Viitorul, octombrie 1913 (Anul 7, nr. 2028-2058)
1913-10-14 / nr. 2041
g EBBE Cursurile tempom re pentru neafectionarea meșteșugurilor practicate sub forma de industrie casnica prin diferite localități, cum să se desfacă produsele și să se organizeze producătorii în anume cooperative. Pentru ridicarea meseriașilor se ținuse în decursul iernei anului 1912,. cu ajutorul inițiativei particulare, cursuri de seara cu ucenicii și se reușise destul de bine , mai ales la : Cîmpina, Constanta, București, Galati și Botoșani. unile atîtia, profesori, medici, ingineri etc., au învățat peste două mii de ucenici și lucrători , iar în vara acelui an s’a înființat încă o școală de meserii la Huși și s’a organizat cea de la Valea Boului. a j Se simția, e drept, un avânt călduros cătră înfăptuirea și întemeierea unei mișcări sănătoase pentru întemeierea industriei casnice și învățămîntul profesional, dar de la 1 Noembrie anul trecut însă, odată cu ,venirea d-lui M. Xenopol ca ministru, activitatea serviciului învățămîntului profesional și inuustriei casnice, fiind redusă aproape la birocrație, tot începutul de pină atunci a stat pe loc. Cursurile de ucenici în, afară de cele dela Bursa Muzicei și societatea constructorilor din București, ajutate încă de Minister, toate celelalte din limsă de îndemn și ajutoare au dispărut, iar școalele de meserii ținute de Minister au rămas și dela April trecut tot trei și tot în ceea ce se găseau mai înainte. _ . Pentru industria casnică in afară de infiintarea consiliului superior pentru industria casnică și împărțirea cîtorva ajutoare zise pentru industria casnică, nu s’a mai făcut nimic. Atelierele ținute de Minister au rămas aceleași și în ceea ce se găseau mai înainte. Totuși, răspuozînd unei nevoe destul de însemnate și grație stăruinței conducătorilor, atît școalele cît și atelierele au dat comparativ rezultate destul de îmbucurătoare. La cele 21 ateliere ale Ministerului, funcționînd la mînăstirele Agafton, Agapia, Văratec, Adam și Viforîta; la Dumbrăveni, Iași, Tg.Ocna, Vaslui, Schineni, Independența, Babadag, Tăudărei, Pogoane,Buzău, Slănic-Prahova, Tîrgoviște, Nămăești, Sinaia, Pitești și Calafat, în decursul anului 1912—913 pînă la finea lui Iunie trecut, cele 536 școlărite și lucrătoare conduse de 34 maestre, pe lingă învățătură, au executat și comenzi în total de peste șase zeci mii lei. N. I. Moga Literatura noastră juridică este încă în desvoltare. Cărțile de drept ce apar din cînd în cînd, se compun de obicei din „codurile“ legislațiunei noastre. Dintre acestea, unele sunt adnotate cu jurisprudențele Inaltei Curți de Casație, iar cele mai multe au numai un index alfabetic mai mult sau mai puțin desvoltat. Volume de drept, care să trateze propriu zis diferite ramuri din vasta știință a dreptului, apar mai rar bine. înțeles, vorbind despre cele românești. A . Unul dintre aceste volume, intitulat „Dota sub raportul înstrăinării” al cărui autor este eminentul avocat din Bîrlad — d. loan I. Ionescu — doctor în drept, a apărut chiar zilele acestea de sub tipar. Profesioniștii primesc cu aplauze acest volum juridic pentru care nu găsesc decît cele mai frumoase cuvinte de laudă. Oricine ar citi și cerceta cu atențiune lucrarea d-lui Ionescu din Birlad, se poate ușor convinge că expunerea metodică a materiei ce tratează, modul de a argumenta diferitele teme ce d-sa discută, și citatele nenumărate ce aduce din toți autorii străini și romîni, precum și stilul ușor și curgător în care d-sa scrie, dovedesc nu numai un erudit om de drept și maestru în practica avocățească, dar și un bun mînuitor al condeiului. Autorul, dună ce enunță principiul inalienabilității dotei și arată originea acestui principiu, continuă a se ocupa de regimul dotai în dreptul roman, francezi, codul Napoleon, și în vechiul drept roman. D-sa se oprește asupra înstrăinării averii dotate în dreptul nostru civili pe o întindere de peste 300 pasiuni ale volumului format mare, tratează subiectul lucrării d-sale, din toate punctele de vedere. Ceea ce constitue o mare înlesnire pentru profesioniștii dreptului, sunt trimiterile la diferiții autori străini și romîni și implicațiunile precise ce se "ăsesc "pe fiecare pagină a volitimlui, spre a putea găsi ușor toate isvoarele în materia dotei. In adevăr, chiar d. avocat Ionescu proteinîndu-și să pregătească această lucrare', a plecat de la dorința de a înzestra literatura juridică romînească cu o carte care să servească la consultațiuni pentru un profesionist, scutindu-i a căuta singur în toate lucrările de drept, chestiunile privitoare la dotă. «”b raportul înstrăinării“. i Dorința autorului a fost cu prisosință îndeplinită, lucrarea d-sale umple un gol simțit în literatura juridă deoarece scutește pe profesioniști de o muncă enormă, autorul, argumentind diferitele teme cu citate din peste 114 autori străini și romîni. E de ti’isus cred să mai arăt ce însemnează a avea de -a gata indicațiuni exacte în materie de dotă, din 114 autori, din cari se și extrag citatele relative. Pregătirea excelentă teoretică a d-lui T Ionescu unită cu o o Wei*1 o voință de munca extraordinara iau contribuit de asemenea la desăvîrșirea acestei lucrări care însemnează un pas înainte, în propășirea studiilor juridice și sociale, Baroul de Tutova se poate mîndri cu vrednicul avocat I. Ionescu a cărui lucrare îl pune, dintr’o dată, în rîndurile puținilor noștri autori P. Vifor CHESTII DE DREPT Soia sul raportul înstreiniritî O LUCRARE MERITOASA -----------------xx----------------ma$î poetului st. b. leili 2?m una din urmă lei 1825.30 Ma. Geo. LI din Iași 40.— I. Iordan, profesor, Tecuci 5.— Muica Dumitrescu, prof. Brăila 50.— Const. Varlam, avocat Brăila 50.— Dionisie Orășanu, arendaș Făurei 20.— ----------------exo--------------- ECOURI La 1 Noembrie a. c., se va deschide in Cap'tală, Piuagiul Mireouseh, un Mare Biro de Ag,.ilară Comision, Hipoteci, Cu fini» >■ările receptie ale ,,Muntelui de Plecare“ Afaceri petrolifere, Vânzări și cu, sărari de propietăți imobiliare, etc. /manigesul la Acest birou si-a asigurat colaborarea d-lui mir.era, egrof și silvic Andrei Bordescu pentru măsurătorile și evacuările moșiilor și pădurilor. Ir auzind vom reveni cu amănunte 59o li ót derei S O] p»? Mîjrgîe fle 880 [0 »om e prâtești m ih ROüíHá de ti MEKT și INDUSTRIE SOCIETATE ANONIMA Cap tal Lei 1.000 000 Faes toate operațiunile de bancă ln țară și serinătate STR. ACADEMIEI, BUCUREȘTI 2312 Parastas pentru rai mm pe timpii luiiailil Din inițiativa d-nei și d-lui C. G. Disescu ministrul cultelor eri la o- rele 9 și jum. a. m„ s-a oferat, la biserica Sf. Niculae-Șelari, un parastas pentru pomenirea ostașilor romîni morți pe câmpiile Bulgariei. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhereul Evghenie Humulescu-Piteșteanu și un numeros cler - iar cruțările religioase au fost executate de corul societăței „Hora” sub conducerea cunoscutului maestru d. Juarez Movillă. A asistat pe lângă d-na și d. Dissescu, I. P. S.". Mitropolitul Primat precum și un public numeros, un mare număr de ofițeri și înalți funcționari ai statului. 1 CUVINTAREA ARH. EVGHENIE După terminarea serviciului divin, P. S. S. Arhereul Evghenie Piteșteanu a rostit următoarea frumoasă și însuflețită cuvintare: Apărarea vieții și a cinstei certățenilor, a bunurilor stăpînite pe drept, înfrîngerea năvălitorilor cum și potolirea celor răsvrătiți din lăuntru ori din afară, sunt în mina statului prin organele sale dintre cari în prima linie stă oștirea. Iubirea de țară și Tron, respectul către legea strămoșească, păstrarea drepturilor câștigate, statornicirea granițelor cari să cezășuiască o mai bună vecinătate, cer jertfa oșttirei, a ! Astfel fiind oștirea în primul rînd plinește măsura cuvintelor Domnului: „mai mare dragoste nu poate avea cineva decît a și pune sufletul său pentru aproappe său“. Dacă să jtre în privire și cumpăna legiuitei apărări, atunci însăși Biserica binecuvintează pornirea și avîntul împăciuitor al oștirei, prăznuind biruința celor înapoiați cu bine și proslăvind pomenirea celor căzuți pe câmpul de vitejie. Prin marele avînt cu care oștirea noastră și-a făcut datoria către Patrie și Tron — cu nobilul țel de a aduce pacea între împricinații suptași — s’a statornicit istoricește scumpei noastre Romînii un renume neperilor. Plecăm capul întru rugăciune cu mulțumire înaintea A Tot Puternicului Dumnezeu, Care ne-a învrednicit după cum Se rostește Maiestatea Sa Regele Carol I, — să ajungem aceste zile de vitejie și mărire sub slăvită și îndelunga Lui domnie.Dar o boală nemilostivă și fără îndurare, holera, a răpus pe mulți din rîndurile vitejilor noștri și în campanie și după aceia. Și ceia ce n’a făcut sabia ori lancea, a săvîrșit coasa înveninată a înverșunatei molime. Prăznuit’am marele avînt ca pe vremuri de străbună îmbărbătare, sărbătorii’am biruința, pecetluittus’a pacea; dar proslăvim, cu duioșie rugăciuni și pe vitejii căzuți vara aceasta în cîmpiile Bulgariei, pentru mîngîerea obștei și adeverirea că jertfa în astfel de împrejurări are capete frumoase de recunoștință în cartea neamțului. Ne supunem hotărîrei Proniei, căci așa a vgit și atît a cerut de la noi.Nimic nu este de cît relativ în lumea aceasta. Lumina însăși are metehnele ei. Pacea cere jertfe pe o cale ori ne alta. Desăvîrșirea și liniștea neturburată sunt dincolo, la Dumnezeu și întru Dumnezeu, Odihnească deci cu pace în Domnul vitejii noștri, Vecinica »*omenire mucenicilor patriei! Frumoasele cuvinte ale înaltului Prelat au fost ascultate cu o resipoasă mare aminte de întreaga asistentăt. Parastasul a luat sfîrșit la orele Pg CHAMPAGNE en gros toate măre, e Franceze P. Stoenescu, Fund. 5 niv. Caro! dngrad liberal - 0E«G*fW BB«IV.E1 — Comitetul executiv al partidului national-liberal din jud. Brăila întrunindu-se joi 10 crt., a hotărît ea la congresul partidului liberal, care se va ține în Capitală în zilele de 20, 21 și 22 octombrie, să participe următoarea delegațiune: D-nii C. Alessiu, senator; N. N. E nescu, G. Eremia, D. Ionescu, C. Gabrielescu, L. Moldovan, senator; St. Periețeanu, N. Filotti, P. I. Ban eotescu, G. Cavadia, I. G. Sassu, N. Orășanu, N. Petrescu, St. Săftoiu, C. Gianni, D. Butărăscu, N. Perovici, Badin Spinu, Matei Sassu, Luciliu Oiran, D. Dogaru, dl*. Macedonescu, Petru N. Petru, Gogu Casasevici, I. Paraschivescu, I. Alexe, T. Ciuntu, G. Rătescu, D. Russu, Florian Cristescu și P. Christescu. -exo insul in tara. ACȚIUNEA PARTIDULUI LIBERAL DIN PRAHOVA PLOEȘTI, 12 Octombrie. — In vederea importantelor reforme anunțate prin programul partidului național-liberal, mîine Duminică la ora 2 d. a., liberalii din Prahova, sunt convocați de șeful local dl. Al. O. Radovici, de a se întruni în localul clubului partidului. Cu această ocazie, d. Al. Radovici, va expune adunărei, situația știutorilor de carte din întreg județul, care după întocmirea ultimelor statistici rezultatul este: Comunele urbane: 17.582 bărbați și 12.134 femei știutoare de carte. Comunele rurale: 56.855 bărbați și 16.222 femei știutoare de carte. Comparîndu-se întreaga populație a județului contigentul neștiutorilor de carte este: bărbați 47 și 9 la sută, iar femei 83 la sută. In rîndurile știutorilor de carte, se cuprind adolescenți. Delateiu PLOEȘTI, 12 Octombrie. — Mîine se va efectua în sala de ședințe a secției I a tribunalului, alegerea a doi membri în consiliul de discipină de pe lîngă baroul local. In luptă sînt candidați d-nii: O. Radian, membru marcant al partidului national-liberal, I/ G. Obsocea și Nic. Pîrvulescu, membrii fruntași ai partidului conservator democrat. E posibil, ca mîine, să se mai afișeze și alte candidaturi. Cum cei trei candidați, dispun de forte egale prin simpatiile ce se bucură în sinul colegilor, lor, lupta va fi cît se poate de interesantă. Delateiu. Sfrîiesti DUMINICA T. NATIONAL; Hamlet. T. LEON POPESC ;U. Compania lirică Bărcănescu: Santinela, T. MODERN: Compania Marioara Voiculescu: Capcana. CINEMATOGRAFUL .VOLTA». DOAMNEI“, BRISTOL“ și „BUZEȘTI“. — zilnic reprezentații. CINEMA CLASIC. — Reprezentațiuni orale și zilnice* CINEMA TERRA.— Zilnic reprezentațiuni CINEMATOGRAFUL VICTORIA. — Reprezentațiuni în toate zilele. MARELE TEATRU CINEMA „ZAHARIA“, Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi. CINEMA VLAICU. — Bulevardul Elisabeta. — Reprezentații în toate zilele. ______________exo------------- Plolești ; Economice și financiare firleuluri Biletele de abonament pe G- F. R. I Serviciul comercial din direcția cailor ferate studiază de cîtva timp chestiunea biletelor de abonament pe liniile ferate. Sunt în țară vre-o șapte-opt mii de persoane care uzează de asemenea abonamente. Cea mai mare parte dintre aceste persoane sunt agenții-voiajori ai caselor comerciale. Șefii de tren ai căilor ferate au observat că acești agenți-voiajori deranjează mult pe ceilalți călători transformînd vagoanele — ziua — în tripouri ambulante iar, noaptea, în saloane de dormit. In acest mod ei incomodează foarte mult pe ceilalți călători. Spre a remedia acestei stări de lucruri, serviciul comercial al căilor ferate se gîndește să stabilească două categorii de bilete de abonament : bilete valabile numai pentru trenurile de persoane și bilete valabile pentru trenurile accelerate și exprese. Prețul celor dintia va rămîne cel de azi, iar prețul biletelor pentru trenurile accelerate și exprese va fi sporit cu 20 la sută. Ne întrebăm însă dacă măsura aceasta va fi de natură să înfrîneze răul de care se plînge direcția căilor ferate. Casele de comerț avind nevoie un agentilor să călătorească cu toate trenurile vor plăti fără nici o greutate sporul proectat de direcția căilor ferate, așa că lucrurile vor rămîne — așa cum sunt: - --------------exo-------------MORATORIILE IN BALCANI. Moratoriul în Bulgaria a expirat la 13 (26) Septembrie. In Serbia el va expira, după toate probabilitățile, la 29 (11) Octombrie. In Grecia moratoriul expiră la aceeași dată ca în Serbia. In Muntenegru la 9 (22) Februarie 1914. TRANSPORTURILE DE MICA IUȚEALA. D. Al. Cottescu, directorul general al C. F. R. a hotărît să organizeze mai îndeaproape transporturile de colete, de mică iuțeală, pentru ca efectuarea acestor transporturi să se facă iu mai bune condițiuni. D-sa a delegat pe d. Al. Periețeanu, inginer șef, subdirector la administrația căilor ferate, să facă un raport amănunțit. PRODUCȚIA GENERALĂ A PETROLULUI se menține la circa 550—560 vagoane pe zi. Sonda 302 „Orion“ continuă a produce circa 20 vagoane pe zi prin erupțiuni regulate. S’a răzbit sonda 28 „Anglo Roumanian Petroy“ în Bordeni, care, după ce a făcut în primele zile erupțiuni foarte violente, dînd în prima zi peste 100 vagoane, și-a stabilit producțiunea regulată la 20 vagoane zilnic. Sondele 1 „Colombia“ și 8 „Romîno- Americană“ din Moreni-Țuicani, continuă a erupe, dînd circa 40 vagoane fiecare. Activitatea în șantiere este foarte intensivă, astfel că ne putem aștepta la o apropiată creștere importantă a producțiunei. In specia se așteaptă nouă rezultate la Chlciura-Țonțești și la Filipești de Pădure. Deasemenea se așteaptă cu mare nerăbdare rezultatul explorărei pe care „Steaua Romînă“ o face la Ceptura-Rotari și unde perspectivele sunt din ce în ce mai favorabile. RECOLTA ITALIEI. Dintr-un raport trimis de d. Ion G. Stoian, atașat comercial al Romîniei pentru Italia, rezultă că producțiunea agricolă a Italiei în anul acesta este următoarea (în divitare): Grîu 58.352.000; secară 1.418.000; orz 2.351.000 și ovăz 6.273.100. Pentru toate aceste cereale, cifrele de mai sus sunt definitive. In cifre provizorii se evaluiază producția de porumb la 26.125.000 chintale a orzului la 4.988.000 chintale și recolta strugurilor 78.081.000 chintale. Se știe că recolta de cereale a Italiei nu îndestulează decit o mică parte din nevoile țării care importă în fiecare an cereale pentru o valoare de peste 500 milioane ft. Totuși România contribue cu prea puțin la însemnatul import de cereale al Italiei, Comerț — Industrie Mișcarea artistică-literara - La noi și in străinătate in misnorizm MOARTEA POETULUI D. IACOBESCU Acelaș șir de sentimente atît de puternice, incit se repetă toată lumea, comentează moartea poeților. Atunci, mai mult decit oricînd, toată lumea le constată talentul. Și pe urmă... „a murit un poet!...“ Lui Iacobescu, mort al zilei de er i se cuvine mai mult decit repetarea unui refren de elogii banale, pentru că în sufletul lui, cîntase scinteia vorbelor, așa cum cîntă o pasăre de aur într’o colivie. Pasărea citită, coastele coliviei devin ironice, fiindcă nu vor să pară într’adevăr macabre și pe urmă tușea își repetă discordanta chemare între fiecare strofă, așa cum croncănește „Corbul“ prin balada lui Edgard Poe. Ftizia — boală de care este banal să mai mori — oprește și încheagă ultimele versuri, ale lui D. Iacobescu, ca într’o nuvelă romantică, așa cum ar visa să moară orice poet. D. Iacobescu care se face cunoscut publicului mai intim prin poeziile din „Insula“ și în urmă prin cele din „Noua Revistă Romînă“ și „Flacăra“ își are locul rezervat în antologia poeziei moderne, atît prin versurile lui, cît și prin traducerile din Baudelaire și Verlaine, spre care era sufletește atras. A cîntat deseori moartea și iubirile care se descompun în „seară“ și în „tristețe“ iar acum cînd iși petrece primele nopți în mormint, poeziile lui par mai ciudate și mai mistice. Temperament în sare rafinarea se manifesta prin delicateță și timiditate, inspirația sa nuanțează delicat luciul dedesubturilor sufletești. Tinerețea lui plăpîndă a fost închisă în scîndurile sicriului dezinteresat tocmai atunci cînd poeziile lui presimțeau și se avîntau în agonii sentimentale. Poeților însă, nu li se dă creză, mint decit atunci cînd glasul lor vine din altă țară. Scrisori streine — poeziile lui, par acuma venite din țara mortei, timbrate cu marca uitărei. Iată una din aceste poezii, pentru cei cari nu l’au cunoscut încă: ÎN ZIUA DESPĂRȚIRII NOASTRE Și’n ziua despărțirii noastre Noi n’am oftat și nici n’am plîns, Dar peste bolțile albastre Hlamide lungi de nori s’au strîns. Și ceru-a plîns In ziua despărțirii noastre. Mi aduc aminte ca acuma Cum noi stăteam ursuzi la geam Ca două bufnițe pe-un ram Și așteptam să treacă ploaia In melancolica grădină, Prin dantelarea albei ploi, Pluteau surîsuri de rugină. Și gesturi veștede de foi Cădeau alene in noroi .Vrei noro/nf/j/v/ or» /nf/im/tu Se -ntuneca Și tot ploua-Și-atunci din negura albastră Ieșeau vedenii pe poteci, Și’ț aiurări de oase reci Treceau iluziile stinse Și jurămintele învinse, Treceau — strigoi subțiri și uzi, Treceau pe dinaintea noastră, • iar noi stăteam, la geam, ursuzi Intr'un tîrziu s’a’nseninat. —. Ai tresărit și ai plecat Dar de atunci în orice seară Cînd ploaia picură din rană, Strigoii trec oftînd pe afară, Iar eu privesc ursuz la geam!.*"1' Cu surîsul morților pe buze, Iacobescu odihnește acuma, departe de strigoi și de poezie... » Fie-i țărîna ușoară !..< f J vlien, noua operă a maestrului francez Gustave Charpentier, vai fi interpretată la Opera-Metropolitan din New-York de către marele tenor italian Caruso, anon fule galante, noua pisă a lui Henri Bataille, care trebui să se reprezinte pe scena teattrului Porte Saint-Martin, a dat naștere unui conflict între autor și directorul teatrului, din cauză interpreților unor roluri secundare. D-nii Leon Blum și Lucien Deascaves, arbitrii celor două părți învrăjbite, au aplanat incidentul la timp, așa că piesa lui Bataille va putea vedea lumina rampei lutía viitoare. 1 De pe piesa „Kanone“ e insultătoare — PENTRU EDIFICAREA OPINIEI PUBLICE — In urma „dezordinei“ produse în planurile evreești și în magistralele formule ale unor „esteti“, cari ar trebui să fie seamă puțin și de sufletul poporului căruia aparțin, „dezordine“ produsă prin retragerea de pe afiș a piesei „Manasse“, dăm aici complectarea prin dovezi a celor afirmate de studenți în petiția lor către o nor Direcție a Teatrului National (vezi „Studenții și piesa M“, în numărul 2038/11 Oct. ziarul „Viitorul“): 1) . Că piesa e insultătoare. 2) . Că e tendențioasă. 3) . Că neamul nostru e umilit în tipul magistratului romîn din piesă, iar Ca supliment, cîteva citate de „limbă romînească“ din această operă. Deocamdată vom dovedi numai punctul T. Iată, mai întîi, de ce e vorba în această faimoasă piesă: Lelia, fata bancherului Nissim și nepoata habotnicului „Manasse“ iubește magistratul. (Președinte de Tribunal). Frunză. Lazar, fratele L., doctor în filozofie, iubește pe Natalia Frunză, profesoară, sora lui F. Frunză cere mina Leliei. Părinții ei nu pot admite. Cum însă dragostea în acest „quartet“ era mai veche, pe urma unei vechi prietenii. Nissim — sub impresia durerii unui evreu căruia îi fugise fata cu un creștin — se vede foarte încurcat. Misitul Bor prinde momentul ca să colăcească de mire pentru L. pe Banii Horn, antreprenor de construcții, pe care îl adusese chiar, în ziua aceia. Dar H. e un caracter ordinar, un prost și un îngîmfat, care nu poate plăcea Leliei. Totuși, luată repede, ea nu are curajul a se împotrivi părinților și îi e de bunic mai ales. Dar în ziua nunții Lelia fuge la al do F. Părinții, bucuroși că nu s’a omorît — pentru că fata slăbise să se piardă de durere sufletească de la logodnă — convin, de nevoie, s’o dea chiar după F._______ Manasse vine acasă la Frunză, îl roagă s’o facă pe L. să revie, vrea să-l cumpere, îl roagă iarăși, stă-l ruie de fată; totul e zădarnic; cînd însă vede că și părinții ei convin la această căsătorie, bătrînul moare. Acum iată și colecția de insulte (citez din ediția „H. Steinberg“ —, 1900), îi spune Manass Leliei în actul ultim: „In ce lume era să intri? Cunoști „tu lumea ceia, tu, evreică? In lui mea ceia duhul urii se coboară din : „cer și arde din pămînt și scapără „din ochii oamenilor. Ura nimfei„toate, în contra mea, în contra ta, în „contra a tot ce e ovreiu. Omoară „un om, dacă ispășești păcatul, ti „se iartă. Naște-te ovreiu și, dacă ai fi îngerul lui Dumnezeu, nu, asta „nu se iartă. Tu nu știi. Ai fost crescută în casă, păzită și ferită de să„gețile otrăvite” ale urii. Tu nu știi „cum dor. Dar întreabă-mă pe mine, „cercetează cenușa celor morți, citește pe fata celor vii, și cînd urlă „vîntul, pleacă-ți urdea, ascultă bin Ațita-i una. Și întreb: putem noi auzi de pe scena unui Teatru Național asemenea acuzări mincinoase? Sau știți careva antropofagi în țara noastră, sau în toată creștinătatea chiar? Acum mai departe, în alt loc (p. I 1745): „Copilă rătăcită în bezna nopții! „Vezi o licărire și crezi că e_vatra „primitoare. Sunt ochi de lup, lucind „de lăcomie după pradă. Ce crezi că „iubește el în tine? Mintea cea limpede? Inima ta cea bună evreiască? „Nul ! „Ești frumoasă, Leia. Dumnezeu ! „ți-a dat moștenire frumuseța ma „melói” noastre străbune. Așa de „frumoase și de mândrie se plimbau „reginele noastre pe coastele muntelui Zion. Ești frumoasă, Lea, prin „cepe, asta-il vrea frumuseța ta, e! „lacom de carnea ta, de carne! (Ri dică pumnii pînă la înălțimea tîmplelor). Două mii de ani de carne „ovreiască și tot nu s’au săturat! Au „scuipat’o, au călcat’o în picioare, au „svîrlito la fiare, au ars-o pe rug „și au pironit’o pe cruce, au chinuit-o „în tot felul — iadul pe pămînt — și tot nu e de ajuns! Acum încep. Intr’un număr viitor, cînd omu arăta pentru ce piesa e tendențioasă, voiu mai pune în evidență și altă formă de insultă: acea meșteșugită. Rugăm, ziarele care vor să informeze publicul cititor de adevăr și nu de imaginații, să reproducă aceste articole. Const. D. Samson. in psgtM IHas DIN LUMEA CELOR MULTI HPBerroas—Fibéra«—miaun TRIBUNA LIBERA CE, si cum se scrie la „Seara“ ?! In ziarul „Viitorul“ din 10 Oct. c., s’a publicat o scrisoare din partea unei adunări studențești către d. Al. Davilla, directorul Teatrului National, în care studenții protestau contra piesei „Manasse“ pe scena Teatrului National. In termeni cuvincioși studenții au rugat pe d. Davilla să asculte legitima lor cerere care nu era decit prevenirea unor întâmplări neplăcute, cari totuși s’ar fi întîmplat dacă piesa „Manasse“ s’ar fi jucat pe scena Teatrului National. Atît și nimic mai mult ! Direcțiunea Teatrului National, prevăzătoare, a amînat deocamdată, — sperăm că pentru totdeauna, — reprezentarea acestei piese spre a nu da ocazie la dezordine. Acei ce au regretat mai mult această amintire sunt desigur ,„Evreii“, cari ieșind din toate colțurile Capitalei ar fi petrecut, — ironizîndu-ne, — o seară plăcută la Teatrul National. Mîhnirea lor însă a fost cu totul ușurată de faimosul ziar „Seara“, acest cameleon care își schimbă culoarea, după cum este mai mult sau mai puțin... pipăit !1 In articolul de fond, al numărului de ori, intitulat „Ticăloșia unor secături“ semnat de un oarecare I. N. Theodorescu, veți găsi ce poftiți, vorbe goale, epitete murdare, fraze lungi și obositoare, insulte grosolane, nu însă vorbe de ispravă. E de ajuns, cred, să amintesc cum acest domn numește pe studenții universitari . Dobitoace cu ghiozdan și șerpi clociți în gunoiul romînesc.„ Dacă mai pot fi epitete mai murdare ! Ca student, am totuși satisfacția, că sunt ești din gunoiul romînesc, decit din gunoiul evreesc din care se vede că se alimentează autorul acelui articol Da! Păstrători ai „conștiinței naționale“ a fost și va fi întotdeauna studențimea romînă. Sunt curios că știu dacă d-ta d-le Theodorescu ai fost sau nu student t Dacă n-ai fost atunci ai dreptate! IMS. Octombrie 12. să vorbești, iar dacă ai fost, să ne spui, te rugăm, cum ai scăpat de Sifilis și Pelagră, boli inerente studentimii după d-ta ? Am dori răspunsul, ar fi lărgirea unor noui orizonturi în știința medicală ! Tot în numărul de ere e un alt articol „Canalia universitară“ semnat de Al. Filipescu. Aceiași patimă, același filo semitism, aceleași vorbe murdare. După d-lui, studenții sunt: agenți secreți, maedarzi (?) ai părinților, ai colegilor și ai profesorilor, întreținuți ai prostituatelor, agenți electorali ai tuturor politicianilor și huligani ai d-lor Iorga și A. C. Cuza. Te întreb acum d-le, fost-ai d-ta student ? Indeplinit-ai vre-una din funcțiile de mai sus, și actualmente al cui huligan sunteți ? Al lui Sloim, Nic, Avram , Te rog și pe d-ta să ne răspunzi, am găsi un mijloc de plasare mai repede și neobositoare ! Rușine, domnilor, să insultat astfel studențimea universitară, care oricum ar fi ea, bolnavă, pierdută etc...., reprezintă totuși, — și aceasta a dovedit-o întotdeauna — conștiința națională neadormită și nepătată, nefăcînd cauză comună cu dușmanii neamului, cari cu haina frățească și prin mijloace pe cari le desaprobăm, voesc să ne fie frați... frați vitregi... de cari pri ne leagă decît triste amintiri și cari în testamentele străbune nu-s menționați decit ca vânzători de țară și uzurpatori ai datinelor noastre !... Nu uitați zicătoarea : „Sîngele apii nu se face“! D-voastră, autorii acelor două articole din „Seara“ vă recomand — și aceasta v’o recomandă toți studenții — fiți mai puțin vehemenți cu noi, cari nu dorim decit un singur lucru. Respectarea limbii și instituțiilor noastre strămoșești! Nicolae D. Petrescu-Zoița Student la Facultatea de litere, Universitatea din București informațiuni * Ultimul număr din „Liga Deș*teptarea“ publică, între altele, trei articole foarte interesante și anume: Inoiri obștești, de d. Spiridon Popescu; Sfaturi, dar nu medicale, de d. dr. Const. Popescu-Azuga; Samsari și cămătari, de d. I. Dragomirescu-Huși. * D. Stelian I. Constantinescu, profesor secundar, arată într’o broșură ce a făcut Spiru C. Haret pentru a sădi și înflori sentimentul național în păturile populare. Lucrarea este foarte interesantă și merită să fie citită de toti aceia cari simt romînește. * In Academia de înalte studii comerciale și industriale din Capitală, calea Victoriei 102, etajul II, pînă ’n prezent, sunt regulat înscriși 517 studenți și 24 studente; după felul actelor de studii: 94 sunt absolvenți cu diplomă ai învățămîntului secundar superior din țară, 421 absolvenți ai școalei comerciale superrioare din țară, 3 licențiați în drept din țară, 2 doctori ai școalei superioare de științe de stat din țară, 13 absolvenți ai școalei superioare din Brașov și 8 absolvenți ai Academiilor comerciale străine. Pînă la sfîrșitul acestei luni, nu se mai fac decit înscrieri admise de către Rector, în chip individual și pentru cazuri de forță majoră (art. 30 din regulament). Orele de serviciu pentru onor, public, pînă la nouă dispozițiuni, sînt 11—2 a. m. și 4—5 p. m. * D. C. Beștelei, licențiat în drept, a fost numit avocat al statului cL II, pe lingă instanțele judecătorești din jud. Bacău, în locul d-lui Timoslav. D. V. Mielescu a fost numit avocat al statului cl. II, pe lîngă instanțele judecătorești din județul Constanța, în locul d-lui Aurel Vulpe. D Alex. Verbesen a fost numit avocat al statului cl. III in județul Buzău, în locul d-lui M. N. A’dea. I. Stambuliu a fost numit avocat cl. III pe lîngă instanțele judecătorești din R.Sstrat, în locul d-lui I. I. Brăileanu. * FLACĂRA No. 51 are o frumoasă copertă reprezentînd „Culesul viilor“ și cuprinde un bogat material literar atît privitor la cules, cît și despre „Alfred de Vigny" dela moartea căruia s’au împlinit 50 de ani și despre „Verdi“, de la moartea căruia s’au împlinit o sută de ani. . Tot în acest număr, se publică o nuvelă de d. Caton Theodorian, amintiri din campania în Bulga— Student —__uia de d. H. G. Lecca. etc.