Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)

1913-11-01 / nr. 2059

"de la ine“ al burghezului francez, se resimte totuși o mare îngrijorare pe piața financiară, ceea ce face ca împrumuturile cerute să se realize­ze greu și iu condiții mai scumpe ca de obicei. Acum ci­teva luni cînd s’au înce­put tratativele împrumutului romî­­nesc, situația era mult mai bună, și a fost o mare greșală că nu ne-am folosit de ea. Dacă tratativele ar fi fost purtate cu mai multă pricepere și ért grupuri financiare mai insem­inate, împrumutul romînesec ar fi fost deja emis astăzi, economisindu­­se astfel o sumă de 11» milioane. Zece milioane înseamnă 2000 școli rurale, adică tocmai atîtea cite tre­­i buesc pentru învățarea complectă a poporului român. ( Dar vorba lui „Le Journal“: Heu­­rensement, la Roumanie est riche!“. E bogată täränime­a romînească, o așa de bogată vicit poate plăti cu zece milioane diletantismul finan­ciar al ministrului de finanțe.­­ Ce ziceți voi locuitori din Flă­­m­înzii lui Fischer 1 auA­­­ssu.iyi ­0X0-Taxele militare ale studenților Ministerul d­e război t­ calcă le­gea printr’o deciziune Articolul 8 din» Legea de organi­zare a serviciiu­lui sanitar al arma­tei, promulgată prin Monitorul ofi­­­ci­al din 18 Martie 1913, prevede ur­mătoarele dispozițiune: „Tinerii renáim, «are se destina i­ tteil­einek veterinăriei sau farma­ciei, pot fi omidați pusi la vîrsta­ de 29 ani, pentru terminarea studiilor respective, fără a plăti vre-o taxă de a­minare, dar fiind­ obligați a pre­zenta anual acte doveditoare, că ur­mează regulat cursurile facultăților sau școalelor Specials. Acei dintre animați care nu vor doved­i aceasta, vor fi încorporați imediat l­ a corpu­rile tip trupă combatante, iar cei ca­re prin o fraudă vor fi căutat să be­neficieze de invantagiile prevăzute la acest articol, fără a îndeplini ob­ligat­iun­ea, vor face serviciu­l mili­tar dom­ ani ®. Legea recvtifării din Aprilie 1913, după ce arată la art. 52 alin 1 șco­lile, care dau drept la serviciu cu, termen redus de­ un afi, iată ce zice la alin­ul de Sub acelaș articol 52: „gindgiu­itor în medicină, farma­cie și veterinărie îi se vor aplica dis­pozițiile' Legii asupra organizării serviciului sanitar al A­r­matei“. Cu toate că prin aceste legi orga­nice și­ HdcTF*>j sus menționați sunt dispensați anual de plata vre-unei taxe de am­­­nare, deinin­d Miniștrii de Război a dintr'o decizie com­a­­nientă acum două săptămîni certu­rilor­­ te redivitate dispune ca stan­den­ții medieiniști, farmaciști și ve­terinari. săt plătească taxa de 200 lei pentru­ ardiefiâi­# neți­ni­nd în­ seamă dispo­­ztiun­ilor categorice din Legea sanitară a Armatei. Se știe că deciziile ministeriale nu­ pot înlătura legile, ci de aceea ce­rem ca d. Mini­tiu de Războiu­ să reintre în irealitate revocînd acea decizie. Călle de drept este mn­g, în­tru cit se calcă prin. Ca legi organi­ce, votate ăi Cieín­étS și IMniMe „Nifon Mitropolitul“ 1 PTTIUÎOAIÎE Se aduc# c ă enSeșthița că în ziua­­ de Bammin s. e. orele 4 p. as. se va ține licitație publică orală, în cancelar*# Euitropiei Așezăminte­lor „Nifon M'’fol»olitul*‘ din str. îl Iunie No­. 2, pentru închirierea pe termen de trei ani a prăvăliilor cu No. S. 2 și­­­ 2 din Palatul­ Nifon Oa­le» Vîi­torul No. 38, cu începere de la 23 A­prif« 19­4 pentru prăvăliile No. 2 .$¥ 2 isr de 1- 26 Octombrie 1914 pentru prăvile« NO. 1. „ Condițiunile generale pentru lici­tații și închirieri se­ pot vedea în toate zilele de lucru între orele 4—*6 p. m. la cancelaria mai sus indicată. Buettx<696fe Gététóbrié 1913. 2394--1 DE L4 STAT ' 5 ) Via aici vechio litru lei io’Or­lî VșBiifrtt 1, M 1.30 si CMpag.5 őridin 3> Bete Tămîos, Profir Bordo 3 ® tffot«fléMotian237M Ședința S­f. Sinod­­­— „MICA BIBLIE“ A EPISCOPULUI NICODIM, DECLARATA ERETICA, DE SIL SINOD Membrii Sf. Sinod s’au­ întrunit, sub președinția I. P. S. S. Konon, Mitropolitul Primat. La ședință a lu­a­t parte și d. D. Dissescu, ministrul cultelor și in­­strucțiunei publice. După deschiderea ședinței P. S. Nifon, Episcopul Dunării de jos, a propus ca, în comitetul de redac­ție al revistei „Biserica Ortodoxă Romînă“ să fie numit și un membru al Sf. Sinod, căci această revistă re­prezintă biserica romînă. Sf. Sinod a primit propunerea P. S. Episcop Nifon. P. S. Calist. Episcopul Argeșului a citit mai multe rapoarte. P. P. S. Konon, Mitropolitul Primat vorbind despre zidirea unei biserici rom­înești la Ierusalim, a întrebat Sf. Sinod, dacă comisiunea însărci­nată cu strîngerea fondului nece­sar, să-și continue activitatea și da­că numărul membrilor, acestei co­m­i­siuni să fie mărit. Sf. Sinod a răspuns afirmativ și a autorizat pe I. P. S. Sa, să­ facă cum va crede de cuviință. P. S. Evghenie Piteșteanul, ra­portor al comisiunei pentru revi­zuirea bibliei, a­ citit un raport pri­vitor la lucrarea P. S. Nicodim, E­­piscopu­l Hușilor, intitulată „Mica Biblie, cu icoane“. In raport P. S. Sa, arată că: In prefața „Micei Biblii“ se aduc învi­nuiri Sf. Sinod, că deși „Casa Bise­ricii“ i-a dat zeci de mii de lei, to­tuși nu s’a făcut Revizuirea Bibliei. P. S. Sa a însoțit cu acte, explica­­tiunile date, arătând că „Sf. Sinod“, spirit comisiunea întocmită­,lucrează de la 1908, la revizuirea bibliei și că în curînd lucrarea va fi terminată. P. S. Sa. mai arată că, în „Mica Biblie“ s’au făcut schimbări în tex­tul adevărat al bibliei, prin care s-au săvîrșit erezii și abateri foarte gra­ve, de la doctrina bisericii. Concluzia rap­ortului, a fost că: Lucrarea P. S. Episcop Nicodim, al Hușilor să fie dezaprobată și inter­zisă. P. S. Nicodim. Episcopul Hușilor, care participa, la ședință, a cerut cuvîntul, după citirea acestui ra­port. R. S. S. a protestat contra rapor­tului, arătînd că n’a avut intenția să atace Sf. Sinod, pentru care are cel mai mare respect. P. S. Sa a ce­rut să i se acorde timpul necesar, pentru a răspunde acuzațiunilor de erezie și abateri de la textul Sf. Scripturi, ce i se aduc prin mențio­natul raport. După decl­a­rațiunile P. S. Sale Ni­codim, al Hușilor, I. P. S. Ilonon Mitropolitul Primat, a cerut vota­rea concluziunei raportului, citit de P. S. Arhiereu Evghenie Piteștea­­nul. Sf. Sinod a aprobat concluziunile raportului hotărînd ca lucrarea „Mica Biblie“ să fie dezaprobată și interzis­ă. In urma propunerei P. S. Sofronie, Episcopul Rîmnicului, s’a hotărît publicarea raportului, în în­tregime, în revista­ Sf. Sinod „Bise­rica Ortodoxă Romînii“. După discuțiunile urmate I. P. S. Konon, Mitropolitul JPri­ji&t, a ridi­cat ședința, anunțând pentru astăzi Joi, o nouă ședință. TINERI cari au mai servit în administrațiuni de ziare din Capitală, găsesc loc la ziarul „VIITORUL”. Pluguri cu Aburii ORIGINALE „FOWLER“ I (Cea m­­ăi mare fabrică din lume de PLUGURI CU ABURI) I PREMIATE CU­C­Ă 250 PREMII ÎNTÂI ȘI GRANDS PRIX I Neajunse până astăzi de nici o imitațiun­e H ‘ Recunoscute în­ toată lumea agricolă ca cete­­­ mai sigure sub ori-ce împrejurări lucrând ne- ■ întrerupt și independent de vremea rea, de te­­­­renuri dificile, de pământuri grele Sau de alte 1i obstacole, având in mod sigur la orice adâncimi­­ cerute, funcționând prin ardere de PAIE, lemne, si cărbuni sau PĂCURĂ, și experimentate peste 1­50 Ani in toate continentele unde s’au vândut­­ PESTE 13*000 MAȘINI I Hin cari C­a 100 Caran­tii PQffLER iii în România j fiind puse în funcțiune personal de f» K­Line sasom­m Inginer specialist |I reps­antant general et C-lor JOHN FOOLER Comp. BUCURIȘTI.­­» Strat* *arm&șamnl No. 0 fl Champagne Peimr-Mt EXTRA DRY Lâ Marque de L’Elfte 2388-19 EPERVAY PRANCE Răsfoind zlnrele... Fapte și polemici Din „UNIVERSUL“,­­ D. Mișu Antonescu, la o întrunire de avo­cați, a zis: „La decanat nu-i chest­ie de tine­rețe sau bătrînețe.. Decanul trebue să fie om matur și distins în profe­siune. Pentru ca să judece pe con­frații săi în chestie de delicateță profesională, el trebue să facă avo­catura cea mai curată și să n’o con­funde­ în nici u­n chip, cu alte afa­ceri“. Aluzia la d. Bădărău e evidentă. E supărat d. Arponescu că minis­trul­ lucrărilor publice întîrzie prea mult să-i cedeze locul... „PRESA“ constată cu satisfacție: „In sfîrșit putem­ spune că groaz­nica epidemie (de holeră N. R.) ca­re a secerat atîtea mii de Vieți a fost stinsă“. Cu mult însă înainte au fost stin­se... fondurile bugetare Tot din „PRESA“. „Guvernul a decis elaborarea u­­nui proect pentru transformarea portului Balcic. .u­n credit de 20.000 lei a fost a­­fectat pentru aceasta“. D. Bădărău trebue să fie foarte indignat, numai atât ? ! In „OPINIA“, d. G. D. Șerban dis­cută reforma electorală: „Contest meritul si valoarea unei reforme care ar avea de obiect nu­mai a schimba condițiile tîrgului e­­lectoral, fără a lumina conștiința și a asigura independența alegătoru­lui“. Revede a făcut socoteala tahistul de la Iași cam, cu­ ar costa noul „tîrg electoral“ — și declară că nu s­ con­vine. Credem și noi! —• . Din „EPOCA“­ „Pînă acum ni­ci­ fost aduse la depozitul, comunal nici o cantitate de lemne. ..Eliberarea bopurilor* a început“. Cetățenii n’au de ce să plînge: Bo­nuri au­ lemne ce le mai trebue?... • Cric Monumentul lui A. B Sinisteanu­ In ziua de 27 Octombrie ce a avut loc in com­. Arțari, sfințirea monu­mentului ridicat la mormîntul re­gretatului A. B. Sinișteanu, de că­­trei foștii săi colegi din Capitală și din țară, din inițiativa membrilor so­cetăței ,,Cantinele școlare“ din Bu­curești. Cu acest prilej sa oficiat imn pa­rastas lă care au­ asistat, pe lingă d-nii G. Simionescu, Gh. Stoinescu, I. Ghiață și V. Florinescu, institu­tori din București si delegații comi­tetului de inițiativă și mai mulți învățători din jud. Ilfov și Ialomița precum și un numeros public din localitate. Dupa term­inta serviciului di­vin, D.­ Gh. Simionițescu­, dind în pri­mire monumentul, arată cinstea ce se cuvine acestui sat, care a ddt din sinul său un vlăstăr de talia lui Si­nișteanu. Arată meritele defunctul nd pen­tru înființarea și mărirea capitalu­lui instituțiunei „Cantinelor școla­re“ din București. Arată serviciile ce le-a adus școalei și țârei în cali­tate de revizor școlar și subdiirector al învățământului primar D. Gh. Ioniță, învățător local. du­­pă ce mulțumește în numele comu­­nei și fasimiei com­i­et­ului de ini­țiativă, explică sătenilor că acest monument a fost făcut de alții, nu din cauză că familia nu ar fi pu­tut suporta o asemenea cheltuială, el spre a rămâne ca o dovadă vie de muncă cinstită și desinteresată de A. B. Sinișteanu a pus pentru progre­sul școalei și al tarei sale. D. Al. Pîrvulescu, institutor in corn. Fundulele. Ilfov, arată meri­tele și faptele lui A. B. Sinișteanu, în calitate de revizor școlar al jud. Ilfov și în numele învățătorilor și sătenilor din Ilfov depune prinosul de recunoștință pe mormîntul său --------------*^xx--------------— Subscripții Economice și financiare A&ricumică — Comerț — Industrie Sh­uifia $$ tezaurului Miniéfetkt de finanțe a publicat fascicule asupra s­uațiHnei tezau­rului pu­blic la 30 iunie 19­13. Din­­ această fasciculă reese: Următoa­­­rele : Exercițiul 1912/1913. Situația bugetară.— Evaluările Vegetale eu fost de lei 503.616.930, s’au încasat pînă la 30 iunie 1913 tei 563ME746,87 față de lei 527 mil. 179.3151/8 încasați în perioada co­­respondäitoare din exercițiul pre­cedent, vornice dă unn, plus de încâ­nte­i de lei 57.533.816,87 față de eve­­­­ b­ăi . Puțit.Totalul creditelor a fost in lei 551 112.389,93 și s’au efectuat plăti în sumă de lei 473.025.344,55. Situația bănească. — S’au înca­ Utt in lotul lei 597.476.025 11O și s’au Archidi lei 473.025.344.55 ceeace dă un excedent de încasări la 30 Iu­nie imn de lei 124.450.781,25. Exerciimî 1913/1911. Situa­ția bugetară.­ Evaluările bugetare s’au ridicat la 536.307.072 lei. S’au încasat pînă li 30 kunie din lei #3.487.415.08 față de lei 112 nil. 297.418,18 încasați în perioada corexpunzăttoare a exercițiului pre­cedent, ceea ce dă un minus de în­casări de lei 28.809.973,10 plusul de tvalutăti fiind de lei 30.660.142. Bluți. —■ S’au efectuat atâți în su­­mă de­­ 84.134.037,83, față de lei 75.755.177,64 plăți efectuate în pe­rioada corespunzătoare a exerci­țiului precedent. Situația bănească. — S’mi înca­sat în total lei 89.806.8670 și s’au­ cheltuit lei 84.134.037A3, ceeace dă un excedent de încasări la 36 Iunie 1913 de lei 50.672.830.01. MIȘCAREA PORTURILOR. — De la 15 pînă la 23 Octombrie a. c., au intrat următoarele cantități de mărfuri, prin portul Constanța, mărfuri aduse de vapoarele S. M. Roman: 31 tone, 328 mărfuri de la Ale­xam!­ria-Constantinopol); 178 tone, 832 mărfuri de la Balele (linia Bal­­cic-Con­stanța); 632 tone, 722 măr­furi de la Constant­inopol (linia Constantinopol-Constanța); și 238 tone, 813 mărfuri de la Rotterdam (linia Rotterdam - Constanța - Ga­lați. In acelaș interval au eșit, tot cu vapoarele L. M. R., următoarele cantități de mărfuri: 484 tone, 839 mărfuri pentru li­nia Constantinopol-Alexandria; 227 tone, 145 mărfuri pentru portul Balele; 430 tone, 867 mărfuri pen­tru Constant­inopol (linia Constan­­ța-Constan­tinopol). In cursul lun­ei Octombrie st. It a. C., au fost exportate prin gura Salinei următoare** cantități și produse : •* Grîu kgr. 142.690.000, secară kgr. 17.838.000, porumb 30.788.000, orz 56.645.000, ovăz 20.126.000, fasola 18.766.000, mei 718.000, sămință de naveta 4.557.000, sămință de cob­za 38.000, mazăre 6.141.000 kgr., tărîțe 2.740.000, fier vechi 87.000, făină de grîu 9.010.000, ciment 658.000, ben­zină 26.000, celuloză 374.000, droj­dii 20.000, sămință de muștar 284 mii, turte de sămânță de coli­za 28.000, rosiduri de petrol 787.000, aramă 404.000, păcură 12.000, chi­brituri 20.000, orez 209.000, sămință de floarea soarelui 10.000, petrol 4.693.000, turte de sămință de in 42.000, diferite mărfuri nedenumi­te 719.000 și scînduri de brad 66.585 na. c. TÎRGU­L FINANCIAR. — O lip­să de animație foarte simțitoare domnește la Bursa de efecte din­ București. N’au încheiat decit trei valori și acelea cu cursuri scăzute: Banca Agricolă 618—617; Soc. Dacia-Romînia 1683—1678; Scrisuri funciare rurale 5 la sută 97.35. GREUTĂȚILE TRANSPORTU­LUI. — Un șef de mișcare de la di­recția C. F. R. a declarat următoa­rele cu privire la transportul lem­nelor : „IM îngerii­ negustorilor de lem­ne sunt foarte întemeiate. Am gă­sit depozitate cantități enorme de lemne de foc, a căror vechime este extraordinară. In special pe liniile Bacârt-P.-Neamt și Adjud-Pakm­ea, sunt depuneri a căror vechim­e a ■ trecut de mult de un an de zile“. Con­statiri triste, —--------oxo-................. PENTRU FLOTA n­aționala D-nele Ecaterina Gh. Gantaeip zino, Adina Em. Costinescu, Elena general Perticari, Strj­eu, Filipes­­cu etc., au primit la­ prefectura de Ilfov următoarele liste cu contri­­buiri pentru flotă. Pe lista cu No. 899,7 încredințată direcțiunei gimnaziului din Ro­­man s’a subscris lei 224.45. Pe lista cu No. 4741, încred­in­­țatfl d-lui Paul Demetrescu Băi­­lești (Dolj) s’a subscris lei 75. Pe lista cu No. 4627 încredința­­tă primăriei comunei Boureni s’a subscris lei 9.10. Pe lista cu No. 4626 încredințată d-lui M. Dumitrescu­, primarul com­unei Băilești s’a subscris lei 22.50. Pe lista cu No. 4625 încredințată primăriei comunei Rast, s’a sub­scris lei 5.20. Pe lista cu No. 4624 încredințată d-lui G. R. Cioroianu, notarul co­munei Negoiu,­­s’a subscris lei 39 și 50. . Pe lista cu No. 4623 încredința­tă d-lui C. Demetrescu, adm. plă­­șei Băilești, s’a subscris lei 23.50. Pe lista cu No. 4622, încredința­tă primăriei comunei Cătunele s’a cun­ocrit lui 74. Pe lista cu­ Ntr 4709 încredințată d-lui notar ăl Comunei Ghindeni (Dolj) s’a subscris lei 24­75. Pe lista cu No. 4713 încredințată d-lui notar al comunei Bapiște s’a subscris lei 20.50. Pe lista cu No. 4714 încredințată d-lui A. Marinescu notar comuna Săceanu (Dolj) s’a subscris lei 11.10. Pe lista cu No. 13637 încredința­tă d-lui procuror general al Cur­ții de apel Galați s’a subscris lei 15. Pe lista cu No. 8298 încredințată d-lui T. Gr. Voinescu, s‘a subscris lei 16,50. Pe lista cu No. 8907 încredințată direcțiunei școalei de meserii din C. -Lung, s’a subscris lei 11,50. Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate — Laude pentru Adorata De ce mă­isim­t mai tînăr Si dorurile mele De ce s’aprind deodată: In clipa asta afară Si tremură în su­flet Ca miile de stele In nopțile de vară?­­ Pe fruntea mea tristețea De ce se risipește Si lacrimile mele De ce s’adună oare, Mai limpezi de­câ­ rouă Ce’n zori împodobește Cu salba ei o floare? De ce a’a­ bat în stoluri Visările curate Și cad mingile to­ate Pe strunele durerii, Ca florile desprinse Din ramuri, scuturate De­viatul primăverii ! De ce-armu­ră toate Suspinele de-odată­­ Si lira mea răsună’ De cânt și veselie, Ca cerul biind în zărea De soare inundată Se’nalt’n ciocîrliet Privirea-mi aiurează Și sîngele îmi ciută! E ea! E ea! Coboară, Alunecă, plutește, Ușoară ca o rază Și blândă ca o sfinta Ce’n 'rama ei zimbește Văzd­uhul se’nf­io­ară De-o tainică lumină1 Și’n cer s’a­prind măi tare Nemuritorii aștri. Vrăjiți de schinteieirea Curată iși senină Din ochii ei albaștri. Izvoarele s’ajungi In urma ei cu șoapte Si undă după undă își murmură mirare». Iar vmbul contenește iColinda lui de noapte Să-i soarbă respirarea Si flori mirositoare De cîmp și de pădure, Chim urcă din cădelniți Spre cerul palid fumul, Potirele să-i fure Din părul blond parfumul­ui astfel e ®, plimbîndu-și Eterna tinerețe, Cu pas de căprioară In liniștea pădurii In jurul ei adună , * întreaga frumusețe A nopții ș’a naturii. Simțirea mea, gătește-o Cu darurile tale! Tu, inimă, te smulge Din piept tremurătoare Și roșie te-așterne Să mori în a ei oale, Strivită ca o floare! Orest«. INFORMATION! Medicii veterinari din județe­le Argeș, Constanța, Dolj, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Roma­­nați, Teleorman Vlașca, au rapor­tat direcțiunei generale a servi­ciului sanitar că în aceste județe s’a declarat epizootia de pestă por­cină printre rîmătorii locuitori­lor. Această boală s’a declarat în 22 comune cu 109 curți infectate cu 440 cazuri din cari 149 mortale, 37 ucise, 25 vindecate și 229 răma­se nevindecate. ■ [UNK]Prefectura județului Tulcea, a raportat ministerului de interne, că starea sanitară a animalelor este satisfăcătoare, iar a locuitori­lor este de asemenea bună excep­tând comunele Cerna, Dorobanțul, Vicăreni, Greci și Măcin, unde există febră tifoidă. ♦ Astăzi, Miercuri 30 e., este aniversarea întronării R. S. S. Principelui Ion II de Lichtenstein, născut în anul 1858.. ♦ D. Georgescu Sergent preșe­dintele veteranilor, ne roagă să publicăm următoarele: „S’a înființat în București un comitet de inițiativă din veterani și tineri luptători care să aducă la îndeplinire unirea tuturor luptă­torilor din întreaga țară într’o singură societate numită „Apără­torii Patriei“. Cițiva membri ai acestui comi­tet dintre cei m­ai tineri fără «Sen­timentul întregului­ comitet dau telegrame, publică manifeste și iau tot felul de dispozițiuni în nu­mele veteranilor și al unei socie­tăți ce nu există decît în stare de proect. Astfel de procedări pripite și­mai bine nu li se pot aduce. De aceea îmi fac o datorie de a reaminti acestor tineri că la ori­ce mișcare mai cu seamă de impor­tanța aceștia să cere disciplină, ordine nemărginită răbdare și multă prudență. In cunoștiințez dar Re toți că nimeni nu are drep­tul fie a vorbi în numele veterani­li­lor fără un mandat prealabil a societăței „Apărătorii Patriei" ce urmează a se constitui la pri­mul congres sau adunare genera­lă, de vom avea aderenți. Președintele veteranilor St. Geor­gescu-Sergent. + Vineri seara, la orele 9, se va ține în amfiteatrul spitalului Col­­țea ședința „Cercului de studii genito- urinare“. La ordinea zilei: D. profesor dr. Herescu. Cuvînt de deschidere. D. dr. M. Cealic: „Dare de sea­mă asupra mersului societății pe anul 1912—1913. D. profesor Herescu: Asupra u­­nui caz de rinichi în potcoavă »­­tins de calculoză și tuberculoză. D. profesor dr. N. Gheorghiu : Sarcina extra-uterină și ruptură fundului de sac posterior. ♦ D-ra Grabnic Maria, maestră suplinitoare la școala profesională din Brăila, a fost transferată la atelierul de croitorie de la școala profesională de fete din Galați. ♦ D. Victor Chirițescu,­ a fost numit impiegat definitiv la băn­cile populare, în Jocul d-lui Tom­a Barbulescu, trecut controlor fis­cal. ♦ D. Gh. Predescu, diplomat în științele superioare comerciale și financiare din Paris, a fost numit impiegat el. II-a în direcția Casă­­ de depuneri, în locul d-’lu­i N. C. Fundățeanu, demisionat. D-nii Al. Oprescu și Alex. To­­părceanu au fost numiți impie­gați c­. H-a la aceeași casă. ♦ Astăzi, Joi 31 Octombrie, este aniversarea misterei A. S. prin­cipelui Albert de Monaco. ♦ Prefectura județului Tulcea, a raportat ministerului de interne, că apele Dunărei au început a se retrage. ♦ D Sergiu Oarealesch­i inspector al șoselelor, a fost înaintat inginer inspector general-el. 1. HiscDreoja­lmente La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare: D-nii D. V. Grigoriu, Iordan Tălă­nașe și G. a Anei, au fost numiți pro­vizoriu impiegați auxiliari cl. II-a, în serviciul exterior general al fin­nanțelor, în locul d-lor: D. G. Tas­­lăianu, St. Vădineanu, demisionați și D. Timuș, lăsat în disponibilitate D-nii G. Constantinescu, activat impiegat cl. II-a în serviciul exte­rior general al finanțelor și N. Za­­haria, au fost numiți primul imp­ie­­gat cl. I-a la percepția circ. Balcic, în locul lui Stoica Mihalache și al doilea ca impiegat cl. Il-a la per­­ceptia Cavarna, în loc vacant. D. Petre C. Stamatopol, și G. Ma­­rinescu, actuali agenți auxiliari el. I în serviciul exterior general al finanțelor, au fost înaintați la cl. Il-a. Au fost numiți perceptori fiscali rurali cl. Il-a . D-nii M. G. Dascălu­, la circ. 10 Trușești, jud. Botoșani, în locul d-lui D. Constantinescu, revo­cat ; I. Vasilache, la percepția circ. 16 Tifești, jud. Pu­tna, în locul d-lui N. Păstrăm­escu, trecut la circ. 11 Coțofenești, în locul d-lui T. Geo­­dorn, demisionat; I. Tudor, la circ. 21 Topolog (Tulcea), în locul d-lui Bitză Niculescu, trecut la Dobriei; I. G. Păunescu, la circ. 13 Sirineasca în locul d-lui Em. Oprescu, demisio­nat ; Josef Stoen­esc­u­, ia percepția Cir. Ostoru (Tulcea), în locul d-lui G. Busu­r, trecut la administratia fi­nanciară Dobriei; Ștefan Dabija, la Circ. 12 Pogon», jud. Totova, în lo­cul d-lu­i G. Borș, trecut la circ. 10 Bogdana, în locul d-lui I. Buță, lă­sat în disponibilitate și Ion Cotescu la circ. 16 Lădești (Vîlcea), în locu­l d-lu­i D. Mihăescu, demisionat.­­ DX0------------- ___ Dn fisat poetului St. P. losif Suma din urmă iei 1825.39 Ma. Geo. Li din Iași 40.­— I. Iordan, profesor, Tecuci 5.~ Mifcă Dumitrescu, prof. Brăila 50.­— Const. Varlam, avocat Brăila 50.— D­ionisie Orășanu, dreadăș Faurer 20.— Loc. studenților în litere din București, U­niversitMe 20.— Sumele subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. TRIBUNA LIBERA­L) Scrisoare deschisă d-lui Const. Dissescu Domnule Ministru. In foarte multe împre­j­urări, so­lemne și nesolemne, ațî Vorbit des­pre dreptatea imanentă a lucrurilor. Chiar doua­­ zi, cu ocazia desveli­­­­rii bustului lui Știrbei, ați afirmat că în­totdeauna ați fugit de nedrep­­­­tăți. Cu toate astea n’aț­ lăsat să treacă nici douăzeci și patru de ore și v’ați și grăbit să contraziceți a­­ceastă afirmare. Iată despre ce e vorba: Fiind vacante ore suficiente de germană și franceză la București, am stăruit’ pe toate căle legale să se publice aceste ore. După publicarea lor și după ce aștept să treacă lună reglementară, văd cu surprindere că, pe cînd ce­lelalte transferări le-ați făcut ime­diat, cea de germană ați amînat-ocii vre-o 14 zile, reușind să dați di­feritelor faze,­­prin care a­­ trecut a­­ceastă transferre, caracterul unei epapei tragico-com­ice. Tragic», pen­tru noi candidații, cari fierbeam a sec și comică pentru profesorii, cari Urmăreau mi încordare acest spectacol de nehotărîre ministeria­­­lă. Zin nehotărîre ministerială, pentru efi voia mi se comunicase mie căr­ori voiu fi cel­­ morat,, Vinerea «e­ șoptea în toate colturile Ministerului că d-1 Papadopol (al 2-lea candidat), este fericitul cîștigător i»f Sâmbă­ta huia văzduhul de numele d-lui Lebrun (un al 3-lea candidat). Anto­­nea­voastrfi l’ați mutat pe d-1 Pa­padopol. Susțin că «ai fost nedrept d-le Mi­nistru. 1) Pentru că d-l Papadopol a reu­șit la examenul de capacitate mi media opt plus o fracție, pe cînd eu obținusem 9 jumătate. 2) Pentru că d-tml Papadopol are o vechime mult mai mică decit mi­ne în învățămînt. 3) . Pentru că Domnieca n’are de­cit licența hi litere, pe cînd eu, p» ‘lingă această licență *n»i­am «i doctoratul în filozofie din Mün­chen, doctorat. Obținut cu distinc­ție, etc. Cu «tot mai mult, «ți fost ne­drept, cu eh, chiar D-voast­ră ați declarat în fața unor persoane se­rioase că după referințele luate de ! Redacția nu-și ia nici un fel de răspundere asupra celor publicate sub această rubrică, la locuri co­mpetia­te, sunteți infor­­­mat că sunt un om de reală valoare și cu multe merite didactice. I­n alt­minteri lucrul acesta v’a fost co­­muni­cat și de către Inspectorii D- voastră, cari cu toții opuseseră pen­tru m­ine. D-Voa­stră însă ați hotărît altfel trecmd și peste dreptate și peste echitate. Și cu astît mai mult vt «d impune, să fiți drept, cu cit știați că, lingă meritele mele incontestabil superioa­re, puteam invoca și calita­tea mea der partizan politic. Cînd, împreună eu al fii am pus­­ amărul și sufletul pentru răușita partidiului și a fruntașilor săi, puteam pretin­s de dé la D-Voastră — dacă mi o fa­­­­voa­re —• Cel puțin d­reptu­l meu, i Iar dacă fatalitatea a vrut să fiu­ victima favoritismului, fie ca din această nedreptate să iasă binele pentru colegii mei, cari de acu­m In­­­colo vor mai bate scările Ministeru­­­lui. Răposatul Haret și-a ridicat un monument în inima profesorilor prin înființarea examenului­­ fe ca­­­­pa­cita­te. I D-nul Arion a bine meritat de la corpul didactic, mărind salariile. Continuați, D-voastră, opera prede­r­ersorilor D-voastră și sacrificați in favoarea unui interes general un mic și meschin privilegiu ministe­rial.­­ Reglementați odată chestia trans­i­ferărilor, desființați articolul din lege care dă drept Ministrului să calce în picioare și dreptatea și e­­chitetea. Puneți tot felul de condiții, cereți examene noi, im­puneți avizul docu­mentat al Inspectorilor, luați toate măsurile, ce veți vrede de cuviință și Vă asigur că veți fi înlăturat una din cauzele de ură și vrăjmășie printre profesori, întronînd legali­tatea în locul arbitrări­ului. George Stru­gurescu. j Dr. in filozofie, j ------■------—OXP—“------—— *. In pagina t ¥­ as DIN LUMEA CELOR MULT­ mincrtori—Funcțional—meseriași Se găsesc la toate magazinele Flanelele Dr. Certez V.em r Această mar­e « eunută pe fie­care Dr. UZ Igienice Peri»e«bPe și »la intru la spălat Dr. terchez­iei­eftine și supe­rioare tuturor produselor străine . 2m-r A i

Next