Viitorul, octombrie 1912 (Anul 6, nr. 1670-1700)
1912-10-24 / nr. 1693
„Fierul roșu”1 Noul acuzații contra d-tului MentionMi Omcum scrisoare a d-lui capitan Sidei*! Polemica dintre foștii edili ai regimului conservator din Capitală continuă cu un biro care nu face decit să confirme, sub propia semnătură a slujbașilor d-lui Dobrescu, seria acuzațiunilor formulate de noi și și în contra cărora au protestat desmințindu-na. Cum azi acuzațiile se formulează și se confirmă de către cei direct puși în cauză astăzi ca și atunci, le dăm pa rînd ospitalitatea, rămînînd ca publicul să judece larga ospitalitate care s'a dat gheșefturilor la Primăria Capitalei sub primariatul d-lui Dobrescu. Primim o nouă scrisoare a d-lui căpitan Sidavi, pe care o reproducem în așteptarea altora care desigur nu vor întîrzia să vină. Domnule Director. La scrisoarea deschisa ce am adresat prin organul d v. doctorului Mendonichh, c sa în loc să răspunză la acuzațiunile precise ce i-am adus și pe care le mențin în întregime, aruncă în sarcina mea incorectitudini ce nu pot exista decît în imaginația fecundă a descendentului lui Ulyse desfid pe doctorul Mendonidi să dovedească că aș fi comis o singură faptă incorectă și îmi permit a ruga respectuos pe d. dr. Istrati, președintele comisiunei interimare, să dispute facerea unei anchete, și în cazul că s'ar dovedi exactitatea acuzațiunilor ce mi s’au adus să mi se aplice rigorile legei.— Mă cred însă în drept de a pretinde ca paralel cu această cercetare doctorul Mendonidi să fie exclus din comisiunea interimară pe care o necinstește și să fie anchetat asupra acuzațiunilor ce i-am adus și îi aduc. In continuarea acuzațiunilor mele mai precizez : 1) Doctorul Mendonidi a luat mai multe mii de lei pentru că aprobat vespasienele sistem Beetz iar primul aconto asupra acestei afaceri de lei patru sute, i a fost dat chiar în cabinetul său de către o persoană foarte cunoscută, al cărui nume îl pot da oricînd. 21 A luat 12.000 lei pentru a aproba mai multe loturi de canale d-lui inginer Motoi, deși primăria avusese ofertă mai avantagioasă pentru această lucrare, cauzînd astfel o pagubă de 80 000 de lei comunei. Această afacere pe care o ignoram, mi-a fost denunțată ori de către un prea distins inginer, incapabil de a spune un neadevăr și care m'a felicitat pentru curajul ce V am avut de a înfiera pe acest trist personagiu. In ceea ce privește scrisoarea iscălită P. Ghițescu și care este tot a doctorului Mendonicii, nu-i voi face cinstea de a-i răspunde. Oamenii cinstiți vor aprecia insă lașitatea doctorului Mendonicii, care neavind curajul de a ataca personal onorabilitatea bine stabilită și indiscutabilă a d-lui Ion Protopopescu-Pake, recurge la agenți ordinari și la bătăuși celebri ca să insulte și să calomnieze. Pentru ca să termin, relativ la afirmarea că aș fi fost șofeur în America, răspund doctorului Mendonich, mai bine șofeur cinstit în America decît în București să mă ridic ca d-sa prin șantaj și incorectitudine. Căpitan C. Lideri Piața Amzei 15 bis * In legătură cu această polemică mai primim următoarea scrisoare : Domnule Director, Am văzut în ziarul „Viitorul“, cu privire la afacerile nu tocmai clare ale d-lui Mendonici numele subsemnatului atribuindumi-se faptul că am dat d-lui loan Protopopescu Pake 2000 lei ca să mă subțină în slujba ce aveam la Primărie. Țin să declar că dau cea mai formală desmințire a legațiunilor neadevărate ale societății d-lui d-l Mendonich, și adaug că comuna ar fi fericită să aibă ajutor de primar cinstit ca d-l I. Protopopescu Pake, ale cărui acte de bine faorei la persoane sărace, pe cari primăria nu le putea ajuta din lipsă de fonduri, sunt cunoscute. D-sa scotea bani din pungă spre ai ajuta. Răul este sistemul d-nului D-r. Mendonich de a lansa asemenea calomnii. 1912, Oct. 22. I. Ioanin Str. Alecu-Rusu No. 5 In curînd „VIITORUL“ va incepe sa publice im roman judiciar, de cea mai mare senzație. Crima din calea Moșilor Acest roman e scris anume pentru «Viitorii i», de cumoscutul nostru ziarist, și romancier popular P. MACRL Toate faptele, toate descrierile din acest senzațional roman, sînt absolut exacte, fiind culese și controlate de cinre d. P.filack, de la persoane cari au luat parte activă la descoperirea acestei celebre crime. Amănuntele ce vom publica despre Crima din calea Moșilor vor face să se ridice vălul tare de £ 2 de ani acoperă cea mai importantă parte din sârb<șiri a acestei zguduitoare crime. Crima din calea Moșilor va pasiona pe toată lumea, fiind câ sunt destăinuiți de un interes palpitant. CEI CARE SE DUC Stroe Belloescu O veste tristă și care ne-a produs o adîncă durere, ne-a sosit din Bîrlad. Stroe Beloescu, fost în mai multe rînduri deputat și senator și distins fruntaș al partidului național-liberal din Birlad a murit asasinat, în mod mișelesc de răsfăcători în locuința sa. Moartea lui Belloescu a surprins dureros orașul Bîrlad, întreaga țară și pe romînimea din afară de regat, Beloescu fiind o figură mare pentru toată suflarea romînească. In vîrstă de peste 70 ani, s'a născut la Săcele, lingă Brașov, și-a făcut studii de inginerie în Belgia. Sosit în țară a ocupat, încă de tînăr, catedra de matematică la liceul „Codreanu“ din Bîrlad, catedră pe care a ilustrat'o un lung șir de ani. A predat, alături de alți naționaliști, mai mulți ani, matematica, gratuit și la școala normală din Bîrlad. In viața publică, de timpuriu membru al partidului național liberal, a fost de o statornicie, entusiasmj și putere de sacrificiu, care a făcut din el o figură din cele mai distinse ale partidului național liberal. Numărul binefacerilor sale e fără sfîrșit. Intre altele, a dăruit un fond de 12 mii lei „Asociației Transilvane“, a făcut localuri de școală în comunele Tălășmani și Grivița (jud. Tutova), a ridicat o capelă și un monument Domnitorului Cuza la Grivița. A fost membru fondator și donator al spitalului „Bârlad și Elena Beldiman“. A fost membru și prezident al secțiilor Tutova a Ligei Culturale. Acum în urmă cu adevărate sacrificii, punînd la contribuție și pensiunea lui de profesor, singurul bun material ce-și mai rezervase din roadele unei vieți de o hărnicie fără pereche, el a înzestrat orașul Bîrlad cu o clădire și un așezămint, ce va eterniza nunele lui Belloescu „Casa Națională a Bîrladului“. Inmormîntarea regretatului nostru amic și fruntaș, Stroe Belloescu, se va face azi Marți 23 curent, în comuna Grivița, sat pe care defunctul la înălțat prin așezamintele de cultură și monumentele ce a ridicat. Discursuri funebre nu se vor rosti. Aceasta a fost dorința defunctului. Drept mărturie vie a regretului unanim al partidului național-liberal pentru moartea regretatului definiat, în condițiuni, la vîrsta și situația lui sufletească, de un dramatism așa de dureros, șeful partidului liberal dl. I. I. C. Brătianu, a adresat dlui Grigore Vasiliu, membru în comitetul de direcție al partidului liberal din Birlad, din care detunctul făcea parte, următoarea telegramă : Aflu cu cea mai adîncă mîhnire marea nenorocire, care ne izbește. Stroe Belcescu al cărui suflet era încălzit de cele mai înalte aspirațiuni naționale a fost intre d-voastră și noi toți o pildă. Partidul nostru îi va păstra amintirea cu recunoștință și dragostei» . Prefectura de Tutova a intervenit pentru a se pune la dispoziție un tren specifd Bîrlad-Grivița, cu ocaziunea înmormîntarei defunctului. Toți bîrlădenii cari au cunoscut, privit și admirat mai de aproape figura mare a regretatului Belloescu, s'au constituit într’un comitet de inițiativă pentru a i se ridica un monument. Comitetul se compune din d-nii G. Vidră, fost primar liberal, T. Ioan și G. Constantinescu Rîmniceanu, foști senatori liberali, Grigore Vasiliu, fost prefect liberal, T. Emandi și Emil Juvara fost prefecți conservatori, Drăgănescu, actual prefect și doctorul Cerkez medic primar al spitalului „Birlad și Elena Beldiman“. .f?coinomice-Fi.*randare agricultură — Comerț — Industrie Transportul cerealelor In porturile noastre nu sosesc vapoare destule pentru a încărca cereale și puținele cari vin realizează cîștiguri atît de mari, că merită să le înregistrăm. Un ziar din Londra arată că pentru transporturile de la Marea Neagră în Englitera naulul s’a plătit zilele acestea cu 23 șilingi 3 pence pr. tonă, pe cînd acum 5 ani se plătea 5 șilingi 3 pence. Dar prețurile actuale nu se plătesc numai spre și de la Marea Neagră, ci în proporție pentru traficul din lumea întreagă, așa că nu e de mirat daca și valoarea vapoarelor a crescut considerabil. Și cu toate cîștigurile acestea colosale, prea puține vase comerciale se hazardează în Marea Neagră, de teamă că Dardanelele ar putea fi închise din nou. Situația tîrgului internațional al cerealelor e ezitantă. In străinătate începe să se acrediteze părerea că războiul din Balcani nu va fi de lungă durată, dacă după prima luptă decisivă puterile vor interveni spre a rezolva chestiunea Orientului. In cazul acesta firește că va redeveni normală și starea lucrurilor din tîrgurile de cereale, așa că s’ar putea întîmpla ca prețurile să scază. In speranța aceasta, consumațiunea preferă să aștepte. Veniturile Regiei monopolurilor tu tului.— Paate că în nici una din marile administrații ale Statului nu se lucrează cu atita atențiune ca la Regia monopolurilor, în ce privește ținerea în evidență a încasărilor statului. Și ca probă rezumăm cl aici ultimul tablou ca s’a format despre încasările Regiei de la 1 Aprilie și pina la 15 Octombrie a. c., ca să se vază sumaresc veniturile statului pe urma acestei instituții, creațiunea liberalilor . De la 1 Aprilie și până la 15 Octombrie Regia a încasat din produsele Sile cu lei 3.746.468 mai mult ca in epoca corespunzătoare a anului trecut. Iar față de prevederile budgetare a încasat un plus de 6.428.327 lei. Dacă la acesta mai adăugăm și plusurile încasate da la timbru și de la înregistrare, avem în total un plus de 5.259.125 lei față de încasările epocei corespunzătoare a anului trecut, iar față de evaluările budgetare, statul a încasat un plus de 10.766.086 lei. Import de țiței român în Galiția. Din cauza considerabilei ccăderi a producțiunei de țiței a Galiției, se ventilează în cercurile petroliștilor austriaci și ideia de a cere statului austriac scutire de vamă pentru importul de țiței din România, țiței pe care să-l prelucreze spre a exporta apoi produsele obținute. Soluțiunea petroliștilor galițiani e problematică, deoarece capacitatea de lucru a rafinăriilor noastre e departe de a fi complect întrebuințată, și apoi rafinarea și exportul derivatelor fiind părțile cele mai rentabile ale industriei de petrol, nu vedem cum s’ar putea găsi țiței romînesc să iasă din țară în formă brută. % Culturile în Argentina .Comerțul cerealelor se interesează acum mult de viitoarea recoltă a Argentinei, destinată să acopere nevoile cosumațiunii în a doua jumătate campaniei. Cum până la recoltă nu sunt însă 2—3 luni de zile, nu printă interes deocamdată deciti prefețele semănate. După constată oficiale, iată aceste suprafețe. 1912 Grăunțe de in « Suprafața semănată cu grîu e inferioară celei de anul trecut. Ultimele telegrame din Argentina afirmă că semănăturile se prezintă excelent. Exportul faunei și derivatelor în Septembrie 1912.—S’au exportat 6.524.724 kgr. Faună din care 621.110 în Austria, 30.000 în Belgia, 1.269.382 în Egipt, 135.990 în Germania, 10.000 în Grecia, 30000 în Italia, 30 000 în Olanda și 4398.242 în Turcia. Ermitul s’a exportat în cantitate de 860.458 kgr, din cari 585.450 în Austria, 225.000 în Germania și 50.000 în Turcia. Tărîțe s’a exportat în cantitate de 2.315.230 kgr, din cari 1.950.330 în Austria, 10.000 în Egipt și 354.000 în Germania. Exportul lemnăriei în Septembrie.In cursul lunei Septembrie a. c., s’au exportat următoarele cantități de lemnărie: Trunchiuri de brad 19.922.56 m. c. în Austria. Lemne de construcție de stejar 94 989 kgr. Structuri din esența rășinoase 5 mii, 486.565 kgr. din cari: 700.380 în Austria, 1.800.000 în Africa 716.125 in Bulgaria, 955 095 în Egipt, 247.565 în Franța, 10.000 în Grecia, 427.680 în Tripolitania și 629.220 în Turcia. Alte lemne de construcții din esențe rășinoase 12.050 kgr. din cari 10.050 în Austria și 2.000 în Bulgaria. ăcn Grîu. Ovăz. . . « 16.964.000 2 939 000 4.310.000 DE LA PRIMĂRIE INSTALAREA comisiei interimare DISCURSURILE D-LOR TAKE IONESCU ȘI DR. C. ISTRATI. Eri după amiază s'a făcut la Primăria Capitalei solemnitatea instalărei comisiunei interimare, în prezența d-lui Take Ionescu, ministru de interne. La orele 4, membrii comisiunei interimare, d-nii dr. Istrati, Stroescu, Vereas, Mendonichi, Urlățeanu, N Lahovary și Poenaru Bordea au depus jurămîntul. Sosirea d-lui ministru de interne a fost salutată cu ovații și urale de numerosul public strîns pe sălile localului primăriei. D-l Take Ionescu a mulțumit, în numele guvernului, membrilor comisiunei pentru că au primit sa indeplinească sarcina de a administra comuna București. Aveți în fruntea d-voastră, a zis d-l Take Ionescu, pe d-l dr. Istrati, care a mai primit acum cîțiva ani sarcina de a organiza expoziția jubiliară care a ridicat mult însemnătatea Capitalei noastre. Sunt convins, a adăugat ministrul de intere, vă veți pune în îndeplinirea acestei însărcinări toată rîvna. Ea are o însemnătate cu atât mai mare, cu cît aveți de rezolvat o greutate a trecutului, în spiritul cel nou. Cuvintele d-lui ministru de interne au fost acoperite cu aplauze și ovații entuziaste. D. dr. Istrati, preș. comisiei interimare mulțumește d-lui ministru de interne și guvernului pentru încrederea ce i s’a arătat încredințîndu-i-se preșidenția comisiei interimare. D sa își exprimă convingerea că odată cu venirea în guvern a d-lui Take Ionescu se va începe o eră nouă în politica țărei. D-l dr. Istrati spune că administrațiunile comunale ale orașelor noastre ar trebui scoase de sub înrâurirea politicei, și ar fi bine ca începutul să se facă cu capitala țărei. Administrația comunală trebue condusă cu rîvnă, cinste și desinteresare, a adăogat d-sa. Venind in capul comunei București, voiu pune toată inima pentru a conduce interesele orașului în mod demn și cinstit. (Aplauze).. D-1 ministru de interne și-a luat rămas bun, și a părăsit Primăria la orele 4 luni. Apoi, întreaga comisiune interimara, funcționarii superiori ai primăriei și persoanele prezente au fost fotografiați in grup de cunoscutul amator-fotograf Voinescu. Rep. Pentru d-la Mescu-Olt — O întrebare indiscretă — D-l Const. N. Sarry, directorul ziarului „Dobrogea Jună“ publică următoarea întrebare la adresa d-lui Vlădescu - Olt, întreb pe d. Marin Vlădescu-Olt, fost administrator al domeniilor statului din Dobrogea, azi avocat-expert în materie de proprietate dobrogeană, —acelaș d. Vlădescu-Olt care la congresul de științe sociale din 1906, luind cuvintul după subsemnatul și Uatind într'o conferință chestiunea văditurilor, spunea în încheere că, n'ar fi noăemmitni* mai mare pentru statul romînesc decit aceea de a recunoaște și răspunde le pretențiunile nejustificate și exagerate ale Turcilor și interpușilor lor,—întreb astăzi pe fostul administrator al domeniilor statului din Dobrogea, dacă nu a primit procură și scrisoare particulară de obligație din partea d-lui Lazăr I. Daia, care în numele său personal și ca reprezentant al moștenitorilor unui pașă, revendică de la stat seculara pădure «Telița-Balcan» din județul Tulcea,—cea dinții și cea mai însemnată din pretențiunile ridicate de Turci în așa zisa afacere a „vacufurilor” — n'a primit spun să-l apere, să-i represinte interesele, cu o cotă— parte de 15 la sută asupra cișligului în bani ori în natură, fie pe care de procesori de transacțiune i întreb și aștept un răspuns precis. Cum s’au distribuit și primăriile Terminîndu-se numirile prefecților, istă modul cum s’su distribuit prefecturile intre conservatori-democrați și conservatori. Conservatorilor democrați: prefecturile de Argeș, Botoșani, Constanța, Govurluiu, Mehedinți, Roman, Romanați, Tecuci, Vîlcea, Vlașca, Iași, Dîmbovița, Dolj, Gorj, Tutova și R. Sărat. Conservatorilor : de Brăila, Buzău, Fuieni, Ialomița, Muscel, Neamț, Ot. Prahova, Putna, Teleorman, Tulcea, Bacău, Vasluiu, Suceava, Ilfov și Dorohoiu. Dintre Primăriile la care s’au hotărît comisiile interimare revin : Conservatorilor democrați: Craiova, Roman, Tecuci, T. Jiu, Caracal, Galați, Pitești, R.-Vîlcea, Tulcea, Bacău, Vasluiu, Fălticeni, Dorohoiu, Alexandria și T.-Ona. Conservatorilor: Brăila, Buzău Huși, Călărași, C.-Lung, Piatra, Slatina, Ploești, Focșani, T.Măgurele, R.Sărat, Constanța, Giurgiu, Tîrgoviște, Bîrlad, Roșiori și Zimnicea. Azi se vor hotărî comisiunile interimare ele orașelor Botoșani și Severin. Victorii. T. Popp — 17 Strada Maria Roseti — fost Sf. Spiridon ADVOCAT Mișcarea artistică-literară Gustave Charpentier Faimosul autor al operei „Luisa„ este ales membru al Academiei franceze de belle-arte. Pe zi ce trece, artiștii din Montmartre se coboară tot mai numeroși spre centrul Parisului și spre nemurirea ce le rezervă consacrarea oficială a Academiilor. După Maurice Donay, care și-a început cariera la cabaretul artistic „Chat noir“ și și-o sfirșește astăzi sub cupola Academiei, iată venind rîndul unui alt artist — al unui muzicant de data asta — care n'a făcut nici odată caz în viața sa de personalitatea lui artistică deși era celebru chiar de a doua zi după reprezentarea operei sale „Luisa“. Gustave Charpentier, deși nu fusese recomandat de către confrații săi muzicanți, a fost ales totuși membru al Academiei de belle-arte cu 21 de voturi contra lui Gabriel Pierné, care n'a obținut decît 6, contra lui Messager care a obținut 5 și contra altora cu și mai puține sufragii. Charpentier vine sa ocupe scaunul lăsat vacant de profesorul său Jules Massenet. Academia franceză dar, nu pierde nimic. Cel care vine poate oricînd pretinde marea onoare de a egala pe cel care a plecat. Opera lui Charpentier, deși foarte puțin numeroasă față de opera predecesorului său, prezintă în schimb aceiași bogăție artistică. Charpentier este astăzi unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai muzicei franceze și ai acelei muzici care în evoluția ei, nu s'a îndepărtat niciodată de buna și marea tradiție a unui Luly, Rameau și alții mai apropiați de vremurile noastre. Născut în orășelul Dieuze la 24 iunie 1860, Charpentier și-a făcut studiile muzicale mai întîi la conservatorul din Tourcoing, apoi la Lille și în fine la Paris unde avu ca profesori pe Pessard și Massenet. In anul 1887 el obține primul mare premiu de Roma. El este fondatorul conservatorului popular, așa numit „Mimi-Pinson“ și al federației artiștilor muzicali. Iată acum numerele operelor sale muzicale în ordine cronologică: Trei preludii pentru orchestră (1885) Les fleurs du Mal melodii pentru cîteva din poemele lui Baudelaire (1886) Didon scenă lirică (1887) Poeme dotate cu cuvinte de Paul Verlaine, Cămile Mauclaire, George Vanor, etc. (1887-1889) Impresiuni din Italia suită de orchestră executată de concertele Lamoureux și Culonne în anii 1891 și 1892, La vie du Poete simfonie dramatică în patru părți pentru cor și orchestră (1892) Serenada lui V.iteau scenă lirică după poema lui Paul Verlaine (1895) Luiza, roman muzical reprezentat pentru prima oară la Opera Comică în anul 1900 și Centenarul lui Victor Hugo o cantată în stil antic. Pe lângă acestea, Gustave Charpentier se pregătește acum să reprezinte un nou roman muzical intitulat Julien care este considerat ca o urmare a Luizei și o epopee populară în trei opere deosebite care poartă ca titlu «L’amour au faubourg, Comediante et tragediante și München. Iată viața puțin sbuciumată și cu totul lipsită de reclama cotidiană a muzicanților bulevardieri și iată și opera acestui artist modest dar mare, celebru în cercurile muzicale până maieri, iar astăzi consacrat în mod oficial nemuritor prin alegerea sa ca membru al Academiei de belle-arte. Radu Cosmin, autorul satirelor publicate la această rubrică contra literaților ce-și au sediul discuțiilor profesionale la Cafenea, este d-l Niculae Tănăsescu, profesor secundar care a recurs la un pseudonim, desigur dintr’un prea mare exces de modestie literară. Comitem această indiscreție pentru a răspunde pentru todeauna cetitorilor ce ne cer informațiuni, și pentru a pune în adevărata lui aureolă numele unui nou autor satiric român, căruia catedra liceului nu-i dă îndeajuns prilejul să-și manifeste calitățile stilistica și spiritul acidulai cu care literații noștrii au luat contact prin coloanele acestei rubrici. J — La noi și la străinătate — Exportul și situația noastră economică CE SPUNE ATAȘATUL COMERCIAL AL ROMÎNIEI LA VIENA Politische Correspondenz publică următoarele declarații făcute de d. G. Moroianu: atașatul comercial al Romîniei la Viena : «In timpul din urmă s’au răspîndit diferite știri despre o presupusă interzicere a exportului de cereale care s’ar fi luat de guvernul român. «Sunt autorizat să desmint în mod categoric aceste svonuri. Nu numai că în Rominia nimeni nu s'a gindit nici odată ca o astfel de interzicere, dar, dimpotrivă, exportatorii romîni s’ar bucura foarte mult, avînd în vedere că rezervele noastre de cereale sunt foarte bogate, și că exportul nostru, a stagnat in urma războiului turco-italian (cînd Dardanelele au fost închise cîtva timp) cum și in timpul actualului războiu balcanic,—s’ar bucura, zic, ca însemnatele stocuri de cereale de cari dispun să fie exportate cît mai repede posibil. «Profit de ocazie ca sa spun cîteva vorbe și despre pretinsa intențiune de moratoriu despre care s’a vorbit in străinătate. Această idee cu totul nepotrivită pentru situația Romîniai, a plecat de la o grupă de comercianți de băuturi spirtoase, ale căror legături sunt lipsite cu desăvîrșire de orice legătură cu comerțul internațional al Romîniei, care se află într’o stare din an în an mai înfloritoare, «îndată ce cercurile competente, precum și ministerul de comerț, Camerile de comerț ale țării și diferitele societăți economice au luat cunoștință despre această idee, a luat față de dînsa, dinpotrivă, o pozițiune cu totul protivnică. «In realitate o asemenea măsură nu ar fi întru nimic îndreptățită, față de bogata existență de numerar, de fondul de rezervă public și particular, care este foarte explicabil după o serie de recolte bune, precum și față de starea strălucită a Bancei Naționale, condusă de financiari de seamă, o instituție care da comerțului român sprijinul ei prețios. «Ca o probă a starei economice înfloritoare a Romîniei, poate să servească și excedentul ultimului buget, în sumă de 110 milioane. ean Metzinger, unul din reprezentanții școalei cubiste în pictură, a făcut portretul d-nei Zina Brozia, cîntăreață la Opera din Paris, care pare a fi forte încîntată, deși de obiceiu femeile țin să fie reprezentate altfel în tablouri decît sub trăsăturile familiare acestei școli. informațiuni Din Iași ni se comunică că la corpul IV de armată a sosit azi un ordin după care contingentul 1911, care urma să se libereze la 1 Noembrie, să mai fie ținut sub arme pînă la noui dispozițiuni. Numărul candidaturilor conservatăre democrate nu s’a stabilit încă. Actualmente se lucrează la stabilirea numărului acestuia iar în urmă fiecare partid va desemna candidații săi. Consiliul de miniștri a luat hotărîrea ca la viitoarele alegeri alegătorii să poată călători cu carta de alegător de la orașele în care locuesc pînă în cele unde sunt înscriși în listele electorale, spre a lua parte la vot. In această privință ni se semnalează o dificultate care în foarte multe cazuri face iluzoriu avantagiul acordat alegătorului. De pildă un alegător care locuește în București, votează la Craiova. Cu ce se duce el la Craiova, de vreme ce cartea de alegător nu i se liberează decit de tribunalul din acel oraș ? Chestiunea merită să fie studiata, și cu oarecare bună voință, soluții se pot găsi. «*„ Lemnele din depozitul comunal s’au terminat de mult, așa încît populația nevoiașe a Capitalei e cu totul la dispozițiunea exploatatorilor prmn vînd lemnele intre 4.60 și 4.60 lei suta de kilograme. Înainte de a pleca de la Primărie, d-na Dobrescu & Comp. au epuizat complect stocul de lemne, dindu-i favoriților regimului. Aceasta n’ar fi visa nimic. Suntem însă pozitiv informați, chiar de la Primărie, vadi Dobrescu a luat de la depozitul Comunal nu mai puțin de H7.000 kgr. de lemne, pentru uzul său personal. Cum era sa mai lumina deci lemne și pentru populația nevoiașe? Eri a fost înmormîntate rămășițele pâmîntești ale lui Petre Milo, care a încetat din viați alaltă ori, în urma încercărei de sinucidere de acum cîteva zile. .** Se știe că la instalarea sa, noul ministru de instrucție publică, a declarat că nu se va atinge de nimic din vechea organizație a ministerului. S’a întimplat însă că anume înalți funcționari a căror situație se clatină, să sondeze mai de aproape intențiile noului ministru. Or, se spune că d. Disescu, ar fi răspuns i eMă țin de cuvînt, nu mă ating de nimic din ce a fost bine făcut. Voi căuta însă să repar ce s'a făcut contrar bunului mers al departamentului». Autentic !... **. In privința reducerei de 50 la sută pe căile ferate pentru funcționarii Statului, întrebăm pe d. ministru al lucrărilor publice dacă această măsură are un caracter permanent, sau e numai o manoperă electorală, provizorie ? Așteptăm o lămurire categorică. «** In semn de protestare împotriva numirei d-rului Mendoniche în comisia interimară a Capitalei, o delegație de cetățeni au cerut d-lui Ionel Protopopescu-Pake să candideze ca conservator independent in alegerile pentru colegiul II de Cameră. *** Pentru d-l director general al poștelor. — Zilnic primim foarte numeroase reclamațiuni de la abonații noștri pentru modul neregulat cum primesc ziarul. Rugăm cu insistență pe d. N. Cosăcescu, noul director general al poștelor, să binevoiască a lua măsuri ca serviciul de distribuire al poștei să se facă mai regulat, căci ceea ce se petrece astăzi e pur și simplu scandalos. Dunninică seara a avut loc in saloanele Casei Capșa, banchetul anual al Inginerilor absolvenți ai Ștoelei Centrale din Paris. S’a servit următorul MENU: Țuică Mastică Risque d’Ecrevisses Esturgeon a la Parisienne Sauce verte Seil« de pró sale pommes noisette Becaases au furnet Saladé Glace Capsa Bonbons Corbeille de Fruits Dragas&ni vieux Saint-.Tulien G. H. Mumm Extra Dry Café Liqueurs CBBET* PRETUTINDENI BEREA BRAGADIRU In București comandele se pot adresa direct la Fabrică: CALEA RAHOVEI,153 I Telefon %7 PREFERIT* CIOCOLATA ECOMOMÜ HMD SUPERIOARĂ fabricatiuhi ’#CALITATIILE5-ALUMETA-DESERTirizarear principalel«magazine de coloniale $1 cofetării din. tară. ii Ui