Viitorul, octombrie 1913 (Anul 7, nr. 2028-2058)

1913-10-14 / nr. 2041

g EBBE Cursurile tem­pom re pentru neafec­­­­tionarea meșteșugurilor practicate­­ sub forma de industrie casnica prin diferite localități, cum să se desfa­că produsele și să se organizeze pro­­­ducătorii în anume cooperative. Pentru ridicarea meseriașilor se­ ținuse în decursul iernei anului 1912,­­. cu ajutorul inițiativei particulare,­ cursuri de seara cu ucenicii și se­ reușise destul de bine , mai ales la : Cîmpina, Constanta, București, Ga­­­­lati și Botoșani. unile atîtia, profe­­­­sori, medici, ingineri etc., au învățat peste două mii de ucenici și lucră­tori , iar în vara acelui an s’a în­ființat încă o școală de meserii la Huși și s’a organizat cea de la Va­lea Boului. a j Se simția, e drept, un avânt căl­duros cătră înfăptuirea și întemeie­rea unei mișcări sănătoase pentru întemeierea industriei casnice și în­­vățămîntul profesional, dar de la 1 Noembrie anul trecut însă, odată cu­ ,venirea d-lui M. Xenopol ca minis­­­tru, activitatea serviciului învăță­­m­întului profesional și inuustriei casnice, fiind redusă aproape la bi­­­rocrație, tot începutul de pină a­­tunci a stat pe loc. Cursurile de u­­cenici în­, afară de cele dela Bursa Muzicei și societatea constructorilor din București, ajutate încă de Mi­nister, toate celelalte din limsă de îndemn și ajutoare au dispărut, iar școalele de meserii ținute de Minis­ter au rămas și dela April trecut tot trei și tot în ceea ce se găseau m­ai înainte. _ . Pentru industria casnică in afară de infiintarea consiliului superior pentru industria casnică și împăr­țirea cîtorva ajutoare zise pentru industria casnică, nu s’a mai făcut nimic. Atelierele ținute de Minister au rămas aceleași și în ceea ce se găseau mai înainte. Totuși, răspu­ozînd unei nevoe des­tul de însemnate și grație stăruin­ței conducătorilor, atît școalele cît și atelierele au dat comparativ re­zultate destul de îmbucurătoare. La cele 21 ateliere­ ale Ministeru­lui, funcționînd la mînăstirele Agaf­­ton, Agapia, Văratec, Adam și Vi­­forîta; la Dumbrăveni, Iași, Tg.­­Ocna, Vaslui, Schineni, Independen­ța, Babadag, Tăudărei, Pogoane,­­Buzău, Slănic-Prahova, Tîrgoviște, Nămăești, Sinaia, Pitești și Calafat, în decursul anului 1912—913 pînă la finea lui Iunie trecut, cele 536 șco­lărite și lucrătoare conduse de 34 maestre, pe lingă învățătură, au e­­xecutat și comenzi în total de peste ș­ase zeci mii lei. N. I. Moga Literatura noastră juridică este încă în desvoltare. Cărțile de drept ce apar din cînd în cînd, se compun de obicei din „codurile“ legislațiu­­nei noastre. Dintre acestea, unele sunt adnotate cu ju­risprudențele In­altei Curți de Casație, iar cele mai multe au numai un index alfabetic mai mult sau mai puțin desvoltat. Volume de drept, care să trateze propriu zis diferite ramuri din vas­ta știință a dreptului, apar mai rar bine.­ înțeles, vorbind despre cele ro­mânești. A . Unul dintre aceste volume, inti­tulat „Dota sub raportul înstrăină­rii” al cărui autor este eminentul a­­vocat din Bîrlad — d. loan I. Iones­­cu — doctor în drept, a apărut chiar zilele acestea de sub tipar. Profesioniștii primesc cu aplauze acest volum juridic pentru care nu găsesc de­cît cele mai frumoase cu­vinte de laudă. Oricine ar citi și cerceta cu aten­țiune lucrarea d-lui Ionescu din Bir­lad, se poate ușor convinge că ex­punerea metodică a materiei ce tra­tează, modul de a argumenta dife­ritele teme ce d-sa discută, și cita­tele nenumărate ce aduce din toți autorii străini­ și romîni, precum și stilul ușor și curgător în care d-sa scrie, dovedesc nu numai un eru­dit om de drept și maestru în prac­tica avocățească, dar și un bun mî­­nuitor al condeiului. Autorul, dună ce enunță­­ princi­piul inalienabilității dotei și arată originea acestui principiu, continuă a se ocupa de regimul dotai în drep­tul roman, francezi, codul Napoleon, și în vechiul drept roman. D-sa se oprește asupra înstrăinării averii dotate în dreptul nostru civili pe o întindere de peste 300 pasiuni ale volumului format mare, tratează subiectul lucrării d-sale, din toate punctele de vedere. Ceea ce constitue o mare înlesnire pentru profesioniștii dreptului, sunt trimiterile la diferiții autori străini și romîni și implicațiunile p­recise ce se "ăsesc "pe fie­care pa­gină a volitim­­lu­i, spre a putea gă­si ușor toate i­svoarele în materia dotei. In adevăr, chiar d. avocat Iones­­cu proteinîndu-și să pregătească a­­ceastă lucrare', a plecat de la dorin­ța­­ de a înzestra literatura juridi­că rom­înească cu o carte care să servească la con­sultațiuni pentru un profesionist, scutindu-i a căuta singur în toate lucrările de­ drept, chestiunile privitoare la dotă. «”b raportul înstrăinării“. i Dorința autorului a fost cu pri­sosință îndeplinită, lucrarea d-sale umple un gol simțit în literatura ju­­­rid­ă de­oarece scutește pe profe­sioniști de o muncă enormă, auto­rul, argumentind diferitele teme cu citate din peste 114 autori­­ străini și romîni. E de­­ ti’isu­s cred să mai arăt ce însemnează a avea de -a gata indica­­țiuni exacte în materie de dotă, din 114 autori, din cari se și extrag ci­tatele relative. Pregătirea excelentă teoretică a d-lui T Ionescu unită cu o o­ We­i*1 o voință de munca extraordinara iau contribuit de asemenea la­ desă­­­­vîrșirea acestei lucrări care însem­nează un pas înainte, în propășirea studiilor juridice și­­ sociale,­­ Baroul de Tuto­va se poate mîndri­­ cu vrednicul avocat I. Ionescu a cărui lucrare îl pune, dintr’o dată, în rîndurile puținilor noștri autori P. Vifor CHESTII DE DREPT Soia sul raportul înstreiniritî O LUCRARE MERITOASA -----------------xx----------------­m­a$î poetului st. b. leili 2?m una din urmă lei 1825.30 Ma. Geo. LI din Iași 40.— I. Iordan, profesor, Tecuci 5.— Muica Dumitrescu, prof. Brăila 50.— Const. Varlam, avocat Brăila 50.— D­­ionisie Orășanu, arendaș Făurei 20.— ----------------exo---------------­ E­COURI La 1 N­oembrie a. c., se va des­­chide in Cap'tală, Piuagiul Mireouseh, un Mare Biro de Ag,­­.ilară Comision, Hipoteci, Cu fini» >■­ări­le receptie ale ,,Muntelui de Plecare“ Afaceri petrolifere, Vânzări și cu, sărari de propietăți imobiliare, etc. /­ma­n­ig­esul la Acest birou si-a asigurat colaborarea d-lui m­­ir.er­a, egrof și silvic Andrei Bor­de­scu pentru măsurătorile și evacuările moșiilor și pădurilor. Ir auzind vom reveni cu amănunte 59o li ót derei S O] p»? Mîjrgîe fle 880­ [0 »om e prâtești m ih ROüíHá de ti MEKT și INDUSTRIE SOCIETATE ANONIMA Cap tal Lei 1.000 000 Faes toate operațiunile de bancă ln țară și serinătate STR. ACADE­MIEI, BUCUREȘTI 2312 Parastas pentru rai mm pe timpii luiiailil Din inițiativa d-nei și d-lui C. G.­­ Disescu ministrul cultelor eri la o-­­ rele 9 și jum. a. m„ s-a ofer­at, la bi­­­­­serica Sf. Niculae-Șelari, un paras­­­­tas pentru pomenirea ostașilor ro­­­­mîni morți pe câmpiile Bulgariei. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhereul Evghenie Humu­­­­l­escu-Piteșteanu și un numeros cler - iar cruțările religioase au fost exe­cutate de corul societăței „Hora” sub conducerea cunoscutului maes­tru d. Juarez Movillă. A asistat pe lângă d-na și d. Dis­­sescu, I. P. S.­­". Mitropolitul Primat precum și un public numeros, un mare număr de ofițeri și înalți fu­nc­­­ționari ai statului. 1 CUVINTAREA ARH. EVGHENIE După terminarea serviciului di­­­­vin, P. S. S. Arhereul Evghenie Pi­­teșteanu a rostit următoarea fru­moasă și însuflețită cuvintare: Apărarea vieții și a cinstei ce­r­tățenilor, a bunurilor stăpînite pe­ drept, înfrîngerea năvălitorilor cum și potolirea celor răsvrătiți din lăuntru ori din afară, sunt în mina statului prin organele sale dintre cari în prima linie stă oștirea.­­ Iubirea de țară și Tron, respectul către legea strămoșească, păstrarea drepturilor câștigate, statornicirea granițelor cari să c­ezășuiască o mai bună vecinătate, cer jertfa oș­­t­tirei, a ! Astfel fiind oștirea în primul rînd plinește măsura cuvintelor Domnu­lui: „mai mare dragoste nu poate avea cineva de­cît a­ și pune sufletul său pentru aproappe său“. Dacă să jtre în privire și cumpăna legiuitei apărări, atunci însăși Bise­rica bine­cuvinteaz­ă pornirea și a­­vîntul împăciuitor al oștirei, prăz­­nuind biruința celor înapoiați cu bine și proslăvind pomenirea celor căzuți pe câmpul de vitejie. Prin marele avînt cu care oștire­a noastră și-a făcut datoria către Pa­trie și Tron — cu nobilul țel de a a­­duce pacea între împricinații sup­­tași — s’a statornicit istoricește scumpei noastre Romînii un renu­me neperilor. Plecăm capul întru rugăciune cu mulțumire înaintea A Tot Puterni­cului Dumnezeu, Care ne-a învred­nicit după cum Se rostește Maiesta­tea Sa Regele Carol I, — să ajun­gem aceste zile de vitejie și mărire sub slăvită și îndelunga Lui dom­nie.Dar o boală nemilostivă și fără îndurare, holera, a răpus pe mulți din rîndurile vitejilor noștri și în campanie și după aceia. Și ceia ce n’a făcut sabia ori lancea, a săvîr­­șit coasa înveninată a înverșunatei molime. Prăznuit’am marele avînt ca pe vremuri de străbună îmbărbătare, sărbătorii’am biruința, pecetlui­ttus’a pacea; dar proslăvim, cu duioșie rugăciuni și pe vitejii căzuți vara a­­ceasta în cîmpiile Bulgariei,­­ pen­tru mîngîerea obștei și adeverirea că jertfa în astfel de împrejurări a­­re capete frumoase de recunoștință în cartea neamțului. Ne supunem hotărîrei Proniei, căci așa a vgit și atît a cerut de la noi.Nimic nu este de cît relativ în lu­mea aceasta. Lumina însăși are me­tehnele ei. Pacea cere jertfe pe o ca­le ori ne alta. Desăvîrșirea și liniș­tea neturburată sunt dincolo, la Dumnezeu și întru Dumnezeu, Odihnească deci cu pace în­ Dom­nul vitejii noștri, Vecinica »*omeni­re mucenicilor patriei! Frumoasele cuvinte ale înaltului Prelat au fost ascultate cu o resi­­p­oa­să mare aminte de întreaga a­­siste­ntăt. Parastasul a luat sfîrșit la­­ orele Pg CHAMPAGNE en gros toate măre, e Franceze P. Stoenescu, Fund. 5 niv. Caro! dngrad liberal - 0E«G*fW BB«IV.E1 — Comitetul executiv al partidu­lui national-liberal din jud. Brăila întrunindu-se joi 10 crt., a hotărît ea la congresul partidului liberal, care se va ține în Capitală în zi­lele de 20, 21 și 22 octombrie, să participe următoarea delegațiune: D-nii C. Alessiu, senator; N. N. E nescu, G. Eremia, D. Ionescu, C. Gabrielescu, L. Moldovan, senator; St. Periețeanu, N. Filotti, P. I. Ban eotescu, G. Cavadia, I. G. Sassu, N. Orășanu, N. Petrescu, St. Săftoiu, C. Gianni, D. Butărăscu, N. Pero­­vici, Badin Spinu­, Matei Sassu, Lu­­ciliu Oi­­ran, D. Dogaru­, dl*. Mace­don­escu, Petru N. Petru, Gogu Ca­­sasevici, I. Paraschivescu, I. Ale­xe, T. Ciuntu­, G. Rătescu, D. Russu, Florian Cristescu și P. Christescu. -exo­ insul in tara. ACȚIUNEA PARTIDULUI LI­BERAL DIN PRAHOVA PLOEȘTI, 12 Octombrie. — In vederea im­portantelor reforme a­­n­unțate prin programul partidului național-liberal, mîine Duminică la ora 2 d. a., liberalii din Prahova, sunt convocați de șeful local dl. Al. O. Radovici, de a se întruni în lo­calul clubului partidului. Cu această ocazie, d. Al. Rado­vici, va expune adunărei, situația știutorilor de carte din întreg ju­dețul, care după întocmirea ulti­melor statistici rezultatul este: Comunele urbane: 17.582 bărbați și 12.134 femei știutoare de carte. Comunele rurale: 56.855 bărbați și 16.222 femei știutoare de carte. Comparîndu-se întreaga populație a județului contigentul neștiutori­lor de carte este: bărbați 47 și 9 la sută, iar femei 83 la sută. In rîndurile știutorilor de carte, se cuprind adolescenți. Delateiu PLOEȘTI, 12 Octombrie. — Mîi­ne se va efectua în sala de ședințe a secției I a tribunalului, alegerea a doi membri în consiliul de disci­­p­ină de pe lîngă baroul local. In luptă sînt candidați d-nii: O. Radian, membru marcant al parti­dului national-liberal, I/ G. Obso­­cea și Nic. Pîrvulescu, membrii fruntași ai partidului conservator democrat. E posibil, ca mîine, să se mai afi­șeze și alte candidaturi. Cum cei trei candidați, dispun de forte egale prin simpatiile ce se bucură în sinul colegilor, lor, lupta va fi cît se poate de intere­santă. Delateiu. Sfrîiesti DUMINICA­ T. NATIONAL; Hamlet. T. LEON POPESC ;U. Compania lirică Bărcănescu: Santinela, T. MODERN: Compania Marioara Voiculescu: Capcana.­ CINEMATOGRAFUL .VOLTA». DOAM­NEI“, BRISTOL“ și „BUZEȘTI“. — zilnic reprezentații. CINEMA CLASIC. — Reprezentațiuni orale și zilnice* CINEMA TERRA.— Zilnic reprezenta­ți­uni CINEMATOGRAFUL VICTORIA. — Re­­preze­ntațiuni în toate zilele. MARELE TEATRU CINEMA „ZAHARIA“, Str. Lipscani 37. Re­­prezentațiuni în fiecare zi. CINEMA VLAICU. — Bulevardul Elisabeta. — Reprezentații în toate zilele. ______________exo-------------­ Plolești ; Economice și financiare fi­rleulu­ri Biletele de abonament pe­ G- F. R. I Serviciul comercial din direcția cailor ferate studiază de cîtva timp chestiunea biletelor de abonament pe liniile ferate. Sunt în țară vre-o șapte-opt mii de persoane care u­­zează de asemenea abonamente. Ce­a mai mare parte dintre aceste persoane sunt agenții-voiajori ai caselor comerciale. Șefii de tren ai căilor ferate au observat că acești agenți-voiajori deranjează mult pe ceilalți călă­tori transformînd vagoanele — zi­ua — în tripouri ambulante iar, noaptea, în saloane de dormit. In acest mod ei incomodează foarte mult pe ceilalți călători. Spre a remedia acestei stări de lucruri, serviciul comercial al căi­lor ferate se gîndește să stabileas­că­ două categorii de bilete de abo­nament : bilete valabile numai pentru trenurile de persoane și bi­le­te valabile pentru trenurile acce­lerate și exprese. Prețul celor din­­t­ia va rămîne cel de azi, iar pre­țul biletelor pentru trenurile acce­lerate și exprese va fi sporit cu 20 la sută. Ne întrebăm însă dacă măsura aceasta va fi de natură să înfrîne­­ze răul de care se plînge direcția căilor ferate. Casele de comerț avind nevoie un agenti­lor să călătorească cu toate trenurile vor plăti fără nici o greutate sporul proectat de di­­­­recția căilor ferate, așa că lucru­rile vor rămîne — așa cum sunt: - --------------exo-------------­MORATORIILE IN BALCANI. Moratoriul în Bulgaria a expirat la 13 (26) Septembrie. In Serbia el va expira, după toa­te probabilitățile, la 29 (11) Oc­tombrie. In Grecia moratoriul expiră la aceeași dată ca în Serbia. In Muntenegru la 9 (22) Febru­arie 1914. TRANSPORTURILE DE MICA IUȚEALA.­­ D. Al. Cottescu, di­rectorul general al C. F. R. a hotă­rît să organizeze mai îndeaproape transporturile de colete, de mică iuțeală, pentru ca efectuarea aces­tor transporturi să se facă iu mai bune condițiuni. D-sa a delegat pe d. Al. Perie­­țeanu, inginer șef, subdirector la administrația căilor ferate, să fa­că un raport amănunțit. PRODUCȚIA GENERALĂ A PETROLULUI se menține la cir­ca 550—560 vagoane pe zi. Sonda 302 „Orion“ continuă a produce circa 20 vagoane pe zi prin erup­­țiuni regulate. S’a răzbit sonda 28 „Anglo Roumanian Petr­­oy“ în Bordeni, care, după ce a făcut în primele zile erupțiuni foarte vio­lente, dînd în prima zi peste 100 vagoane, și-a stabilit producțiunea regulată la 20 vagoane zilnic. Son­dele 1 „Colombia“ și 8 „Romîno- Americană“ din Moreni-Țuicani, continuă a erupe, dînd circa 40 va­goane fiecare. Activitatea în șantiere este foar­te intensivă, astfel că ne putem aș­tepta la o apropiată creștere im­portantă a producțiunei. In specia se așteaptă nouă rezultate la Chl­ciura-Țonțești și la Filipești de Pădure. Deasemenea se așteaptă cu mare nerăbdare rezultatul explorărei pe care „Steaua Romînă“ o face la Ceptura-Rotari și unde perspecti­vele sunt din ce în ce mai favo­rabile. RECOLTA ITALIEI.­­ Dintr-un raport trimis de d. Ion G. Stoian, atașat comercial al Romîniei pen­tru Italia, rezultă că producțiunea agricolă a I­taliei în anul acesta este următoarea (în divitare): Grîu 58.352.000; secară 1.418.000; orz 2.351.000 și ovăz 6.273.100. Pen­tru toate aceste cereale, cifrele de mai sus sunt definitive. In cifre provizorii se evaluiază producția de porumb la 26.125.000 chintale­ a orzului la 4.988.000 chin­tale și recolta strugurilor 78.081.000 chintale. Se știe că recolta de cereale a Italiei nu îndestulează decit o mi­că parte din nevoile țării care im­portă în fiecare an cereale pentru o valoare de peste 500 milioane ft. Totuși România con­tribue cu prea puțin la însemnatul import de­­ ce­reale al Italiei, Comerț — Industrie Mișcarea artistică-literara - La noi și in străinătate in misnorizm MOARTEA POETULUI D. IA­COBESCU Acelaș șir de sentimente atît de puternice, incit se repetă toată lu­mea, comentează moartea poeților. A­tunci, mai mult decit oricînd, toa­tă lumea le constată talentul. Și pe urmă... „a murit un poet!...“ Lui Iacobescu, mort al zilei de er­ i se cuvine mai mult decit repeta­rea unui refren de elogii banale, pentru că în sufletul lui, cîntase scinteia vorbelor, așa cum cîntă o pasăre de aur într’o colivie. Pasă­rea citită, coastele coliviei devin ironice, fiindcă nu vor să pară într’adevăr macabre și pe urmă tușea își repetă­­ discordanta chema­re între fiecare strofă, așa cum croncănește „Corbul“ prin balada lui Edgard Poe. Ftizia — boală de care este banal să mai mori — oprește și încheagă ultimele versuri, ale lui D. Iaco­bescu, ca într’o nuvelă romantică, așa cum ar visa să moară orice poet. D. Iacobescu care se face cunos­cut publicului mai intim prin poe­ziile din „Insula“ și în urmă prin cele din „Noua Revistă Romînă“ și „Flacăra“ își are locul rezervat în antologia poeziei moderne, atît prin versurile lui, cît și prin tra­ducerile din Baudelaire și Verla­ine, spre care era sufletește atras. A cîntat deseori moartea și iu­birile care se descompun în „sea­ră“ și în „tristețe“ iar acum cînd iși petrece primele nopți în mor­­min­t, poeziile lui par mai ciudate și mai mistice. Temperament în­­ sare rafinarea se manifesta prin delicateță și timiditate, inspirația sa nuanțează delicat luciul dede­subturilor sufletești. Tinerețea lui plăpîndă a fost închisă în scîndu­­rile sicriului dezinteresat tocmai atunci cînd poeziile lui presimțeau și se avîntau în agonii sentimen­tale. Poeților însă, nu li se dă creză­, mint decit atunci cînd glasul lor vine din altă țară. Scrisori streine — poeziile lui, par acuma venite din țara mortei, timbrate cu mar­ca uitărei. Iată una din a­ceste poezii, pen­tru cei cari nu l’au cunoscut încă: ÎN ZIUA DESPĂRȚIRII NOASTRE Și’n ziua despărțirii noastre Noi n’am oftat și nici n’am plîns, Dar peste bolțile albastre Hlamide lungi de nori s’au strîns. Și ceru-a plîns In ziua despărțirii noastre. Mi aduc aminte ca acuma Cum noi stăteam ursuzi la geam Ca două bufnițe pe-un ram Și așteptam să treacă ploaia In melancolica grădină, Prin dantelarea albei ploi, Pluteau surîsuri de rugină. Și gesturi veștede de foi Cădeau alene in noroi .Vrei noro/nf/j/v/ or» /nf/im/tu­ Se -ntuneca Și tot ploua-Și-atunci din negura albastră Ieșeau vedenii pe poteci, Și’ț­ aiurări de oase reci Treceau iluziile stinse Și jurămintele învinse,­­ Treceau — strigoi subțiri și uzi, Treceau pe dinaintea noastră, • i­­ar noi stăteam, la geam, ursuzi Intr'un tîrziu s’a’nseninat. —. Ai tresărit și ai plecat Dar de atunci în orice seară Cînd ploaia picură din rană, Strigoii trec oftînd pe afară,­­ Iar eu privesc ursuz la geam!.*"1' Cu surîsul morților pe buze, Iaco­bescu odihnește acuma, departe de strigoi și de poezie... » Fie-i țărîna ușoară !..< f J vlien, noua operă a maestrului francez Gustave Charpentier, vai fi interpretată la Opera-Metro­politan din New-York de către marele tenor italian Caruso, anon­ fule galante, noua pisă a lui Henri Bataille, care trebui să se reprezinte pe scena teat­trului Porte Saint-Martin, a dat naștere unui conflict între autor și directorul teatrului, din cauză interpreților unor roluri secunda­re. D-nii Leon Blum și Lucien Dea­­scaves, arbitrii celor două părți în­vrăjbite, au aplanat incidentul la timp, așa că piesa lui Bataille va putea vedea lumina rampei lutía viitoare. 1 De pe piesa „Kanone“ e insultătoare — PENTRU EDIFICAREA OPINIEI PUBLICE — In urma „dezordinei“ produse în planurile evreești și în magistra­lele formule ale unor „esteti“, cari ar trebui să fie seamă puțin și de sufletul poporului căruia aparțin, „dezordine“ produsă prin retragerea de pe afiș a piesei „Manasse“, dăm aici complectarea prin dovezi a ce­lor afirmate de studenți în petiția lor către o nor Direcție a Teatrului National (vezi „Studenții și piesa M“, în numărul 2038/11 Oct. ziarul „Viitorul“): 1) . Că piesa e insultătoare. 2) . Că e tendențioasă. 3) . Că neamul nostru e umilit în tipul magistratului romîn din pie­să, iar Ca supliment, cîteva citate de „limbă romînească“ din această o­­peră. Deocamdată vom dovedi numai punctul T­. Iată, mai întîi, de ce e vorba în această faimoasă piesă: Lelia, fata bancherului Nissim și nepoata ha­botnicului „Manasse“ iubește­­ ma­gistratul. (Președinte de Tribunal). Frunză. Lazar, fratele L., doctor în filozofie, iubește pe Natalia Frunză, profesoară, sora lui F. Frunză cere mina Leliei. Părinții ei nu pot admite. Cum însă dragos­tea în acest „quartet“ era mai veche, pe urma unei vechi prietenii. Ni­ssim — sub impresia durerii unui evreu căruia îi fugise fata cu un creștin — se vede foarte încurcat. Misitul Bor prinde momentul ca să colăcească de mire pentru L. pe B­­anii Horn, antreprenor de construc­ții, pe care îl adusese chiar, în ziua aceia. Dar H. e un caracter ordinar, un prost și un îngîmfat, care nu poate plăcea Leliei. Totuși, luată repede, ea nu are curajul a se împo­trivi părinților și îi e de bunic mai a­­­les. Dar în ziua nunții Lelia fuge la al do F. Părinții, bucuroși că nu s’a omorît — pentru că fata slăbise să se piardă de durere sufletească de la logodnă — convin, de nevoie, s’o dea chiar după F._______ Manasse vine acasă la Frunză, îl roagă s’o facă pe L. să revie, vrea­­ să-l cumpere, îl roagă iarăși, stă-l ruie de fată; totul e zădarnic; cînd­­ însă vede că și părinții ei convin la­­ această căsătorie, bătrînul moare.­­ Acum iată și colecția de insulte (citez din ediția „H. Steinberg“ —, 1900), îi spune Manass Leliei în ac­­­tul ultim: „In ce lume era să intri? Cunoști „tu lumea ceia, tu, evreică? In lu­­­­i mea ceia duhul urii se coboară din : „cer și arde din pămînt și scapără „din ochii oamenilor. Ura nimfei­­„toate, în contra mea, în contra ta, în „contra a tot ce e ovreiu. Omoară „un om, dacă ispășești păcatul, ti „se iartă. Naște-te ovreiu și, dacă ai fi îngerul lui Dumnezeu, nu, asta „nu se iartă. Tu nu știi. Ai fost cres­­­cută în casă, păzită și ferită de să­­„gețile otrăvite” ale urii. Tu nu știi „cum dor. Dar întreabă-mă pe mine, „cercetează cenușa celor morți, ci­tește pe fata celor vii, și cînd urlă „vîntul, pleacă-ți urd­ea, ascultă bi­n Ațita-i una. Și întreb: putem noi­­ auzi de pe scena unui Teatru Națio­­­nal asemenea acuzări mincinoase? Sau știți careva antropofagi în țara noastră, sau în toată creștinătatea chiar? Acum mai departe, în alt loc (p. I 174­5):­­ „Copilă rătăcită în bezna nopții! „Vezi o licărire și crezi că e_vatra „primitoare. Sunt ochi de lup, lucind „de lăcomie după pradă. Ce crezi că „iubește el în tine? Mintea cea lim­­­pede? Inima ta cea bună evreiască? „Nul ! „Ești frumoasă, Leia. Dumnezeu ! „ți-a dat moștenire frumuseța ma­­ „melói” noastre străbune. Așa de „frumoase și de mândrie se plimbau „reginele noastre pe coastele mun­­­telui Zion. Ești frumoasă, Lea, pri­n „cepe, asta-il vrea frumuseța ta, e! „lacom de carnea ta, de carne! (Ri­­­ dică pumnii pînă la înălțimea tîm­­­plelor). Două mii de ani de carne „ovreiască și tot nu s’au săturat! Au „scuipat’o, au călcat’o în picioare, au „svîrlito la fiare, au ars-o pe rug „și au pironit’o pe cruce, au chinuit-o „în tot felul — iadul pe pămînt — și tot nu e de ajuns! Acum încep. Intr’un număr viitor, cînd omu ară­ta pentru ce piesa e tendențioasă, voiu mai pune în evidență și altă formă de insultă: acea meșteșugită. Rugăm, ziarele care vor să infor­meze publicul cititor de adevăr și nu de imaginații, să reproducă aceste articole. Const. D. Samson. in psgtM IH­as DIN LUMEA CELOR MULTI HPBerroas—Fibéra«—miaun TRIBUNA LIBERA CE, si cum se scrie la „Seara“ ?! In ziarul „Viitorul“ din 10 Oct. c., s’a publicat o scrisoare din partea unei adunări studențești către d. Al. Davilla, directorul Teatrului National, în care studenții protestau contra piesei „Manasse“ pe scena Teatrului National. In termeni cu­­vincioși studenții au rugat pe d. Da­­villa să asculte legitima lor cerere care nu era decit prevenirea unor întâmplări neplăcute, cari totuși s’ar fi întîmplat dacă piesa „Manasse“ s’ar fi jucat pe scena Teatrului Na­tional. Atît și nimic mai mult ! Direcțiunea Teatrului National, prevăzătoare, a amînat deocamdată, — sperăm­ că pentru totdeauna, — reprezentarea acestei piese spre a nu da ocazie la dezordine. Acei ce au regretat mai mult a­­ceastă amin­tire sunt desigur ,„E­­vreii“, cari ieșind din toate colțu­rile Capitalei ar fi petrecut, — iro­­nizîndu-ne, — o seară plăcută la Teatrul National. Mîhnirea lor însă a fost cu totul ușurată de faimosul ziar „Seara“, a­­cest cameleon care își schimbă cu­loarea, după cum este mai mult sau mai puțin... pipăit !1 In articolul de fond, al număru­lui de ori, intitulat „Ticăloșia unor secături“ semnat de un oarecare I. N. Theodorescu, veți găsi ce poftiți, vorbe g­oale, epitete murdare, fraze lungi și obositoare, insulte grosola­ne, nu însă vorbe de ispravă. E de ajuns, cred, să amintesc cum acest domn numește pe studenții univer­sitari . Dobitoace cu ghiozdan și șerpi clociți în gunoiul romînesc­­.„ Dacă mai pot fi epitete mai mur­dare ! Ca student, am totuși satisfacția, că sunt ești din gunoiul romînesc, decit din gunoiul evreesc din care se vede că se alimentează autorul acelui articol Da! Păstrători ai „conștiinței na­ționale“ a fost și va fi întotdeauna studențimea romînă. Sunt curios că știu dacă d-ta d-le Theodorescu ai fost sau nu stu­dent t­ Dacă n-ai fost atunci ai dreptate! IMS. Octombrie 12. să vorbești, iar dacă ai fost, să ne spui, te rugăm, cum ai scăpat de Sifilis și Pelagră, boli inerente stu­­dentim­ii după d-ta ? Am dori răs­punsul, ar fi lărgirea unor noui ori­zonturi în știința medicală ! Tot în numărul de ere e un alt articol „Canalia universitară“ sem­nat de Al. Filipescu. Aceiași patimă, același filo­ semi­­tism, aceleași vorbe murdare. După d-lui, studenții sunt: agenți secreți, maedarzi (?) ai părinților, ai colegi­­lor și ai profesorilor, întreținuți ai prostituatelor, agenți electorali ai tut­uror politicianilor și huligani ai d-lor Iorga și A. C. Cuza. Te întreb acum d-le, fost-ai d-ta student ? Indeplinit-ai vre-una din funcțiile de mai sus, și actualmente al cui huligan sunteți ? Al lui Sloim, N­ic, Avram , Te rog și pe d-ta să ne răspunzi, am găsi un mijloc de plasare mai repede și neobositoare ! Rușine, domnilor, să insultat­ ast­fel studențimea universitară, care ori­cum ar fi ea, bolnavă, pierdută etc...., reprezintă totuși, — și aceasta a dovedit-o întotdeauna — conștiin­ța națională neadormită și nepăta­tă, ne­făcînd cauză comună cu duș­manii neamului, cari cu haina fră­țească și prin mijloace pe cari le desaprobăm, voesc să ne fie frați... frați vitregi... de cari pri ne leagă decît triste amintir­i și cari în tes­tamentele străbune nu-s menționați decit ca vânzători de țară și uzur­patori ai datinelor noastre !... Nu uitați zicătoarea : „Sîngele apii nu se face“! D-voastră, autorii acelor două ar­ticole din „Seara“ vă recomand — și aceasta v’o recomandă toți studen­ții — fiți mai puțin vehemenți cu noi, cari nu dorim decit un singur lucru. Respectarea limbii și insti­tuțiilor noastre strămoșești! Nicolae D. Petrescu-Zoița Student la Facultatea de litere, Universitatea din București informațiuni * Ultimul număr din „Liga Deș*­teptarea“ publică, între altele, trei articole foarte interesante și anu­me: Inoiri obștești, de d. Spiridon­ Popescu; Sfaturi, dar nu medi­cale, de d. dr. Const. Popescu-A­­zuga; Samsari și cămătari, de d. I. Dragomirescu-Huși. * D. Stelian I. Constantinescu, profesor secundar, arată într’o bro­șură ce a făcut Spiru C. Haret pen­tru a sădi și înflori sentimentul na­țional în păturile populare. Lucrarea este foarte interesantă și merită să fie citită de toti aceia cari simt romînește. * In Academia de înalte studii comerciale și industriale din Ca­pitală, calea Victoriei 102, etajul II, pînă ’n prezent, sunt regulat înscriși 517 studenți și 24 studente; după felul actelor de studii: 94 sunt absolvenți cu diplomă ai învăță­­mîntului secundar superior din ța­ră, 421 absolvenți ai școalei com­er­­ci­ale superrioare din țară, 3 licen­țiați în drept din țară, 2 doctori ai școalei superioare de științe de stat din țară, 13 absolvenți ai școa­­lei superioare din Brașov și 8 ab­solvenți ai Academiilor comerciale străine. Pînă la sfîrșitul acestei luni, nu se mai fac decit înscrieri admise de către Rector, în chip individual și pentru cazuri de forță majoră (art. 30 din regulament). Orele de serviciu pentru onor, public, pînă la nouă dispozițiuni, sînt 11—2 a. m. și 4—5 p. m. * D. C. Beștelei, licențiat în drept, a fost numit avocat al statului cL II, pe lingă instanțele judecătorești din jud. Bacău, în locul d-lui Ti­moslav. D. V. Mielescu a fost numit a­­vocat al statului cl. II, pe lîngă instanțele judecătorești din jude­țul­ Constanța, în locul d-lui Au­rel Vulpe. D Alex. Verb­esen a fost numit avocat al statului cl. III in jude­țul Buzău, în locul d-lui M. N. A’dea. I­. Stambuliu a fost numit avo­cat cl. III pe lîngă instanțele ju­decătorești din R.­Sstrat, în locul d-lui I. I. Brăileanu. * FLACĂRA No. 51 are o fru­moasă copertă reprezentînd „Cu­lesul viilor“ și cuprinde un bogat­­ material literar atît privitor la cu­les, cît și despre „Alfred de Vigny" dela moartea căruia s’au împlinit 50 de ani și despre „Verdi“, de la moartea căruia s’au împlinit o su­tă de ani. . Tot în acest număr, se publică o nuvelă de d. Caton Theodorian, amintiri din campania în Bulga­— Student —__uia de d. H. G. Lecca. etc.

Next