Viitorul, ianuarie 1914 (Anul 8, nr. 2117-2132)
1914-01-01 / nr. 2117
nouiereială în fnntacu opoi fără visă să pe i, — noi subsem acestei oropsite A«•u ^ 8pÎ MintUiU.ilv, **■ publica do .* numerile Reviste mii ce apar săptă- i convinge că în loc Comerț, Comptabilier interesativ de Diprofesorul de Stapublică cursul său obligă să îi cumpăare nu conține decît ie fără nici o utilitarel de comptabilitaata veche Indiană, Drept Comercial, nu numai prea teoretiei, Inventare, etc. r nestiind poate Aeiala ne vorbeste de ine sau alte forme■ntrebuintate în o“*' a facultățile de inginerie e> creaza oeprevazută in pro* s un profesor care e gătire specială, și în lipsa celui d’înimit probabil aceaste limbi, și anume Í ne învață cuvinteranceză copiază oircarte străină, ar fi i multe amărăciuni, pe " ■’ *>*sî le studenți ai Academite studii comer----- -exo— —— ? ^St SponlTB MIlPAR* A LUI îl” 11 CHRET — Aviat<>-—fortat s' a_ cope”u"es? avia„,ea în ton»col« construce, nu se culcă ,pe iv„ ci experimentează .rișa actualmente la aeroxSreguet de Velizy, se fac exante cu telegrafia optică pentru observarea tirului artileriei. Aparatul casei Breguet, este compus dintr-un tub ce primește curentul aerian dela helice, și-l trece printr-un rezervor umplut cu funingine. Cu ajutorul unei supape, poate da drumul la cantități diferite de funingine, formînd astfel puncte și linii, corespunzătoare alfabetului Morse. Cu modul aceste, aviatorul nu vace nevoit să scrie sau să aterizeze ceea ce e greu și periculos, căci observatorii prin ajutorul unor puternice ochi ane pot citi în fine indicațiunile date. Incontestabil că aviatorul trebue să meargă în așa fel că dura lăsată, să fiert se poate de bine obsedată, la chestiunea șnițelului DIN COMUNA DUMITHF.^Tl (R.SARAT) O SCRISOARE A D-LUI Dar. NEGRESCU Domnule Director, In „Viitorul“ No. din 29 Decembrie, d. Alexandru Zamfirescu, proprietar Și unul din donatorii terenului pe care s’a construit spitalul jubilar „Caro I“ din com. Dumitrești, jud. R.-Sărat, adresează o stare deschisă d-lui Director Geo Serviciului sanitar, în care starea de mizerie și de mitre se găsește astăzi acel spierea d-lui A. Zamfirescu e sărată, însă d-sa între altele următoarele rînduri la care itechii cari l’au recepționat și 1 primar al județului, care soții atunci, au fost cu desăignoranți, ori legați la ochi... ădirea e făcută în condiții bule cu material prost. Nu-mi dica competinta d-lor, dar îmi rezultatul ei“. __subscrie la această afirmație în ce mă privește, pentru că an raportat Directionei Serviciului unitar cum acest spital s’a constuit în mod defectuos, încă dela reunniunea sa. Apoi în numeroase rîniri am raportat Direcțiuni ei samtire, starea de mizerie și de ruină î care se găsește acest snidal... fapt pentru care mi-am atras din Paria d-lui dr. Tatușescu, pe atunci subirector »l Serviciului sanitar, prin observator, că pentru ce mă müresem atît de mult de starea în cae se găsește spitalul din Dumirești. Comunicîndu-vă acestea, cred Dorate d-le Director că am dreptu: «a mă solidariza cu afirmativi Tiest-lui Zamfirescu în ce privește răspunderea ce aș avea-o la starea de nizerie și de TomnS, în care funcționează astăzi spitalul jubilar „Carol I“ din Dumitrești. Cu onoare vă rog să bine-voiți îmbiica această intîmpinare a mei n ziarul „Viitorul“ ca răspuns lacrisoarea d-lui Alexandru Zamfirescu. Primiți vă rog. Onorate D-le Diector: asigurarea deosebitei meleonsiderațiuni politice, arătînd că guvernul de elaborare se retrage iar în loc, iic partidul liberal. In politica erei noastre, începe o nouă fază, D-nul Stere anunță că va rămîs în fruntea partizanilor d-salea Iași, fără a fi atras de altă uitate de atît aceia de simplu A pentru a lupta la rezolvara marilor probleme anunțate în programul partidului liberal. Arată apoi că, la Iași orimul care a făcut atîtea sacrificii, membrii partidului liberal, nu vor avea absolută grija decît aceia de a-și face datoria neutru a duce lupta la un bun sfîrșit. Mai spune că Iașul a scris reforma electorală și reforma agrară încă de acuum 20 de ani, și adaogă că e fedeit de a vedea că toți din orașul Iași vor porni întîi mișcarea pentru a da o nouă viață țărănimei. D-nul Stere termină făcînd un apel către membrii clubului de a lupta pentru a ajunge la izbîndă. In urmă s’au votat ca noui membrii ai clubului» următoarele persoane: Ion Ursu prof. universitar, dr. Racoviță, dr. Căpă+iiță, dr. Usineni, dr. Hisaki, Filip Cioropeiu avocat, col. Cernatescu, Arhimandritul Gherasim Miron. Mihai Iațapescu prof. Florei Ion avocat, gr'f•>.* .Decembrie a. c„ din 1 »Deșteptarea“ din . 1 i Sî > V” cei populare „Grădini biserica Sf. î»umil8 pentru comeniu^. . . îi opliijii unui an de la mioari de Stat care a fost I partea Ligei „Deș•. N. Lapteș, arătînd n.t ■ ilui dispărut, iar d .seu, avocat, din par julare „Grădina“ ari.8,arătînd în chip luși variatele merite adefunct pentru indici și a neamului ro-ST nt și o telegramă de p jet d-nei Ana Sp. Ha—rr-------Dr. Negrescu -------------------XX--------------— unt f>‘ *“• „dl jetrisar. la rodenții pen„ercialá. -XX Serata postului tronsei Aseară s’a dat la Ateneu festivalul poetului M. Macedonski. Erau din fată d-na și d Al. Constantinescu, fost ministru, dr. Creangă, M. Holbai, dr. Puriunft, precum și un număr de scriitori și artiști. Dl. Macedonski a citit cunoscuta sa „Noapta de Noembrut“, care a fost primită excelent, un vers nou introdus de poet, a căpătat aprobarea generală, stria al aplaude furtunoase: ,,Aveam un Odobestru, n'aveam un Davila“. Succesul acestui vers a fost de neaescris, efectul lui axâtia șiimpede cum privește publicul nobil însărcinare ce și-a luat revista ,Flacăra“ de a face lumină în chestia lui Vlaicu-Vodă. Poetul a citit apoi Noaptea de Decembrie, care a plăcut iarăși foarte mult. D. Oreste a citit mai multe poezii și întregul program sa executat într-o amosferă caldă și inteligentă. Festivalul a început la orele 9 și a luat sfîrșit la 12. ------------------0XC---------- ---- îniusiiri isaliS, 30 I — Aseari la orele 5 a întrunire e mmbrilor conservator. • A vorbit *itrie Guceanu, care a prejurării în care se rernul șispus că guveraborare de și a avut suestica externă, colaborar poate dita din cauză stiunile actuale ca amenința partdului conferi D sa desmatiunea o partidul cone imocrat a fi avut cele » foloase » rencenta gu termină fi oînd un apel ea tuturo forțelor coi »din laț pentru a fii copiatele elegeri. D-nulor« invitați membrii pi ' înainte c campania ei i va convica din nou t > supune si la candidați arătat că î alegeri conserv «fiorii vor lupi singuri. Se desminte astfel afirmițiunea că o conlucrare cu consevatorii democrați este posibilă alegeri. d .hib« AP c pator Crimă m nenorocită ori dimineață, a fost adus de poliție în gara de Nord, cu trenul No. 18, un anume Artur Caiman, în etate de 45 de ani, de fel din Buhuși. Nefericitul era în stare foarte gravă, fiind împușcat în regiunea pariotală dreaptă de către Moise, administratorul moșiilor d-lui C. Manu. Victima a încetat din viață pe peronul gării. Parchetul a dispus transportarea cadavrului la morgă unde i se vă face astăzi autopsia de către d. dr. Gh. Andrei Ionescu. Cercetările continuă spre a se vedea cum stau lucrurile. C, ------------xx----------- Sosirea Principilor Moștenitori pri kr ceasurile 12 și 10 după amiază — cu o întîrziere de cincizeci de minute — AA. N. AA. Principii Moștenitori, au sosit, cu un tren special, în Capitală venind de la Sigmaringen, unde au asistat la înmormîntarea principesei Antonia de Hohenzolern. In gara de Nord AA. U. R.R. Principele Ferdinand și Principesele Maria și Elisabeta au fost întîmpinați de d-nii miniștri Titu Maiores?u, Take Ionescu, Al. Marghiloman, C. Arion, N. Xenopol, M. Contacting și general Hîrjeu. Mai erau di^trun: a. cetonei roi c-óó»i-ijf'^ef Zrtt- rȘ ti-TT— bey, administratorul domeniilor Coroanei, general Perticari, ministrul Germaniei, ministrul Austriei, d. col. Moruzzi, prefectul politiei Capitalei, Cantuniari, directorul politici, maior Kopesky, comandantul corpului sergenților de oraș, etc. A. U. R.. Principesa Maria și principele Nicolae au venit însoțiți de d. general Perticari. Principii moștenitori, au trecut, în urmă în sala de recepție, unde s-au întreținut mai mult timp cu persoanele prezente. De la gară AA. LL. RR. au plecat la palatul regal. Publicul a salut cu dragoste pe AR. LL. RR. tot parcursul drumului. Const. XX Economice și financiare Agricultură — Comerț — Industrie Industria puroiului în 1913 ” Ca și hdtrmita economie a țării, ■fascistiei și industria de petrol a SmfarU de pe urma evenimentelor politice prin cari am trecut tot anuul. Dar [UNK]—și aceasta este însemat din mai multe puncte de vedere — ea a suferit, strict mai puțin ■decit agriccultura,și decit celelalte industrii decît comerțul în bjenervd. In esciva Iunie-August, adijiv în epoca mobilizării și a demobilizării, industria de petrol a suferit din cauza lipsei de personal, cea mai mare parte fiind dus în ■Irăzboiu, si din mum lipsei mijloaclor de transport. In urma acestora productiunea a înregistrat,cum și era natural, o scădere, asemenea în rafineriile de petrol și 3 exportul. Dar, din cauza prețurilor urcaten genere, industria noasttră de petrol a putut trece ușor peste toate aceste dificultăți, V fJ, trehit»fi vf Q0 wwn fin „fl fin nit li 1 •'**•*■*•• v.» Of of T^X C-X iliGf ’%**§•?/ fJ, lyyț k 'vt*if]/;? HXfli &XT)OV-jjfffi ’ de anul irem Cu toate acest'finiele xt tri>cnitet cifrele respective acete corespunzătoare din anul trecut. Aceasta ne arată, că daca n’am fi avut mobilizarea, anul 1913 ar fi fost, pentru industria romînă de petrol, atît din punctul de vedere al producțiunii de țiței cît și din acela al activității rafinăriilor și al exportului, un an strălucit, ca să nu mai vorbim de prețuri. Dacă am fi avut un an rumat, dat fiind prețurile, societățile și întreprinderile particulare, ar fi încheiat anul cu o rentabilitate excelentă. Dr.r, și așadat fiind cererea, care se menține mereu foarte intensă și prețurile, mereu urcate, 1913 va fi fost totuși un an bun pentru întreprinderile noastre petrolifere — ceea ce n’a fost cazul nici pentru agricultură, nici pentru industria, în genere, nici pentru comerț. PRODUCȚIUNEA DE PETROL. Producțiunea de țiței în primele 11 luni ale anului 1913 a fost de 1.735.000 tone, față de 1.807.000 tone în anul 1312. Presupunînd că în Decembrie 1913, producțiunea de țiței va fi, ea în Noembrie, flp IdO HDD Armeni*Ar]infî«innn 4^ A AIQUÍUaÍ XlHä i n fi rift X 875 ^00 iORf-*- *lí A* J*0n 7F în pus fatii dp anu Este ușor de văzut că, dacă am fi avut o producții no uormata Î&. i»13 de peoto 2.104.000 tone. In 1911, producțiunea de țiței a fost de 1 545.000 tone, iar în 1912 de 1.807.000 tone, deci cu 262.000 tone Jnj.rus în 1912 față de 1911. PRODUCȚIUNEA FABRICELOR DE BERE din Romînia în Noembrie 1913.In Noembrie 1913 cele 10 fabrici în activitate au fabricat 1.737.690 litri. Din tabloul publicat se vede că fabrica Bragadiru stă în frunte cu o productiune de 913.900 litri. Luther vine în al doilea rînd cu 360.000 litri. După dînsa vine fabrica Azuga cu 218.400 litri. Les Grandes Brasseries cu 80.200 litri. Traian cu 69.000 litri. Oppler cu 60.000 litri, și în fine celelalte cu o productiune de la 50.000 în sus. Consumațiunea berei in Noembrie 1913 a fost de 1.534.848 litri. La finele acelei luni se afla în depozitele fabricelor 8.406.943 litri de bere PRETURILE CEREALELOR în portul Brăilei au fost cele următoare, după mercuriarele din ajuș. 18.0Ítîi# ksv„ trete* 10,86 m Î0.*$ $2J 7lkor It <AÎ:V/Îți *f- 14S. «Aminta (ii omepă 1ți ^0 earea artistic literara volumul vorbă cu minerisu-mi“ de ION MINULESCU Homo Eu sunt o ’mpere chiaro straniu Si comun. De aiurări de clopot Și frămîntări de clape — In suflet port tristețea, planetelor ce-apun Și’n cîntece, tumultul căderilor de ape.... Eu sunt o cadențare de bine Și de rău, De glasuri răsvrătite Si resemnări Urzii — In gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu Si’n visuri, maiestatea solarei Agonii... Eu sunt o ’ncrucisare de harfe Si trompete. De lenese Pavane Si repezi Farandole — In lacrimi port minciuna tăcutelor regrete Si’n rîs, impertinenta sonorelor mandale... Eu sunt o armonie de proză Si de vers. De crime Si idile. De artă Si eres — In craniu port imensul stăpîn pe Univers Si’n vers, voința celui din urmă Ne’nțeles.i Pastel bolnav Ce primăvară tristă și ce spital tăcut!... Bolnavii albi, ca albul pereților Privesc Neîncrezători spre soare — Bizar necunoscut Va fi Va fi *ntr’o seară caldă de Mai... Cînd vei intra In parcul meu. .. , Nisipul aleelor deșarte, Imbrățișind pantofii tăi albi Va tresări.... La vederea celei venite de departe, Copacii vor zîmbi,... Ferestrele-mi închise, se vor deschide iar, ș i’n vazele uitate pe albele etajere, Buchetele uscate de alb mărgăritar. Vor palpita Ca’n ascultarea unui demonic „Miserere“. Va fi o aiurare de toamnă pe o aiurare ’n versuri Brodată pe-o batistă. Simbol al despărțirii. Și-atîta tot.... Și-apoi fi*». Nu va mai fi nimica Nu va mai fi nici soare, Nu va mai fi nici lună,nici stele căzătoare , fată de noi singuri. Nu vom mai fi nici NOI!.... Ion Minulescu Pe care 'ntia oară, acum parcă’l Va fi ’ntr’o seară caldă de Mai... zăresc. Cînd vei veni. Ce primăvară tristă și ce spital „Olymnia“ din cadru, Ui va surîd» tăcut ! iar. Vu scările tocite Ceasornicu ’n perete va palpita marii sălile pătrate, « Iar Prin care pașii parcă vorbesc de Simutele covoare, din nou vor de cei de cri — De cei aduși pe brațe Și scoși întinși pe spate. De cei trecuți de pragul supremei mîngîeri... Ce primăvară tristă și ce spital tăcut!... Ferestrele deschise spre soare. Parcă vor Să stringa ’n brațe ’ntreaga căldură și lumină. In timp ce condamnații tăcuti Din patul lor Fac semne desperate... Și doza de chinină Alunecă pe gîtul pierduților Ce vor Să-si schimbe apropiatul sfîrșit în început... Ce primăvară tristă și ce spital tăcuti sunt... Demonul nebuniei, va coborî din nou Pe albele dantele Si albastrele sofare, Aripa lui. Va stinge lumina ’n candelabru iar noi, sub ocrotirea tăcutelor perdele. Postum — Ca și ’ngropații de vii Intri un cavou Ne vom iubi parfumuri De brad Și de cinobtu.... Și-apoi?.... Va fi ’ntr’o seară poate ca și idttt sen ■ — Va fi o seară de Octombrie Cu palpitări discret" De frunze. De imagini. De pleoape Și regrete.... Vai, seara de Octombre cînd nu vei mai veni Essad Pașai și liptei de la Ettsassan Roma, 30 Decembrie. — Se telegrafiaza din Valona că tot mai continuă ciocnirile între cetele lui Essad pașa conduse de Derviso bey și trupele guvernului provizoriu, geandarmeria albaneză. Aceste mișcări s-at datori lui Essad care se pare că tinde să pue orașul Elbassan sub propria-i influență. Comisiunea de opitol internațional, în urmă dispozițiilor primite de la guvernele respective, au telegrafiat lui Essad pașa, înștiințîndu-i în mod sinergic că încercările sale sunt privite de către toate Puterile ca grava provocare, și că dacă d-sa ar stărui în această purtare, atuicia Puterile ar fi silite să recurgă la măsurile cele mai energice spre a asigura liniștea localităților amenințate de acest nou război civil. Essad pașa ar fi răspuns declarînd că n’a avut nici un amestec în aceste hărțueli. Vorbind de luptele de la Elbassan ziarul i,Messagger o“ zice că chiar dacă dînsele ar fi puse la cale de unii îngi fără răspundere, și deci n’ar însuși nici un caracter politic, totuși manie Puteri au datoria de a supraveghia pentru ca să se crate noile tulburări și vărsări de singe cu unele mișcări fără de rost, în momentul ce Principele de Wied se va urca pe tronul Albaniei. Ziarul „Popote Romano“ arată speranța că Principele de Wied să nu găsească în Essad pașa un vrăjmaș, care dacă ar fi adevărate luptele de la Elbassan, ar arăta că ar fi un adevărat părtaș și chiar arUător al răscoalei, (A. T. I). I SOSIT “ * « - J -L! ; Iwitî 4lUi Uuîwli ILMQ I 1 ^5 iîcîSFi v -5 2 jylni Scrisori din Berlin Seara de Silvestru SURBATORILE LA BERLIN.—UN REVEILLON NEOBICINUIT: NINSOAREA.—MIȘCAREA PE STRĂZI. — LA TEATRU ȘI ÎN CAFEIVELE.—PROSIT NEUJAHR! Crăciunul și reveillonul — aici f A«> pi nto Qi î 1 -ir»t muri n pil m 11 rv> i>ii Sf Sifivestru (31 Decembrie)— sunt serbate la Berlin cu aceleași onoruri. Obiceiul darurilor de Crăciun nu e nicăiri mai răspîndit ca în Germania. Negustorii fac afaceri minunate, munți uriași de pachete, aruncate claie peste grămadă, așteaptă la poștă să le vină rîndul fiecar G nerăbdător și curios să știe ce-i va aduce Moș Crăciun. Pretutindeni vezi tradiționalul pom de Crăciun, brazii cu luminile sclipitoare, cu ramurile încărcate de nuci aurite, de jucării și de daruri pentru cei mari, apoi zaharicale și nelipsitul „marzipan“. Și fiecare petrece în cercul familiei întocmai ca la noi. Dar tot îmi place mai bine Crăciunul romînesc : este parcă mai vesel, mai frumos... Aerul de sărbătoare, veselia le citești La noi pe fetele tuturor, le simți parcă plutind în aer... De abia ai scăpat de preocuparea darurilor de Crăciun și o altă chestiune și mai importantă vine la ordinea zilei . Unde să petreci seara de Silvestru ? Că trebue să petreci, fie că ești dispus sau nu, este un lucru ce nu se mai discută... Ai însă „l’embarnas de cchoix“ ! Unii petrec seara de Silvestru în cercul familiei, cu jocuri de societate, cu toasturi și declamații, așteptînd sosirea anului nou în jurul mesei cu paharul de punct în mînă... Ceilalți însă, — marea majoritate, — serbează revenllonul prin localurile publice , în vre-una din zecile de cafenele mari din centru, în restaurante sau la Eis- Palast, Lindon-Cabaret sau Metropol-Palast. Te duci de obiceiu la teatru și pe la 11, după teatru, intri în vreunul din localurile acestea, bineînțeles daca ai avut grija să-ti oprești de cu vreme locul. Dacă nu’î avut însă grija aceasta — fie că ai fost prea distrat, fie din motive de înaltă politică financiară — atunci serbezi „Silvester“ pe Friedriebstrasse sau pe Unter den Linden ! Și aici însă cu două rezerve : să nu porți pălărie bare și să nu ai bătături prea simțitoare... In familii și în localurile publice s’a serbat revilionul ca în toți anii, cu singura deosebire că auzeai de data tasta pretutindeni acordurile tango-ului. Pe stradă am avut însă în schimb un „Silvester“ neobicinuit, încă din ajun ningea și viscolea într’una. Și seara luminile sclipitoarele, reflexele minunate ale zăpezei ce cădea mereu în fulgi deși și groși, acoperind oameni, case și firme, mă făceau să nu mai recunoșsc Berlinul să mă cred transportat într’un oraș din basme... Și zăpada, săniile cu zurgălăi ce zburau pe covorul alb ce acoperea acum asfaltul lucios de pe Friedrichstrăsse, toate îmi aminteau prin asociație de idei de țară, de Vivres*5 . Uitasem unde mă artfe ie Știf ! Cî|Î*. 1 î.f>;Hi&ii rup timpanul, șerpi și lanțuri de V»îv>firx D^la Ki Jîo Cairnlovul, urmați fotti si strigftte de „Prosti Neujahr !“ înghesuială mare... Mergi la pas, ca la noi la 10 Maiu și valul uriaș de lume se mișcă într’una, ca un șarpe imens, pe trotuarele înguste ale străzei Friedrich, azi și mai neîncăpătoare din cauza movilelor de zăpadă... Cucoanele mai drăguțe și nenorociții posesori de bătături n’o duc tocmai bine în valul acesta pestriț de lume din toate straturile societatei, dar au intrat în horă și vrînd, nevrînd, trebuie să meargă înainte... E însă cineva care nu ia parte la bucuria aceasta, la nebunia de carnaval a poporului berlinez , este „Schutzmann“-ul (gardistul), care stă în mijlocul străzei, privind nepăsător, cu un dispreț suveran la petrecerea poporului... E singura dată pe an cînd regele străzei,Schutzmann-ul, tolerează glumele și zeflemelele publicului, vacarmul acesta asurzitor de pe stradă. E doar Silvester, die freie Nacht“ (noaptea liberă) ! Și vacarmul asurzitor, amestec curios de voci răgușite, de trompete, de strigăte de „Prosit Neujahr“ ! se continuă pînă la ivirea zorilor... Este anul nou, 1914 ! Va fi oare mai puțin sîngeros ca anul dispărut acum în veșnicia timpurilor ? Să sperăm ! Profit Neujahr I. Kaufmann -------------oxo------------OM n tarii Cons'aflfa Crime. — Ședința consiliului comunal. — Ofrandă. — Fort Constanța 30 Decembrie. — Locuitorul Christu Nedelcu, lucrător la biserica din com. Osmancea a asasinat cu lovituri de cuțit pe săteanul Niculae Rizea. Autoritățile cercetează. Criminalul a fost arestat. — locuitorul Rudolf Lufsfel din com. Cogealac a împușcat pe Rudolf Wolf din aceiași comună. Criminalul a fost arestat.r- Consiliul comunal din Constanța va tine o ședință extraordinară la 2 Ianuarie. — D. Vasile Toma consilier comunal și ofițer al stărei civile a renunțat la salariul său în folosul copiilor săraci. — Incorn. Tașpunar niște făcători de rele s-au introdus în circiuma lui Stoian Grigore de unde au furat o sumă de bani. -------------exo------------ HONOHESTUL lui Vlaicu N. Ronsca 1 „ Un student mehedintean 8 lei Funcționarii Băncei Nationale, București 100 lei Că D. N. Oprovici, Caracal 30 lei Societatea „Luceafărul Praf , vii" Pif St. lei fi. iSfb.oara J „ in v . poftrifescu X Focul de la spitalul Parltelmon Un incendiu a isbucnit în aripa dreaptă a spitalului Pantelimon. Toate posturile de pompieri din Capitală s-au dus la fața locului. A ars numai o singură cameră Focul a fost stins după o oră. Pagubele sunt neînsemnate. -------------exo----------- Misiptic? Folklorul nostru nu este prea bine studiat. Avem motive să lăudăm astfel cu atît mai mult studiul d-lui D. Ionescu-Sachelarie asupra poeziei noastre populare (publicat sub formă de broșură, după ce mai întîiu apăruse în „Convorbiri literare“). D. Ionescu-Sachelarie clasează diferitele noțiuni geografice care conțin poesiile populare românești. —|— —------------ex------------- spidscotó MARTI TEATRUL NAȚIONAL. — Bunicul“. TEATRUL MODERN. - „Capcana“. CINEMA „CLASIC“. Reprezentație ri orale și zilnice. CINEMA TERRA, ȘI PALADE. — Reprezentațiuni în toate zilele. Marele Teatru Cinema „Zaharia“ Str. Lipscani 37. Reprezentațiuni în fiecare zi. Cinematograful „Victoria“. — Reprezentațiuni în toate zilele. Cinematograful ..Volca“ „Doamnei“, Bristol“ și „Buzesic, — zilnic «Reprezentații. ------------exe------------ Banca Națională a Romîniei Banca Națională aduce la cunoștința publică că a înființat în noul teritoriu anexat două Agente în orașele Dobrici și Silistra. Aceste agente vor începe să funcționeze in primele zile ale lunei ianuarie 1914. ----------------XX-------------Bibliografii . A apărut No. 11. Cu următorul sumar din reviste Economică Națională: Dr. C. I. Băicoianu: Politica comercială Austro-Ungară; Dr. G. N Leon: Socialismul de catedră: Ardem: Sistemul căilor noastre ferate și liniile dobrogene: Dr. I. N. Angelescu: întreprinderi și profesiuni (urinare): „Economia Națională“: Cronica politică, socială și economică: Deschiderea parlamentului. — Politica internă. — Politica externă Curtea Verde. — Campania socialistă pentru votul universal rezolvarea chestiei evreești și agrare. — Congresul soc. ortodoxe naționale. — Congresul viticultorilor. — Prima societate de navigație marit. „Romina“; V. S. Moga: Cronica agricolă și comercială: Recenzii: Dr. G. N. L.: Guide de Colence Sociale de Paul Roux. — Eine Laienpredigt übet Wohltätigkeit, de Albert von Schwtzin; O. Chr. St.: Curs de Comerț și Contabilitate, de Grigore L. Tranca Iași. Publicațiuni. A apărut „Țara nouă“ (Dobrogea sudică și Deliormanul)“ de prof. G. Murgoci. Broșura prezintă în 32 pagini o scurtă, dar complectă descriere geografică din toate punctele de vedere (geografic, geologic, hidrologie, climatologie, solul și vegetația, omul și viața, așeză-« omenești, producție și comerț etc.), turiu anexat în vara A4- î’ii’ti »"SC1LUÖ ~ ifi isîk' i^iH. di** «Ji? 'ț.un/yvi V ^