Viitorul, noiembrie 1913 (Anul 7, nr. 2059-2088)
1913-11-01 / nr. 2059
"de la ine“ al burghezului francez, se resimte totuși o mare îngrijorare pe piața financiară, ceea ce face ca împrumuturile cerute să se realizeze greu și iu condiții mai scumpe ca de obicei. Acum citeva luni cînd s’au început tratativele împrumutului romînesc, situația era mult mai bună, și a fost o mare greșală că nu ne-am folosit de ea. Dacă tratativele ar fi fost purtate cu mai multă pricepere și ért grupuri financiare mai inseminate, împrumutul romînesec ar fi fost deja emis astăzi, economisinduse astfel o sumă de 11» milioane. Zece milioane înseamnă 2000 școli rurale, adică tocmai atîtea cite trei buesc pentru învățarea complectă a poporului român. ( Dar vorba lui „Le Journal“: Heurensement, la Roumanie est riche!“. E bogată täränimea romînească, o așa de bogată vicit poate plăti cu zece milioane diletantismul financiar al ministrului de finanțe. Ce ziceți voi locuitori din Flămînzii lui Fischer 1 auAssu.iyi 0X0-Taxele militare ale studenților Ministerul de război t calcă legea printr’o deciziune Articolul 8 din» Legea de organizare a serviciiului sanitar al armatei, promulgată prin Monitorul oficial din 18 Martie 1913, prevede următoarele dispozițiune: „Tinerii renáim, «are se destina i tteileinek veterinăriei sau farmaciei, pot fi omidați pusi la vîrsta de 29 ani, pentru terminarea studiilor respective, fără a plăti vre-o taxă de aminare, dar fiind obligați a prezenta anual acte doveditoare, că urmează regulat cursurile facultăților sau școalelor Specials. Acei dintre animați care nu vor dovedi aceasta, vor fi încorporați imediat l a corpurile tip trupă combatante, iar cei care prin o fraudă vor fi căutat să beneficieze de invantagiile prevăzute la acest articol, fără a îndeplini obligatiunea, vor face serviciul militar dom ani ®. Legea recvtifării din Aprilie 1913, după ce arată la art. 52 alin 1 școlile, care dau drept la serviciu cu, termen redus de un afi, iată ce zice la alinul de Sub acelaș articol 52: „gindgiuitor în medicină, farmacie și veterinărie îi se vor aplica dispozițiile' Legii asupra organizării serviciului sanitar al Armatei“. Cu toate că prin aceste legi organice și HdcTF*>j sus menționați sunt dispensați anual de plata vre-unei taxe de amnare, deinind Miniștrii de Război a dintr'o decizie comanientă acum două săptămîni certurilor te redivitate dispune ca standenții medieiniști, farmaciști și veterinari. săt plătească taxa de 200 lei pentru ardiefiâi# neținind în seamă dispoztiunilor categorice din Legea sanitară a Armatei. Se știe că deciziile ministeriale nu pot înlătura legile, ci de aceea cerem ca d. Minitiu de Războiu să reintre în irealitate revocînd acea decizie. Călle de drept este mng, întru cit se calcă prin. Ca legi organice, votate ăi CieínétS și IMniMe „Nifon Mitropolitul“ 1 PTTIUÎOAIÎE Se aduc# c ă enSeșthița că în ziua de Bammin s. e. orele 4 p. as. se va ține licitație publică orală, în cancelar*# Euitropiei Așezămintelor „Nifon M'’fol»olitul*‘ din str. îl Iunie No. 2, pentru închirierea pe termen de trei ani a prăvăliilor cu No. S. 2 și 2 din Palatul Nifon Oale» Vîitorul No. 38, cu începere de la 23 Aprif« 194 pentru prăvăliile No. 2 .$¥ 2 isr de 1- 26 Octombrie 1914 pentru prăvile« NO. 1. „ Condițiunile generale pentru licitații și închirieri se pot vedea în toate zilele de lucru între orele 4—*6 p. m. la cancelaria mai sus indicată. Buettx<696fe Gététóbrié 1913. 2394--1 DE L4 STAT ' 5 ) Via aici vechio litru lei io’Orlî VșBiifrtt 1, M 1.30 si CMpag.5 őridin 3> Bete Tămîos, Profir Bordo 3 ® tffot«fléMotian237M Ședința Sf. Sinod— „MICA BIBLIE“ A EPISCOPULUI NICODIM, DECLARATA ERETICA, DE SIL SINOD Membrii Sf. Sinod s’au întrunit, sub președinția I. P. S. S. Konon, Mitropolitul Primat. La ședință a luat parte și d. D. Dissescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. După deschiderea ședinței P. S. Nifon, Episcopul Dunării de jos, a propus ca, în comitetul de redacție al revistei „Biserica Ortodoxă Romînă“ să fie numit și un membru al Sf. Sinod, căci această revistă reprezintă biserica romînă. Sf. Sinod a primit propunerea P. S. Episcop Nifon. P. S. Calist. Episcopul Argeșului a citit mai multe rapoarte. P. P. S. Konon, Mitropolitul Primat vorbind despre zidirea unei biserici romînești la Ierusalim, a întrebat Sf. Sinod, dacă comisiunea însărcinată cu strîngerea fondului necesar, să-și continue activitatea și dacă numărul membrilor, acestei comisiuni să fie mărit. Sf. Sinod a răspuns afirmativ și a autorizat pe I. P. S. Sa, să facă cum va crede de cuviință. P. S. Evghenie Piteșteanul, raportor al comisiunei pentru revizuirea bibliei, a citit un raport privitor la lucrarea P. S. Nicodim, Episcopul Hușilor, intitulată „Mica Biblie, cu icoane“. In raport P. S. Sa, arată că: In prefața „Micei Biblii“ se aduc învinuiri Sf. Sinod, că deși „Casa Bisericii“ i-a dat zeci de mii de lei, totuși nu s’a făcut Revizuirea Bibliei. P. S. Sa a însoțit cu acte, explicatiunile date, arătând că „Sf. Sinod“, spirit comisiunea întocmită,lucrează de la 1908, la revizuirea bibliei și că în curînd lucrarea va fi terminată. P. S. Sa. mai arată că, în „Mica Biblie“ s’au făcut schimbări în textul adevărat al bibliei, prin care s-au săvîrșit erezii și abateri foarte grave, de la doctrina bisericii. Concluzia raportului, a fost că: Lucrarea P. S. Episcop Nicodim, al Hușilor să fie dezaprobată și interzisă. P. S. Nicodim. Episcopul Hușilor, care participa, la ședință, a cerut cuvîntul, după citirea acestui raport. R. S. S. a protestat contra raportului, arătînd că n’a avut intenția să atace Sf. Sinod, pentru care are cel mai mare respect. P. S. Sa a cerut să i se acorde timpul necesar, pentru a răspunde acuzațiunilor de erezie și abateri de la textul Sf. Scripturi, ce i se aduc prin menționatul raport. După declarațiunile P. S. Sale Nicodim, al Hușilor, I. P. S. Ilonon Mitropolitul Primat, a cerut votarea concluziunei raportului, citit de P. S. Arhiereu Evghenie Piteșteanul. Sf. Sinod a aprobat concluziunile raportului hotărînd ca lucrarea „Mica Biblie“ să fie dezaprobată și interzisă. In urma propunerei P. S. Sofronie, Episcopul Rîmnicului, s’a hotărît publicarea raportului, în întregime, în revista Sf. Sinod „Biserica Ortodoxă Romînii“. După discuțiunile urmate I. P. S. Konon, Mitropolitul JPriji&t, a ridicat ședința, anunțând pentru astăzi Joi, o nouă ședință. TINERI cari au mai servit în administrațiuni de ziare din Capitală, găsesc loc la ziarul „VIITORUL”. Pluguri cu Aburii ORIGINALE „FOWLER“ I (Cea măi mare fabrică din lume de PLUGURI CU ABURI) I PREMIATE CUCĂ 250 PREMII ÎNTÂI ȘI GRANDS PRIX I Neajunse până astăzi de nici o imitațiune H ‘ Recunoscute în toată lumea agricolă ca cete mai sigure sub ori-ce împrejurări lucrând ne- ■ întrerupt și independent de vremea rea, de terenuri dificile, de pământuri grele Sau de alte 1i obstacole, având in mod sigur la orice adâncimi cerute, funcționând prin ardere de PAIE, lemne, si cărbuni sau PĂCURĂ, și experimentate peste 150 Ani in toate continentele unde s’au vândut PESTE 13*000 MAȘINI I Hin cari Ca 100 Carantii PQffLER iii în România j fiind puse în funcțiune personal de f» KLine sasomm Inginer specialist |I repsantant general et C-lor JOHN FOOLER Comp. BUCURIȘTI.» Strat* *arm&șamnl No. 0 fl Champagne Peimr-Mt EXTRA DRY Lâ Marque de L’Elfte 2388-19 EPERVAY PRANCE Răsfoind zlnrele... Fapte și polemici Din „UNIVERSUL“, D. Mișu Antonescu, la o întrunire de avocați, a zis: „La decanat nu-i chestie de tinerețe sau bătrînețe.. Decanul trebue să fie om matur și distins în profesiune. Pentru ca să judece pe confrații săi în chestie de delicateță profesională, el trebue să facă avocatura cea mai curată și să n’o confunde în nici un chip, cu alte afaceri“. Aluzia la d. Bădărău e evidentă. E supărat d. Arponescu că ministrul lucrărilor publice întîrzie prea mult să-i cedeze locul... „PRESA“ constată cu satisfacție: „In sfîrșit putem spune că groaznica epidemie (de holeră N. R.) care a secerat atîtea mii de Vieți a fost stinsă“. Cu mult însă înainte au fost stinse... fondurile bugetare Tot din „PRESA“. „Guvernul a decis elaborarea unui proect pentru transformarea portului Balcic. .un credit de 20.000 lei a fost afectat pentru aceasta“. D. Bădărău trebue să fie foarte indignat, numai atât ? ! In „OPINIA“, d. G. D. Șerban discută reforma electorală: „Contest meritul si valoarea unei reforme care ar avea de obiect numai a schimba condițiile tîrgului electoral, fără a lumina conștiința și a asigura independența alegătorului“. Revede a făcut socoteala tahistul de la Iași cam, cu ar costa noul „tîrg electoral“ — și declară că nu s convine. Credem și noi! —• . Din „EPOCA“ „Pînă acum nici fost aduse la depozitul, comunal nici o cantitate de lemne. ..Eliberarea bopurilor* a început“. Cetățenii n’au de ce să plînge: Bonuri au lemne ce le mai trebue?... • Cric Monumentul lui A. B Sinisteanu In ziua de 27 Octombrie ce a avut loc in com. Arțari, sfințirea monumentului ridicat la mormîntul regretatului A. B. Sinișteanu, de cătrei foștii săi colegi din Capitală și din țară, din inițiativa membrilor socetăței ,,Cantinele școlare“ din București. Cu acest prilej sa oficiat imn parastas lă care au asistat, pe lingă d-nii G. Simionescu, Gh. Stoinescu, I. Ghiață și V. Florinescu, institutori din București si delegații comitetului de inițiativă și mai mulți învățători din jud. Ilfov și Ialomița precum și un numeros public din localitate. Dupa terminta serviciului divin, D. Gh. Simionițescu, dind în primire monumentul, arată cinstea ce se cuvine acestui sat, care a ddt din sinul său un vlăstăr de talia lui Sinișteanu. Arată meritele defunctul nd pentru înființarea și mărirea capitalului instituțiunei „Cantinelor școlare“ din București. Arată serviciile ce le-a adus școalei și țârei în calitate de revizor școlar și subdiirector al învățământului primar D. Gh. Ioniță, învățător local. după ce mulțumește în numele comunei și fasimiei comietului de inițiativă, explică sătenilor că acest monument a fost făcut de alții, nu din cauză că familia nu ar fi putut suporta o asemenea cheltuială, el spre a rămâne ca o dovadă vie de muncă cinstită și desinteresată de A. B. Sinișteanu a pus pentru progresul școalei și al tarei sale. D. Al. Pîrvulescu, institutor in corn. Fundulele. Ilfov, arată meritele și faptele lui A. B. Sinișteanu, în calitate de revizor școlar al jud. Ilfov și în numele învățătorilor și sătenilor din Ilfov depune prinosul de recunoștință pe mormîntul său --------------*^xx--------------— Subscripții Economice și financiare A&ricumică — Comerț — Industrie Shuifia $$ tezaurului Miniéfetkt de finanțe a publicat fascicule asupra suațiHnei tezaurului public la 30 iunie 1913. Din această fasciculă reese: Următoarele : Exercițiul 1912/1913. Situația bugetară.— Evaluările Vegetale eu fost de lei 503.616.930, s’au încasat pînă la 30 iunie 1913 tei 563ME746,87 față de lei 527 mil. 179.3151/8 încasați în perioada corespondäitoare din exercițiul precedent, vornice dă unn, plus de încântei de lei 57.533.816,87 față de eve băi . Puțit.Totalul creditelor a fost in lei 551 112.389,93 și s’au efectuat plăti în sumă de lei 473.025.344,55. Situația bănească. — S’au înca Utt in lotul lei 597.476.025 11O și s’au Archidi lei 473.025.344.55 ceeace dă un excedent de încasări la 30 Iunie imn de lei 124.450.781,25. Exerciimî 1913/1911. Situația bugetară. Evaluările bugetare s’au ridicat la 536.307.072 lei. S’au încasat pînă li 30 kunie din lei #3.487.415.08 față de lei 112 nil. 297.418,18 încasați în perioada corexpunzăttoare a exercițiului precedent, ceea ce dă un minus de încasări de lei 28.809.973,10 plusul de tvalutăti fiind de lei 30.660.142. Bluți. —■ S’au efectuat atâți în sumă de 84.134.037,83, față de lei 75.755.177,64 plăți efectuate în perioada corespunzătoare a exercițiului precedent. Situația bănească. — S’mi încasat în total lei 89.806.8670 și s’au cheltuit lei 84.134.037A3, ceeace dă un excedent de încasări la 36 Iunie 1913 de lei 50.672.830.01. MIȘCAREA PORTURILOR. — De la 15 pînă la 23 Octombrie a. c., au intrat următoarele cantități de mărfuri, prin portul Constanța, mărfuri aduse de vapoarele S. M. Roman: 31 tone, 328 mărfuri de la Alexam!ria-Constantinopol); 178 tone, 832 mărfuri de la Balele (linia Balcic-Constanța); 632 tone, 722 mărfuri de la Constantinopol (linia Constantinopol-Constanța); și 238 tone, 813 mărfuri de la Rotterdam (linia Rotterdam - Constanța - Galați. In acelaș interval au eșit, tot cu vapoarele L. M. R., următoarele cantități de mărfuri: 484 tone, 839 mărfuri pentru linia Constantinopol-Alexandria; 227 tone, 145 mărfuri pentru portul Balele; 430 tone, 867 mărfuri pentru Constantinopol (linia Constanța-Constantinopol). In cursul lunei Octombrie st. It a. C., au fost exportate prin gura Salinei următoare** cantități și produse : •* Grîu kgr. 142.690.000, secară kgr. 17.838.000, porumb 30.788.000, orz 56.645.000, ovăz 20.126.000, fasola 18.766.000, mei 718.000, sămință de naveta 4.557.000, sămință de cobza 38.000, mazăre 6.141.000 kgr., tărîțe 2.740.000, fier vechi 87.000, făină de grîu 9.010.000, ciment 658.000, benzină 26.000, celuloză 374.000, drojdii 20.000, sămință de muștar 284 mii, turte de sămânță de coliza 28.000, rosiduri de petrol 787.000, aramă 404.000, păcură 12.000, chibrituri 20.000, orez 209.000, sămință de floarea soarelui 10.000, petrol 4.693.000, turte de sămință de in 42.000, diferite mărfuri nedenumite 719.000 și scînduri de brad 66.585 na. c. TÎRGUL FINANCIAR. — O lipsă de animație foarte simțitoare domnește la Bursa de efecte din București. N’au încheiat decit trei valori și acelea cu cursuri scăzute: Banca Agricolă 618—617; Soc. Dacia-Romînia 1683—1678; Scrisuri funciare rurale 5 la sută 97.35. GREUTĂȚILE TRANSPORTULUI. — Un șef de mișcare de la direcția C. F. R. a declarat următoarele cu privire la transportul lemnelor : „IM îngerii negustorilor de lemne sunt foarte întemeiate. Am găsit depozitate cantități enorme de lemne de foc, a căror vechime este extraordinară. In special pe liniile Bacârt-P.-Neamt și Adjud-Pakmea, sunt depuneri a căror vechime a ■ trecut de mult de un an de zile“. Constatiri triste, —--------oxo-................. PENTRU FLOTA naționala D-nele Ecaterina Gh. Gantaeip zino, Adina Em. Costinescu, Elena general Perticari, Strjeu, Filipescu etc., au primit la prefectura de Ilfov următoarele liste cu contribuiri pentru flotă. Pe lista cu No. 899,7 încredințată direcțiunei gimnaziului din Roman s’a subscris lei 224.45. Pe lista cu No. 4741, încredințatfl d-lui Paul Demetrescu Băilești (Dolj) s’a subscris lei 75. Pe lista cu No. 4627 încredințată primăriei comunei Boureni s’a subscris lei 9.10. Pe lista cu No. 4626 încredințată d-lui M. Dumitrescu, primarul comunei Băilești s’a subscris lei 22.50. Pe lista cu No. 4625 încredințată primăriei comunei Rast, s’a subscris lei 5.20. Pe lista cu No. 4624 încredințată d-lui G. R. Cioroianu, notarul comunei Negoiu,s’a subscris lei 39 și 50. . Pe lista cu No. 4623 încredințată d-lui C. Demetrescu, adm. plășei Băilești, s’a subscris lei 23.50. Pe lista cu No. 4622, încredințată primăriei comunei Cătunele s’a cunocrit lui 74. Pe lista cu Ntr 4709 încredințată d-lui notar ăl Comunei Ghindeni (Dolj) s’a subscris lei 2475. Pe lista cu No. 4713 încredințată d-lui notar al comunei Bapiște s’a subscris lei 20.50. Pe lista cu No. 4714 încredințată d-lui A. Marinescu notar comuna Săceanu (Dolj) s’a subscris lei 11.10. Pe lista cu No. 13637 încredințată d-lui procuror general al Curții de apel Galați s’a subscris lei 15. Pe lista cu No. 8298 încredințată d-lui T. Gr. Voinescu, s‘a subscris lei 16,50. Pe lista cu No. 8907 încredințată direcțiunei școalei de meserii din C. -Lung, s’a subscris lei 11,50. Mișcarea artistică-literară La noi și in străinătate — Laude pentru Adorata De ce măisimt mai tînăr Si dorurile mele De ce s’aprind deodată: In clipa asta afară Si tremură în suflet Ca miile de stele In nopțile de vară? Pe fruntea mea tristețea De ce se risipește Si lacrimile mele De ce s’adună oare, Mai limpezi decâ rouă Ce’n zori împodobește Cu salba ei o floare? De ce a’a bat în stoluri Visările curate Și cad mingile toate Pe strunele durerii, Ca florile desprinse Din ramuri, scuturate Deviatul primăverii ! De ce-armură toate Suspinele de-odată Si lira mea răsună’ De cânt și veselie, Ca cerul biind în zărea De soare inundată Se’nalt’n ciocîrliet Privirea-mi aiurează Și sîngele îmi ciută! E ea! E ea! Coboară, Alunecă, plutește, Ușoară ca o rază Și blândă ca o sfinta Ce’n 'rama ei zimbește Văzduhul se’nfioară De-o tainică lumină1 Și’n cer s’aprind măi tare Nemuritorii aștri. Vrăjiți de schinteieirea Curată iși senină Din ochii ei albaștri. Izvoarele s’ajungi In urma ei cu șoapte Si undă după undă își murmură mirare». Iar vmbul contenește iColinda lui de noapte Să-i soarbă respirarea Si flori mirositoare De cîmp și de pădure, Chim urcă din cădelniți Spre cerul palid fumul, Potirele să-i fure Din părul blond parfumului astfel e ®, plimbîndu-și Eterna tinerețe, Cu pas de căprioară In liniștea pădurii In jurul ei adună , * întreaga frumusețe A nopții ș’a naturii. Simțirea mea, gătește-o Cu darurile tale! Tu, inimă, te smulge Din piept tremurătoare Și roșie te-așterne Să mori în a ei oale, Strivită ca o floare! Orest«. INFORMATION! Medicii veterinari din județele Argeș, Constanța, Dolj, Fălciu, Gorj, Ialomița, Iași, Ilfov, Romanați, Teleorman Vlașca, au raportat direcțiunei generale a serviciului sanitar că în aceste județe s’a declarat epizootia de pestă porcină printre rîmătorii locuitorilor. Această boală s’a declarat în 22 comune cu 109 curți infectate cu 440 cazuri din cari 149 mortale, 37 ucise, 25 vindecate și 229 rămase nevindecate. ■ [UNK]Prefectura județului Tulcea, a raportat ministerului de interne, că starea sanitară a animalelor este satisfăcătoare, iar a locuitorilor este de asemenea bună exceptând comunele Cerna, Dorobanțul, Vicăreni, Greci și Măcin, unde există febră tifoidă. ♦ Astăzi, Miercuri 30 e., este aniversarea întronării R. S. S. Principelui Ion II de Lichtenstein, născut în anul 1858.. ♦ D. Georgescu Sergent președintele veteranilor, ne roagă să publicăm următoarele: „S’a înființat în București un comitet de inițiativă din veterani și tineri luptători care să aducă la îndeplinire unirea tuturor luptătorilor din întreaga țară într’o singură societate numită „Apărătorii Patriei“. Cițiva membri ai acestui comitet dintre cei mai tineri fără «Sentimentul întregului comitet dau telegrame, publică manifeste și iau tot felul de dispozițiuni în numele veteranilor și al unei societăți ce nu există decît în stare de proect. Astfel de procedări pripite șimai bine nu li se pot aduce. De aceea îmi fac o datorie de a reaminti acestor tineri că la orice mișcare mai cu seamă de importanța aceștia să cere disciplină, ordine nemărginită răbdare și multă prudență. In cunoștiințez dar Re toți că nimeni nu are dreptul fie a vorbi în numele veteranililor fără un mandat prealabil a societăței „Apărătorii Patriei" ce urmează a se constitui la primul congres sau adunare generală, de vom avea aderenți. Președintele veteranilor St. Georgescu-Sergent. + Vineri seara, la orele 9, se va ține în amfiteatrul spitalului Colțea ședința „Cercului de studii genito- urinare“. La ordinea zilei: D. profesor dr. Herescu. Cuvînt de deschidere. D. dr. M. Cealic: „Dare de seamă asupra mersului societății pe anul 1912—1913. D. profesor Herescu: Asupra unui caz de rinichi în potcoavă »tins de calculoză și tuberculoză. D. profesor dr. N. Gheorghiu : Sarcina extra-uterină și ruptură fundului de sac posterior. ♦ D-ra Grabnic Maria, maestră suplinitoare la școala profesională din Brăila, a fost transferată la atelierul de croitorie de la școala profesională de fete din Galați. ♦ D. Victor Chirițescu, a fost numit impiegat definitiv la băncile populare, în Jocul d-lui Toma Barbulescu, trecut controlor fiscal. ♦ D. Gh. Predescu, diplomat în științele superioare comerciale și financiare din Paris, a fost numit impiegat el. II-a în direcția Casă de depuneri, în locul d-’lui N. C. Fundățeanu, demisionat. D-nii Al. Oprescu și Alex. Topărceanu au fost numiți impiegați c. H-a la aceeași casă. ♦ Astăzi, Joi 31 Octombrie, este aniversarea misterei A. S. principelui Albert de Monaco. ♦ Prefectura județului Tulcea, a raportat ministerului de interne, că apele Dunărei au început a se retrage. ♦ D Sergiu Oarealeschi inspector al șoselelor, a fost înaintat inginer inspector general-el. 1. HiscDreojalmente La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare: D-nii D. V. Grigoriu, Iordan Tălănașe și G. a Anei, au fost numiți provizoriu impiegați auxiliari cl. II-a, în serviciul exterior general al finnanțelor, în locul d-lor: D. G. Taslăianu, St. Vădineanu, demisionați și D. Timuș, lăsat în disponibilitate D-nii G. Constantinescu, activat impiegat cl. II-a în serviciul exterior general al finanțelor și N. Zaharia, au fost numiți primul impiegat cl. I-a la percepția circ. Balcic, în locul lui Stoica Mihalache și al doilea ca impiegat cl. Il-a la perceptia Cavarna, în loc vacant. D. Petre C. Stamatopol, și G. Marinescu, actuali agenți auxiliari el. I în serviciul exterior general al finanțelor, au fost înaintați la cl. Il-a. Au fost numiți perceptori fiscali rurali cl. Il-a . D-nii M. G. Dascălu, la circ. 10 Trușești, jud. Botoșani, în locul d-lui D. Constantinescu, revocat ; I. Vasilache, la percepția circ. 16 Tifești, jud. Putna, în locul d-lui N. Păstrămescu, trecut la circ. 11 Coțofenești, în locul d-lui T. Geodorn, demisionat; I. Tudor, la circ. 21 Topolog (Tulcea), în locul d-lui Bitză Niculescu, trecut la Dobriei; I. G. Păunescu, la circ. 13 Sirineasca în locul d-lui Em. Oprescu, demisionat ; Josef Stoenescu, ia percepția Cir. Ostoru (Tulcea), în locul d-lui G. Busur, trecut la administratia financiară Dobriei; Ștefan Dabija, la Circ. 12 Pogon», jud. Totova, în locul d-lui G. Borș, trecut la circ. 10 Bogdana, în locul d-lui I. Buță, lăsat în disponibilitate și Ion Cotescu la circ. 16 Lădești (Vîlcea), în locul d-lui D. Mihăescu, demisionat. DX0------------- ___ Dn fisat poetului St. P. losif Suma din urmă iei 1825.39 Ma. Geo. Li din Iași 40.— I. Iordan, profesor, Tecuci 5.~ Mifcă Dumitrescu, prof. Brăila 50.— Const. Varlam, avocat Brăila 50.— Dionisie Orășanu, dreadăș Faurer 20.— Loc. studenților în litere din București, UniversitMe 20.— Sumele subscrise să se trimită administrației ziarului, pe numele d-lui Gr. Petroniu, casier. TRIBUNA LIBERAL) Scrisoare deschisă d-lui Const. Dissescu Domnule Ministru. In foarte multe împrejurări, solemne și nesolemne, ațî Vorbit despre dreptatea imanentă a lucrurilor. Chiar doua zi, cu ocazia desvelirii bustului lui Știrbei, ați afirmat că întotdeauna ați fugit de nedreptăți. Cu toate astea n’aț lăsat să treacă nici douăzeci și patru de ore și v’ați și grăbit să contraziceți această afirmare. Iată despre ce e vorba: Fiind vacante ore suficiente de germană și franceză la București, am stăruit’ pe toate căle legale să se publice aceste ore. După publicarea lor și după ce aștept să treacă lună reglementară, văd cu surprindere că, pe cînd celelalte transferări le-ați făcut imediat, cea de germană ați amînat-ocii vre-o 14 zile, reușind să dați diferitelor faze,prin care a trecut această transferre, caracterul unei epapei tragico-comice. Tragic», pentru noi candidații, cari fierbeam a sec și comică pentru profesorii, cari Urmăreau mi încordare acest spectacol de nehotărîre ministerială. Zin nehotărîre ministerială, pentru efi voia mi se comunicase mie cărori voiu fi cel morat,, Vinerea «e șoptea în toate colturile Ministerului că d-1 Papadopol (al 2-lea candidat), este fericitul cîștigător i»f Sâmbăta huia văzduhul de numele d-lui Lebrun (un al 3-lea candidat). Antoneavoastrfi l’ați mutat pe d-1 Papadopol. Susțin că «ai fost nedrept d-le Ministru. 1) Pentru că d-l Papadopol a reușit la examenul de capacitate mi media opt plus o fracție, pe cînd eu obținusem 9 jumătate. 2) Pentru că d-tml Papadopol are o vechime mult mai mică decit mine în învățămînt. 3) . Pentru că Domnieca n’are decit licența hi litere, pe cînd eu, p» ‘lingă această licență *n»iam «i doctoratul în filozofie din München, doctorat. Obținut cu distincție, etc. Cu «tot mai mult, «ți fost nedrept, cu eh, chiar D-voastră ați declarat în fața unor persoane serioase că după referințele luate de ! Redacția nu-și ia nici un fel de răspundere asupra celor publicate sub această rubrică, la locuri competiate, sunteți informat că sunt un om de reală valoare și cu multe merite didactice. In altminteri lucrul acesta v’a fost comunicat și de către Inspectorii D- voastră, cari cu toții opuseseră pentru mine. D-Voastră însă ați hotărît altfel trecmd și peste dreptate și peste echitate. Și cu astît mai mult vt «d impune, să fiți drept, cu cit știați că, lingă meritele mele incontestabil superioare, puteam invoca și calitatea mea der partizan politic. Cînd, împreună eu al fii am pus amărul și sufletul pentru răușita partidiului și a fruntașilor săi, puteam pretins de dé la D-Voastră — dacă mi o favoare —• Cel puțin dreptul meu, i Iar dacă fatalitatea a vrut să fiu victima favoritismului, fie ca din această nedreptate să iasă binele pentru colegii mei, cari de acum Incolo vor mai bate scările Ministerului. Răposatul Haret și-a ridicat un monument în inima profesorilor prin înființarea examenului fe capacitate. I D-nul Arion a bine meritat de la corpul didactic, mărind salariile. Continuați, D-voastră, opera prederersorilor D-voastră și sacrificați in favoarea unui interes general un mic și meschin privilegiu ministerial. Reglementați odată chestia transiferărilor, desființați articolul din lege care dă drept Ministrului să calce în picioare și dreptatea și echitetea. Puneți tot felul de condiții, cereți examene noi, impuneți avizul documentat al Inspectorilor, luați toate măsurile, ce veți vrede de cuviință și Vă asigur că veți fi înlăturat una din cauzele de ură și vrăjmășie printre profesori, întronînd legalitatea în locul arbitrăriului. George Strugurescu. j Dr. in filozofie, j ------■------—OXP—“------—— *. In pagina t ¥ as DIN LUMEA CELOR MULT mincrtori—Funcțional—meseriași Se găsesc la toate magazinele Flanelele Dr. Certez V.em r Această mare « eunută pe fiecare Dr. UZ Igienice Peri»e«bPe și »la intru la spălat Dr. terchezieieftine și superioare tuturor produselor străine . 2m-r A i