Viitorul, octombrie 1912 (Anul 6, nr. 1670-1700)

1912-10-24 / nr. 1693

„Fierul roșu”1 Noul acuzații contra d-tului MentionMi O­mcum scrisoare a d-lui ca­pitan Sidei*!­ Polemica dintre foștii edili ai re­gimului conservator din Capitală con­tinuă cu un biro care nu face de­cit să confirme, sub propia semnă­tură a slujbașilor d-lui Dobrescu, se­ria acuzațiunilor formulate de noi și și în contra cărora au protestat des­­mințindu-na. Cum azi acuzațiile se formulează și se confirmă de către cei direct puși în cauză astăzi ca și atunci, le dăm pa rînd ospitalitatea, rămînînd ca publicul să judece larga ospitali­tate care s'a dat gheșefturilor la Primăria Capitalei sub primariatul d-lui Dobrescu. Primim o nouă scrisoare a d-lui căpitan Sidavi, pe care o reproducem în așteptarea altora care de­sigur nu vor întîrzia să vină. Domnule Director. La scrisoarea deschisa ce am adre­sat prin organul d­ v. doctorului Men­­donichh, c sa în loc să răspunză la a­­cuzațiunile precise ce i-am adus și pe care le mențin în întregime, aruncă în sarcina mea incorectitudini ce nu pot exista de­cît în imaginația fe­cundă a descendentului lui Uly­se­ des­fid pe doctorul Mendonidi să dove­dească că aș fi comis o singură faptă incorectă și îmi permit a ruga res­pectuos pe d. dr. Istrati, președintele comisiunei interimare, să dispute fa­cerea unei anchete, și în cazul că s'ar dovedi exactitatea acuzațiunilor ce mi s’au adus să mi se aplice rigorile legei.— Mă cred însă în drept de a pretinde ca paralel cu această cerce­tare doctorul Mendonidi să fie exclus din comisiunea interimară pe care o necinstește și să fie anchetat asu­pra acuzațiunilor ce i-am adus și îi aduc. In continuarea acuzațiunilor mele mai precizez : 1) Doctorul Mendonidi a luat mai multe mii de lei pentru că aprobat vespasienele sistem Beetz iar primul aconto asupra acestei afaceri de lei patru­ sute, i a fost dat chiar în cabi­netul său de către o persoană foarte cunoscută, al cărui nume îl pot da ori­cînd. 21 A luat 12.000 lei pentru a aproba mai multe loturi de canale d-lui in­giner Motoi, deși primăria avusese o­­fertă mai avantagioasă pentru această lucrare, cauzînd astfel o pagubă de 80 000 de lei comunei. Această afacere pe care o ignoram, mi-a fost denunțată ori de către un prea distins inginer, incapabil de a spune un neadevăr și care m'a felici­tat pentru curajul ce V am avut de a înfiera pe acest trist personagiu. In ceea ce privește scrisoarea iscă­lită P. Ghițescu și care este tot a doc­torului Mendonicii, nu-i voi face cin­stea de a-i răspunde. Oamenii cinstiți vor aprecia insă lașitatea doctorului Mendonicii, care neavind curajul de a ataca personal onorabilitatea bine sta­bilită și indiscutabilă a d-lui Ion Pro­­topopescu-Pake, recurge la agenți or­dinari și la bătăuși celebri ca să in­sulte și să calomnieze. Pentru ca să termin, relativ la afir­marea că aș fi fost șofeur în Ame­rica, răspund doctorului Mendonich, mai bine șofeur cinstit în America de­cît în București să mă ridic ca d-sa prin șantaj și incorectitudine. Căpitan C. Lideri Piața Amzei 15 bis * In legătură cu această polemică mai primim următoarea scrisoare : Domnule Director, Am văzut în ziarul „Viitorul“, cu pri­vire la afacerile nu tocmai clare ale d-lui Mendonici numele sub­semnatului atribuindumi-se faptul că am dat d-lui loan Protopopescu Pake 2000 lei ca să mă subțină în slujba ce aveam la Pri­mărie. Țin să declar că dau cea mai formală desmințire a legațiunilor neade­­vărate ale societății d-lui d-l Mendo­nich, și adaug că comuna ar fi fericită să aibă ajutor de primar cinstit ca d-l I. Protopopescu Pake, ale cărui acte de bine faorei la persoane sărace, pe cari primăria nu le putea ajuta din lipsă de fonduri, sunt cunoscute. D-sa scotea bani din pungă spre ai ajuta. Răul este sistemul d-nului D-r. Mendonich de a lansa asemenea calomnii. 1912, Oct. 22. I. Ioanin Str. Alecu-Rusu No. 5 In c­urî­nd „VIITORUL“ va incepe sa publice im roman judiciar, de cea mai mare senzație. Crima din calea Moșilor Acest roman e scris anume pentru «Vii­torii i», de cumoscutul nostru ziarist, și roman­cier popular P. MACRL Toate faptele, toate descrierile din acest senzațional roman, sînt absolut exacte, fiind culese și controlate de cinre d. P.­filack­, de la persoane cari au luat parte activă la des­coperirea acestei celebre crime. Amănuntele ce vom publica despre Crima din calea Moșilor vor face să se ridice vălul t­are de £ 2 de ani acoperă cea mai importantă parte din sârb­<­șir­i a acestei zguduitoare crime. Crima din calea Moșilor va pasiona pe toată lumea, fiind câ sunt des­tăinuiți de un interes palpitant. CEI CARE SE DUC Stroe Belloescu O veste tristă și care ne-a produs o adîncă durere, ne-a sosit din Bîrlad. Stroe Beloescu, fost în mai multe rîn­­duri deputat și senator și distins frun­taș al partidului național-liberal din Birlad a murit asasinat, în mod mișe­­lesc de răsfăcători în locuința sa. Moartea lui Belloescu a surprins du­reros orașul Bîrlad, întreaga țară și pe romînimea din afară de regat, Beloescu fiind o figură mare pentru toată su­flarea romînească. In vîrstă de peste 70 ani, s'a născut la Săcele, lingă Brașov, și-a făcut stu­dii de inginerie în Belgia. Sosit în țară a ocupat, încă de tînăr, catedra de ma­tematică la liceul „Codreanu“ din Bîr­lad, catedră pe care a ilustrat'o un lung șir de ani. A predat, alături de alți naționaliști, mai mulți ani, matematica, gratuit și la școala normală din Bîrlad. In viața publică, de timpuriu mem­bru al partidului național liberal, a fost de o statornicie, entusiasmj și putere de sacrificiu, care a făcut din el o figură din cele mai distinse ale partidului na­țional liberal. Numărul binefacerilor sale e fără sfîr­­șit. Intre altele, a dăruit un fond de 12 mii lei „Asociației Transilvane“, a făcut localuri de școală în comunele Tălășmani și Grivița (jud. Tutova), a ridicat o capelă și un monument Dom­nitorului Cuza la Grivița. A fost membru fondator și donator al spitalului „Bârlad și Elena Beldiman“. A fost membru și prezident al secțiilor Tutova a Ligei Culturale. Acum în urmă cu adevărate sacrificii, punînd la con­tribuție și pensiunea lui de profesor, sin­gurul bun material ce-și mai rezervase din roadele unei vieți de o hărnicie fără pereche, el a înzestrat orașul Bîrlad cu o clădire și un așezămint, ce va eter­niza nun­ele lui Belloescu „Casa Națio­nală a Bîrladului“. Inmormîntarea regretatului nostru amic și fruntaș, Stroe Belloescu, se va face azi Marți 23 curent, în comuna Gri­vița, sat pe care defunctul la înălțat prin așezamintele de cultură și monu­mentele ce a ridicat. Discursuri funebre nu se vor rosti. Aceasta a fost dorința defunctului. Drept mărturie vie a regretului u­­nanim al partidului național-liberal pen­tru moartea regretatului definiat, în condițiuni, la vîrsta și situația lui su­fletească, de un dramatism așa de du­reros, șeful partidului liberal dl. I. I. C. Brătianu, a a­dresat d­lui Grigore Va­­siliu, membru în comitetul de direcție al partidului liberal din Birlad, din care detunc­tul făcea parte, următoarea te­legramă : Aflu cu cea mai adîncă mîhnire ma­rea nenorocire, care ne izbește. Stroe Belcescu al cărui suflet era încălzit de cele mai înalte aspirațiuni naționale a fost intre d-voastră și noi toți o pildă. Partidul nostru îi va păstra amin­tirea cu recunoștință și dragostei» . Prefectura de Tutova a intervenit pentru a se pune la dispoziție un tren specifd Bîrlad-Grivița, cu ocaziunea în­­mormîntarei defunctului. Toți bîrlădenii cari au cunoscut, privit și admirat mai de aproape figura mare a regretatului Belloescu, s'au constituit într’un comi­tet de inițiativă pentru a i se ridica un monument. Comitetul se compune din d-nii G. Vidră, fost primar liberal, T. Ioan și G. Constantinescu Rîmniceanu, foști senatori liberali, Grigore Vasiliu, fost prefect liberal, T. Emandi și Emil Juvara fost prefecți conservatori, Dră­­gănescu, actual prefect și doctorul Cer­­kez medic primar al spitalului „Birlad și Elena Beldiman“. .f?coinomice-Fi.*ran­d­are agricultu­ră — Comerț — Industrie Transportul cerealelor In porturile noastre nu sosesc vapoare destule pentru a încărca cereale și puținele cari vin rea­lizează cîștiguri atît de mari, că merită să le înregistrăm. Un ziar din Londra arată că pentru transporturile de la Ma­rea Neagră în Englitera naulul s’a plătit zilele acestea cu 23 și­lingi 3 pence pr. tonă, pe cînd acum 5 ani se plătea 5 șilingi 3 pence. Dar prețurile actuale nu se plătesc numai spre și de la Marea Neagră, ci în propor­ție pentru traficul din lumea în­treagă, așa că nu e de mirat daca și valoarea vapoarelor a crescut considerabil. Și cu toate cîștigurile acestea colosale, prea puține vase co­merciale se hazardează în Ma­rea Neagră, de teamă că Dar­­danelele ar putea fi închise din nou. Situația tîrgului internațional al cerealelor e ezitantă. In străi­nătate începe să se acrediteze părerea că războiul din Balcani nu va fi de lungă durată, dacă după prima luptă decisivă pu­terile vor interveni spre a re­zolva chestiunea Orientului. In cazul acesta firește că va rede­veni normală și starea lucruri­lor din tîrgurile de cereale, așa că s’ar putea întîmpla ca pre­țurile să scază. In speranța a­­ceasta, consumațiunea preferă să aștepte. Veniturile Regiei monopolurilor tu tului.— Paate că în nici una din marile administrații ale Statului nu se lucrează cu atita atențiune ca la Regia monopolurilor, în ce privește ținerea în evidență a încasărilor sta­tului. Și ca probă rezumăm cl aici ul­timul tablou ca s’a format despre încasările Regiei de la 1 Aprilie și pina la 15 Octombrie a. c., ca­­ să se vază sum­aresc veniturile statului pe urma acestei instituții, creațiu­­nea liberalilor . De la 1 Aprilie și până la 15­ Oc­­tombrie Regia a încasat din produ­sele Sile cu lei 3.746.468 mai mult ca in epoca corespunzătoare a anu­lui trecut. Iar față de prevederile budgetare a încasat un plus de 6.428.327 lei. Dacă la acesta mai adăugăm și plu­surile încasate da la timbru și de la înregistrare, avem în total un plus de 5.259.125 lei față de încasă­rile epocei corespunzătoare a anului trecut, iar față de evaluările bud­getare, statul a încasat un plus de 10.766.086 lei. Import de țiței român în Galiția. Din cauza considerabilei ccăderi a producțiunei­ de țiței a Galiției, se ventilează în cercurile petroliștilor austriaci și ideia de a cere statului austriac scutire de vamă pentru im­portul de țiței din România, țiței pe care să-l prelucreze spre a exporta apoi produsele obținute. Soluțiunea petroliștilor galițiani e problematică, de­oarece capacitatea de lucru a rafinăriilor noastre e de­parte de a fi complect întrebuințată,­ și apoi rafinarea și exportul deriva­telor fiind părțile cele mai rentabile ale industriei de petrol, nu vedem cum s’ar putea găsi țiței romînesc să iasă din țară în formă brută. % Culturile în Argentina .Comer­țul cerealelor se interesează acum mult de viitoarea recoltă a Argenti­nei, destinată să acopere nevoile co­sumațiunii în a doua jumătate campaniei. Cum până la recoltă nu sunt însă 2—3 luni de zile, nu pr­­intă interes deocamdată de­cit­i prefețele semănate. După constată oficiale, iată aceste suprafețe. 1912 Grăunțe de in « Suprafața semănată cu grîu e in­ferioară celei de anul trecut. Ultimele telegrame din Argentina afirmă că semănăturile se prezintă excelent. Exportul faunei și derivatelor în Septembrie 1912.—S’au exportat 6.524.724 kgr. Faună din care 621.110 în­ Austria, 30.000 în Belgia, 1.269.382 în Egipt, 135.990 în Germania, 10.000 în Grecia, 30000 în Italia, 30 000 în Olanda și 4398.242 în Turcia. Ermitul s’a exportat în cantitate de 860.458 kgr, din cari 585.450 în Austria, 225.000 în Germania și 50.000 în Turcia. Tărîțe s’a exportat în cantitate de 2.315.230 kgr, din cari 1.950.330 în Austria, 10.000 în Egipt și 354.000 în Germania. Exportul lemnăriei în Septem­brie.­In cursul lunei Septembrie a. c., s’au exportat următoarele canti­tăți de lemnărie: Trunchiuri de brad 19.922.56 m. c. în Austria. Lemne de construcție de stejar 94 989 kgr. Structuri din esența rășinoase 5 mii, 486.565 kgr. din cari: 700.380 în Austria, 1.800.000 în Africa 716.125 in Bulgaria, 955 095 în Egipt, 247.565 în Franța, 10.000 în Grecia, 427.680 în Tripolitania și 629.220 în Turcia. Alte lemne de construcții din e­­sențe rășinoase 12.050 kgr. din cari 10.050 în Austria și 2.000 în Bul­­­­garia. ăcn Grîu. Ovăz. . . « 16.964.000 2 939 000 4.310.000 DE LA PRIMĂRIE INSTALAREA comisiei interimare DISCURSURILE D-LOR TAKE IONESCU ȘI DR. C. ISTRATI. Eri după amiază s'a făcut la Pri­măria Capitalei solemnitatea instală­­rei comisiunei interimare, în pre­zența d-lui Take Ionescu, ministru de interne. La orele 4, membrii comisiunei interimare, d-nii dr. Istrati, Stroescu, Vereas, Mendonichi, Urlățeanu, N Lahovary și Poenaru Bordea au de­pus jurămîntul. Sosirea d-lui ministru de interne a fost salutată cu ovații și urale de numerosul public strîns pe sălile localului primăriei. D-l Take Ionescu a mulțumit, în numele guvernului, membrilor comisiunei pentru că au primit sa indeplinească sar­cina de a adminis­tra comuna București. Aveți în fruntea d-voastră, a zis d-l Take Ionescu, pe d-l dr. Istrati, care a mai primit acum cîți­va ani sarcina de a organiza expoziția jubi­liară care a ridicat mult însemnăta­­tea Capitalei noastre. Sunt convins, a adăugat ministrul de intere, vă veți pune în îndepli­nirea acestei însărcinări toată rîvna. Ea are o însemnătate cu atât mai mare, cu cît aveți de rezolvat o greutate a trecutului, în spiritul cel nou. Cuvintele d-lui ministru de in­terne au fost acoperite cu aplauze și ovații entuziaste. D. dr. Istrati, preș. comisiei inte­rimare mulțumește d-lui ministru de interne și guvernului pentru încrede­rea ce i s’a arătat încredințîndu-i-se preșidenția comisiei interimare. D sa își exprimă convingerea că odată cu ve­nirea în guvern a d-lui Take Ionescu se va începe o eră nouă în politica țărei. D-l dr. Istrati spune că adminis­trațiunile comunale ale orașelor noas­tre ar trebui scoase de sub înrâu­rirea politicei, și ar fi bine ca înce­putul să se facă cu capitala țărei. Administrația comunală trebue con­dusă cu rîvnă, cinste și desinteresare, a adăogat d-sa. Venind in capul co­munei București, voiu pune toată inima pentru a conduce interesele orașului în mod demn și cinstit. (A­plauze).. D-1 ministru de interne și-a luat rămas bun, și a părăsit Primăria la orele 4 luni. Apoi, întreaga comisiune interi­mara, funcționarii superiori ai pri­măriei și persoanele prezente au fost fotografiați in grup de cunoscutul amator-fotograf Voinescu. Rep. Pentru d-l­a Mescu-Olt — O întrebare indiscretă — D-l Const. N. Sarry, directorul zia­rului „Dobrogea Jună“ publică urmă­toarea întrebare la adresa d-lui Vlădescu - Olt, întreb pe d. Marin Vlădescu-Olt, fost administrator al domeniilor sta­tului din Dobrogea, azi avocat-expert în materie de proprietate dobrogeană, —acelaș d. Vlădescu-Olt care la con­gresul de științe sociale din 1906, lu­­ind cuvintul după subsemnatul și Ua­­tind într'o conferință chestiunea vă­diturilor, spunea în încheere că, n'ar fi noăemmitni* mai mare pentru sta­tul romînesc decit aceea de a recu­noaște și răspunde le pretențiunile nejustificate și exagerate ale Turcilor și interpușilor lor,—întreb astăzi pe fostul administrator al domeniilor statului din­ Dobrogea, dacă nu a pri­mit procură și scrisoare particulară de oblig­a­ție din partea d-lui Lazăr I. Daia, care în numele său personal și ca reprezentant al moștenitorilor unui pașă, revendică de la stat secu­lara pădure «Telița-Balcan» din ju­dețul Tulcea,—cea dinții și cea mai însemnată din pretențiunile ridicate de Turci în așa zisa afacere a „vacufu­­rilor” — n'a primit spun să-l apere, să-i represinte interesele, cu o cotă— parte de 15 la sută asupra cișligului în bani ori în natură, fie pe care de proces­ori de transacțiune i întreb și aștept un răspuns precis. Cum s’au distribuit și primăriile Terminîndu-se numirile prefecților, istă modul cum s’su distribuit pre­fecturile intre conservatori-demo­­crați și conservatori. Conservatorilor democrați: pre­fecturile de Argeș, Botoșani, Con­stanța, Govurluiu, Mehedinți, Roman, Romanați, Tecuci, Vîlcea, Vlașca, Iași, Dîmbovița, Dolj, Gorj, Tutova și R. Sărat. Conservatorilor : de Brăila, Buzău, Fuieni, Ialomița, Muscel, Neamț, O­t. Prahova, Putna, Teleorman, Tul­­cea, Bacău, Vasluiu, Suceava, Ilfov și Dorohoiu. Dintre Primăriile la care s’au ho­­tărît comisiile interimare revin : Conservatorilor democrați: Cra­iova, Roman, Tecuci, T. Jiu, Caracal, Galați, Pitești, R.-Vîlcea, Tulcea, Ba­cău, Vasluiu, Fălticeni, Dorohoiu, Alexandria și T.-O­na. Conservatorilor: Brăila, Buzău Huși, Călărași, C.-Lung, Piatra, Sla­tina, Ploești, Focșani, T.­Măgurele, R.­Sărat, Constanța, Giurgiu, Tîrgo­­viște, Bîrlad, Roșiori și Zimnicea. Azi se vor hotărî comisiunile in­terimare ele orașelor Botoșani și Severin. Victor­ii. T. Popp — 17 Strada Maria Roseti — fost Sf. Spiridon ADVOCAT Mișcarea artistică-literară Gustave Charpentier Faimosul autor al operei „Luisa„ este ales membru al Acade­miei franceze de belle-arte. Pe zi ce trece, artiștii din Mont­martre se coboară tot mai numeroși spre centrul Parisului și spre nemuri­rea ce le rezervă consacrarea oficială a Academiilor. După Maurice Donay, care și-a început cariera la cabaretul artistic „Chat noir“ și și-o sfirșește astăzi sub cupola Academiei, iată ve­nind rîndul unui alt artist — al unui muzicant de data asta — care n'a făcut nici odată caz în viața sa de perso­nalitatea lui artistică deși era celebru chiar de a doua zi după reprezenta­rea operei sale „Luisa“. Gustave Charpentier, deși nu fusese recomandat de către confrații săi mu­zicanți, a fost ales totuși membru al Academiei de belle-arte cu 21 de vo­turi contra lui Gabriel Pierné, care n'a obținut decît 6, contra lui Messager care a obținut 5 și contra altora cu și mai puține sufragii. Charpentier vine sa ocupe scaunul lăsat vacant de profesorul său Jules Massenet. Acade­mia franceză dar, nu pierde nimic. Cel care vine poate oricînd pretinde marea onoare de a egala pe cel care a plecat. Opera lui Charpentier, deși foarte puțin numeroasă față de opera pre­decesorului său, prezintă în schimb aceiași bogăție artistică. Charpentier este astăzi unul dintre cei mai de sea­­m­­ă reprezentanți ai muzicei franceze ș­i ai acelei muzici care în evoluția ei, nu s'a îndepărtat nici­odată de buna și marea tradiție a unui Luly, Ra­­meau și alții mai apropiați de vr­e­­murile noastre. Născut în orășelul Dieuze la 24 iu­nie 1860, Charpentier și-a făcut stu­diile muzicale mai întîi la conserva­torul din Tourcoing, apoi la Lille și în fine la Paris unde avu ca profe­sori pe Pessard și Massenet. In anul 1887 el obține primul mare premiu de Roma. El este fondatorul conservatorului popular, așa numit „Mimi-Pinson“ și al federației artiștilor muzicali. Iată acum numerele operelor sale muzicale în ordine cronologică: Trei preludii pentru orchestră (1885) Les fleurs du Mal melodii pentru cîte­va din poemele lui Baudelaire (1886) Didon scenă lirică (1887) Poe­me d­­o­tate cu cuvinte de Paul Ver­laine, Cămile Mauclaire, George Va­­­nor, etc. (1887-1889) Impresiuni din Italia suită de orchestră executată de concertele Lamoureux și Culonne în anii 1891 și 1892, La vie du Poete simfonie dramatică în patru părți pentru cor și orchestră (1892) Sere­nada lui V.­iteau scenă lirică după poema lui Paul Verlaine (1895) Luiza, roman muzical reprezentat pentru pri­ma oară la Opera­­ Comică în anul 1900 și Centenarul lui Victor Hugo o cantată în stil antic. Pe lângă acestea, Gustave Charpen­tier se pregătește acum să reprezinte un nou roman muzical intitulat Julien care este considerat ca o urmare a Luizei și o epopee populară în trei opere deosebite care poartă ca titlu «L’amou­r au faubourg, Comediante et tragediante și München. Iată viața puțin sbuciumată și cu totul lipsită de reclama cotidiană a muzicanților bulevardieri și iată și o­­pera acestui artist modest dar mare, celebru în cercurile muzicale până mai­eri, iar astă­zi consacrat în mod ofi­cial nemuritor prin alegerea sa ca membru al Academiei de belle-arte. R­adu Cosmin, autorul satirelor pu­blicate la această rubrică contra literaților ce-și au sediul discuțiilor profesionale la Cafenea, este d-l Niculae Tănăsescu, profesor secundar care a recurs la un pseu­donim, de­sigur dintr’un prea mare exces de modestie literară. Comitem această indiscreție pentru a răspunde pentru todeauna cetitorilor ce ne cer informațiuni, și pentru a pune în adevărata lui aureolă numele u­­nui nou autor satiric român, căruia catedra liceului nu-i dă în­deajuns prilejul să-și manifeste calitățile sti­listica și spiritul acidulai cu care li­terații noștrii au luat contact prin coloanele acestei rubrici. J — La noi și la străinătate — Exportul și situația noastră economică CE SPUNE ATAȘATUL COMERCIAL AL ROMέ­NIEI LA VIENA Politische Correspondenz publică ur­mătoarele declarații făcute de d. G. Moroianu: atașatul comercial al Ro­­mîniei la Viena : «In timpul din urmă s’au răspîn­­dit diferite știri despre o presupusă interzicere a exportului de cereale care s’ar fi luat de guvernul român. «Sunt autorizat să desmint în mod categoric aceste svonuri. Nu numai că în Rominia nimeni nu s'a gindit nici odată ca o astfel de interzicere, dar, dimpotrivă, exportatorii romîni s’ar bucura foarte mult,­­ avînd în vedere că rezervele noastre de ce­reale sunt foarte bogate, și că ex­portul nostru, a stagnat in urma războiului turco-italian (cînd Darda­­nelele au fost închise cît­va timp) cum și in timpul actualului războiu balcanic,—s’ar bucura, zic, ca însem­natele stocuri de cereale de cari dis­pun să fie exportate cît mai repede posibil. «Profit de ocazie ca sa spun cîte­­va vorbe și despre pretinsa inten­­țiune de moratoriu despre care s’a vorbit in străinătate. Această idee cu totul nepotrivită pentru situația Romîniai, a plecat de la o grupă de comercianți de băuturi spirtoase, ale căror legături sunt lipsite cu desă­­vîrșire de orice legătură cu comerțul internațional al Romîniei, care se află într’o stare din an în an mai înfloritoare, «îndată ce cercurile competente, precum și ministerul de comerț, Ca­merile de comerț ale țării și diferi­tele societăți economice au luat cu­noștință despre această idee, a luat față de dînsa, dinpotrivă, o pozițiune cu totul protivnică. «In realitate o asemenea măsură nu ar fi întru nimic îndreptățită, față de bogata existență de numerar, de fondul de rezervă public și par­ticular, care este foarte explicabil după o serie de recolte bune, pre­cum și față de starea strălucită a Bancei Naționale, condusă de finan­ciari de seamă, o instituție care da comerțului român sprijinul ei prețios. «Ca o probă a starei economice înfloritoare a Romîniei, poate să ser­vească și excedentul ultimului buget, în sumă de 110 milioane. ean Metzinger, unul din reprezen­tanții școalei cubiste în pictură, a făcut portretul d-nei Zina Brozia, cîntăreață la Opera din Paris, care pare a fi forte încîntată, de­și de o­­biceiu femeile țin să fie reprezentate altfel în tablouri de­cît sub trăsăturile familiare acestei școli. informațiuni Din Iași ni se comunică că la corpul IV de armată a sosit azi un ordin după care contingen­tul 1911, care urma să se libereze la 1 Noembrie, să mai fie ținut sub arme pînă la noui dispozi­­țiuni. Numărul candidaturilor conservată­re democrate nu s’a stabilit încă. Actual­mente se lucrează la stabilirea numă­rului acestuia iar în urmă fie­care partid va desemna candidații săi. Consiliul de miniștri a luat ho­­tărîrea ca la viitoarele alegeri alegă­torii să poată călători cu carta de a­legător de la orașele în care locuesc pînă în cele unde sunt înscriși în listele electorale, spre a lua parte la vot. In această privință ni se semna­lează o dificultate care în foarte multe cazuri face iluzoriu avantagiul acor­dat alegătorului. De pildă un alegător care locuește în București, votează la Craiova. Cu ce se duce el la Craiova, de vreme ce cartea de alegător nu i se liberează de­cit de tribunalul din acel oraș ? Chestiunea merită să fie studiata, și cu oare­care bună voință, soluții se pot găsi. «*„ Lemnele din depozitul comunal s’au terminat de mult, așa în­cît populația nevoiașe a Capitalei e cu totul la dispoziț­iunea ex­ploatatorilor prmn vînd lem­nele intre 4.60­ și 4.60 lei suta de kilograme. Înainte de a pleca de la Primărie, d-na Dobrescu & Comp. au epuizat com­plect stocul de lemne, din­­du-i favoriților regimului. Aceasta n’ar fi visa ni­mic. Suntem însă pozitiv informați, chiar de la Pri­mărie, va­d­i Dobrescu a luat de la depozitul Co­munal nu mai puțin de H7.000 kgr. de lemne, pentru uzul său personal. Cum era sa mai lumina deci lemne și pentru po­pulația nevoiașe? Eri a fost înmormîntate rămă­șițele pâmîntești ale lui Petre Milo, care a încetat din viați alaltă ori, în urma încercărei de sinucidere de a­­cum cîte­va zile. .** Se știe că la instalarea sa, noul ministru de instrucție publică, a de­clarat că nu se va atinge de nimic din vechea organizație a ministerului. S’a întimplat însă că anume înalți funcționari a căror situație se clatină, să sondeze mai de aproape intențiile noului ministru. Or, se spune că d. Disescu, ar fi răspuns i eMă țin de cuvînt, nu mă ating de nimic din ce a fost bine făcut. Voi căuta însă să repar ce s'a făcut con­trar bunului mers al departamentu­lui». Autentic !... **. In privința reducerei de 50 la sută pe căile ferate pentru func­ționarii Statului, întrebăm pe d. ministru al lucrărilor publice dacă această măsură are un caracter permanent, sau e numai o mano­peră electorală, provizorie ? Așteptăm o lămurire categorică. «** In semn de protestare împotriva numirei d-rului Mendoniche în comisia interimară a Capitalei, o delegație de cetățeni au cerut d-lui Ionel Protopo­­pescu-Pake să candideze ca conservator independent in alegerile pentru cole­giul II de Cameră. *** Pentru d-l director general al poștelor. — Zilnic primim foarte numeroase reclamațiuni de la abonații noștri pentru modul neregulat cum primesc ziarul. Rugăm cu insistență pe d. N. Co­­săcescu, noul director general al poș­telor, să bine­voiască a lua măsuri ca serviciul de distribuire al poștei să se facă mai regulat,­­ căci ceea ce se petrece astăzi e pur și simplu scandalos. Dunninică seara a avut loc in saloanele Casei Capșa, banchetul a­­nual al Inginerilor absolvenți ai Ștoelei Centrale din Paris. S’a servit următorul MENU: Țuică Mastică Risque d’Ecre­visses Esturgeon a la Parisienne Sauce verte Seil« de pró sale pommes noisette Becaases au furnet Saladé Glace Capsa Bonbons Corbeille de Fruits Dragas&ni vieux Saint-.Tulien G. H. Mumm Extra Dry Café Liqueurs CBBET* PRETUTINDENI BEREA BRAGADIRU In București comandele se pot adresa direct la Fabrică: CALEA RAHOVEI,153 I Telefon %7 PREFERIT* CIOCOLATA ECOMOMÜ HMD SUPERI­OARĂ fabricatiuhi ’#C­­ALI­TATI­­ILE5-ALUMETA-DESERT­irizare­­ar principalel«­­magaz­ine de coloniale $1 cofetării din. tară. ii Ui

Next