Viitorul, decembrie 1912 (Anul 6, nr. 1731-1755)

1912-12-01 / nr. 1731

Revizuirea procesul Tramelor Pledoaria d-lui Rozenth­al.— Comba­terea revizuirei.— Pledoaria d-lui Danielopol. ZIUA II-a Eri au continuat pledoariile asu­pra revizuirei procesului Tramvaelor. Ședința s’a deschis la ora 12. Pledoaria d -lui Rozenthal Vorbind din partea primăriei, d. Rozenthal examinează statutele re­­petind invinuirile de ilegalitate pen­tru citeva articole. D-sa susțin­e că, In legea dela 14 Decembrie 1909, nu exista incesibilitatea acțiunei comu­nei, cum de asemeni nu există drep­tul de preferință al primilor sub­­subscriitori da acțiuni. Daunele la cari primăria a fost condamnată nu trebuiau acordate, de­oarece ele nu au fost cerute la con­cluzii și nu au fost justificate. Hotărîrea tribunalului e nemoti­­vată pe acest punct și trebuește re­formată. In tot cazul nu se pot da daune decit diferența de dobindă, pe care so­iet atea a p’âtit-o băncii Marmo­­rosch, dela care s’a împrumutat Di di credit moral nu se poate vorbi, de­oarece a­țiunile s’au uroat. D-sa cere în concluzie, ștergerea du statute a punctelor nelegale și înlă­turarea daunelor interese. Combaterea revizuire! Pledoaria d-lui G. Danielopol După ce arată foloasele regiei co­interesate, care unește calitățile regiei cu cele ale comisiunei, d. Da­­nielopol demonstrează legalitatea mo­nopolului, care reese învederat din însăși situața comunei în societate. Nu se poate admite ca Primăria să se fi gîndit să-și facă singură con­­curentă printr’o altă exploatare. Dar dacă nu s’a dat monopolul, atunci ce s’a dat ? Nicăeri nu se de­termină obiectul în lege, și a fost autorizată ast­fel comuna să-l fixeze, ceea­ ce a și făcut in unire cu Con­siliul de miniștri. Dreptul de monopol mai rezultă din facultatea ce Primăria are de a fixa tantele, cum și din declaraț­ile din Camera ale d-lui I. Lahovary, care e categorică in sensul că so­­cietatea are monopolul. Dar chiar pledoaria d-lui Rozenthal cu ocazia procesului Companiei de gaz, recu­­noaște că poate exista monopolul im­plicit, nu numai de est expres. Un exemplu și mai frapant e concesia **" -""iusd­ard Sinnei, din care, deși [. _se sl"---> ey.prgs. roase perfect­ul e^fr“° P0lu‘- nici nu poate astfel, de­oare­ce alugritatea nu o ^ nistrS! _r*rmnV» *» , *■ sie anterior societatei actuale, vedem că el dă Primărie* «&dar mai puține avantagii A *-a dat societatea. Cum —vom­ era atunci acest proeot ca o fericire pentru comuna ? D-l Danielopol studiază apoi ches­tiunea fondului de îmbunătățire și arată că el era absolut necesar, de­oarece comuna putea cere societății să introducă inovații în exploatare. In ori­ce caz era­­ dispensabilă o sumă pentru ameliorări, care trebuia luata din beneficii. Inființarea lui a fost o măsură de prevedere, din care Comuna va pro­fita în mare parte, pentru că ei îi vor reveni toate insta­nt de exploa­­tărei, la cari s’a cheltuit fondul, sau dacă nu va fi cheltuit tot el, se va da Comunei. Deci n’are nici un sens cererea de a se șterge din statute dispoziția fondului. De asemeni, n’are sens revendica­rea dreptului de cesiune a acțiunilor, de­oare­ce nu se poate concepe o so­cietate comunală, fără participarea comunei ca acționară. Plîngerea Comunei, în privința ri­dicării zăpezii și a pavajului, e nese­rioasă. Deși nu a fost obligată prin lege societatea a primit să repare pavagiul stricat de alții. E aceasta o spo’iare? Neîntemeiată este și plîngerea re­lativă la numărul de voturi la adu­narea generală de­oarece statutele îi dă mai multe deciz­ii dă însăși legea. S’a făcut o vină societății că nu s'a luat asupră-și construirea uzinei electrice. Tocmai Primăria va profita de aceasta și deci n’ara de ce să se plîngă. De asemeni fixarea prețului curentului e foarte echitabilă de­oarece suma fixată plutește toate c­hheltuelile, dînd și un beneficiu de 11­ la sută Primăriei. Chiar legea ne autoriza la aceasta și deci nimeni nu se poate plinge, cu atît mai pu­țin se poate aduce un cap de acu­zare din faptul că societatea își va putea procura curent. Această dispoziție e pusă pentru cazuri cînd, primăria n’ar putea da curentul necesar. Abordînd chestiunea vederei lini­ilor vechi, apărătorul societăței, în­vederează că materialul liniilor vechi va fi plătit în bani de soni­tate. Mai rămîne oare ceva neplătit? Cii produce azi liniile vechi ? Nu 3 milioane cum s’a spus, ci 1650.000 lei, cum reese din bilanțul publicat la Bruxelles. Aportul liniilor vechi e remunerat prin participarea primăriei la bene­ficiu. Și societatea va participa pen­tru că ea va pune banii cu cari se vor transforma liniile. Venitul ac­­tualelor linii va fi mai mic în viitor prin exploatarea noilor linii și prin reducerea tarifelor. In asemenea condiții nu se poate vorbi de spoliațiune, nici de ilegali­tate și iată de ce cerem ca să se res­pingă pretențiunile Primăriei. Pledoaria d-nului G. Nacu Președintele Consiliului de Admi­nistrație al societăți, adaugi, cu pri­vire la procurarea curentului, că dacă societatea ar fi obligată la construi­rea unei uzine, Primăria va plăti prin amortizare, o bună parte din cost. Pentru fixarea daunelor interese joacă desigur un rol și reaua cre­dință vădită a trecutei administrații comunale. Trebue să aplicăm principiul „ma­­litiis non est indulgendum“. Cînd s'a făcut emisiunea a doua societatea a convenit ca Primăria să ia jumătate de acțiuni, deci Primăria n’a vrut să depună suma. Moțiunea care a urmat acestui act a fost o j­enire extraordinară socie­tății, care o putea duce desigur la faliment, dacă ar fi avut o condu­cere mai puțin energică. Dacă ațiu­țiunile societăței s’au urcat se da­­u guvernului. Nenumărate răutăți ni s’au făcut de comună Lucrările noa­stre au fost întrerupte și distruse, fură nici o necesitate sau despăgu­bire. N’am putut cumpăra la timp ma­terialul, azi s’a scumpit. De asemeni mina da lucru. Deci, au exi­tat și pagube mate­riale și pagube morale. Iată de ce cerem Curții să ne acorde daunele și să respingă cererea adversarilor. • Curtea rămâne în continuare pen­tru Simbriă 1 Decembrie ora li. Buletin Meteorologic pe ziua de 28 Noembra 1912 CASA MEM­ & C­ie Temperatura pe centigrade La miezul nopței .......... . 1 ° 7 ore dimineața ............... 2* Miezul zilei........................ -1­ 4 ° Înălțimea baromet­ră 761 mm. Ptafo* cern­eni ceață. Barometrul in scădere Plecarea Marelui Duce Eii în Capitala .* Vizita dela spitalul Brîncovenesc.—La capelă rusă.­ Deja* nul dela Legapa rusă.—Ceaiul dela Pa­latul regal— Prînzul dela Palat. — In gara de Nord.— Plecarea [UNK] Ceaiul s'a terminat la ceasurile Joi 29 Noembrie 6 s i juminate. De­șiji proectase un ceai la legațiunea franceză, n’a mai a­­vut loc. Vizita la Așezămintele Brîncovenești A. S. I. Marele Duce a vizitat de dimineață așezămintele Brin­­covenești. Marele Duce a plecat de la pa­lat într’un automobil cu d. gene­ral Preșan; într’un al doilea au­tomobil se aflau d-nii Mayendorf Totleben , iar in al treilea princi­pele Trubețkoi și d. maior Nico­­reanu, împreună cu generalii A­­gura și Dobroi. Ace­ste mașini au fost urmate de un automobil al poliției în care era d-nii Nicolae Pop, inspecto­rul șef al siguranței Capitalei și maior Kopețchi, comandantul ser­genților de oraș. A­. S. I. Marele Duce a vizitat, condus de d. Greceanu, directo­rul așezămintelor, fie­care sală, interesindu-se de aproape de in­­stalațiunile moderne ale spitalu­lui brincovenesc. In urmă A. S. I. Marele Duce a mulțumit principelui Brinco­­veanu și d-lui Greceanu pentru luarea aminte ce i s’a dat. înaltul oaspe a sosit la așeză­mintele Brincovenești la orele 10 și jumătate și a plecat de acolo la 11 și jum. De la așezămintele Brincove­nești automobilul a plecat la Ca­pela Rusă. Aici A. S. I Marele duce și însoțitorii săi au vizitat bi­serica, interesându-se de mersul ei. De la biserica rusească Marele Duce a plecat la Palatul Regal. Dejunul de la Legațiunea Rusă La ora 10 a. m. s’a dat la le­­gațiunea rusă un dejun la care au luat parte următoarele persoane: R. S. I. Marele Duce Nicolae Mihailovici, care prezida masa, a­­vind la dreapta sa pe A. S. R. Principele Carol și în stingă pe d-nii Titu Maiorescu, ministru de externe și Nicolae Filipescu, mi­nistru de domenii; A. S. R. Prin­cipele Ferdinand avea la dreapta pe d. general Baron de Meyendorf și Ion Brătianu, șeful partidului na­țional-liberal și la stingă pe d. Sa­­îieko, ministrul Rusiei și pe d. Take Ionescu, ministru de interne. In afară de aceste persoane a mai participat delegații regimentului :AIL.YnPlysîg cÂ"ib A'‘ Apoi d nii: generali Hirjeu mi­nistru de război, Blondei, mini­strul Franței, Averescu, șeful Sta­tului major, Trăznea Greceanu, directorul protocolului din Ministe­rul de externe, maior Gratzoski, Ion Kalinderu, generalii Rubescu și Presan, colonel Baranga, gene­ral Perticari, maior Manu, Bur­ghelea, George Crețeanu, secre­tarul general al Ministerului de externe, locoten. Adamovici, din aviație. Dr‘j­unul s’a terminat la orele 2 d. a. Ceaiul oferit de M. S. Regina La orele 5 d. a., în aparta [UNK]­mentele M. S. Regina, s’a servit un ceai intim. Au luat parte M. S. Regina, A. S. 1. Marele Duce Nicolae Mihailovici, delegații re­gimentului No. 18 Vologda, suita Marelui Duce, Lebedko, ministrul Rusiei, Dali’Or­so și doamnele de onoare Mavrogheni, Poenaru și Bengescu. Prînzul de la Palatul Regal La orele 7 și jumătate seara a avut loc un prinz la Palatul Re­gal. Au luat parte numai urmă­toarele persoane: M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Princi­pele Ferdinand, A. S. R. Princi­pele Carol și A. S. I. Marele Duce. Suita ilustrului oaspe precum și delegații reg. No. 18 Vologda au luat prînzul tot la palatul regal, dar nu la aceiași masă. Prînzul s’a terminat la orele 9 Const. Plecarea Marelui Duce Asoare la orele 10 A. S. Imperială Marele Duce Nicolae Mihailovici, îm­preună cu delegația reg. „ Vologda“, a părăsit Capitala. Cu un tren special , S. I. va că­lători pînă la Ungheni, urmîndu-și apoi drumul spre Petersburg. • Cu prilejul plecărei A. S. I., s'au luat cele mai­ serioase măsuri pentru menținerea ordinei. Pe­­ tot drumul de la Palatul Regal pînâ la Gara de Nord, erau înșiruiți sergenți de oraș și jandarmi. In fața gărei erau înșiruite cor­doane de jandarmi cari nu lăsau pe nimeni să treacă. Menținerea ordin­ei era destul de grea, căci intre orele 9—10 sosesc și pleacă citeva trenuri. D l inspector de poliție Scutușu era însărcinat cu menținerea ordinei in fața gărei, iar d-l Cantuniari pe pe­ron.* Sala de așteptare era frumos de­corată cu drapele romînești și ruse­ști. La orele 10 sosește pe peron A. S. I Marele Du e împreună cu M. S Regele, A. A. L. L. R. R. Principele Ferdinand și Carol, îmbrăcați în un­i­­forma armatei ruse. Pe peron se mai aflau d-nii miniș­tri Tui­he Ionescu, Titu Maiorescu , Filipescu, N. Xenopol, general Hi­jeu, C. Disescu, d. Ion I. C. Bră­tianu șeful partidului liberal, C. Iu­­irău­, președintele comisiei interimare, Chelenko, ministrul Rusiei, general Crăiniceanu, Ghinea, Aslan, maior Costescu, d. I. Kalinderu, Trăsnea- Greceanu, d. Moruzi, prefectul poliției Capitalei, Panaitescu, directorul sigu­­ranței generale a statului, Popp, di­rectorul siguranței. După ce A. S. I. Marele Duce a rorbas Cuti de la­ M. S. Hegele striui­­gindu-I călduros mina și sărutîndu-se. In acelaș fel si-a luat rămas bun și de la AA. U­. RR. Principele Ferdi­nand și Carol. La orele 10 și un sfert trenul s'a pus în mișne, în valele mulțimei care, se afla întîmplător pe peron. Trenul a fost condus de d. Cotes­­cu, directorul general al C. F. R. * Ma­rele Duce Nicolae Mihailo­­vici și suita vor sosi in gara Iași Vineri dimineață la orele 11.20, cu tren special și după o s­curtă oprire a trenului, vor pleca la Ungheni și de acolo la Petersburg. Prefectul județului Iași, d. Ștefan A. Negruzzi, va conduce pe înaltul oas pe pînd la frontiera rusă. Const. la a- Economice-Financiare Agricultură — Comerț — Industrie Monopolul serei 1910—1911 1909—1910 Expunerea situațiunei financiare a tezaurului public la 30 Septembrie 1911 cuprinde cîte­va date însemnate asupra exploatării, consumului și ex­portului de sare din țară. De la 1 Aprilie 1910—31 Martie 1911 s'au vîndut de la salinele si de­pozitele de sare din țară o cantitate generală de 119 360 866 kgr. sare din care 21.896 700 kgr. direct de la saline si 54 229.988 de la depozitele județelor. In total 76 126.688 kgr. vîndute în țară, si s'au exportat 43.234.178 kgr. In suma de 119 360.866 kgr. vîn­dute în general, sarea de Slanic in­tră cu 26.727 690 kgr. vîndute în ța­ră si 41.127 871 kgr. în străinătate; sarea de Tirgu-Ocna 24 732 702 kgr. în țară si 2.106 307 în strainătate ; sarea de Ocnete-A­ari 24 450.606 kgr. numai în țară si sarea de mare 214.200 kgr. S'a încasat în general de către stat lei 8.863.370 din care 7.620.210 lei din țară și 1.243 160 lei din stră­inătate și anume și 56.928 Africa, lei 1.168 868 Bulgaria și Serbia, lei 17.362 Rusia. Totalul sării extrase în exercițiul 1910—1911 este de 130 390.881 kgr., iar dela 1901—1011 s'au extras in total 1.213.129.895 kgr. Din cantitatea de 180.394.881 kgr. extrasă în 1910—1911 trebue redusă o cantitate de 18.105.170 kgr. cu to­tul improprie consumațiunei. Iată cum se repartizează exportul nostru se sare fin kgr.), Serbia 17 .909.944 26.501.754 Bulgaria 25 215.027 22.472 4g9 Rusia 1.157.500 1.312.500 Egipt, etc. 948.807 1.602 609 Olanda — 120000 Bombay 2.000 — De relevat în special este scăderea exportului de sare în Serbia din cauza nouilor contracte încheiate de către statul sîrb cu Ungaria pentru trans­portul de sare. Veniturile vămilor. — Ministerul de finanțe a încasat următoarele sume din veniturile vamale pe de­ai­da a ll-a a lunei Noembrie a. c. Din taxele vamale s’a încasat suma da lei 1.323.164 60; din taxele de port s’a încasat suma de lei 94.446,20 și din încasările fondului comunal suma da lei 129.791,45. Licitații. — Eri, înainte de amia­ză s’a ținut licitație la ministerul lucrărilor publice, pentru construc­ția a 3 podețe necesare șoselei jude­țene Severin-Calafat, în valoare de lei 23.300. La această licitație nu s'a prezen­tat nici un concurent. Concesie de mină de cărbuni.­— M. S. Ragele a semnat decretul prin care se acordă d-lui N. D. Ghica concesiunea unei mine pentru ex­ploatarea de carbuni, situată în pro­prietatea d-sale din localitatea Fin­­tîna lui Manole, pendinte de comu­na Comănești, județul Bacău. Durata concesiunei va fi de 75 ani. încasările Statului. — Ministerul de finanțe, a încasat următoarele •mma din veniturile vamale pe de­cada a H-a lunei Noembrie a. c. Din taxele vac­ale s’a incasat suma d­­lei 1323.164­60; din taxele de port s’a încasat suma de lei 94 446.20 și din încasările fondului comunal suma da­tei 129.791,45. In Balcani. — In cercurile finan­ciare franceze circulă știri despre fondarea unei bănci franco-bulgare. Aceste știri sunt în legătură cu idea preluarei eventuale a sucursalelor Bancei Otomane da pe teritoriul care va trece în posesiunea Bulgariei. Noua bancă va concura cu actualele instituțiuni financiare: Birque Gé­nérale de Bulgarie și Banque balca­­nique de Paris et des Pays-Bas și Banque de l’Union Parisienne. Gu­vernul bulgar va încuraja banca franco-bulgară, care va avea un ca­racter internațional. Tirgul cerealelor. — In genere a fost greu să se vînză în ultimele sáp­­tămîni cereale rusești și romînești cu termene de predare, din cauză că importatorii se temeau de eventua­litatea unei noi închideri a Darda­­nelelor sau de imposibilitatea de a li se preda marfa din cauza stării de râzbo­i Numai așa se ex­plică afacerile foarte restrînse din porturile­ noastre de export. Există insă posib­litatea că după inchierea păcei în Balcani va reîncepe activitatea și că Con­stanța va înregistra in campania a­­ceasta, o mișcare mai vie ca în a fi ani spre a compensa lipsa afacerilor de pînă acum din porturile dună­rea«. Plecarea generalilor bulgari Azi, la orele 1 d. a. au părăsit Ca­pitala generalii bulgari Agura si Dra­ganoff. In gara de Nord oaspeții noș­­tri au fost intoț­ți de d. Calincoff, ministrul bulgar în Romînia si de d. Const. Solomonescu, directorul poliției Capitalei. Generalii au plecat direct la Sofia, C. Anchete de la posta din Focșani Satisfacția dată gazetei noastre. — Funcționarul vinovat va fi pedepsit. Focșani, 28 Noembrie. — In urma articolului «Ce se petrece la posta din Focșani» apărut în numărul nostru de Luni 26 curent, articol, in care se denunți purtarea incorectă și ne­cuviincioasă a unui funcționar de la oficciul de telegrame, față de cores­pondentul nostru,—direcția generală a poștelor a hotarît orînduirea unei anchete, care să stabilească intru cit sunt întemeiate plîngerile noastre. Ancheta a fost făcută de d-l ins­pector Manea, un funcționar demn și iubitor de dreptate, care în cer­cetările făcute, a găsit că toate plîn­gerile noastre contra funcționarului abuziv sunt întemeiate. In consecință D-sa va înainta ac­tele dresate, precum și declarația corespondentului nostru celor în drept, și e mai mult ca sigur că a­­cel domn funcționar își va primi pe­deapsa cuvenită, așa că pe viitor va învăța să fie mai cuviincios față de acei pe cari datoria îl obligă să-i servească în mod demn și frumos. In urma anchetei orînduite, ținem să arătăm că suntem pe deplin sa­tisfăcuți, și sperăm că pe viitor nu vom mai avea de întimpinat inci­dente neplăcute, ca cel din seara de Simbătă 24 corent. Mai ținem să mulțumim d-lui ins­pector Manea și d-lui diriginte N«­­culau cari, ca »întotdeauna, și-au fă­cut datoria in mod corect și legal. Cor. Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate Centenarul nașterei lui Gr. Alexandrescu O pagina din discursul pe care d. V. Stoica l-a ținut la Societatea „ Petru Maior" din Budapesta Viața si opera lui Gr. Alexan­­drescu este cunoscută din temeinicele studii ale d-lor G. Bogdan-Duich, Em. Grileanu si D. Lovinescu. In cele următoare mă voiu bizui ca să scot la iveală masivitatea si vulcanismul caracterului lui, însușirile acestea ale puternicei generații de la 1840, care n'a cunoscut piedeci cînd era vorba de binele neamului. Născut în Tirgoviste, era din ace­las oraș ca Edade Rădulescu si V. Cîrlova, era din orașul unde grăiau nu numai exemplele acestor doi cori­fei ai literelor române, ci grăiau că­rările și pietrile și ruinele, pe unde odinioară își plimba ochii săi de vul­tur Mihai Vodă Viteazul. Și cred că nu grefesc dacă afirm cu hotărire, că întîiele îndemnuri poetice dela aceste exemple, și de la aceste ruine i-au venit. Căci trecutul de mărire totdeauna ne pătrunde și în fața curților dom­­nești dârîmate nimeni nu poate sta rece, dacă are într'insul inimă sim­țitoare. Iar Gr. Alexandrescu avea ini­ma aceasta. Dar Tîrgoviștea e oraf mititel. Cen­trul vieței intelectuale se strămutase de mult în București, acolo era teatru­l ce e drept primitiv — acolo erau scriitorii, acolo era revista „Curvrul“ a lui Eliade — și mai mult decit a­­tit, acolo era școala cea mai înaltă romînească de pe atunci a avrigeanu­­lui Gheorghe Lazăr, iar mai tirziu pribeagul dar vrednicul francez , Vail­­lant, ai cărui elevi au fost mai toți bărbații noștri de valoare de pe atunci. Toate acestea se aflau la București, și încă multe altele pe față și ascunse .. Viața lui Alexandrescu din Bucu­rești e un adevărat mosaic. El intră in casa principelui Ghia, unde face cunoștințe­ cu Iancu Văcărescu, care într'o zi îi zice în față: „Băete tu ai să te faci un poet mare“. In curînd însă din mai multe mo­tive , Alexandrescu se încurcă la ceartă cu Eliade, care recunoscuse la început talentul tinărului Alexan­­drescu si îl primise in casa lui. Cearta aceasta urmă apoi cu cea mai mare înverșunare pînă la moartea lui Ră­­dulescu. Alexandrescu luă parte în toate mir­­ările din epoca în care trăia, chiar și la complotul urzit împotriva domnitorului filorus Alex. Ghica. In 1837 e ofițer, iar în 1840 este făcut Prizonier la Gorgani. Scăpat din în­chisoare i se pr­opune să fie ministru, ceea­ ce însă el na primi. In anul 1860 est­e atins de groaz­nica boală, care peste 25 de ani (1885) îi cauzase moartea. Uitat de toți, a­­bia cîți­va prieteni îl petrecură la groapă. Contimporanii l'au uitat, iar noi azi îl desgropăm, și ne mirăm tot mai mult, cum s'a putut înc­hide cu zăvoarele uitării atîta gîndire, a­­tîta energie, și atîta drag­ost­e de neam. Căci aruncînd o privire asupra ope­rei lui, aceste trei îi sînt însușirile de căpetenie, acestea trei sunt cari V au făcut să izbutească în poezia energică meditativă, și să dea greș în poezia erotică. S’a spus, că sentimentele lui Ale­xandrescu sunt împrumutate din La­martine, și contimporanii săi. Am ce­tit anume pe Lamartine și pe contim­poranii francezi, și am ajuns la con­cluzia, că nu numai că nu a împru­mutat, dar stă departe de pretinsele sale modele. Fără îndoială, ici colo se arată urmă de însuflețire lamarti­­niană, dar urmele acestea le aflăm la toți contimporanii marelui romantic— atît la nemți, cit și la italieni și en­glezi. Energia de multe ori sălbatecă și totdeauna riguroasă a lui Alexan­­drescu, n’a putut-o avea meditativul și sentimentalul Lamartine. Și apoi să avem în vedere încă un lucru. Idei se pot împrumuta, sentimente însă nici­odată. Sentimentele împrumutate sunt totdeauna reci, fără putere de convingere și fără nici un cvint. La Alexandrescu însă tocmai profundita­­tea și tăria sentimentului ne uimește. Ideile lui sunt ideile vremii, pe cari el ca un seismograf nespus de fiu le-a putut înregistra cu mai multă plas­ticitate, sentimentele sunt ale lui pro­prii, dezvoltate în umbra istoriei noas­tre, la zidurile Târgoviștei, la Cozia, la Tismana, acolo unde lumea neîn­suflețită povestea despre însuflețirea străveche. D După TEATRU TEATRUL MODERN. — „Compa­nia dramatică Marioara Voicule­­scu“.—Pentru prima oară Jertfa, piesă în trei acte de G. Devore, tra­dusă de Haralamb Lecca. Premiera de aseară de la Teatrul Modern, a fost primi­l de public, da altfel ca toate premierile compa­­niei dramatice de sub direcția marei noastre artista Marioara Voiculescu, — cu multă, cu foarte multă simpa­­tie. «Sacrificata» din piesa lui Devo­re, — prin caracteru-i drept și cin­­tit, — răspîndește atita simpatie în juru-i, iu­bit e foarte explicabilă sim­patia publicului pentru «Janina» (d­ra Tina Birbu) și pentru logod­nicu­l sufletesc «Dorville» (I. Soriu). Jertfa e povestea mișcătoare a celei mai mici dintre fetele familiei «Bun­­diquet» la care, dintre cele trei fi.e, c.» j­icuei iuja uu­ ji au j>v tu­zana» (d-ra Bebe Stanescu) în detri­mentul celorlalte două: «Jannis» și «Francisca» (d-ra H. Faliero). De aci conflictul dramatic, în des­­nodamintul oatuia­fica jertfită îai face singură dreptate, părasind familia in care era străină, spre a urma pe «Darville», omul care o pricepe și pe care-l pncepe. Ansamblul «Companiei dramatice Marioara Viiculescu» ne-a dat și a­­seară o bună reprezentație, cărei nu-i lipsește în rolul d-nei Crisengh de ou­ retușul obligator uneori al primei reprezentațun. D-ra Tina Barbu și d. Storin au împărțit pe drept un succes la care amindoi au contribuit in egală mă­sură. D-nii Simionescu și Călin au făcut un duo familiar foarte reușit și rota exacta a celor două personagii: «Roi­­zei» tatăl și fiul. Promițătoare d-ra Bebe Stănescu in Suzana; un tip reușit d­ L Con­­stantiniu in «Baudriquet». Pentru săptămâna viitoare ni se a­­nunță o nouă cr­ea­ție a Mari­­oarei Voiculescu, o creație în șirul lung al cre­ațiilor artistei acesteia, mare și prin talentul și prin arta ei. Alex. Fr. Plănuirea unui atentat HAIMANALELE DIN CA­PITALA PUN LA CALE UCIDEREA ȘEFULUI BRI­GADEI DE MORAVURI. Se vede că răbdarea haimanalelor mari joacă, pe bani, cărți prin loca­lurile publice, ca și răbdarea femei­lor de moravuri ușoare și a peștilor respectivi — a ajuns la liman! Der­bedeii vor libertatea da a face pun­gășii la cărți; femeile pierdute, liber­tatea de-a provoca pe trecători, chiar atunci cînd sînt însoțiți de nevestele lor; iar întreținuții acestor femei se miră și se revoltă că poliția nu-i lasă să trăiască de pe urma comerțului acestuia rușinos exercitat de aceste ființe nenorocite. Și toți, parcă ar fi fost înțeleși, au jurat peste comisarului Vasile Di­­cescu, care nu-i lasă să trâiască. Unii dintre cei pomeniți mai sus, s’au hotărît «să-i facă de petrecanie» șefului brigadei de moravuri, sacri­­ficîndu-se pentru ceilalți. Poliția a aflat însă firul afacerei, în urma denunțului unei demimon­dene Eliza Cristescu, de fel din jud. Prihova, cu locuința în str. Poșta Veche. Cercetările au început și nu se vor sfîrși pină cînd nu se va descoperi toate ițele acestei afaceri tragi-comice. Intr’adevâr, să-ți jure fiaoare atî­­tea vite de femei nu este lucru pu­țin . _________ uminică 9 Decembrie la concertul simfoniei de la Ateneu se va exe­cuta pentru prima oară Narcis poemă simfoniei și Cuvinte din bătrîni fantezie romînească, a­mic două buc-uile datorate tînărului nostru comp­oz­itr Nonnaț Otescu. Bucățile vor fi dirijate de autor. D­er Schaten sau pe romînește «Um­bra» este titlul noului roman al cunoscutului scr­ii­t­o­r elvețian Ernst Zahn. Corpurile Legiuitoare Camera Ședința de la 29 Noembrie 1912 Ședința se deschide la orele 2 și ju­mătate sub presidenția d-lui general Teleman, președinte de vîrstâ. D-nul Ionel Protopopescu-Pake, se­cretar provizoriu citește sumarul ședin­ței precedente. Pe banca ministerială se află numai d-nul Bădârău. D l Rădulescu-Motru, dă citire ra­poartelor asupra validărei titlurilor noi­lor aleși din județele Buzău, Putna, Iași, Dorohoi și Vlașin. D-l Scorțescu citește rapoartele asu­pra alegerilor din Dolj, Constanța, Ia­lomița, Brăila. Se mai validează deputații aleși în județele: Argeș, Ilfov, Dîmbovița, Vilcea, R.­Sărat, Fălciu. T —*1 ~ »UpîIaii Ilîn P­aannoft ia cuvîntul d-l N. Iorga. Alegerea col. III din Suceava D. N. Iorga spune că are datoria morală să ia cuvintul la această ale­gere a col. 111 de Suceava. Această ale­gere s’a executat în condiții cu totul extraordinare. Candidații Cuza și Co­dreanu au fost împiedicați cu forța de a face propagandă la județ de către un prefect numit anume. D-nii Cuza și Codreanu au fost atrași într’o cursă Hija­ma și amenințați cu moartea. Ale­gătorii bănuiți că au simpatii pentru naționaliști au fost arestați și duși sub ts­ortă acasă, plini de singe. In asemenea condiții nu e de mirare că au reușit candidații guvernamentali, cari au avut insă un număr de voturi ridicol de mic. N’au luat parte la vot decit jumătate din numărul comunelor: D-l Scurtescu. Au luat parte 44 de comune. Cer cuvintul. (Zgomot între­ruperi). D-nul Xeni. Dar acum un an cînd, alegerile au fost libere, de pe d. Z dea Codreanu n'a avut decit un număr mic de voturi ? D-l Iorga. Anul trecut nu numai că n’au fost alegeri libere, ci au fost cele mai scandaloase din cite a cunoscut țara. (Aplauze). Oratorul cere să se facă o anchetă parlamentară asupra condițiilor în cari s'a făcut această alegere, căci nu e în­găduit să se siluiască ast­fel voința ță­­rănimei atunci cind se va face apel la brațele ei. D. Canci­off ia cuvîntul în chestie de regulament, afirmînd că nu poate să vorbească nici un deputat în chestie de validare, dacă nu există la dosar o con­testație semnată de 5 deputați. D. Iorga. Contestație e la dosar. D. Scurtescu spune că la vot au luat parte 44 comune din totalul de 46. S’a vorbit de teroare și de ingerințe, dar nu s’a dovedit nimic. D-nul C. C. Arion . Nu aprob faptele pe cari le-a denunțat d-l Iorga. D-sa a uitat însă să le dovedească, de oare­ce nu e de ajuns cuvîntul D-sale, ori cit de autorizat. D-sa n’a văzut faptele, a auzit ceia ce i-au spus candidații ne­norociți cari au căzut și cari blestemă guvernul care nu i-a ales. D. Iorga a făcut aluzie la alegerile ,scandaloase“, de anul trecut, așa de scandaloase in­cit nici chiar d. Iorga nu s’a ales. (Apl.). D. Iorga a spus ca se­­ ură voturile țărănimei, chiar în anul find poate că vom avea nevoie de brn­­­ele» ei. Ei bine, să-mi dați voie să vă spun că nu e anul cînd e bine să se a­­cuze partidele că fură voturile țărăni­­nei. Rău a făcut minoritatea că a de­butat aplaudînd aprecierile d-lui Iorga. Voci de pe băncile opoziției. Nu pri­mim secțiuni de la d-ta .. (zgomot). D-l Arion. E o apreciere, nu o lec­­iune (aplauze). Oratorul conchide, cerînd să se res­­ingă contestația d-lui Iorga, ca nefiind dovedită. D-l Blindu, deputat al colegiului III de Suceava, spune­­ că administrația n'a acut alt­ceva de­cit să ia măsuri de ordine. D-sa afirmă că d-nii Cuza și Codreanu au adus în Fălticeni o ceată de vre-o zece bătăuși cu cari au tero­rizat lumea. E drept că într’o seară cei doui can­didați au fost inconjurați de un grup de alegători, dar nu li s'a întîmplat ni­mic. Acuzațiile d-lui Iorga sunt neîn­temeiate. Se cere închiderea discuției. D-l Ion T. Ghica vorbește în contra închiderei. D-l Arion a blamat aplau­zele opoziției. Vreau să explic pentru ce am aplaudat. Discuția se închide. Se pune la vot cu bile contestația semnată de d-nii Iorga,Nicolaescu, Ma­­vrocordat, D. Avram și Ionescu-Quin­­tus și se respinge cu 102 bile negre, contra 24 albe. Se continuă cu validările alegerilor din județele : Tecuci, Botoșani și Ro­­manați. Ședința s-a ridicat la orele 4 și 20. DECLARAȚIILE d-lui Gh. Gr. Cantacu­­zino D. Gh. Gr. Cantacuzino ocupînd fo­toliul prezidențial spune că alegerea sa ca președinte al înaltului Corp, capătă de data aceasta o importanță deosebită din pricina evenimentelor ca se desfășură la ordinea zilei. A nun­cind tunul bubuie în apro­pierea noastră, rolul parlamentului este mult mai mare de­cit în împre­­­jurări normale. Romînia, din cauza atitudinei sale ințălepte și a progreselor ce le-a rea­lizat, este un factor important, res­pectată de toate puterile Europei și poate privi cu mîndrie și încredere desfășurarea evenimentelor. Pentru viitor Insă este nevoe ca echilibrul intre puteri să fie menținut, iar Rominilor din Ma­cedonia trebue să li se asigure limba și desvoltarea lor cultu­rală precum și dreptul de a-și alege un cap al bisericei. Realizarea acestor cereri și as­­pirațiuni, vor găsi un sprijin pu­ternic in guvernul și parlamen­tul țării. (Apl.). Toate chestiunile ce se vor discuta și cari vor atinge vitalitatea țării noa­stre, sunt sigur că Senatul in cea mai deplină comunitate de simțiri patrio­tice și naționale, va fii să le dea cea mai înțeleaptă dezlegare, de­oare­ce acelaf ideal și aceiași dragoste ne muncește pe toți de­opotrivă. Bazați cu încredere pe finanțele­ țarei și pe puterea noastră armată, putem aștepta în liniște și cu încre­dere desfășurarea evenimentelor. (A­­plauze). Simt sigur că momentele solemne ne vor găsi pe toți solidari și strînși in jurul aceluia care este menit să vegheze la destinele si prestigiul țarei. (Aplauze). Ședința l’a mătate, ridicat la orele 3 și ju­ Senatul Ședința de la 29 Noembrie 1912 Ședința s-a deschis la ora 3 fără un sfert sub preșidenția d-lui Th. Roseti, președinte de vîrstă, pe banca ministe­rială find presente d. ministru N. Xe­nopol. După facerea formalităților obișnuite se procede la alegerea președintelui ma­turului corp. La despuerea scrutinului se proclamă ales d-l Gh. Gr. Cantacuzino cu 71 vo­turi din 74 votanți fiind trei buletine albe. In pat­­iv­a. Impresii de artă. - Ofițerii in rezervă in poziție de retragere.-Capitala.-Mișcare în poliție.­Diferite știri.-Redeschiderea și sfințirea bisericei Luterane,

Next