Viitorul, ianuarie 1913 (Anul 7, nr. 1762-1788)

1913-01-05 / nr. 1762

AtiUftAMüriTt In țară:.............un an 18 Lei . . . . . ge»»« luni 9 Lei In «train»tot« . . un an 30 Lei..............șease luni 18 Lei Abonamentele incep la 1 și 15 ale fiecărei luni PENTRU PREOTI SI IL»8 T»TUR: PREȚUI IRON • HIEHTULUI PI JURNITATE fILUMlafiA SM AU.ftiNidlKArtA BUCUREȘTI—STRADA ACADEMIEI 17-BUCUREȘTI REDACȚIA: TELEFON 13/47 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/39 "MNUSCRISELE NU E ÎNAPOIA? > miunciuni bumbbMLC Linia corp 7 pe o coloană In pagina III :..... 60 bani Linia corp 7 pe o coloană in pagina IVI ...... 80 bani Inserții si reclame pagina III linia............................ 2 lei ____. SE IUPESt UIMIMISTIMTM SI URGENTII EMILIEI BRT baiâi bani CINE VA FI ALES AZI? Azi se face la Versailles aleger«a unui Don președinte al Republicei Franceze, în local il lui Failures. Ilustrația noastră re»rezistă , în înjloc palatul dela Versailes ,—dria «lunga sare demta cei cinci rand dați în loots d-ni» : Oho«J. Pins, Rbot, Poincar și Desphansi. Cei mai mulți sorți de reușita ii are d. Paris. ’ . apwin»e»citin«rni«ft.Minnea uw—P MifiREM DUL «OMisii-BULGAS --------------------mmm-------------------- O ÎMTELEGERE VIITO*RE SE POATE FACE NUMAI PE BAZA RECTIFICARII DE FRONTIERA. ’ Cin1 presa străină să aprepI atit de mi de și numitul diferend Ronaino; BI r*r si sind sa respiri, si atitea, v rsmai in privința retendicïilor j tostre, credem necesar a arăt.; care, es* punctul ii s'ru de videre Cererii« rostre sunt ea ! “LC este d* un sufces d'o conservare nțională, sen sunt ele pretextul tior pucerii teritoriala, sau Unei pe o dinjustiție»»e, cum susține preș.' bulgerâ S! altă presă interesată ? E ■«un drept, pe care nriceni mi-l pote conte ta unei naturi, acela de a voi sft-și spera exigența și să-ți suțină integritatea tensorială. Conducătorii unui popor sunt datori sa ia la tuna toate măsurile necesare de »perire și să pue năiunea lor din vreme în măsură să poată rezista atacurilor vrăjmașilor .Su fără. Ce cunoște istorii relațiilor noastre cu vecinii noștri nu pot avea nici o îndoială asupri, obligaților ce avem astăzi către țara mustra învedera» interesilui. _ Dină războiul victorion din 18 am perdut 3 priincii românești și .,, dat în Schimle Dobrogea. De la 1880 data o Moorii Dobrogei, pină a la zi am transf mat aceste provincii aproape nepopulate și barbare, in două din cele mai frumoase jdețe ale RonÎdiei. Le am legat de estul t*rei pri „nul din podurile le mai mărețe din Eooa. A n constuit într’o situație nefavorabilă un port de prima ordine, și am cheltuit pe lingă altele pese o sută de milioane pentru porturile și caile furate Dobrogene. Prin acest ținut țara noastră răsuflă către marea liberă și el este atit i80fcc op d^suftărei 0coi^orin**o ^ Roimmei încît pierderea lui ar pune’o într’o situație inferioară Serbiei donă astăzi. Drepturi istorice putem invoca mii multe decit ori cînd,cînd nu amintim ca Dobrogea era țara romînească pe cîmi Bulgaria era supusa Turciei. Populația Dobrogei este mai civ.ic 2 3 Rominească pe cînd 13 este constituită de bulgari ,tătari, lipoveni și teuți. S’ar părea o nebunie ca cineva să fi putut contesti drepturile noastre asupra unei provincii reciștigate prin angele nostru, plătită cu 3 provincii din teritoriu rostru, ridicate prin munca noastră și îmbogățita și civilizate prin banii noștri. Cu toate acestea da douăzeci de ani suntem continu amenințați tocmai de asta cari ar trebui să ne fie mai pietei și mai recunoscători. Cucerirea Dobrogii este un ideal național bulgăresc. Nu numai prin ziare și prin smui, dar ți prin cărțile șc olari prin publicații omiile militare împărțite guvernanților bulgari, au înrădăcinat în ordiița Dosarului lor că Dobrogea era bun smulsă Romîniei cu armele la mînă. Confiidali ‘ie fruntarie au fost nenumărate și de două ori am fost amininți din război. Viața regelui neutru a fost amenințată de mai multe ori de organizații bulgărești , rominii din Macedinia au fost asasinați de bandele de copii ladgi și siegele unuia din di mai meritoși profesori srenuini a curs pe stradele Bucureștilor o victimă a unui complot bulgăresc. Ro.minin a fost ț ra in care s’a creiat și r»'țintit dependența și propășirea Bogariri, din nenorocire de un turnir oarecare de ani Bulgaria a fost țro da unde ce-au urnit cele mai multe amenințări." A«tézi se vorbete de reLtțiuni de iubire și prietenie între ce e ionâțăn venire. Au dori sa fi«ș , d r difié procia a fost toumai contrariu. Ra prin tratatul dt la B s’a h«sr.V. a fruntărie a D* gri ‘‘are nu era Io.n prin conjisiunile »i« delimitare j»ita dat a fruntarie cu d«s Vi cario rea. Americț ă d • f«*t> te Siliștei» car» o în ! Iî o țixpemit t •, f hi ă in‘V Hi ei și a Vi d noi di* țs țmtn. ici cari intră adî . în tistoriul Dro^«ap, fruntaria rossirs •■ [UNK] [UNK]' d • .c să^stoîi a cum < aiasm^H Astăzi eî» d tractatul de Berlin a continua între cele două țări a încerfost sfîșiat comn sfet de țirile balradure care va fi un șir de conflicte vinice, cind k rt Orientului este pe itoare, cale de a se schimba complect, est« Pentru a apăra Dobrogea contra o re o provocare sau un act de grip Bulgariei mărite, Rominia va fi silită de ca Runinia să ceară o schimbre să facă înarmări puternice, pe cari a unei fruntarii amenințate peă eri ? Blgaria se va urma de sgur. O atare s hmubre, care cere Bul- Vecina noastră și a concentrat an tig mai sacnfiu unei porțiuni de pă vitatea sa în ultimii douăzeci de ani, mint neînsemnată relativ cu sporirile în creerea unei forțe militare mii preteritoriale ce va obține din sita parte, sus decit puterile sale economice, nu este ea pentru viitor o consolidare F» va în folosul său, mai cu seamă a pucat în oneatul Eiropai? în viitor cînd va trebui să-și organi Dacă Bulgaria oride smeer că reteze nouite cuceriri, ca să continua să redicările sale spre Nord sau stins ou f»că sacr»sî*ii și mai mari ca în trecut cuceririle va face spre miazăzi, da ce pentru armata sa șî nu este mai bine mi er da sngura dovadă ce poate data să și aigure printr’un mic sacrifiu și-a îideplinit id- .-’urile sale un tup- iu, un viitor liniștit și r.r.-opsionale, cucerind astăzi tote teritoriile garantare a integrității teritoriului locuitesn majoritate de Bulgari? săuTatit de mărit. Odtă această renunțare de expan- Recunoaștem că unii oameni politici și una teritorială său șită de fapt, prin bulgari cauită să învenineze situația și stabilirea unei fruntarii strategice pen- să creeze în Bulgaria un curent os tiltru ambele țări vecine, vom putea să tranșerii fruntariei cu România, dar creăm între România și Bulgaria resperăm în înțelepciunea conducătorilațiuni comerciale și politice, legăturilor bulgari, cari vor face scoteala de incredere și prietenie cum ar fi între ceea ce sacrifică unei împăciuiri traduit să fie și în trecut între ee, amicale și ceea ce pot pierde cânzîndenținerea fruntariei actuale, va să menție situația actuală. i k* lor VPi^S* Ö. ^ [seperarea militara" «FRĂNCEZA A FOST SCOPUL VIZITEI MINISTRULUI SSKHOMLINOF LA PARIS II/și de foarte scurtă durată, și cu toate că, in mijlocul procupărilor din actualele împrejurări, vizita la Paris a generalului Sukhomlinov, ministrul de războia al Rusiei, a trecut aproape neobservată, importanța ei o dovedește însăși comentariileu declarațiunile presei franceze. Ziarele pariziene recunosc că miinistrul de război al Rusiei a avut ți la Paris, după vizita făcută la Berlin, însemnata misiune să asigure cooperarea militară a Franței și Rusiei, cu menținerea sub Qrue .I ăOOOito ^e t Obliei,inci tep,și declarațiuni a presei franceze, cooperarea aceasta militară a fost dictată in primul rind de înarmările Austriei ți, in al doilea rind, de eventualitatea unei ocupări a Silistrei de cătră armata romana. Chestiunea atitudinei pe care o va avea Rusia, in acest din urmă caz, a făcut obiectul unei importante discutiuni intre generalul Sukhomlinoff ți oamenii de stat francezi. A fost, prin urmare, o misiune de care e schm haată actuala situație externă ți eventualele ei urmări în care Rominia are de jucat, dacă nu un rol hrăitor, întoc cial un rol de-o importanță, pe care puterile europene, îngrijorate de atitudinea României, judecă in toată însemnătatea ei. E de văzut însă dică acțiunea diptatică a triplei alianțe nu va conninsa efectele cooperărei pusă la eanăzi la Paris. t ECOURI ugetul statului prusian prevede o sumă de 75 milioane de franci pentru ameliorarea liniilor de drum de fier. Se va construi și un nou pod pe Rin, la Ffehe, 10 kilometri depărtare de Düsseldorf. Ia sfîrșit s’a izbutit a prinde în același timp sccDele pasuluri gramoforice și pe filmul cinematografic. Gramofonul are deschiderea cu fundul scenei, așa că nu au nevoe actorii sau cîntâreții să vorbească sau să cîrte la gura aparatului. Gramofonul e tagst electric cu cinematograful și lucrează automatic, în cu gesturile coinid cu vorbele sau notele. Neapărat filmurile sunt colorate. Prin urmare iluzia realitatei va fi desăvirșită. Franța s'a complectat legea din 1905 cu privire la desfacerea laptelui. Se oprește ofezirea laptelui smintiuit (ecrețil) dacă nare cel puțin 15 la sută substanțele laptelui curat. HOTE Ape cl fű streini Presa engleză im ne iubește. Suntem un neam de oameni de altfel obișnuiți cu aceste sentimente. Nu ne surprind»», nici nu ne deprimă acest limbagiu. Dar ceea ce realmente ne mîhmește este cînd se pune în ziarele eneeze—cum e cazul foeem a lui Dag Graphic—chestiunea condafcă, în legătură cu neliniștea momentului de față. Se vede bine că origina acelor tendențioase comentarii asupra barbariei noastre față de Evrei se găsește la chiar țara noastră. Un erou neinteligent de la noi va fi apelat la presa străina, crezînd astfel că prin teroare să obțină drepturile acelea pe care în timpuri nomanle nu spera să le obțină. Dar această proedură e radicalmenie greșită. Evr fi treime să înțeleagă un lucru elementar și anume că fără noi și peste noi nu vot căpăta nici—un drept , și din potrivă ei »a totul de cîștigat cultivînd simpatia noastră. Dar nimic nu înstrăinează mai nult pe Evrei de inimele noastre decît aceste apeluri la străini, decît această pindă pe care unii Evrei de la noi o fac, pentru a profita de toate momentele grele. Această atitudine nu poate fi inspirată Evreilor decît tocmai de aceea cari nu-i iubesc, care uprio^&tefeg interesele. In cTîpeie supreme, t Ncotoaria nesiffire ale vremei, nu’s » poa?VarăU a!t‘ f* d* votamentu, fată de tatăT*6 cit ne* precopeliod jerflo. K viind înFeifjinius. iiiúuai« teți miniștrii franciz PERSONALITATEA D-NILOR LEBRUN ȘI RENITP.» Criza miniterială in Fanța, provocat de demisia d lui M. létmid, mistru de războiu, a găsit o soluție grabnică Nu mai revenim asura cauzei demisiei lui Maierand, ea e cunoscută. E al șaselea ministru de războu al Franței, care cade dn oina a face; ai Dr.yLs. D. Abert Lebrun, miuistru a * clonilor, a fot numit inistru de rezboiu, rd. Rné F.Isard , subsecretar I. stat la finanțe,inistru al cloniilor. I) I.ebi nu are sța bine stați om de nucă, de ordine d metodă. T mn •• doi ani cit a fost ministru al colonii o a ... ..-at acest miniter, desfășurînd mură muncă, ii te’iarită și metodă. Fără schirbări brusce, d. L'bran a știut să nedernizz și să introducă un spirit mai puțin bisnut rație la minister! coloniilor. Tero ca sa la războiu e primită cu simnare și în ved"re de opinia publică din Front». l l René Benart n’are nici 34 de ani. E '-ul mai lunăr ministru din cabinete actual francez,totuși încă de acum 7 ani a fost ale deputat și s’a dstins repede. A fost raportor al bugetului cailor ferate, apoi al ministerului de finanțe. Corupetița și activitatea depusă in acastă raritate i-a asigurat locul de subscretar la fiuui, pe care-l ocupă din‘ iunie 1911. Înaintarea sa ca ministru al coloniilor o socotită ca o dreaptă răsplată a unei cariere de muncă inteligentă în serviciul statului. Iar jocurile! OM9 ® © CE FAC DOMNII! M'.VIȘTPI DE INTERNE ȘI JlPTF ? Am relevat in numărul nostru de ori măsura luată de prefectura poliției Capitalei de a opri, cu prlejul anului nou, jocurile de noroc din Capitală Credeam că cel puțin de formă poliția își va da oarecare silințe ca să înfringe, pe cit ii va sta din putință, aceste jocuri. Ne-am inșelat. Circulara dată de d-l proiect al Piției a fost o simplă formalitate bir cratică, rămasă absolut fără nici un fect. Dimpotrivă, dacă constem rezulți date de această circulați, vedem că sunt zoonî contrare adoptărilor:, odată n’au funcționat așa de multe , fete și nu s’a practicat pe o scara așa de întinsă, cu nerușinata și ostentație, sub chiar ochii bine-voitori ai poliției d-lui Meruzzi, jocurile noroc. Au funcționat rulete si cafeneaua Bristol, la varieteu! Imperii, la varieteu! Casino de Paris și la așa zisul Tunel de sub hotel de France. An in centrul orașului. Pe la margin! Au funcționat alte opt râiste și nenumăre tripouri au stors de bani pe naivii cari s’au lăsat ademeniți de speranța unui cîștig. Dar nu e numai atit. Nenumărate tripouri permanente funcțonează în Capitală cu știrea și iavoirea poliției Inc hnderile de tripouri încinderle sunt numai niște simple formaități menite să arunce praf în ochii îl vilor. A doua zi tricourile se redeschid și-și reîncep operațiunile. Atragem cu tot dinamicul atențiunea d-lui Titu Maiorescu, m astru od-interim la interne, rugind -i să intervie personal și să curm.andai perpetuu Cei cari tolei < -urile, oricare ar fi situați* for,, pedepsiți. Poliția să fie silită :. I datoria. De asemenea dministu al justiiei ar trebui să dea ordine spre a parchetul de Ilfov să-și facă dstoria și să se curețe atmosfera de comput și imoralitate care domnește azi in Capitală. De altfel vom reveri pînă cînd atit parodisticit și poliția ar fi readuse la sentimentul datoriei, pe c are au pierdut din nenorocire pesru moralitatea publică. BULETIN ZILNIC Situația internațională - FAPTE SI COMEHTARH - Momentul suprem se aproie pentru Turcia demersul Puterilor, fă- rftgănit «trea zile, e fapt hotstnu. Puterile vor sfătui Turcia să ce~ideze in chstia Adrianopolului și -si lase isisuiele Fg«e la discreția Marilor Puteri. Cu alte cuvinte să-și facă bagajele pentru mutarea în Asia. Porții îi v vorbi pe un ton politicos, dar totuși categoric, iar bărbații de stat ai Turciei vor trebui să se supună, căci o reîncepere a ostilităților lar’eaîaîgea ar fi urmată de represalii în Asia Mică ! Moraliștii pot condamna atitudinea Marilor Puteri și din puntul de vedere uman nu se poate refuza turcilor o sinceră compasiune. Dar politica, și mai ales politica internațonală, nu e călăuzită de morală și di sentimente, ei de inteesc Și interesul Marilor Puteri esfe se sfîrșească odată cu problema balcanică Dacă insă judecăm cu rațiunea rece, excluzind orice influență sentimentală trebuie să recoupe?em că Turcia își merită noua ei soartă. Turcii dorm așa precum și-au așternut. Au stat veacuri de-a rîndul în Europa, impilînd și exploatînd, fără a face ceva in schimb pentru popoarele pe care le au subjugat. Toleranța lor în vremuri de pace, n’a fost o toleranță luminată și generoasă, ci toleranța briisnicului incapabil de o acțiune. Secole întregi. Turcii au jonglat cu o diplomație șudată, trâgînd foloase din destinarea Puterilor. Aai acest joc va u fi sfirșît, cântecul a amuțit. Azi Turcii se vor retrage din Europa, Constantinopolil le var fimîne pină la noui dispozițiuni. Singurul bine ce-l pot aștepta, e să se retragă în Asia Mică unde pot fi avant-garda civilizațiunei europene. SUSCEPTIBILITATEA B*L-CArcttrpos? «Diplomații» balcanici cari s’au purtat mojbește cu delegați turci, suspendând tratativele fără a da măcar acestora explicițîrii, dar iară azi că intenția Turilor de a părăsi Londra, ar fi o ireverență pentru Anglia în G»pitla căreia au avut loc negociațile de pace. Balcanicii cari au devenit in mod subit susceptibili in materie de maniera, recunosc acuma grosolănia procedeurilor și ar vrea acum ca delegații Turci să nu forțeze lucrurile părăsind Londra. Suspendarea tratativelor s’a dovedit ca o mare greșeă, iar balcanicii s’au ales cu reputația chine știută de balcanici». RAPORTURILE ROMINOBILORP «Neue Freie Presse» a publicat de ani zi un lung articol asupra raporturilor româno-bulgare. Din acest articol nu e tîrziu să reproducem următorul pasagiu: Monstruozitatea unui război între Romînia și Bulgaria nu va avea loc Dar regele Carol știe că în orice împrejurare monarhia Austro-Ugară va sta alăturea de Romînia. Monarhia habslungică va respecta în toata alianța ei cu Romînia. Pacea europeaă nu depinde numai de cedarea cetatei Adrianopolului ci și oedirea cetătei Silistra. Cum se fece că Puterile mari văd primejduirea pipai numai dinspre partea Turciei și rămân nepăsătoare în diferendul romîno bulgar. Puterile mari stau cu mâinile încrucișate în fața acestui diferend. Daar politică însuflețită de sincera auriată a păpei ar trebui să se manifeste cu aceiași tărie. In chestia Silistrei ca șî în chestia Adrianopolului. Puterile Mari s’au unit în ce privește demersul la Constantinopole, dar ele se lasă foarte greu în ce privește cererile Roîniei. Romînia trebue să afle că alianța ei cu Austro-Ungaria nu e valabilă numai pentru vreme frumoasă, ci și pentru vremuri cînd suflă vijelia. Asta trebue s'o afle toți aceia om trebue s'o știe și pe cari lucrul trebue să-i intereseze. IN FAVOARFA POMÂNILOR MAI FDOMENI Dieta Bucovinei a protestat in mod solemn în potriva atrocităților grecești din Macedonia. Deputatul român Nicolae de Flondor a propus o moțiune de blam la adresa autorităților grecești din Salonic. Moțiunea a fost primită în unanimitate. , ATITUDINEA GERMANIEI In complexul raporturior internaționale, Germania e un sfinx. Rolul ei e neămurit și neînțeles. El n’are nici un interes să meargă în toate de acord cu Tripla îi t«Ugere. Presa Germaniei scrie neîncetat articole prin care arată că Germania are un interes capital în menținerea Turciei aritice. E vorba în primul rînd de marile capitaluri germane angajate în construirea căilor ferate anatoliene.. Cu toate acestea Grmania sa raliază în toate demersului celorlalte Puteri, la Constantinopole și nu cruță Tureiei , suprema umilire. Atitudinea aceasta a Germaniei oficiile e criticată de imensa minoritate a ziarelor din Berlin, cu care au taet stat atita timp in eon- Pentru „vmn nationni fi ugrici“ <" HFTA DIN ZILELE DE 6 ȘI 14 MAPIF. — INIȚIATIVA DIRECȚIUNEI C .F.si. După cum am anunțat la timp, în zilele cu 6 și 7 mnari», mai multe doamne și domnișoare din elita Capitalei, vor fa»»e • hetă p« sf.rad»»!e C»pitalei, in folosul »IL gei Naționale Aeriene*. Sumele ce se vor frînge în zilele de 6 și 7 Ianuarie, vor mere la cea mai nobilă și mai patriotică destinațiune, vărs’ndu-se L Ligei Naționale Aeriane, cie are da scop să doteze armata noastră cu aeroplane de care va avea nevoie. Nu ne îndoim că publicul Capitalei, —toți la o l’alta năraci și bogați—se vorarabi să dea rit vor putea mai mult, la beta ce se va face Duminica și Lunca viitoare, mai cu seamă că toți trebue să fie convinși, că de data aceasta obolul lor are ca scop întărirea apărărei naționale a țarei. Tot în folosul Agei Naționale Aeriene, direcțiunea generală a Căilor ferate remite, a luat o lăudabilă și patriotică inițiativă. D. Al. Cottescu directorul geneal al acestei instituțiuni a dat ordin să se trimeată o circulară tuturor fuz Donărilor C. F. R., prin care sînt întrebați dacă sînt dispuși să renunțe la seafa pe o zi, în folosul Ligei Naționale Aeriene. Oricît de grele ar fi timpurile de Criză prin care trecem, nu ne îndoim că funcționarii CF R., conștienți că far o faptă bună și patrioții, se vor grăbi să răspundă afirmativ la apelul ce li s’a făcut. Exemplul frumos al direcțiunei C. F. R., ar trebui să fie imitat și de alte instituțiuni. ia evreumi*fe țLITICE ■»-|a unui un articol în care am arătat modernitatea congresului evreesc ținut în primele zile ale Crăciunului nostru, și în care ei cereau drepturi politice. Pumám, apoi, in legătură .-»erste cerei venite din parta ostașilor evrei în preziua poate a unui răboiu, cu cela ser și de Berliner Tagblatt în care un colt lgionar cerea Europei să intervină în favoarea Evreilor în momentul fiud Romînia cea mai mare strîmtorare. Evid nt, că manifesstațiunile acestea nu pot face nici un bin a cauzei evreești, și el« însrăineazâ simpatiile romînești, fără de care ei nu pot obține nici o ameliorare a situației lor. Constatăm că idile noastre sunt îmbrățișate și de unii evrei inteligenți de la noi, cari cu adevărat simt romînește, și ca un reflex al acestor cercuri evreești. „Am citit articolul din ziarul «Viitorul» in care se vorbește despre doleanțele ce Evreii, și-au exp și îmi permit a vă transmite “ 'eu crescut și născut aci în ța ... deplina, mea aprobare. a pă.cer.Upeți In •»ibativ.ne. »Profit de împrejurare spre a înfierai eu indigna, si drsgast gestul rușinos și nenorocit, ce acei ce și-au însușit dreptul de a vo>, în numele nostru, au făcut. »Noi Evreii cei mulți vă asigurăm că inimile noastre, bat în aertaș unison cu ale fraților noștri Jiomini, și că vom ști a muri pentru țion, « precum pe i foloasele ce vom ori fia ului făcui». im EVENIMENT MONDIAL fl ieserea președintelui SE FACE ÎN C* STILUL „REGELUI-SOARE“.ATR ROȚELE MONARH CE ALE CELUI CE REPREZINTA SEACȚIUNEA CONTRA MONARHIEI. republicei franceze Astăzi un eveniment a cărui importanță îl face să fie mondial, se p trece în Franța. Se face avgrea unui președinte al republicei franceze, în locul d-lui Fallieres, al cărui septenat se termină peste lună. Locul unde se face alegerea presidențială este simbolică: E castelul din Versailles, reclădit prin geniul lui Mansard și gătit prin fantezia înflorată a poetului gradinelor, a lui Le Nôtre... Castelul este o minune care evocă timpurile monarhiei absolute; în altarul lui interior, a îngenuchiat ca să se roage Regele-Soare și toți prinții și aristocrații vechei Franțe, aci s’a auzit vocea lui Bossuet făcînd apologia potentaților pămîntului, și căutînd prin geniul său oratoric să demonstreze și să justifice monarhia de drept divin,—aci in Castelul fermecat un Racine ’și-a recitat eternele lui frumuseți poetice, și lumea ce l-a populat, fost evocată de d-na de maestra genului epistolar... Toată lumea aceasta care s’a mișcat în sălile splendide ale palatului, care a admirat busturile vestite din «galeria oglinzilor», a trăit cu conștiința atot-puterniciei monarhice. Și în acest palat plin de un trecut atîta de monarhic, în care poeții, și statuele, și oglinzile, și parterele, și jocurile de apă par a vorbi de timpurile Regilor cari se credeau reprezentanții divini pe pămînt.—in acest palat monarhic, Franța republicană printr’o cochetărie și o ironie fină, a găsit că e nemerit să se facă aegerea președintelui republicei, acelei persoane oficiale care reprezintă tocmai reacțiunea fată de monarhie. o • Președintele republicei este de altfel un ciudat magistrat. El reprezintă puterea unui rege constituțional, ale cărei atribuții le are pe toate, numai că nu este venit prin moștenire și nu stă pe timp ilimitat. Dar mai ciudat e faptul că el deși este alesul parlamentului, tuîși trebue să fie, după alegere, cu totul deosebit de partidele ce l-au ales! Și superioritatea personală CITIT!? ALMANACHUL partidul 1913 -1 cuprinde rr snateri^ numai 4 leui stă tocmai în acest salt de’ete mul unui partid, la omul deasupra partidelor. Emile Faguet în ultimul număr din revista Les annales face o propunere cu privire tocmai la ciupul cum ar trebui să fie ales președintele. «Cred că ar trebui lărgită baza alegerei presidențiale fără a o întinde pînă la alegerea prședintelui de către depărtămnt. Cred că ar trebui ca Parlamentul să fie chemat a-l alege, dar și altceva. Președintele pentru mine este reprezentantul și alesul marilor corpuri permanente ale Statului. Am voi să fi ales, de Parlament la care s ar adăuga Curtea de Casație, consiliile superioare ale armatei, ale Universităței, reprezentanții Bisericei, ai Academiei, etc. Aș voi să fie constituit un colegiu prezidennțial în care Parlamentul să fie elementul foarte important, dar nu ar avea sau de abea ar avea majoritatea. Alesul acestui colegiu nu ar fi prezident plebiscitar, dar nu ar fi nici un prezident parlaent careșit din parlament, dependent de Parlament, dominat de Parlament copleșit de Parlament. Ar avea o autoritate deosebită de Parlament, dar nu superioară»... E o propunere asupra căreia va trebui să reflecteze, firește: Francezii, ei cari totdeauna sunt dornici de inovații și de reforme! Atribuțiile principale ale președintelui pe care intîmplarea, norocul, sau meritul îl vor scoate atâzi din urne, sunt aproape tigaie cu ale unui Monarh divin. Și de vor fi exercitate de președintele care va fi al noulea, șef al republicei după căderea imperiului lui Napoleon III. Un cuvînt asupra carilor: Se presintă cu san e varia!» ie, fincaré, Paris, Dobost, Deși uri, ui* bot, Delcassé... Se pare vmn, că cel care are mai multe șanse de-a fi supremul magistrat va fi. Paris, omul politic despre care s’a vorbit mai puțin. Dar Fortuna e de mu •ă care se simbolizează ă cu Sevigne libera;