i T­cuc­i, Con­stanța, Ghergani, R.­Srirat. — Nenorocirea din stația B. M. întrunirea meseriașilor din Brăila — Capitalat Focul dela Hotel Bruxelles, Dezor­dine, Accident, Scandal, e tc. etc. in București și evenimentele din Balcani. Cum au oscilat efectele in ultima săptămână Dăm­aci o listă de efecte și ac­țiunile încheiate la Bursa din București, in ultima săptămână adică de la 17—22 Septembrie curent. Scrisurile fondate rurale , la sută de la 100.32 jum. cui erau la 17 Septembrie, au scă­zut la 100.15 (in ziua de 18 Septembrie), la 99.75 (20 Sept.), la 99.70 (21 Sept.) și la­­ 99.15 (22 Septembrie). Scrisurile funciare urbane Bu­curești 5 la sută, de­la 99.70, s’au urcat la 99.75 (18 Sept.) după care au scăzut la 98.25 (22 Sept.). Acțiunile Băncii Naționale de la 5600 (17 Sept.); la 5567 casa (18 Sept.), 5540 (21 Sept.). Acțiunile Casei Burate de la 1870:5 (17 Sept.) la 1770: 800 : 790 (21 Sept.). Acțiunile Băncei Agricole de la 636 (17 Sept.), la 621: 18: 19 (18 Sept.); la 587: 5: 7­­6 (19 Sept), la 580: 1: 4­80 (20 Sept.); s’au urcat la 590: 1:­2­­3 (21 Sept.) și apoi s-au scoborit la 572: 1­­70: 4 (22 Sept.). Acțiunile Băncii Marmorosch Blank 945 (18 Sept.) și 922 (19 Sept). Acțiunile Băncei de Credit Ro­mân 953 (17 Sept.); 944:40 (18 Sept); 930: 20 (19 Sept.); 930:17 (20 Sept.) și 915 (22 Sept.)­Acțiunile Băncei Generale Ro­mâne 2295: 90 (17 Sept.) și 2245: 50 (21 Sept.). Acțiunile Băncei Românești la purtător 872 (17 Sept.), 860 (18 Sept.), 832 (19 Sept), 825 (20 Sept.), 836 (21 Sept.), 835 (22 Sept.); nominative 848 (17 Sept.) și 836 (18 Sept.). Acțiunile soc. Dacia-Romînia 1838 (17 Sept), 1815 (18 Sept.), 1760 (19 Sept.), 1759 (20 Sept.) 1780 (21 Sept.) și 1768 (22 Sept). Acțiunile soc. de asigurare Na­­ționala 1328 (17 Sept), 1285 (19 Sept), 1260 (21 Sept). Acțunile soc. de asigurare Ge­nerala 1340 (18 Sept), 1270 (20 Sept), 1260 (21 Sept) și 1270 (22 Sept). Acțiunile soc. Sinaia de la 540 la 550. Din ceea­ ce se știe, n’au fost atît evenimentele din Balcani cari au contribuit la aceste osci­­lațiuni, ci mai mult un joc de Bursă cam forțat. Amenzile contra beției D. dr. Bardescu, directorul gene­ral al serviciului sanitar, a adresat medicilor primari de județe urmă­toarea circulară: Cu ocaziunea inspecțiunilor ce am făcut in țară și din diferitele recla­­mațiuni ce se primesc la această di­recție, am constatat, că d-nii medici de circumscripții rurale abuzează de dispozițiunea art. 33 din legea pen­tru monopolul vinzării băuturilor spirtoase din comunele rurale și mă­suri contra beției, aplicînd amenzi exagerate în cazuri cari nu comportă vre-o gravitate. S’a observat în cele mai multe cazuri, că aplicarea excesivă a unei dispozițiuni legale, prod­ice efectul contrar decit cel așteptat. De aceea, direcțiunea crede că este in interesul d-lor medicii de circum­scripție și în avantajul prestigiului moral al d-lor, ca pe viitor să uzeze cu moderațiune de dispozițiunile sus menționatului articol. Informa­iiuni Pggnifice In urma celor două consilii de miniștri ținute alaltăeri la Sinaia, d. P. P. Carp a fost chemat te­legrafic la București. Guvernamentalii afirmă că, de data aceasta, d. Carp va trata direct cu d. Take Ionescu for­marea unui minister conser­vator. înregistrăm știrea cu rezerva pe care o impune situațiunea cre­ată prin ruperea tratativelor dintre d-nii Maiorescu și Take Ionescu. In tot cazul o schimbare se va produce în situația politică în cur­sul acestor zile. *** Ministerul cultelor și m­struc­­țiunei publice, «duce mulțumiri ur­mătoarelor persoane : D-lui căpitan N. Opovici, ajutor de primar al orașului Caracal, care a dăruit gimnazului din acea localitate, mai multe obiecte de fizico-chimie și aparate de gimnastică, în valoare de 1.500 lei și d-lui G. Calonfirescu, proprietarul moșiei Oltenița rurală, că a dăruit bisericii din satul Valea Roșie, comuna Mitreni, un clopot, în greutate de 243 kgr., în valoare de 843,25. Azi Luni vor începe manevre­le regale între Ploești-Pucheni-Bu­­curești. Vor lua parte toți directorii supe­riori din ministerul de războiu. *** Rezultatul votului pentru ale­gerea de membri, in consistorul su­perior bisericesc, din județul Falciu, a fost cel următor : Econom Stavrofor D. Ciocârlan 43 voturi bune și 11 anulate. Econom G. Vasiliu 45 vo­turi bune și 9 anulata. Biuroul a proclamat aleși pe ambii candidați. *.* In vederea apropierei epocei vinificărei strugurilor și a garantărei unui control eficace, direcțiunea ge­nerală a serviciului sanitar a inter­venit pe lingă d-nii prefecții de ju­dețe și poliție și pe lingă d-nii pri­mari, rugindu-i să dea cuvenitele ordine organelor administrative pen­tru a observa in mod riguros ca, prepararea vinului să se facă numai la locul de producție și absolut nu­mai cu struguri proveniți din pod­goria respectivă. Orice abatere de la dispozițiunile regulamentului asupra privigherei sanitare a alimentelor și băuturilor trebue făcută cunoscut m­edicilor res­pectivi, cari au primit de la direcția sanitară instrucțiuni în această pri­vință. *,* Mîine, Marți 25 e., este aniver­sarea nașterei M. S. Regelui Nicolae I al Muntenegrului. M. S. s’a născut in anul 1841. *** îndemnăm pe cititoarele noastre să viziteze. Înainte de a-și face aprovizionările de toam­nă și iarnă, cunoscutul magazin «LA HULLTA», Piața Sf. Gheorghe, unde vor găsi o ex­poziție din cele mai alese nou­tăți in stofe franțuzești și engle­zești, pentru costume «tailleur», mătusării și garnituri de tot soiul pentru rocii, haine de dame, confecțiuni și încălțăminte ame­ricane pentru copii, articole de botez, etc. etc. Retonul de articole bărbătești este de asemenea la înălțimea exigențelor distinsei clientele a acestui magazin. In cursul sâptămînei viitoare, la Teatrul Național din București va fi o noua premieră cu Dușmanul po­porului, piesă în 4 note de H­­ibsau. D. N. Săvulescu institutor la Șura Seacă a fost detașat ca sub-re­­vizor al județului Dîmbovița. Dr.A.Agemoglu Boale de Stomac și Infestîus Consult. 8—9 dim. și 2—4 p. m. Telefon No. 83,8 — STRADA ARMAS 7 — Specialist în

Next