Viitorul, noiembrie 1912 (Anul 6, nr. 1703-1730)

1912-11-03 / nr. 1703

ULTIMA ORA Tratativele de pace au început D-l Poincaré se rosteste Tratativele de pace asupra situației Primul ministru al Franței NU CREDE, dar lasă se se înțeleagă POSIBILITATEA UNUI RâZBOIU EUROPEAN. Paris, 1 Noembrie.— Primul mini- rus și francez avea, fața cuvîntare stru. d. Poincaré, într’o rostită la banchetul comitetului re­publican al industriei și comerțului, a amintit silințele guvernului francez pentru menținerea păcei și a decla­rat că punctul de vedere al cabine­tului din Paris nu a variat și va ră­­mîne tot pentru conciliațiune. Franța a păstrat în această privință un contact strâns cu aliații și prie­tenii ei și guvernul din Paris a fost, ca cele din Londra și Petersburg, de părere că gravitatea situațiunei cere convorbiri generale și că Europa în­treagă trebue să caute soluția pro­blemelor numeroase și complicate ri­dicate de războiul actual din Orient. Paris, 1 Noembrie. — In discursul său, la Cameră, d. Poincaré a mai spus : Am fi păcătuit in­potriva tuturor tradițiilor țarei și datoriilor unei mari democrații dacă nu am fi făcut în toată Europa tentativa supremă de a conjura ciocnirile sîngeroase. Forța împrejurărilor însă au dis­trus peste puțin acest dig provizo­riu dar cel puțin lucrătorii care-l ridicaseră erau gata să reiee imedi­at, sub alte forme, sarcina colectivă. Puterile au socotit că spre a cir­cumscrie mai sigur ostilitățile și spre a pune capăt cit mai curînd posibil jalei războiului, ele trebuiau să se pregătească din vreme la o mediați­­une. Succese­ strălucite ale aliaților insa, sacrificiile mari ce și le-au impus, le­­au impus, le dădeau pe fie­care zi drepturi noi pe cari nimeni nu se mai putea gindi a le contesta. Pentru că, la momentul oportun, mediațiunea să aibă sorți de izbîndir­e lingă acele state, nu era firesc ca Europa să nu emită nici o pretenți­­ne asupra fructului victoriilor re­urtate. Aceasta a fost gîndul nostru c­î­n­d în perfectă comunitate de vederi cu Rusia și Anglia, am supus cercetărei celorlalte gu­verne, o propunere care a putut fi rău interpretată de o parte a opiniei publice streine dar care nu implica întru nimic, și e de la sine înțeles, aceasta recunoaștere a intereselor nici unei mari puteri în Orient. Avem înșine interese considera­bile în chestiunea orientală, așa: con­cesiuni de căi ferate, alte servicii pu­blice, împrumuturi emise de impe­riul otoman, venituri afectate ga­ranției datoriei publice, școli fran­ceze și alte opere felurite. Cum am fi putut deci admite ca Europa să se dezintereseze de ches­tiunea balcanică ? Ideea care a unit guvernele englez de statele beligerante, meritul unei generozități fără rezervă iar față de lume, meri­tul clarității. Această idee nu avea și nu putea avea de țintă o opunere la celelalte două grupări de puteri. Nu numai că tratativele începute n'au fost întrerupte sau tărăgănate dar ele se continuă­ astăzi cu tot atita încre­dere și, am dreptul a o spune, cu mai mare preciziune. Va veni vremea să dovedim aceasta și veți vedea că guvernul, interpret credincios al gîndului francez, și a îndeplinit totdeauna cu conștiință în­doita datorie de a da aliaților noștri un concurs efectiv și de a veghea la menținerea păcei europene. Dacă, precum ne e permis a nă­dăjdui, toate puterile vor aștepta pînă la încetarea ostilităților, ca să încerce să facă sâ prevaleze, atunci, regle­mentarea finală a punctelor lor de vedere, dacă inițiative răzlețe sau măsuri grăbite nu vor creia di sentimente ireductibile, contradic­­țiunile de interese vor sfirși ne­greșit prin a se lămuri în aran­jamente de cari să nu sufere nici popoarele balcanice, nici marele state europene. A­casta este urarea pe care a fă­cut o, de­ună­ zi, într’un discurs con­cis și luminos, primul ministru al Angliei și nu mi se pare cu putința ca acel apel să nu fie ascultat. Dacă, din atîtea voinți, cari se străduesc in mod sincer pentru a asigura pacea, ar putea să iasă totuși un războiu, cel mai înfricoșător războiu care se va fi abătut vre-o­dată asupra Eu­ropei, ar fi o sfidare a bunului simț universal, civilizațiunei și u­manităței. Nu pot crede că orori atît de groaznice să nu poată fi scutite lumei. Spre a le evita vom face tot ce va fi compatibil cu apărarea atenti­vă a intereselor noastre și cu onoarea națională. Problemele ce le ridică chestia remanierei hărței orientale sunt multiple și foarte grele. Guvernul va cugeta la cinsele cu umanitatea patriotică care nu s'a dez­mințit o clipă și care face puterea lui. De îndată ce o liberă discuțiune va fi cu putință, guvernul va da lămu­riri explicate Parlamentului și el știe că are dreptul să conteze pe încrede­rea oamenilor pe limpezimea ei de vederi și pe singele ei rece. Guvernul este mîndru a fi susținut de opinia publică și de a putea cu certitudine vorbi în numele Franței Londra 1 Noembrie.­­ Agen­ția Reuter află din Constantinp­­pol că se confirmă știrea că gu­vernul a hotărit să negocieze direct cu Bulgaria în vederea unui armistițiu. Nazim-pașa a primit instrucțiuni să intre în legături cu generalii bulgari. S’a trimes un parlamentar la cartierul general bulgar în acest scop.* Paris.— Agenția Havas află că oficios se declară că tratativele cu Puterile în vederea unei me­diați­uni nefind nici un rezultat, Turcia a hotărit să se adreseze direct beligeranților. Sofia 1 Noembrie.­­ Știri din Izvor sigur spun că Poarta a remis ieri guvernului bulgăresc propunere directă de pace. Consiliul de miniștrii n’a hotărit incă asupra propunere!. Paris 1 Noembrie. — Agenția Havas află­­ din Constantinopole că se confirmă oficial că Kiamil pașa s’a adresat direct regelui Bulgariei în vederea încheerei u­­nui armistițiu care sa însemne preliminări de pace. * Sofia, 1 Noembrie. — Agenția Bulgară spune: reprezentații ma­rilor puteri au făcut azi dimi­neață, izolat, următoarea comu­nicare d-lui Gheșeff: Guvernul otoman adresîndu-se marilor pu­teri spre a le cere mediațiunea, suntem însărcinați a întreba pe excelența voastră dacă Bulgaria este dispusă să primească acea­stă mediațiune și în cazul afir­mativ să întrebăm de condițiunile cărora primirea ar fi subordo­nată. Primul minisru a răspuns că guvernul va supune cererea Turciei cercetărei cartierului ge­neral al armatei și că se va pune în contact cu cabinetele aliate. Constantinopol, 1 Noembrie.­­O notiță oficioasă anunță că Poarta constatînd că tratativele între puteri în vederea unei me­­diațiuni n’au dat un rezultat, s’a hotărit să se adreseze direct be­ligeranților. Se zvonește că tratativele se vor urma numai cu Bulgaria dar și cu Grecia. Un trimis special ar fi trimis la Atena, ar fi plecat azi. Tratativele cu Bulgaria ar fi foarte înaintate. * Constantinopol 1 Octombrie. — Ziarul «Alemdar» anunță că fos­tul prim dragoman al legațiune bulgare, Popov, care se află aci, va servi de intermediar. Un dele­gat turc va fi trimis în Bulgaria. D. Popov desminte însă știrea cum că ar fi fost er­ la Poartă și ar fi avut o întrevedere cu ma­rele vizir.* Constantinopol, 4 Noembrie.—„Alem­­daru crede că pacea este apropiată. Bătălia de la Ceatalpea nu va mai avea loc. Intimatul RUSIEI către Austria Petersburg. 1 Noembrie.­Zia­rele de aci au publicat știrea că guvernul rus ar fi hotărât să fie­­ de partea Serbiei și că această hotârire ar fi fost comunicată ambasadorului Rusiei la Viena, cu ordin de a se aduce la cu­noștința d-lui Berchtold și de a obține un răspuns precis cu pri­vire la atitudinea ulterioară a Austro-Ungariei în termen de patru zile. Agenția Westnik este autori­zată a declara că știrea aceea este o complectă mistificare Consiliul de miniștri n’a delibe­rat de fel cu privire la acea chestiune, n’a luat în cercetare divergența dintre Austro-Unga­­ria și Serbia și deci n’a trimis nici o Instrucțiune ambasadoru­­lui rus la Viena, atari instruc­­țuni n’au fost redactate. Svon despre CADEREA ADRIANOPO­­LULUI Paris, 4 Noembrie.— Agenția Ha­vas află din Belgrad, sub toată re­zerva, că Adrianopolul ar fi căzut în mâinile sîrbo-bulgarilor. Nu e însă nici o confirmare oficială a acestei știri. INFORMATIUNE Atitudinea Rusiei față de popoarele bal­canice. Viena, 1 Noembrie. — «Politis­che Correspondenz“ publică o de­peșă din Petersburg care zice : Cabinetul din Petersburg nu ar rămîne credincios rolului istoric al imperiului dacă nu ar sprijini aspirațiunile popoarelor balcanice ortodoxe, dar această asistență di­plomatică nu pote merge pînă acolo ca să favorizeze dorințele Serbiei de natură a provoca o tensiune critică in situația politică și Ru­sia nu intervine de­cit slujind principiile păcei. Țarul și guvernul rus sunt in­spirați de dorința de a evita ver ee agravare a divergințelor și a hotărit să obțină de la o interven­­ț­iune directă în chestiunea portu­lui sîrbesc. E deci foarte de dorit ca in străinătate să nu judece în mod greșit politica Rusiei carac­terizată printr-o sinceră iubire a păcei: întrevederea din­tre Musurus Bey și Daooff Constantinopole, 1 Noembrie.­ Se zvonește că ministrul poștei Musurus va avea o intîlnire cu d. Daneff. Unul din cele două ziare ale d-lui Miile, a a­­nunțat dri dimineață că șeful partidului liberal ar fi decis să mențină în ale­gerile generale numai cele 32 candidaturi, cărora gu­vernul fără să i se fi ce­rut aceasta, a hotărit să nu se opună contra candi­daturi. Dacă ar fi vorba numai de o minciună mai mult, în șirul obișnuitelor min­ciuni ale ziarelor d-lui Mille, am fi ignorat și a­­ceastă știre. E vorba însă de o ma­noperă prost plasată și înregistrată cu tendința de a produce o nedumirire printre alegători. Partidul liberal, nu nu­mai că menține candida­turile la toate colegiile și în întreaga țară, dar va lupta în alegerile generale cu demnitatea pe care o impune incontestabila si­­tuatiune a tuturor organi­­zațiunilor sale politice. *** Azi, la ora 8 și lun. seara, vor avea loc următoarele în­truniri : In culoarea de ne­gru în casele d-lui avocat Alex. G. Dănescu, str. Ștefan Mihăileanu (fostă Liniștei) No. 20. In culoarea de verde În casele d-lui Arhi­tect Toma Dobrescu, strada Știrbei-Vodă, No. 146. * D-nul Ioan Dumitreacu revizor școlar al județului Vlașca, a fost re­chemat la catedra sa de institutor D-l Richard Franasovici, care fusese la început trecut pe lista can­didaților guvernamentali pentru cole­giul II de Cameră la Mehedinți, a fost înlocuit în ultimul timp cu un alt candidat. Dr. Franasovici neînțelegînd să fie sacrificat în mod arbitrar, va candida ca independent bazat pe marile simpatii de care se bucură în localitate. .% Atragem atenția autorități­lor In drept și in special d-lui ad­ministrator de plasă Roșianu a­­supra actelor de adevărat vanda­lism ce se petrece la Băneasa, doi pași departe de București, ziua nămiaxă mare, și ceva mai grav cu concursul bine-voitor al jan­darmilor rurali. De altfel parche­tul a fost sesizat și credem că parchetul cel puțin va ști să-și facă datoria pentru a nu fi ne­voiți să revenim. Sindicatul ziariștilor din Bucu­rești exprimă mulțumirile sale d-lor Dumitropol, șeful conservatorilor-de­­mocrați din jud. Dîmbovița și Gh. Ionescu Clejani, cari au dăruit câte o sută lei pentru «Casa Presei». Direcțiunea generală a Tea­trului Național din București aduce la cunoștința d lor critici teatrali ai ziarelor cari au locuri permanente la teatru, că biletele d-lor vor fi valabile pentru reprezentațiunile de Marți chiar dacă nu s'au anunțat la Casa teatrului, conform obiceiului de mai înainte. Aceasta, pentru a se putea face dări de seamă asupra repertoriului romînesc, precum și asupra jocului artiștilor tineri cari se vor succede ti­tularilor în piesele ce vor forma Mar­țea repertoriul clasic romînesc. **, Seria de conferințe și lecturi asupra Romînilor din Bulgaria, Ser­bia, Turcia și Albania, anunțate de «Liga Culturală», va începe Vineri 9 Noembrie 1912, oreie 9 seara în sala Ateneului din București. Conferința care trebuia să aibă loc astăzi se va ține Vinerea viitoare. Biletele distribuite pentru Vineri 2 Noembrie sunt valabile Vineri 9 No­embrie. D-l M. Trandaf a fost numit director al lic­eului din Bîrlad. Ceaiul rusesc K.­­ C. Popoff din Moscova este cel mai bun din lume. Orele de serviciu la ministerul de interne s'au schimbat cu începere de azi 4 Noembrie, după cum ur­mează : Dimineața de la 9—12 , după a­miază de la 3—6. #*# D-na Natalia Culan maestră la școa­la profesională de fete din orașul Tecuci a fost transferată în aceiași calitate la școala profesională de fete din orașul Vaslui. • * *** Am vorbit despre imposibilita­tea de a merge la vot alegătorii cari locuesc in alte orașe decit în acele unde sunt înscriși în listele electorale. Ziarele oficioase ne-au răspuns a­­tunci că toți aceștia se vor putea duce gratuit pe căile ferate, in localitățile unde votează, căci se vor lua măsuri ca alegătorii să-și aibă cărțile la timp. Ce se întîmplă însă ? Mai mulți alegători ne comunică cum că tribu­nalele respective refuză să libereze cărțile de alegător altor persoane de­cit celor înscrise în listele electorale. Așa că nimeni nu poate lua de la tri­bunal cartea de alegător decit numai persoana căreia aparține carta în chestiune. Se înțelege că în asemenea caz ale­gătorii nu mai pot merge la vot decit plătind drumul pe calea ferată. Credem că se impune să se ia în această privință o măsură urgentă care să satisfacă drepturile alegăto­rilor, mai ales că sînt numai șase zile pînă la alegeri. »*. Ni se comunică un fapt sur­prinzător . Cursurile școalei normale de la Azilul Elena Doamna au început de abia la­­ Noembrie. Lucrul acesta se practică de altfel în formă de sis­tem, de­oarece în fie­care an cur­surile se încep cu această întîrziere, probabil agresată de direcțiune. Azi a fost semnat decretul prin care I. P. S. Arhiereu Bartolomeu Băcăoanul a fost numit administra­tor al Casei Bisericilor. D-l dr. Istrate, președintele co­misiei interimare a primăriei Capi­talei, a cerut ministerului de interne autorizația de a înființa în Capitală trei depozite comunale pentru a vinde lemne populației. *** D. Dr. Atanasiu, coresponden­tul nostru la Câmpulung, a fost concediat cu începere de azi. 11 rugăm să ne remită cartea de corespondent. O noapte de patimă, Nopțile Parisului, Viața de Harem, Paradi­sul pierdut, In alcov și alte filme cinematografice admirabile se repre­zintă la circul Sidoli. Intrarea domnișoarelor și elevilor e strict interzisă. In comunele Jilava și Gerna din județul Tulcea, bîntue febra ti­foidă. Sau luat măsuri pentru combate­rea epidemiei. Tripla alianță contra Viena, 1 Noembrie. — «Wiener Allgemeine Zeitung» află că pu­terile triplei alianțe ar fi reco­mandat Serbiei să renunțe la mar­șul proectat în spre Durazzo. Un ziar englez DESPRE PRETEN­ȚIILE SERBIEI Londra, 4 Noembrie. — Redactorul șef al unui ziar economic discuta cu privire la reclamația Serbiei cu pri­vire la un port pe Adriatică și spu­ne : este evident că dacă Anglia s-ar afla în situațiunea Austro-Ungariei ar protesta cu tot atît de mare energie din motive comerciale. SIMPATIILE PRESEI PENTRU SLAVI Budapesta, 4 Noembrie.—Comisiu­­nea armatei discutînd budgetul răz­boiului, contele Clam a protestat contra chipului cum o parte din presă își exprimă simpatii pentru slavii de sud, și a spus că nu tre­bue să se accentueze simpatiile pînă într’atît încît să fie o ciocnire cu in­teresele vitale ale monarhiei. Armata noastră n’a făcut nici­odată distinc­­țiunea dacă un războiu este popular sau nu și armata noastră în caz de războiu, și să ne ferească Dumnezeu de dinsul, va merge la luptă cu a­­celaș devotament și acelaș entuziasm ca totdeauna. Lupta groaznică de la Yenița, 2000 morți turci și 5000 de greci scoși din luptă. Atena 2 Noembrie.­ O in­formațiune din iz­­vor particular spune că 35.000 turci au luat parte la bătălia de la Yenița, avînd 42 tunuri. Turcii au avut 2000 morți și 500 prizo­nierii , s’au luat 22 tunuri. Grecii au avut 5000 oameni scoși din lup­ta din care 15 ofițeri. CompsDsoțiile TERITORIALE ACOR­DATE DE TURCIA STATELOR ALIATE Constantinopol. 1 Noembrie.—Se confirmă știrea că Poarta a intrat în tratative de pace în mod direct cu statele aliate din Balcani. Ge­neraliamul Nazim­ Pașa a fost au­torizat să înceapă tratativele pre­liminare. Kiamil Pașa, marele vi­zir ar fi fixat următoarele com­­pensațiuni teritoriale. Bulgariei i se va ceda Mustafa­ Pașa și Kirkilise precum și libera trecere pe o linie ferată spre ma­rea Egee. Serbiei i se va ceda Kumanova, Pristina Mitrovița și toată partea de răsărit a Sangiacului Novi­ Ba­­zar împreună cu dreptul trecerei pe linia ferată la Marea Adriatică. Muntenegrului i se va ceda res­tul din Sangiacul Novi-Bazar și împrejurările lacului Scutari fără oraș. Greciei i se va ceda Preveza, Grevana și Elassona. In afară de aceasta se va acor­da autonomia Macedoniei, Alba­niei și vilaetului Adrianopol pre­cum și insulelor din Arhipelag Guvernatorii generali vor fi nu­miți de către Poartă. Turcia ii mai exprimă dorința ca după încheerea păcei să intre și ea în confedera­ția statelor Balcanice. Cărbunii declarau­ trabandă războiu con­­d­e Constantinopol 4 Noembr.e Poar­ta anunță că se va considera cărbunii ca contrabandă de războiu numai pentru beligeranți. Adoptarea DE CREDITE PEN­TRU BOSNIA Budapesta 1 Noembrie.— Comisiu­­nea pentru afacerile Bosniei din de­­legațiunea austriacă a adoptat cre­­ditele pentru Bosnia. In cursul dis­­cuțiunei, ministrul comun de finanțe, a declarat că situația politică în Bosnia este perfect normală. Popu­­lațiunea, fără excepție, e reală și credincioasă împăratului. Ministrul a arătat apoi programul de căi ferata prin Bosnia pentru cari s-a fixat o sumă de 270 mili­oane. Ministrul relevă că linia Bu­­gojno-Arzano este destinată să cre­­eze o joncțiune cu Serbia. Ministrul speră că Serbia, neținînd seamă de aspirațiuni politice, va construi, a­­tunci cînd situația va redeveni nor­mală, linia sîrbească Uzice-Vardiste spre a obține un acces la porturile Metcovici sau Spalato. Ministrul crede că monarhia are datoriea, fără considerații cu privire la situația politică, să favorizeze con­struirea acestei linii de tranzit. La sfîrșit ministrul a spus că numărul refugiaților din Bosnia, musulmani sau sîrbi, e minim. Arestarea lui Talaat bey Constantinopole. 1 Noem­b. — Comandantul primului corp de armată a ordonat poliției să a­­resteze pe fostul prim-ministru Talaat bey care a părăsit servi­ciul său militar pe cimpul de războiu și a venit la Constanti­nopole. Poliția a invitat pe Ta­laat bey să meargă in 14 ore la corpul său căci in cazul contra­riu va fi arestat. Trupele otomane de la Ceatalgea In­stuite de holeră Constantinopol 2 Noembrie.— Holera ar lua extensiune periculoasă. Se afirmă că prin­tre trupele de la Geataldgea s’ar fi constatat alaltăeri peste 500 ceasuri din cam­ multe ur­mate de moarte. Conflictul ruso-chinez se asruvează. Ministrul de externe chinez demisionează refuzind să trateze cu Rusia Peking, 1 Octom­brie. — Agenția Re­uter află că mini­ng strul de externe al Chinei a demisi­­nat refuzind să ne­­gocieze, conform dorinței cabinetu­lui, cu Rusia cu pri­vire la Mongolia, căci după dinsul, aceasta ar însemna să recunoască au­­tonomia Mongoliei. HOLERE LA CON­STANTINOPOL Constantinopol, 4 Noembrie. — Se anunță oficial că in ultimele 24 ore au fost 7 cazuri de holeră din cari urmate de moarte. * Constantinopol, 4 Noembrie.—Peste 400 bolnavi prezintînt simptome de ho­leră au fost izolați la San Ștefano. înmormîntarea lui Canalejas Regele Spaniei conduce pe fos­tul prim-ministru al său la lo­cul de veci, Madrid 4 Noembrie.—Ziarele sunt unanime a înfiera odiosul atentat în contra primului ministru Canalejas. Soții Emil Corona, care au găz­duit pe criminalul,­au venit aseară la procuror și au declarat că nu au a­­vut nici o bănuială asupra numitu­lui individ și au înminat parchetu­lui un cufăr conținind efectele de îmbrăcăminte ale criminalului. * Madrid, 4 Noembrie. — Regele a asistat la inmormîntarea primului său ministru. Intîi mergea un semi-escadron din garda civilă, apoi venea clerul din Madrid, școlile, senatorii și deputa­ții, corpul diplomatic, apoi era un mare spațiu liber și venea regele și la o distanță mărioică urmau infan­ții din Carlos și Ferdando apoi mem­brii guvernului, autoritățile. Trupele au dat onorurile pînă la Pantheon unde s'a făcut înmormîn­­tarea lui Ganaletas, alături de mor­­mîntul lui Ganovas, bărbatul de stat spaniol asasinat la 4897. In clipa cînd monarhul a apărut, aclamațiuni mari și strigăte de «tră­iască!» au fost auzite. Publicul ad­­mira hotărîrea Regelui de a asista la înmormîntare și de a urma con­voiul singrur, neînconjurat, înfrun­­tînd un pericol totdeauna posibil. Și la întoarcerea Regelui la Palat i s-au făcut entuziaste ovațiuni. Atrocitățile turcești in Epir Atena, 1 Noembrie.­Ministrul de externe a primit un raport arătînd atrocitățile comise in E­­pir de bașibuzuci, albanezi și sol­dați regulați turci. Un detașa­ment de 1.000 soldați turci,­jan­darmi, bașibuzuci și albanezi au prădat și incendiat acum in ur­mă numeroase sate din județele Ianina și Malakași. In jurul Ia­­ninei se află acum 6.000 femei și copii, refugiați în păduri, unde se hrănesc cu ierburi și foile co­pacilor. Locuitorii cari scapă cu viață sunt constrînși la contribuțiuni sdrobitoare de războiu. Districtul Zagori a fost prădat de o bandă de 100 turco-alba­­nezi. Femeile și copiii au căutat scăpare în munții acoperiți cu zăpadă unde mor de foame și frig­ , Fond de ajutor pentru răniții bulgari Sofia 1 Noembrie. Consiliul de mi­niștri a hotărit să se constituiască un fond de ajutor pentru răniți după viodicarea lor. Fondul va fi a­­limentat prin donațiuni și subscrip­­ție publică. Statul va da 25.000 lei. D 1 Gheșoff a donat 40 000 lei, d-na Gheșoff 2000, Casa Krupp 40.000, iar serbăria Dunensberg 40.000. Furtunoasa ȘEDINȚA A CAMEREI COMUNELOR Londra, 1 Noembrie.—In camera Comunelor, primul ministru, d-l Asquith, a cerut să se repete vo­tul privitor la amendamentul de­putatului conservator, care a fost adoptat alaltăeri cu o majoritate anti-guvernamentală. Primul ministru a declarat că situația e serioasă și că, in cazul cînd Camera nu și ar anula votul precedent, guvernul nu ar mai pu­tea rămîne­ la cîrmă. Discuția a fost foarte agitată; d. Bull, unionist, a adresat d-lui Asquith cuvîntul de «trădător» , nevoind a retrage acest cuvînt d. Bull a fost expulzat. Șeful conservatorilor, d. Bonar Law a admis că d. Asquith poate rămine momentan în capul gu­vernului dat fiind situația actuală. Londra 1 Noembrie.— Camera Comunelor.— Ședința a fost fur­tunoasă, spre sine, opoziunea re­­fuzînd să asculte, fie pe liberali, fie pe Unioniștii. Toți opoziționiștii strigau in cor: „Aminairea amînare“ pină cînd președintele a declarat terminată ședința care a fost ridicată în mijlocul unei mari confuzii. Unioniștii aplaudau frenetic și au fluerat pe d-l Asquith cînd a părăsit adunarea. Strigau: Plecați de aci Haide. Un unionist a svîrlit cu o hîrtie mototolită asupra d-lui Asquith și era să-l isbească Un alt unionist a svirlit cu o carte care a lovit pe d-l Chur­chill in piept. Nu cumpărați Noutățile sesonului au sosit r Pinse e © iuta I la altă parte — _ _TM: _ ~ „ veți fi văzut Str. Lipscani 76^80 £ J|£ ILUnfa 8tr> Li|38CaDi ^6­80 Senaruri ~ Mătăsuri -- Plușuri ~ Catifele ~ Confecțiuni Voii Veloute MARE SPECIALITATE In BEare Specialitate Latin Venise COVOärß-LinOlBUffl-PßrilBIG LINGERIE Ye pars - laine Tigri st­ofe de bi­ob­el a trusoulii Velours 0 Iaine Rayé __ dela cele mai fine la cele încălțăminte ,1 șoșoni pentru mai simple M­­issu ASi­anan barbați, dame și copii VW Von­ Velours Frisé-----------------------------------eșantioane praps d $ o­R PREȚURI EFTINE EXCEPȚIONALE gratuit în toată Țara

Next