Viitorul, aprilie 1913 (Anul 7, nr. 1848-1873)
1913-04-01 / nr. 1848
Anni al eaageiS«- No. 1848 a-—n-naiîftl bani ABONAMENTE In țar* ~T* . . an an 18 Lei ■ . . ■ ■ le»M luni 1 Lei In străinătate .. an an 80 Lei.................șease luni 18 Le Abonamentele Încep la 1 «1 15 ale fiecărei luni REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI—STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI REDACȚIA:: TELEFON 13/47 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/39 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ANUNCIURI COMERCIALE Luni 1 Aprilie 4819 Linia corp 7 pe o coloană In pagina III .... TV 60 bani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV : . . ... 30 bani Inserții și reclame pagina 111 linia 2 lei 5 bani Immormîntarea regelui Georas- Vaporul «Amfitrite» In care au fost aduse la Pireu rămășițele pămintești ale regelui George. înjosirea parlamentului Inwaiați a_cir cula!«. GUVERNUL ACTUAL 0 FABRICA ACTIVA FACE DIN DE LEGI. Țările tinere în mari ale apusului ?iu introduse au care instituțiile au fost mai b tinevoe de o întreagă educație a publicului, pentru că ceea ce este importat de aiurea să fie respectat și să fie bine asimilat. Parlamentarismul—minunata formulă englezească prii care participarea cetățenilor la viața statului se poate face fără ca ei să-și lase ocupațiile — are, mai mult <decât oricare altă instituție, nevoe de respect în țările acelea mai ales unde nu există, ca în Anglia, tradiția lui. *Și acel respect al parlamentarismului treime să vină tocmai de la sferele conducătoare, de la fruntașii oîeței iuduice, de la aceia cari sunt ținuți,să facă legătura între cultura apusului și tinerețea culturei noastre politice. Guvernul actual,— continuare fidelă în direcția aceasta a celui precedent—nu face însă decît să înjoească parlamentul, să generalizeze în marele public, idea nenorocită și periculoasă pentru viața socială, că adunările legiuitoare sunt simple biurouri de înregistrare a actelor guvernului, și că "ele sunt fabrice de legi. Dar ce lovitură mai adâncă putea fi dată parlamentului, decât atunci cînd se aduceau în discuție, și se votau cu o electrică repeziciune legi organice, cari cer studii și pregătiri, în timpul cînd opoziția se retrăsese din parlament? Același sistem și aceiași nenorocită concepție despre rolul și menirea parlamentului, o înălinim și la guvernul actual. Legi organice, reforme cari ar cere pentru a da roade, pregătiri îndelungate și desinteresate, reforme cari cer timpuri tihnite și momente mai puțin tulburi, se aduc în parlament, și trec prin el cu o iuțeală care nu face decit să se întrevadă și mai bine scopul celor ce le propun. Se face o lege pentru crearea unei Academii de comerț, cu un personal didactic alcătuit după bunul plac al ministrului, și se votează într’o grăbită ședință de noapte! Se trece o lege creatoare a unei societăți de mari proprietari, cari primesc drept recompensă a solidaritței lor interesate, suma de 150.000 lei anual din partea acelui Stat care nu dă solidarizării țăranilor în obștii premii bănești,— și se trece legea cu o iuțeală care face să se simtă aâtă nevoe avea autorul legei de tăcere, și de mister ! Legea care transformă o societate politică într’o societate susținută cu banii Statului—cum este acea a «Societăței pentru încurajarea agriculturei»—de sigur că avea nevoe să treacă pin parlament cu iuțeala unei scrisori in cutia de poștă, numai că parlamentul rămîne înjosit și cu o degradare morală atunci, cînd miniștri fac din majorități niște companii fără voință și fără gînduri proprii, ascultătoare pasive a ordinelor venite de pe banca comandanților — miniștri ! Iar legea cea mai importantă. Bugetele statului au venit in ultimul moment și au fost votate în așa chip încît a produs generala deși inutila protestare a minorităței din parlament. Și pentru ca acest tablou al parlamentului conservator să fie și mai bine pictat, notăm, că în puținele zile ce-a mai rămas pînă la închiderea lui vor trebui să se voteze încă 22 de legi, cari așteaptă din teancurile de dosare eșirea lor din rîndul hîrțurior inerte, spre a deveni mijloace de îngreunare a difebugetului și de satisfacere a ritelor pofte personale. Parlamentul cu modul acesta decade, iar decăderea lui inseamă o lacună morală în viața acestui stat. Legile sunt expresiunile curentelor sociale ale unei vremi, sunt concretizările desideratelor, glodurilor mature și bunelor voințe pe cari cei pregătiți le pun spre a face în numele țărei și pentru țară, legile de care ea are nevoe. Dar ce valoare poate avea o lege care e făcută pentru a mulțumi pe un om, pentru a satisface o serie de interese, sau pentru a crea arme politice?. Și ce însemnătate mai poate avea parlamentul, în ochii cetățenilor, când este o formă fără viață, o paradă fără înțeles, un simulacru politic, fără temeiu politic, un joc de teatru sub care se ascund interese, pofte, și tendințe atriole personale? Educația publică e adine jicnită. Procedeul guvernului de a face din parlament o jucărie politică, in care gile se votează, fără discuție, cu lămuriri date în cîteva cuvinte de însuși autorii lor, și nu ședințe de noapte, este un procedeu fără precedent, dar care va crea precedente: guvernele rele vor găsi în tristele exemple ale legilor fabricate de acest guvern, încurajări ale pornirilor celor mai rele, și ale tendințelor celor mai lipsite de grija banului și binelui public. Și desigur într’o țară cu veștminte occidentale atât de recent procurate, se înțelege ușor ce periculose disprețul guvernului actual pentru tinărul nostru parlamentarism. GR. TAUȘAN PARLAMENT BOTE Savanții si diplomația In jurul articolului d-lui P. Eliade din „Le Correspondant* Cel ce va scrie emoționanta pagină de istorie diplomatică romînească, va trebui să până la locul de cinste cele scrise de d. Pompiliu Eliade în marea și vechea revistă „Le Correspondant“ din Paris, cu privire la Siliseră. In timp ce opinia publică franțuzească era atit de puțin edificată asupra drepturilor noastre, cind presa parisiană era atit de prolivnică — cu foarte rari și onorabile ex opțiuni — cauzei noastre, articolul d-lui Pompiliu Eliade a fost mai mult decit o contribuție la lămurirea unei probleme diplomatice ; el a fost o pledoarie de mare greutate în areopagul opiniei publice europene. Intr’un stil la care ar rîvni orice universitar și orice doct francez, compatriotul nostru discută și luminează, reliefează și conturează drepturile noastre istorice, politice și sociale. Intr’un stil svelt și viciu, plin de imagini și de spirit, în fraze cari se deosebse de morfinicele argutii diplomatice, d-nul Pompiliu Eliade lămurește pe Francezi despre adevărata situație a noastră, despre legitimitatea cerințelor românești, și cu o autoritate ce-o dă și situația sa oficială, și cunoștințele cu intelectualii francezi, și trecutul său de emerit diplomat al celei mai franțuzești școale din țara Franțuzească, d-l Pompiliu Eliade vorbind intr’o mare revistă în felul cum a vorbit ne-a făcut un real serviciu nouă. Intelectualii noștri trebue să fie campionii drepturilor noastre naționale, nu numai savanții de cabinet, căci munca de laborator și de bibliotecă trebue totdeauna să fie aservită unui ideal național. Domnul Eliade e unul dintre acești buni și adevărați cărturari și literați. Petroclus PROBLEMA CIRCULAȚIEI LA NOI IN JURUL ACCIDENTELOR TRAMVAIULUI COMUNAL De cînd s’au pus tramvaele ooraunale in circulațiune, unele ziare au căutat să facă un cap de acurațiune împotriva lor, din faptul ei s’au intîmplat accidente pe linile acestui tramvaiu. Nu vrem să relevăm aci patima care prevede la baza acuzațiunilor ce se aduc societei tramvaelor comunale. Vrem numai să arătăm că dacă se Întimplă accidente atât de dese, ele se datoresc în mare parte și lipsei educațiuniei cirtulației, educație care s’a făcut cu multa greutăți și sacrificii în marile orașe streine. Problema circulațiunei publice s-a pus mai ritos odată cu iugrămădirea populațiunii în orașe și înmulțirea mijloacelor de transport repezi, odată cu apariția tramvaelor electrice și a automobilelor. Și până atunci, vehiculele cu cai provocau mulțime de accidente, dintre cari multa mortale. Bineințeles, accidentala au crescut proporțional cu introduoeea nounor mijoace da transport, în măsura aceasta, încît ajungem la Londra să avem numai la un singur punct al unei străzi in cinci ani 11.193 persoane rănite, adică 2.240 pe an, la cari trebue să adăugăm 127 uoși. Fță de acest procent de accidente, autoritățile au luat măsuri cari să ajuta circulațiunei și să apere pe pietoni. Unul din cei cari s’au ocupat cu problema circulațiunei și ale cărei măsuri au dat rezultate foarte bune a fost William Phelps Eno. Acesta a studiat ani de-a ri dat problema înlesurei circulațiunei și a reușit a forma un sistem care a fost adoptat in mai toate orașele mari din străinătate. * La noi, la București, deși circulațiunea s’a mărit mult, nu s’au luat îndestul masuri în vederea educațiunei publicului și a conducătorilor de vehicule. Se pare că pe autoritățile au surprins pe nepregătite noua mare circulație de pe străzile Capitalei. Cu toate acestea, cu chiu cu vai, s’a reușit în parte să se reglementeze circulațiunea pe calea Victoriei — deși și pe această primă arteră de circulațiune se întimplă uneori neorindueli nepermise și cari au dispărut cu totul in orașele mari occidentale. Afară de reglementarea circulației pe calea Victoriei, la noi nu s-au luat măsuri suficiente pentru extinderea sistemului și pe celelalte artere principale de comunicație. De aceia autoritățile au fot surprinse cind au început să cirule tramvaele electrice pe străzi cari erau aproape cu totul nesupravegheate. Pe aceste străzi nici publicul nu s’a obicinuit să păstreze o regulă in circulatiune. Buna oară — adică educațiunea circulației — nu apărea decît odată cu pășirea în calea Victoriei. Curios lucru, in adevăr, să știi si te păz ști și să păstrezi ordine in calea Victoriei și cum ai pășit in s'r.da Gabroveni de pildă, să uiți tot ceea ce frica de a fi stiléit te învățase în calea Victoriei. Și în acest fapt se vede firea puțin ordonată a romicului. Acelaș lucru îi putem spune de conducâtorii vericului. Ordonați și prevăzători în calea Victoriei, unde sunt supraveghiați, ei devin nepăsători și obraznici în celelalte artere de circulație. Lipsa de control in eiroucțiune din partea autorităților e dar una din pricinele de căpetenie ala accidentlor nenumărate ce se petrec zilnic in Capitală. Ori, avind in vedere această lipsă de control, plus puțina educațiune a publicului de felul cum să circule, accidentele tramvaelor comunale se explică ușor. E chiar de mirare că aceste accidente n’au avut urmări mai grave. Personal am văzut conducători de vehiule, moțăind pe capră, lăsînd friu liber cailor, vîrindu-se cu vehiculul intre două tramvae electrice, ai căror wath nani au făcut sforțări teribile ca să înlătura o nenorocire sigură. Desigur, ziarele cari și-au făcut o specialitate în a ataca șoc, tramvaelor comutate, ar fi testat accidentul — dacă s’ar fi petrecit— pe dos, afuzînd pe Waihmann cari nu erau de loc vinovațî. Mai multă grijă dar din partea pietonilor și mai mulți atențiune la conducătorii de vhicule—va ajuta la limitarea acidentelor atât de dese până acum. Atfel visăm să facem experiență pe însuși propriu nostru cont. Să luăm pildă de la cei din miile orașe strei»« și să falrem C" birjarii noștri, cari numai Space au văzut mai multe trăsuri sfărâmte și caii slâjiți sau uciși au început a pricepe că nu-i permis să stamdeze pe linibe tramvaiului electro, fără se fi urechea amintită la semnalul de alarmă. Edu îsțiunea circulațiunei au făcut-o azi birjarii noștri pe propriul lor cont. Să fie de folos cel puțin celorlalți conducători de vehicule și nouă, pietonilor. V. I. Asediul Scutarilor a fost întrerupt, o dovadă că presiunea Europei nu e o vorbă goală. Muntenegrul recalcitrant s’a Înduplecat — de cînd a văzut că Rusia nu-l susține. Hrbii au înțeles și ei că nu trebue să-și vîre mîinile in foc spre a scoate castane pentru regele Mkka. De altfel regele Nikka va avea castane, sub altă formă, sub forma unui împrumut amortizabil in principiu, dar ale căror anuități nu le va plăti, fără supărare pentru creditori. Partea urîta a afacere e că Europa va supraveghea întrebuințarea împrumutului, pe care îl destinează unor lucrări folositoare pentru întregul regat muntenegrean. Dar Europa nu e atit de haină ca să nu lase și regelui Nikita un mic provizion. Altfel se strică tocmeala, fișa dar orașul Scutari a fost scăpat de urgia muntenegreană de Europa care Își cumpără cu bani liniștea de care are nevoe. Celelalte state balcanice fiind la rîndul lor mulțumite, pacea cu Turcia e o chestie de cîteva zile. BLOCAREA COASTELOR MUNTENEGRENE Guvernele francez și englez au trimes instrucții cu text identic comandanților vaselor franceze și engleze din apele muntenegrene în diastia basadei, și anume: 1. Vasele de războia să blocheze coastele muntenegrene da la Antivari pînă la gura riulții Drina. 2. Prin blocare să se împiedece debrcarea de trupa și munițiuții de război(), deoarece aceste sunt a se considera ca materii de contrabanda. 3. Blocada începe după 3 zle des remiterea noii de către reprezentanții marilor puteri guvernului muntenegrean. REZISTENȚA MUNTENEGRULUI La Londra mai ales s’a struit pentru luarea celor mai energice măsuri contra regelui Nichita și a aliaților săi Sirbi. Anglia nu știe de glumă înd e vorba de prestigiul ei politic, ci în astfel de cazuri sa imediat face uz de puterea armată. La Salonic se îmbarcaseră trupe sîrbești pe 18 vapoare grecești cu destinația de a pleca în ajutorul muntenegrenilor la Scutari, dar ele au fost iarăș debarcate. Și aceasta a urmat la un semn al Angliei, care a dat să înțeleagă că va bombarda vasele de transport. Anglia a mai cerut ca Austro-Ungaria să fia autorizată ca să bombardeze Belgradul cu hotárúle ei de la Semlin și cu monitoarele de pe Dunăre, ca pedeapsă pentru nesupunerea Serbei la dorința marilor puteri. CERTURILE DINTRE ALIAȚI Aceia cari ce complac in lăsarea dă știri alarmante, anunță ca iminat îmbucnirea unui conflic intre aliații balcanici. Toate aceste știri sunt exagerate. E adevărat că intre alții nu hrănește acea unire care tubre ca existe între camarazi de arme, dar tot atît de adevăr ca rivalitățile dintre dirci nu vor duce azi la un conflict serios. Intre Bulgari și Greci și între bulgari și Sirbi ex sud neînțelegeri privitoare la viitoarea fixare a frontierelor respective. Bulgarii pretind Salonicul și Monastirul, dar nici Grecii nu vor să cedeze pe cei dinții, nici Sîrbii pe cel de al doilea. Probabil ca se va institui un arbitru care va face împărțeala trifre «•' hnți a teritoriilor cucerite. De aci nu urmează ca în viitor nu vor fi conflicte între Greci, Bulgari și Sirbi, deoarece repartizarea etnică a populațiilor respective nu corespunda diviziunilor geografice stabilite pentru moment. BULETIN ZIUAQ Situația internațională - FAPTE SI COMENTAM] - Cii cu unm cuvenite statului — D. Victor Filoti a desmințit ceea ce am afirmat noi — După cum se știe, acum cîtva timp am arătat cum d. Victor Filotti, secretar general al ministerului industriei și comerțului, pusea« la cale o formidabilă afacere și anume concesionarea față de un particular, a recevențMor de petrol, cuvenite statului de la diferitele exploatări petrolifere. Sp țineam atunci că d. Filotti a făcut chestie personală din această afacere și că n’a convenit să mai râmînă , la ministerul industriei și comuțulrii, în urma conflictului ce îl avusese cu d. Xenopol, de cît cu condițiunea de a i se da, deplina satisfacție in această afacere. In urma celor arătate de noi, d. Filotti s’a grăbit să ne desmintă, printr’o scrisoare pubicată în ziare și prin care afirma că fiu s'a gîndit nici odată și nu s’a gîndit nimeni să concedeze dreptul de redevență cuvenit statului. Dar iată că n’a trecut nici o lună de zile și cele ce am afirmat noi, s’au adeverit pe deplin. In urma înțegerei ce se stabilise d-î Xenopol, s’a grăbt să-i dea d-lui Filotti satisfație, dar nu i-a dat’o decît pe jumătate, căci în loc să concezioneze redevențale, fără nici o soma,litate, s’a apucat să întocmească un proect de lege, ca să poată fi la adăpostul unui paravan. Ori, nu aceasta vroia d-l Filotti, ci sa era prea grăbit și nu putea aștepta votarea unui proect de lege , de aci un nou conflict între ministrul industriei Și secretarul său gneral. Conform sistemului practicat și în primul conflict, d-l Vitor Filotti și-a luat un nou concediu pe ziua de 1 Aprilie, deși nu s’a întors decît de vr -o 20 de zile dintr’un alt concediu ce-l avusese. De data aeasta însă d-l Filotti, a declarat că nu se va mai întoarce la postul ce-l ocupă. Sutem siguri ca d-l Filotti se va grăbi din nou sa ne desmintă , îl avertis m insă, să bage bine de seama să nu pățească ca in prima desmințire. Toate chestiunile politice, sociale și economice, vor fi discutate, de oameni competenți, în 99 l Revista Cecului de Studii al Partidului Național-Liberal Revistă politică, socială și economică, care va apărea la 1 Aprilie, in editura institutului de editură și arte grafice «FLACĂRA». «DEMOCRAȚIA» va fi condusă de un comitet alcătuit din d-nii: Em. Porumbaru, Vintilă I. Brătianu, I. Procopiu, G. Danielopol, I. G. Duca și C. Banu. «DEMOCRAȚIA« va costa numai 30 bani exemplara de 50 pagini* Abonamentul 10 lei pe an. Pentru preoții sătești și învățător* 6 lei. Administrația: Str. Cimpineamt 40, București, Funcționarii comunali La congresul din Ploești au cerut să se asigure stabilitatea lor. Funcționarii comunelor urbane, întruniți în congres în zilele de 24 și 25 Martie, au înaintat d-nui ministru de interne un memoriu în care aîntreprins* dezideratele lor. Regretînd că din lipsă de spațiu nu putem publica acest mmoriu în întregime, vom arăta pe scurt campund dezideratele acestor funționari. Mai întîi, ei vor să se prevadă în procesul de lege pentru organizarea adminstrației centrale a ministerului de interne, ca dispozițiile acestei legi, în ce privește stabilitatea, condițiunile de numiri și pedepse, să se aplice și funcioarilor comunelor urbane reședințe de județ. In memoriu se arată apoi pe larg și în mod foarte documentat, motivele pentru care acești slujbași cer ca aceste dispozițiini să-i privească și pe dînșii. Stabilitatea s'a întins mai în toate funcțiunile publie, așa că a rămas singurul loc de plasare al clientelei politice numai funcțiunile comunale. Față cu această lipsă de siguranță, candidații serioși nu se prezintă la slujbele de la comune, ci numai acei nepregătiți cari nu pot găsi altă ocupație. Memoriul arată însemnătatea serviciului comunal, prin care trec toate actele vieței civile și starea proastă a slujbașilor. In rezumat funcționarii comunali cer: Numirile au fie îi grădite da condițiuni de admisibilitate , să sa fixeze stabilitatea în toate funcțiunile comunale; să se stabilească normele dură cari pot fi avansați și să se prevadă gradați noi; disciplina să se încredințeze unei jurisdicțiuni administrative ; să se stablească prin lege funcțiunile comunale, cari să nu poată fi reduse pe cale budgetară. Pe acest memoriu d. Take Ionescu, ministru de interne, a pus următoarea rezoluțiune: " «Se va întocmi un tablou pe baza cercetărilor ce se vor face asupra : 1) Numărul funcționarilor comunali urbani pe fiecare comună și cu salariile lor" ; 2) Titlurile ce ei posedă : 3) De cind funcționează în serviciul comunal urban neîntrerupt și cit au funcționat în acel serviciu socotind și serviciile din alte dăți. „După strîngerea acelor date se va aviza la măsurile de luat..“ eeousi Profesorul 81bi, unul din cei mai mari elentrofani ai tiranului nostru și amic personal al împăratului Wilhelm, a murit subit din pricina unei embolii a inimei. V îolanța produce violență. Pentru a protesta contra nebuniilor sufragetelor engleze o mare arcțime de hârti ți a asvîrlit cu murdării iu participantela de la un meeting din Hyde Park. Ziarul Le Timp* are un articol foarte interesant întitulat Lee Platoniques in care se arată cit de platonice și de formă au fost protestările socialiștilor germani contra impozitelor pentru armată. Avis socialiștilor cosmopolii f Doua MI CHESTIA ȚĂRĂNEASCA (1905) de HARET CRIZE DE STAT (1913) Vulgarizarea chestiunilor sociale, intr’o țară ca a noastră, unde conștiința interesului public este încă in fișă, prezintă totdeauna o deosbită insemnitata sub difeite raporturi, la primul loc cetății, luînd cunoștință de problemele cari *g**a țara intr’un moment dat se deprind a înțelega că alături de nevoile fiecăruia sunt și nevoile altora, se deprind a înțelege că nevoile mai genarcle și mai urgente Demesc satisfăcute întîiu, și astfal eu încetul sa obișnuesc a se solidariza tot mai mult cu mierosul obștesc. In al douilea loc prin frămintarea problemelor curente sa pota ajunga la spicțiuni practice și de folos legiuitorilor noștri, iar legile născute prin colaborarea opiniunei generale sunt totdeauna cele mai potrivite realității și daci mai lesne de aplicat. De multe ori neoriivarea acestui tot a făcut ca unele legi să rămână în cartoanele ministerelor, sau puse în aplicare să fie suspendate ca nepractice, ori să cară in uitare ca neințelese de chor organele executive. Un alt g los care răsare din familiarizrea opiniei publice cu problemele sociale este și următorul : Suișul în general este un angajament intre autor și opinia publică mai ales cînd el ce scrie e un om de guvernămint. Acesta la timp va trebui să dea corp ideilor ce a filtrat în spiritul public, va trebui cum ce zice, sa se țină de cuvint. Astfel muz rnea ajunge să distingă între diriguitorii săi de bună credință și arta vânătorii de popularitate deșartă. Cu cît cei dintiu vor fi mi numeroși, cu atit și încrederea mulțimei în pătura cea ‘mridoare va fi mai mare și cu atit coliziunea între aceste două pături va fi mai reală. Condus de aceste considerațiuni am alăturat unul de altul cunoscutele studii sociale : Chestiunea țărăneasă a lui Harai (1905) , Crize de Stat a d-lui Vintilă Bratianu (1913). Ambele studii sintetizaza nevoile societății noastre de astazi și sa complectează unul pe altul, indicînd problemele de rezolvit , arâtind soluțiunile necesare , și înfățișind modul de acțiune ce ar putea ușura înfăptuirea acestor soluțiuni. NI.ret, iară a esclude rolul Statului în realizarea reformelor privitoare la pătura rurală, se sprijină intim pe concursul acestei pături insăși pe care caută s'o pregătească în vederea soluțiunilor ce el propune. Divinul V. Drătanu, fără a esclude sprijinul mulțimei—rind reforma o privește,—apelează la rolul Statului sau mai bine zis al pdturei conducătoare pe al cărui concurs il cere întru realizarea soluțiunilor ce d-sa propune In chestiunea țărăneascâ, vedem în întregime problema Liei rurale. Idea 1.1 unei societăți, dună Haret este realizarea unei civilizațiuni integrale , iar înțelesul acestui cuvint e dobindirea unui maximum de bună stare economică intelectuală și morală, armonie răspîndita in masa socială. Bărbatul de Stat se simțea adinc atins viind distanța care ne desparte de acest ideal, totuși el credea cu putință de real z t. Pentru aceasta trebuia a se pune în valoare bogăția de însușiri existente in poporul nostru și in special în cel mai puternic izvor, țărănimea noastre. „Această clasă trebuia tratată ca un corp activ, inteligent și conștient, iar nu la o masă inertă pentru care numai Statul să facă totul“. Plecând de la această ideie, Haret voește a rezolvi cha tia rurală cu ajutorul paparului, și de aceea în soluțiunile ce propune, țărănimea intervine mereu ca un factor activ. El caută a îmbunătăți soarta țăranului, inlesnindu-l , iar nu miluindu-l. Astfel săteanul iși va îmbunătăți starea dacă va economisi bani la banca populară, dacă se va asocia in obștii, d câ iși va respecta angajamente sa de munci agricole, dacă se va opri dela cheiumă și va apuca drumul școalei și al biserice. Atunci numai Statul li poate fi de un sprijin real cu legile sale: legea băncilor popoare, a obgiiilor, legea tocmelilor agricole, a Gasseî Ru’al, a judecătoriilor etc., etc. Haret însă, în studiul său nu indică numai sorțiunile, așteptînd transformarea lor in legi, ci arată și mijloacele de acțiune care să ușureze această înfăptuire. El cruța să și popularizeze ideile, să le a propie de suflatul mu ț mii, și mijloacele lui în acest scop sunt elementale luminate cele mai apropiata de popor: lavățitorii în special. Prin acțiunea acestora, ideile au orice în mecanismul de uîndire al mulțimei așa fel, că guvernul liberal găsește la 1907, terenul prepazit pentru legile sale, care în realitate închid la ele soluțiunile lui Huet. Vedem din acestea, concepțiunea lui Haret în realizarea refo major privitoare la pătura rurală, el caută a sa sprijini inițm ps concursul acestei pături însăși. Pregătind o, el voegt ® s’o facă distoinică a primi sub forma legilor reformele făurite de Stat. Știamnsă că legile se pot schimba și creațiunile sale pot fi amenințaț j de aessa într’o ultimă sforțare, a organizat liga „Deșteptarea". A voit prin aceasta să fix «e în str’ flete pentru totdeauna, ideile și creațiunile concepute de diosul; a voit să le transforme intr’un adevărat patrimoniu național, pe care dacă P ar atuga cineva sa-și ridice asupra-i, Tasi ș neamul. Odată cu aceasta însă, Haret pregătea tot mai mult a< rapbria mulțimei de pătura conduitoa;refăcea să se apropie tot mai mult de re»btat*t țința lui de a pune temelia Statului, cea mai deplină validarizăre a claselor sociale si cea mai deflina conștiință națională. P. Crlceț. VULGARIZAREA PROBLEMELOR SOCIALE TILA BRJ de VINTI BRATIANU Scumpirea traiului MASURILE LUATE"DE GUVERN SCUMPESC DIN CE IN CE MAI MULT TRAIUL înainte de venirea conservatorilor l*’ guvern se lăudau prn presă și prin întruniri publice, că vor lua măsurile cela mai eficace pentru eftinima traiului. Pe chestia asta conservatorii au dus chiar campanie și au ațîțat b ma, doar vor veni mai curind la putere, măcar prin mișcări de stradă. Odată cu venirea lor la guvern, conservatorii au luat o serie de măsuri care vor râmîne de pomină. Cine nu-și adaos aminte de faimoasele și nu mai puțin ridicolele reforme ale d-lui P. P. Carp? De pe urma lor au folosit toți speculanții iar traiul, în loc să se oftinească, s’a scumpit și mai înalt. Se vede că actualul guvern, gelos de laurii culeși de d. P. P. Carp, s’a pus cu tot dinadinsul să mai continue și dînsul la completarea operei șefului exilat al conservatorilor. In adevăr, actualii miniștri, ca și administrația comunală a Capitalei, fac tot posibilul și iau tot felul de măsuri—cari de cari mai vexatorii și extravagante— menite să scumpeasă traiul. E !e drept că și fără acesta măsuri viața e destul de grea, dar se vede eiguvernanții noștri, de cinci aug la budgetul țarei, nu prea simt această greutate a vietei. Dimpotrivă, li se pare chiar prea ușoară. Budgetul Statului s'a prea încărcat cu tot felul de noi creațiuni și cheltueli inutile și scandaloase. Acea ă umflare de cheltueli cere fără îndoială și venituri noi. Toate aceste venituri vor stoarsa tot de pe spinarea sărăcimei, cum sunt acelea privitoare la urcarea tarifului de transport pe căile ferate a călătorilor și mărfurilor, etc. Pină și primăria Capitalei a contribuit la scumpirea traiului prin taxa pe trotuare, care va lovi și pe cei mai mici și umiri negustori de la cari se furnizează cu alimente populațiunea săracă. Iată opera pe care a făcut-o conservatorii în ceea ce privește ieftinirea traiului. N’am fi crezut că toate măsurile lor vor tinde la scumpirea și mai mult a traiului.