Viitorul, decembrie 1912 (Anul 6, nr. 1731-1755)
1912-12-01 / nr. 1731
Revizuirea procesul Tramelor Pledoaria d-lui Rozenthal.— Combaterea revizuirei.— Pledoaria d-lui Danielopol. ZIUA II-a Eri au continuat pledoariile asupra revizuirei procesului Tramvaelor. Ședința s’a deschis la ora 12. Pledoaria d -lui Rozenthal Vorbind din partea primăriei, d. Rozenthal examinează statutele repetind invinuirile de ilegalitate pentru citeva articole. D-sa susține că, In legea dela 14 Decembrie 1909, nu exista incesibilitatea acțiunei comunei, cum de asemeni nu există dreptul de preferință al primilor subsubscriitori da acțiuni. Daunele la cari primăria a fost condamnată nu trebuiau acordate, deoarece ele nu au fost cerute la concluzii și nu au fost justificate. Hotărîrea tribunalului e nemotivată pe acest punct și trebuește reformată. In tot cazul nu se pot da daune decit diferența de dobindă, pe care soiet atea a p’âtit-o băncii Marmorosch, dela care s’a împrumutat Di di credit moral nu se poate vorbi, deoarece ațiunile s’au uroat. D-sa cere în concluzie, ștergerea du statute a punctelor nelegale și înlăturarea daunelor interese. Combaterea revizuire! Pledoaria d-lui G. Danielopol După ce arată foloasele regiei cointeresate, care unește calitățile regiei cu cele ale comisiunei, d. Danielopol demonstrează legalitatea monopolului, care reese învederat din însăși situața comunei în societate. Nu se poate admite ca Primăria să se fi gîndit să-și facă singură concurentă printr’o altă exploatare. Dar dacă nu s’a dat monopolul, atunci ce s’a dat ? Nicăeri nu se determină obiectul în lege, și a fost autorizată astfel comuna să-l fixeze, ceea ce a și făcut in unire cu Consiliul de miniștri. Dreptul de monopol mai rezultă din facultatea ce Primăria are de a fixa tantele, cum și din declarațile din Camera ale d-lui I. Lahovary, care e categorică in sensul că societatea are monopolul. Dar chiar pledoaria d-lui Rozenthal cu ocazia procesului Companiei de gaz, recunoaște că poate exista monopolul implicit, nu numai de est expres. Un exemplu și mai frapant e concesia **" -""iusdard Sinnei, din care, deși [. _se sl"---> ey.prgs. roase perfectul e^fr“° P0lu‘- nici nu poate astfel, deoarece alugritatea nu o ^ nistrS! _r*rmnV» *» , *■ sie anterior societatei actuale, vedem că el dă Primărie* «&dar mai puține avantagii A *-a dat societatea. Cum —vom era atunci acest proeot ca o fericire pentru comuna ? D-l Danielopol studiază apoi chestiunea fondului de îmbunătățire și arată că el era absolut necesar, deoarece comuna putea cere societății să introducă inovații în exploatare. In orice caz era dispensabilă o sumă pentru ameliorări, care trebuia luata din beneficii. Inființarea lui a fost o măsură de prevedere, din care Comuna va profita în mare parte, pentru că ei îi vor reveni toate instant de exploatărei, la cari s’a cheltuit fondul, sau dacă nu va fi cheltuit tot el, se va da Comunei. Deci n’are nici un sens cererea de a se șterge din statute dispoziția fondului. De asemeni, n’are sens revendicarea dreptului de cesiune a acțiunilor, deoarece nu se poate concepe o societate comunală, fără participarea comunei ca acționară. Plîngerea Comunei, în privința ridicării zăpezii și a pavajului, e neserioasă. Deși nu a fost obligată prin lege societatea a primit să repare pavagiul stricat de alții. E aceasta o spo’iare? Neîntemeiată este și plîngerea relativă la numărul de voturi la adunarea generală deoarece statutele îi dă mai multe decizii dă însăși legea. S’a făcut o vină societății că nu s'a luat asupră-și construirea uzinei electrice. Tocmai Primăria va profita de aceasta și deci n’ara de ce să se plîngă. De asemeni fixarea prețului curentului e foarte echitabilă deoarece suma fixată plutește toate chheltuelile, dînd și un beneficiu de 11 la sută Primăriei. Chiar legea ne autoriza la aceasta și deci nimeni nu se poate plinge, cu atît mai puțin se poate aduce un cap de acuzare din faptul că societatea își va putea procura curent. Această dispoziție e pusă pentru cazuri cînd, primăria n’ar putea da curentul necesar. Abordînd chestiunea vederei liniilor vechi, apărătorul societăței, învederează că materialul liniilor vechi va fi plătit în bani de sonitate. Mai rămîne oare ceva neplătit? Cii produce azi liniile vechi ? Nu 3 milioane cum s’a spus, ci 1650.000 lei, cum reese din bilanțul publicat la Bruxelles. Aportul liniilor vechi e remunerat prin participarea primăriei la beneficiu. Și societatea va participa pentru că ea va pune banii cu cari se vor transforma liniile. Venitul actualelor linii va fi mai mic în viitor prin exploatarea noilor linii și prin reducerea tarifelor. In asemenea condiții nu se poate vorbi de spoliațiune, nici de ilegalitate și iată de ce cerem ca să se respingă pretențiunile Primăriei. Pledoaria d-nului G. Nacu Președintele Consiliului de Administrație al societăți, adaugi, cu privire la procurarea curentului, că dacă societatea ar fi obligată la construirea unei uzine, Primăria va plăti prin amortizare, o bună parte din cost. Pentru fixarea daunelor interese joacă desigur un rol și reaua credință vădită a trecutei administrații comunale. Trebue să aplicăm principiul „malitiis non est indulgendum“. Cînd s'a făcut emisiunea a doua societatea a convenit ca Primăria să ia jumătate de acțiuni, deci Primăria n’a vrut să depună suma. Moțiunea care a urmat acestui act a fost o jenire extraordinară societății, care o putea duce desigur la faliment, dacă ar fi avut o conducere mai puțin energică. Dacă ațiuțiunile societăței s’au urcat se dau guvernului. Nenumărate răutăți ni s’au făcut de comună Lucrările noastre au fost întrerupte și distruse, fură nici o necesitate sau despăgubire. N’am putut cumpăra la timp materialul, azi s’a scumpit. De asemeni mina da lucru. Deci, au exitat și pagube materiale și pagube morale. Iată de ce cerem Curții să ne acorde daunele și să respingă cererea adversarilor. • Curtea rămâne în continuare pentru Simbriă 1 Decembrie ora li. Buletin Meteorologic pe ziua de 28 Noembra 1912 CASA MEM & Cie Temperatura pe centigrade La miezul nopței .......... . 1 ° 7 ore dimineața ............... 2* Miezul zilei........................ -1 4 ° Înălțimea barometră 761 mm. Ptafo* cerneni ceață. Barometrul in scădere Plecarea Marelui Duce Eii în Capitala .* Vizita dela spitalul Brîncovenesc.—La capelă rusă. Deja* nul dela Legapa rusă.—Ceaiul dela Palatul regal— Prînzul dela Palat. — In gara de Nord.— Plecarea [UNK] Ceaiul s'a terminat la ceasurile Joi 29 Noembrie 6 s i juminate. Deșiji proectase un ceai la legațiunea franceză, n’a mai avut loc. Vizita la Așezămintele Brîncovenești A. S. I. Marele Duce a vizitat de dimineață așezămintele Brincovenești. Marele Duce a plecat de la palat într’un automobil cu d. general Preșan; într’un al doilea automobil se aflau d-nii Mayendorf Totleben , iar in al treilea principele Trubețkoi și d. maior Nicoreanu, împreună cu generalii Agura și Dobroi. Aceste mașini au fost urmate de un automobil al poliției în care era d-nii Nicolae Pop, inspectorul șef al siguranței Capitalei și maior Kopețchi, comandantul sergenților de oraș. A. S. I. Marele Duce a vizitat, condus de d. Greceanu, directorul așezămintelor, fiecare sală, interesindu-se de aproape de instalațiunile moderne ale spitalului brincovenesc. In urmă A. S. I. Marele Duce a mulțumit principelui Brincoveanu și d-lui Greceanu pentru luarea aminte ce i s’a dat. înaltul oaspe a sosit la așezămintele Brincovenești la orele 10 și jumătate și a plecat de acolo la 11 și jum. De la așezămintele Brincovenești automobilul a plecat la Capela Rusă. Aici A. S. I Marele duce și însoțitorii săi au vizitat biserica, interesându-se de mersul ei. De la biserica rusească Marele Duce a plecat la Palatul Regal. Dejunul de la Legațiunea Rusă La ora 10 a. m. s’a dat la legațiunea rusă un dejun la care au luat parte următoarele persoane: R. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici, care prezida masa, avind la dreapta sa pe A. S. R. Principele Carol și în stingă pe d-nii Titu Maiorescu, ministru de externe și Nicolae Filipescu, ministru de domenii; A. S. R. Principele Ferdinand avea la dreapta pe d. general Baron de Meyendorf și Ion Brătianu, șeful partidului național-liberal și la stingă pe d. Saîieko, ministrul Rusiei și pe d. Take Ionescu, ministru de interne. In afară de aceste persoane a mai participat delegații regimentului :AIL.YnPlysîg cÂ"ib A'‘ Apoi d nii: generali Hirjeu ministru de război, Blondei, ministrul Franței, Averescu, șeful Statului major, Trăznea Greceanu, directorul protocolului din Ministerul de externe, maior Gratzoski, Ion Kalinderu, generalii Rubescu și Presan, colonel Baranga, general Perticari, maior Manu, Burghelea, George Crețeanu, secretarul general al Ministerului de externe, locoten. Adamovici, din aviație. Dr‘junul s’a terminat la orele 2 d. a. Ceaiul oferit de M. S. Regina La orele 5 d. a., în aparta [UNK]mentele M. S. Regina, s’a servit un ceai intim. Au luat parte M. S. Regina, A. S. 1. Marele Duce Nicolae Mihailovici, delegații regimentului No. 18 Vologda, suita Marelui Duce, Lebedko, ministrul Rusiei, Dali’Orso și doamnele de onoare Mavrogheni, Poenaru și Bengescu. Prînzul de la Palatul Regal La orele 7 și jumătate seara a avut loc un prinz la Palatul Regal. Au luat parte numai următoarele persoane: M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Principele Ferdinand, A. S. R. Principele Carol și A. S. I. Marele Duce. Suita ilustrului oaspe precum și delegații reg. No. 18 Vologda au luat prînzul tot la palatul regal, dar nu la aceiași masă. Prînzul s’a terminat la orele 9 Const. Plecarea Marelui Duce Asoare la orele 10 A. S. Imperială Marele Duce Nicolae Mihailovici, împreună cu delegația reg. „ Vologda“, a părăsit Capitala. Cu un tren special , S. I. va călători pînă la Ungheni, urmîndu-și apoi drumul spre Petersburg. • Cu prilejul plecărei A. S. I., s'au luat cele mai serioase măsuri pentru menținerea ordinei. Pe tot drumul de la Palatul Regal pînâ la Gara de Nord, erau înșiruiți sergenți de oraș și jandarmi. In fața gărei erau înșiruite cordoane de jandarmi cari nu lăsau pe nimeni să treacă. Menținerea ordinei era destul de grea, căci intre orele 9—10 sosesc și pleacă citeva trenuri. D l inspector de poliție Scutușu era însărcinat cu menținerea ordinei in fața gărei, iar d-l Cantuniari pe peron.* Sala de așteptare era frumos decorată cu drapele romînești și rusești. La orele 10 sosește pe peron A. S. I Marele Du e împreună cu M. S Regele, A. A. L. L. R. R. Principele Ferdinand și Carol, îmbrăcați în uniforma armatei ruse. Pe peron se mai aflau d-nii miniștri Tuihe Ionescu, Titu Maiorescu , Filipescu, N. Xenopol, general Hijeu, C. Disescu, d. Ion I. C. Brătianu șeful partidului liberal, C. Iuirău, președintele comisiei interimare, Chelenko, ministrul Rusiei, general Crăiniceanu, Ghinea, Aslan, maior Costescu, d. I. Kalinderu, Trăsnea- Greceanu, d. Moruzi, prefectul poliției Capitalei, Panaitescu, directorul siguranței generale a statului, Popp, directorul siguranței. După ce A. S. I. Marele Duce a rorbas Cuti de la M. S. Hegele striuigindu-I călduros mina și sărutîndu-se. In acelaș fel si-a luat rămas bun și de la AA. U. RR. Principele Ferdinand și Carol. La orele 10 și un sfert trenul s'a pus în mișne, în valele mulțimei care, se afla întîmplător pe peron. Trenul a fost condus de d. Cotescu, directorul general al C. F. R. * Marele Duce Nicolae Mihailovici și suita vor sosi in gara Iași Vineri dimineață la orele 11.20, cu tren special și după o scurtă oprire a trenului, vor pleca la Ungheni și de acolo la Petersburg. Prefectul județului Iași, d. Ștefan A. Negruzzi, va conduce pe înaltul oas pe pînd la frontiera rusă. Const. la a- Economice-Financiare Agricultură — Comerț — Industrie Monopolul serei 1910—1911 1909—1910 Expunerea situațiunei financiare a tezaurului public la 30 Septembrie 1911 cuprinde cîteva date însemnate asupra exploatării, consumului și exportului de sare din țară. De la 1 Aprilie 1910—31 Martie 1911 s'au vîndut de la salinele si depozitele de sare din țară o cantitate generală de 119 360 866 kgr. sare din care 21.896 700 kgr. direct de la saline si 54 229.988 de la depozitele județelor. In total 76 126.688 kgr. vîndute în țară, si s'au exportat 43.234.178 kgr. In suma de 119 360.866 kgr. vîndute în general, sarea de Slanic intră cu 26.727 690 kgr. vîndute în țară si 41.127 871 kgr. în străinătate; sarea de Tirgu-Ocna 24 732 702 kgr. în țară si 2.106 307 în strainătate ; sarea de Ocnete-Aari 24 450.606 kgr. numai în țară si sarea de mare 214.200 kgr. S'a încasat în general de către stat lei 8.863.370 din care 7.620.210 lei din țară și 1.243 160 lei din străinătate și anume și 56.928 Africa, lei 1.168 868 Bulgaria și Serbia, lei 17.362 Rusia. Totalul sării extrase în exercițiul 1910—1911 este de 130 390.881 kgr., iar dela 1901—1011 s'au extras in total 1.213.129.895 kgr. Din cantitatea de 180.394.881 kgr. extrasă în 1910—1911 trebue redusă o cantitate de 18.105.170 kgr. cu totul improprie consumațiunei. Iată cum se repartizează exportul nostru se sare fin kgr.), Serbia 17 .909.944 26.501.754 Bulgaria 25 215.027 22.472 4g9 Rusia 1.157.500 1.312.500 Egipt, etc. 948.807 1.602 609 Olanda — 120000 Bombay 2.000 — De relevat în special este scăderea exportului de sare în Serbia din cauza nouilor contracte încheiate de către statul sîrb cu Ungaria pentru transportul de sare. Veniturile vămilor. — Ministerul de finanțe a încasat următoarele sume din veniturile vamale pe deaida a ll-a a lunei Noembrie a. c. Din taxele vamale s’a încasat suma da lei 1.323.164 60; din taxele de port s’a încasat suma de lei 94.446,20 și din încasările fondului comunal suma da lei 129.791,45. Licitații. — Eri, înainte de amiază s’a ținut licitație la ministerul lucrărilor publice, pentru construcția a 3 podețe necesare șoselei județene Severin-Calafat, în valoare de lei 23.300. La această licitație nu s'a prezentat nici un concurent. Concesie de mină de cărbuni.— M. S. Ragele a semnat decretul prin care se acordă d-lui N. D. Ghica concesiunea unei mine pentru exploatarea de carbuni, situată în proprietatea d-sale din localitatea Fintîna lui Manole, pendinte de comuna Comănești, județul Bacău. Durata concesiunei va fi de 75 ani. încasările Statului. — Ministerul de finanțe, a încasat următoarele •mma din veniturile vamale pe decada a H-a lunei Noembrie a. c. Din taxele vacale s’a incasat suma dlei 1323.16460; din taxele de port s’a încasat suma de lei 94 446.20 și din încasările fondului comunal suma datei 129.791,45. In Balcani. — In cercurile financiare franceze circulă știri despre fondarea unei bănci franco-bulgare. Aceste știri sunt în legătură cu idea preluarei eventuale a sucursalelor Bancei Otomane da pe teritoriul care va trece în posesiunea Bulgariei. Noua bancă va concura cu actualele instituțiuni financiare: Birque Générale de Bulgarie și Banque balcanique de Paris et des Pays-Bas și Banque de l’Union Parisienne. Guvernul bulgar va încuraja banca franco-bulgară, care va avea un caracter internațional. Tirgul cerealelor. — In genere a fost greu să se vînză în ultimele sáptămîni cereale rusești și romînești cu termene de predare, din cauză că importatorii se temeau de eventualitatea unei noi închideri a Dardanelelor sau de imposibilitatea de a li se preda marfa din cauza stării de râzboi Numai așa se explică afacerile foarte restrînse din porturile noastre de export. Există insă posiblitatea că după inchierea păcei în Balcani va reîncepe activitatea și că Constanța va înregistra in campania aceasta, o mișcare mai vie ca în a fi ani spre a compensa lipsa afacerilor de pînă acum din porturile dunărea«. Plecarea generalilor bulgari Azi, la orele 1 d. a. au părăsit Capitala generalii bulgari Agura si Draganoff. In gara de Nord oaspeții noștri au fost intoțți de d. Calincoff, ministrul bulgar în Romînia si de d. Const. Solomonescu, directorul poliției Capitalei. Generalii au plecat direct la Sofia, C. Anchete de la posta din Focșani Satisfacția dată gazetei noastre. — Funcționarul vinovat va fi pedepsit. Focșani, 28 Noembrie. — In urma articolului «Ce se petrece la posta din Focșani» apărut în numărul nostru de Luni 26 curent, articol, in care se denunți purtarea incorectă și necuviincioasă a unui funcționar de la oficciul de telegrame, față de corespondentul nostru,—direcția generală a poștelor a hotarît orînduirea unei anchete, care să stabilească intru cit sunt întemeiate plîngerile noastre. Ancheta a fost făcută de d-l inspector Manea, un funcționar demn și iubitor de dreptate, care în cercetările făcute, a găsit că toate plîngerile noastre contra funcționarului abuziv sunt întemeiate. In consecință D-sa va înainta actele dresate, precum și declarația corespondentului nostru celor în drept, și e mai mult ca sigur că acel domn funcționar își va primi pedeapsa cuvenită, așa că pe viitor va învăța să fie mai cuviincios față de acei pe cari datoria îl obligă să-i servească în mod demn și frumos. In urma anchetei orînduite, ținem să arătăm că suntem pe deplin satisfăcuți, și sperăm că pe viitor nu vom mai avea de întimpinat incidente neplăcute, ca cel din seara de Simbătă 24 corent. Mai ținem să mulțumim d-lui inspector Manea și d-lui diriginte N«culau cari, ca »întotdeauna, și-au făcut datoria in mod corect și legal. Cor. Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate Centenarul nașterei lui Gr. Alexandrescu O pagina din discursul pe care d. V. Stoica l-a ținut la Societatea „ Petru Maior" din Budapesta Viața si opera lui Gr. Alexandrescu este cunoscută din temeinicele studii ale d-lor G. Bogdan-Duich, Em. Grileanu si D. Lovinescu. In cele următoare mă voiu bizui ca să scot la iveală masivitatea si vulcanismul caracterului lui, însușirile acestea ale puternicei generații de la 1840, care n'a cunoscut piedeci cînd era vorba de binele neamului. Născut în Tirgoviste, era din acelas oraș ca Edade Rădulescu si V. Cîrlova, era din orașul unde grăiau nu numai exemplele acestor doi corifei ai literelor române, ci grăiau cărările și pietrile și ruinele, pe unde odinioară își plimba ochii săi de vultur Mihai Vodă Viteazul. Și cred că nu grefesc dacă afirm cu hotărire, că întîiele îndemnuri poetice dela aceste exemple, și de la aceste ruine i-au venit. Căci trecutul de mărire totdeauna ne pătrunde și în fața curților domnești dârîmate nimeni nu poate sta rece, dacă are într'insul inimă simțitoare. Iar Gr. Alexandrescu avea inima aceasta. Dar Tîrgoviștea e oraf mititel. Centrul vieței intelectuale se strămutase de mult în București, acolo era teatrul ce e drept primitiv — acolo erau scriitorii, acolo era revista „Curvrul“ a lui Eliade — și mai mult decit atit, acolo era școala cea mai înaltă romînească de pe atunci a avrigeanului Gheorghe Lazăr, iar mai tirziu pribeagul dar vrednicul francez , Vaillant, ai cărui elevi au fost mai toți bărbații noștri de valoare de pe atunci. Toate acestea se aflau la București, și încă multe altele pe față și ascunse .. Viața lui Alexandrescu din București e un adevărat mosaic. El intră in casa principelui Ghia, unde face cunoștințe cu Iancu Văcărescu, care într'o zi îi zice în față: „Băete tu ai să te faci un poet mare“. In curînd însă din mai multe motive , Alexandrescu se încurcă la ceartă cu Eliade, care recunoscuse la început talentul tinărului Alexandrescu si îl primise in casa lui. Cearta aceasta urmă apoi cu cea mai mare înverșunare pînă la moartea lui Rădulescu. Alexandrescu luă parte în toate mirările din epoca în care trăia, chiar și la complotul urzit împotriva domnitorului filorus Alex. Ghica. In 1837 e ofițer, iar în 1840 este făcut Prizonier la Gorgani. Scăpat din închisoare i se propune să fie ministru, ceea ce însă el na primi. In anul 1860 este atins de groaznica boală, care peste 25 de ani (1885) îi cauzase moartea. Uitat de toți, abia cîțiva prieteni îl petrecură la groapă. Contimporanii l'au uitat, iar noi azi îl desgropăm, și ne mirăm tot mai mult, cum s'a putut închide cu zăvoarele uitării atîta gîndire, atîta energie, și atîta dragoste de neam. Căci aruncînd o privire asupra operei lui, aceste trei îi sînt însușirile de căpetenie, acestea trei sunt cari V au făcut să izbutească în poezia energică meditativă, și să dea greș în poezia erotică. S’a spus, că sentimentele lui Alexandrescu sunt împrumutate din Lamartine, și contimporanii săi. Am cetit anume pe Lamartine și pe contimporanii francezi, și am ajuns la concluzia, că nu numai că nu a împrumutat, dar stă departe de pretinsele sale modele. Fără îndoială, ici colo se arată urmă de însuflețire lamartiniană, dar urmele acestea le aflăm la toți contimporanii marelui romantic— atît la nemți, cit și la italieni și englezi. Energia de multe ori sălbatecă și totdeauna riguroasă a lui Alexandrescu, n’a putut-o avea meditativul și sentimentalul Lamartine. Și apoi să avem în vedere încă un lucru. Idei se pot împrumuta, sentimente însă niciodată. Sentimentele împrumutate sunt totdeauna reci, fără putere de convingere și fără nici un cvint. La Alexandrescu însă tocmai profunditatea și tăria sentimentului ne uimește. Ideile lui sunt ideile vremii, pe cari el ca un seismograf nespus de fiu le-a putut înregistra cu mai multă plasticitate, sentimentele sunt ale lui proprii, dezvoltate în umbra istoriei noastre, la zidurile Târgoviștei, la Cozia, la Tismana, acolo unde lumea neînsuflețită povestea despre însuflețirea străveche. D După TEATRU TEATRUL MODERN. — „Compania dramatică Marioara Voiculescu“.—Pentru prima oară Jertfa, piesă în trei acte de G. Devore, tradusă de Haralamb Lecca. Premiera de aseară de la Teatrul Modern, a fost primil de public, da altfel ca toate premierile companiei dramatice de sub direcția marei noastre artista Marioara Voiculescu, — cu multă, cu foarte multă simpatie. «Sacrificata» din piesa lui Devore, — prin caracteru-i drept și cintit, — răspîndește atita simpatie în juru-i, iubit e foarte explicabilă simpatia publicului pentru «Janina» (dra Tina Birbu) și pentru logodnicul sufletesc «Dorville» (I. Soriu). Jertfa e povestea mișcătoare a celei mai mici dintre fetele familiei «Bundiquet» la care, dintre cele trei fi.e, c.» jicuei iuja uu ji au j>v tuzana» (d-ra Bebe Stanescu) în detrimentul celorlalte două: «Jannis» și «Francisca» (d-ra H. Faliero). De aci conflictul dramatic, în desnodamintul oatuiafica jertfită îai face singură dreptate, părasind familia in care era străină, spre a urma pe «Darville», omul care o pricepe și pe care-l pncepe. Ansamblul «Companiei dramatice Marioara Viiculescu» ne-a dat și aseară o bună reprezentație, cărei nu-i lipsește în rolul d-nei Crisengh de ou retușul obligator uneori al primei reprezentațun. D-ra Tina Barbu și d. Storin au împărțit pe drept un succes la care amindoi au contribuit in egală măsură. D-nii Simionescu și Călin au făcut un duo familiar foarte reușit și rota exacta a celor două personagii: «Roizei» tatăl și fiul. Promițătoare d-ra Bebe Stănescu in Suzana; un tip reușit d L Constantiniu in «Baudriquet». Pentru săptămâna viitoare ni se anunță o nouă creație a Marioarei Voiculescu, o creație în șirul lung al creațiilor artistei acesteia, mare și prin talentul și prin arta ei. Alex. Fr. Plănuirea unui atentat HAIMANALELE DIN CAPITALA PUN LA CALE UCIDEREA ȘEFULUI BRIGADEI DE MORAVURI. Se vede că răbdarea haimanalelor mari joacă, pe bani, cărți prin localurile publice, ca și răbdarea femeilor de moravuri ușoare și a peștilor respectivi — a ajuns la liman! Derbedeii vor libertatea da a face pungășii la cărți; femeile pierdute, libertatea de-a provoca pe trecători, chiar atunci cînd sînt însoțiți de nevestele lor; iar întreținuții acestor femei se miră și se revoltă că poliția nu-i lasă să trăiască de pe urma comerțului acestuia rușinos exercitat de aceste ființe nenorocite. Și toți, parcă ar fi fost înțeleși, au jurat peste comisarului Vasile Dicescu, care nu-i lasă să trâiască. Unii dintre cei pomeniți mai sus, s’au hotărît «să-i facă de petrecanie» șefului brigadei de moravuri, sacrificîndu-se pentru ceilalți. Poliția a aflat însă firul afacerei, în urma denunțului unei demimondene Eliza Cristescu, de fel din jud. Prihova, cu locuința în str. Poșta Veche. Cercetările au început și nu se vor sfîrși pină cînd nu se va descoperi toate ițele acestei afaceri tragi-comice. Intr’adevâr, să-ți jure fiaoare atîtea vite de femei nu este lucru puțin . _________ uminică 9 Decembrie la concertul simfoniei de la Ateneu se va executa pentru prima oară Narcis poemă simfoniei și Cuvinte din bătrîni fantezie romînească, amic două buc-uile datorate tînărului nostru compozitr Nonnaț Otescu. Bucățile vor fi dirijate de autor. Der Schaten sau pe romînește «Umbra» este titlul noului roman al cunoscutului scriitor elvețian Ernst Zahn. Corpurile Legiuitoare Camera Ședința de la 29 Noembrie 1912 Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub presidenția d-lui general Teleman, președinte de vîrstâ. D-nul Ionel Protopopescu-Pake, secretar provizoriu citește sumarul ședinței precedente. Pe banca ministerială se află numai d-nul Bădârău. D l Rădulescu-Motru, dă citire rapoartelor asupra validărei titlurilor noilor aleși din județele Buzău, Putna, Iași, Dorohoi și Vlașin. D-l Scorțescu citește rapoartele asupra alegerilor din Dolj, Constanța, Ialomița, Brăila. Se mai validează deputații aleși în județele: Argeș, Ilfov, Dîmbovița, Vilcea, R.Sărat, Fălciu. T —*1 ~ »UpîIaii Ilîn Paannoft ia cuvîntul d-l N. Iorga. Alegerea col. III din Suceava D. N. Iorga spune că are datoria morală să ia cuvintul la această alegere a col. 111 de Suceava. Această alegere s’a executat în condiții cu totul extraordinare. Candidații Cuza și Codreanu au fost împiedicați cu forța de a face propagandă la județ de către un prefect numit anume. D-nii Cuza și Codreanu au fost atrași într’o cursă Hijama și amenințați cu moartea. Alegătorii bănuiți că au simpatii pentru naționaliști au fost arestați și duși sub tsortă acasă, plini de singe. In asemenea condiții nu e de mirare că au reușit candidații guvernamentali, cari au avut insă un număr de voturi ridicol de mic. N’au luat parte la vot decit jumătate din numărul comunelor: D-l Scurtescu. Au luat parte 44 de comune. Cer cuvintul. (Zgomot întreruperi). D-nul Xeni. Dar acum un an cînd, alegerile au fost libere, de pe d. Z dea Codreanu n'a avut decit un număr mic de voturi ? D-l Iorga. Anul trecut nu numai că n’au fost alegeri libere, ci au fost cele mai scandaloase din cite a cunoscut țara. (Aplauze). Oratorul cere să se facă o anchetă parlamentară asupra condițiilor în cari s'a făcut această alegere, căci nu e îngăduit să se siluiască astfel voința țărănimei atunci cind se va face apel la brațele ei. D. Cancioff ia cuvîntul în chestie de regulament, afirmînd că nu poate să vorbească nici un deputat în chestie de validare, dacă nu există la dosar o contestație semnată de 5 deputați. D. Iorga. Contestație e la dosar. D. Scurtescu spune că la vot au luat parte 44 comune din totalul de 46. S’a vorbit de teroare și de ingerințe, dar nu s’a dovedit nimic. D-nul C. C. Arion . Nu aprob faptele pe cari le-a denunțat d-l Iorga. D-sa a uitat însă să le dovedească, de oarece nu e de ajuns cuvîntul D-sale, ori cit de autorizat. D-sa n’a văzut faptele, a auzit ceia ce i-au spus candidații nenorociți cari au căzut și cari blestemă guvernul care nu i-a ales. D. Iorga a făcut aluzie la alegerile ,scandaloase“, de anul trecut, așa de scandaloase incit nici chiar d. Iorga nu s’a ales. (Apl.). D. Iorga a spus ca se ură voturile țărănimei, chiar în anul find poate că vom avea nevoie de brnele» ei. Ei bine, să-mi dați voie să vă spun că nu e anul cînd e bine să se acuze partidele că fură voturile țărăninei. Rău a făcut minoritatea că a debutat aplaudînd aprecierile d-lui Iorga. Voci de pe băncile opoziției. Nu primim secțiuni de la d-ta .. (zgomot). D-l Arion. E o apreciere, nu o leciune (aplauze). Oratorul conchide, cerînd să se resingă contestația d-lui Iorga, ca nefiind dovedită. D-l Blindu, deputat al colegiului III de Suceava, spune că administrația n'a acut altceva decit să ia măsuri de ordine. D-sa afirmă că d-nii Cuza și Codreanu au adus în Fălticeni o ceată de vre-o zece bătăuși cu cari au terorizat lumea. E drept că într’o seară cei doui candidați au fost inconjurați de un grup de alegători, dar nu li s'a întîmplat nimic. Acuzațiile d-lui Iorga sunt neîntemeiate. Se cere închiderea discuției. D-l Ion T. Ghica vorbește în contra închiderei. D-l Arion a blamat aplauzele opoziției. Vreau să explic pentru ce am aplaudat. Discuția se închide. Se pune la vot cu bile contestația semnată de d-nii Iorga,Nicolaescu, Mavrocordat, D. Avram și Ionescu-Quintus și se respinge cu 102 bile negre, contra 24 albe. Se continuă cu validările alegerilor din județele : Tecuci, Botoșani și Romanați. Ședința s-a ridicat la orele 4 și 20. DECLARAȚIILE d-lui Gh. Gr. Cantacuzino D. Gh. Gr. Cantacuzino ocupînd fotoliul prezidențial spune că alegerea sa ca președinte al înaltului Corp, capătă de data aceasta o importanță deosebită din pricina evenimentelor ca se desfășură la ordinea zilei. A nuncind tunul bubuie în apropierea noastră, rolul parlamentului este mult mai mare decit în împrejurări normale. Romînia, din cauza atitudinei sale ințălepte și a progreselor ce le-a realizat, este un factor important, respectată de toate puterile Europei și poate privi cu mîndrie și încredere desfășurarea evenimentelor. Pentru viitor Insă este nevoe ca echilibrul intre puteri să fie menținut, iar Rominilor din Macedonia trebue să li se asigure limba și desvoltarea lor culturală precum și dreptul de a-și alege un cap al bisericei. Realizarea acestor cereri și aspirațiuni, vor găsi un sprijin puternic in guvernul și parlamentul țării. (Apl.). Toate chestiunile ce se vor discuta și cari vor atinge vitalitatea țării noastre, sunt sigur că Senatul in cea mai deplină comunitate de simțiri patriotice și naționale, va fii să le dea cea mai înțeleaptă dezlegare, deoarece acelaf ideal și aceiași dragoste ne muncește pe toți deopotrivă. Bazați cu încredere pe finanțele țarei și pe puterea noastră armată, putem aștepta în liniște și cu încredere desfășurarea evenimentelor. (Aplauze). Simt sigur că momentele solemne ne vor găsi pe toți solidari și strînși in jurul aceluia care este menit să vegheze la destinele si prestigiul țarei. (Aplauze). Ședința l’a mătate, ridicat la orele 3 și ju Senatul Ședința de la 29 Noembrie 1912 Ședința s-a deschis la ora 3 fără un sfert sub preșidenția d-lui Th. Roseti, președinte de vîrstă, pe banca ministerială find presente d. ministru N. Xenopol. După facerea formalităților obișnuite se procede la alegerea președintelui maturului corp. La despuerea scrutinului se proclamă ales d-l Gh. Gr. Cantacuzino cu 71 voturi din 74 votanți fiind trei buletine albe. In pativa. Impresii de artă. - Ofițerii in rezervă in poziție de retragere.-Capitala.-Mișcare în poliție.Diferite știri.-Redeschiderea și sfințirea bisericei Luterane,