Viitorul, februarie 1914 (Anul 8, nr. 2160-2174)

1914-02-14 / nr. 2160

.Anul ut sell -Sa 2160 bani ABONAMENTE ln țari ..........un an 18 Lei.................. șease luni 8 Lei In străinătate .... un an 80 Lai................ șease luni 18 Lei Abonamentele Încep la 1 și ÎS ale fiecărei luni REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA REDACȚIA: TEILFON 13/47 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/33 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZAB 56 CALEA VICTORIEI—STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI Vineri 1% * «oruarie 1914 Luptele electorale în Franța Foștii pro-adikiifci de wassaiu kîmiM Aristide Briand și Louis «Bantbou íasmujïtiumiti »ie ji&ol aireia în care i-a s*os «eriaa «guvernament«a)să «din «urmă am format o „Federație a stingei“ in «numele cstrena ear acum voturile»logatoriilor; «Peratu a explica «acto® ne a dori «politică, cei doi exprimă ateștiri íntreprinilor aanoamie electoration «forată Franța. Un probutiradiam li ne face primare bună acestea fruntași aii Franței și la Harvreid s’a organizați o «mamai«static ostaiă pusă da cale cu © anparaui] «viná bogătaș negustor care s’a simțit jignit de from toi Biiamid, din discursul «de la Saint-Ethenune, în care stigmatiza pe »pilatocratu dem«gogi“. Acest «magustar a îmipărțit ultora sute de «filuene, cu cari i-au făcut o primire puțin plăcută Quii Brioard și Barthou. Ilustrația noastră represdinta primirea celor doi foști președinți de opusâlâta de către paraBama der dan Havre. Pe marginii, dăm tipuri de manifestanți cari stau fluerat. Preotul ce vede, intra Aon reprodus pentru a arăta că matcarea «iv.ifosfci, odată în faptele*« oa cânt noi. Câine te — mjuîbatis anroti festelliile ipartido li cari băețiid de iperă, primid-pal!a isim t*i copia, aceste fotografii ! în Franța, pro-i, se petrec «câte leetoirade, lucruri n-și aduce amimradis — de mâini? i conservator, în vălie jucau rolul Noul Parlament Guvernul dispune de instrumentul revizuirei constituționale Alegerile s’au termainate. Cunnoaște an fizioconia noului Parlament. In amibele Corpuri degiuitoare partidul setional-diirecradare, am putea zice a ffianimități. Partidele de oipozitie sunt foarte wfeub representabe, mai slab decât am dorit. Ca o dovadă că această «fanrantium» era temeiată, © faptul că am inresanit alegerea cîtorva din fruntașii opoziției, neoptimindu-i le contra-i candidații. Am fi dorit ,ca puntele din opozație să fi avut un succes mai mare. Besbaterile «piaa iamera care ar fi «âșteat astfel «în aampdoare. Dar sperăm că și «așa, fruntașii opozitiei cari au pătamns in Partagnerat vor și să ridice discuțiile de ma nivel înalt și damit, care poartă totdeauna rad bun. Bacii, dim pimotrul de vedere al despătenilor © antimliderii, am fi dorit «a partidul liberal «să fi avut in fața Mmi opoziție mai © oawpapta, din greuditul de vedere al cheethundilor pe copri noul Parplaiment va avea că de si esxxlve, alcătuirea internă a noulor Corpuri legiuitoare o «cosasideramim cel mai bun augur. Avînd înaintea «noastră o perioadă de legislație obicinuită, majorită£ 9 puternice de © ari dispune partid liberal în Parlament nu ne-ar băTea o strictă necesitațte. Intr’o legislatură obicinuită, un guvern «poate propune legi de © ea șu«a,i majie knpoltauto; «și poate face din votarea tot o chestiune de incredere. Dar cum pentru aprobarea lor se cere mamai o majoritate abbinoantă. trămâine e mairgane destul de largii pentru ori-ce poziție în contra lor. Astfel stă ea anil togislkrhi'rei ce se n deschide la 21 februarie. Noul Parlament rm_ e chemat numai să ■testeze «legi obictonibe m », în prigrad rând chemat, să declare necesitatea unei revizuiri constitutionale. Dart era politicește necesar ca guvernul să fie la adăpostul oricărei griji. Și va fi, fiind-că imjoritățile de pari dispare întrec chiar «proporția de două treimi. Oricit de asprigă va fi deci discuția în jurul revizuirei constituționiihr guvernul are siguranța absolută că revizuirea cerută de diósul, va fi încuviințată, dat fiind că majroritatile parlaimentare au fost alese tocmai în vederea acestei revizuiri. Apoi principiul], care a stat la «baza alegeriiOT, dă majorităților, de cari dispune guvernul, o deosebită inseminabate. Alegerile recente au țvut o platformă constituțională. Țara a fost chemată să se pronunțe dacă vrea revizuirea Constituției și țara alegîmd în număr covârșitor candidații cari s’au prezintat în nu«noie programului revizionist, avem dovada că partidul caire a «propus revizii iâra are «de partea «lui asentimentul general al țarei. Acest asentiment reese și mai reliefat dacă avem în vedere numărul parlamentarilor adversari eiî însuși principiului revizuirei. Acest număr 8 atte de infim, âncît m ti o adevărată sfidare, dacă «xiei «ani M compun ar vota în numele unui curent de idei. © ara este pasii ®na botaamtä a revizuirei Constituționale *, iar numărul amare ad parlamentarilor © ani îi exprimă voința e cea mai bună chezășie că revizuirea va fi înfăptuiit. Guvernul național liberal poate fi mândru de succeen« pe «care la repurtat. Calea reformei constituționale e deschisă. In curând vom fi chhrar la vest capăt al drumului. "•"UJLU 11 —........«y Ingerințe si balotași! MINISTRUL DE INTERNE AI VEGHIAT PERSONAL LA RESPECTAREA LIBERTATEI ALEGERILOR „Guvernul a făcut ingerințe, terorizând alegătorii, ca să-și asigure majoritățile parlamentare, periclitate de marea popularitate a candidaților conservatori“. Aceasta e tema de predilecție, care compleetează zilnic golurile din coloanele presei conservatoare. Suntem de acord cu acești onorabili confrați. Marea popularitate a candidaților «conservatori » dovedește rezultatul alegerilor generale, de abia 9 (nouă) conservatori «aleși din 191 de locuri în alegerile pentru Cameră. E o popularitate, care bate cele mai faimoase recorduri electorale. Suntem iarăși de acord că s’au făcut ingerințe. Iată și dovada: balotagiile, alegerea candidaților independenți și, în special, alegerea d-lui N. Fleva la balotagiul colegiului II de Cameră din București, unde presa conservatoare insinuiază că s’ar fi făcut cele mai multe presiuni. Pentru oamenii de rea credință, — și presa conservatoare ține să se numere în rândurile acestora, — fără îndoială că balotagiile pot fi o dovadă a ingerințelor acestora. Pentru oamenii de bun simmț, însă, balotagiile sunt dovada neîndoioasă că cetățenii au putut să-și exercite, în deplină libertate, dreptul de vot, așa cum nu au putut s’o facă sub ministeriatul de interne al d-lui Marghiloman la 1911. D. V. G. Morțun a vecrhiat personal ca acest drept cetățenesc să nu fie știrbit de nici un fel de ingerințe și ordinele ministrului de interne au fost cu sfințenie executate de către organele administrative, cari au veghiat numai la menținerea ordinei publice. S’au făcut alegeri libere, fiindcă opera mare de reforme care se pregătește nu trebuia pătată cu urîtele moravuri electorale, reînviate de d. Marghiloman la 1911 și practicate de fruntașii conservatori ebi.E ftins aceste alegeri. Convorbiri artistice înființarea unei Opere române „încercările neserioase compromit ideia înființărei operei române. NE SPUNE UN DISTINS MUZICANT Romînii evit pășiri călătoare. In această obișnuință e ceva bun și e ceva rău, ca în fabula limbilor lui Esop, pentru că «plimbîndu-se prin țări străine. Romînii au prilejul să vadă feluritele obiceiuri, «aspectele diverse ele civilisațiilor bătrîne, și chipul cum acolo se respectă ce treime respectat: arta, religia, sau demnitatea omenească. Dar im aceste călătorii — și aci e «partea rea — se perde ceva din românismul nostru. Românii nu sunt ca Englezii sau ca Francezii, cari văd lumea cu ochii lor, și se întorc acasă la ei iubind și mai mult ceea ce au. Iată dece ori de câte ori amint că prin țări străine «se fac sforțări pentru a aduce aminte Românilor că sunt Români, și ori de câte ori se pune la dispoziția lor mijlocul de ași aduce aminte de ortodoxie, deși sunt în țări catolice, ne simțim foarte măguliți și foarte încântați. Așa suntem acuma, față de adresa pe care contele Giuseppe Talleviei președintele comitetului crucei roșii italiene, și membru al comitetului casei ortodoxe, din Sauremo, ne-o trimete. Aflăm din această comunicare cum că în Sauremo vin anual peste 500 de romîni ortodoxi, și că construirea unei biserici ortodoxe acolo va fi deci cu atît mai bine venită, și cu atîta mai de lăudat aceia ce au luat inițiativa construcției. Biserica rusă-ortodoxă din Sauresmo este astăzi definitiv clădită. ,Ea e situată în cel mai frumos cartier al noului oraș, în vecinătatea principalelor oțeluri, de gara, la câțiva pași de liniile tramvaiului, și la cîteva minute distanță de orășelul Ospedaletti, reședința de iarnă a unei numeroase colonii rusești. Construcțiunile în frumos stil bizantin, sunt de o eleganță și de o ușurință din cele mai armonioase. In spatele bisericei și clopotniței, este presbiterul, înalt de două etaje și cuprinzînd șase camere de locuit, din care două pentru preot, una pentru paracliser, două pentru secretar, una ca o cancelarie și bibliotecă. Biserica și presbiterul sunt încălzite central, luminate cu electricitate și înzestrate cu conductă de apă și telefon. . Solemnitatea sfințirei a avut loc la 9 ore de dimineață, în ziua de Crăciun ortodox, cu concursul autorităților diplomatice și eclesiastice, cu autoritățile administrative locale și a delegatului guvernului italian, în prezența coloniilor rusești, din Sanremo“. Dar această frumoasă inițiativă ne aduce aminte de alte biserici ortodoxe din alte orașe. Cea din Baden © cea mai frumoasă, cea din Paris — orașul unde vin anual aiii în Romîni este departe de a fi demnă de luxul, de bogăția cu «oare nu fălim Im Pana. La Bruxelles biserica greco-rusă, e situată în etajul II al unei case înghesuite și uniforme cum sunt toate în Bruxelles» și în special în cartierul Ixelles, unde se află mica biserică. Oare ortodoxii nu găsesc ei că ar fi demn și lăudabil de a avea biserici îngrijite, cari să vorbească străinilor despre buna lor stare? Oare numai croitoresele și modistele să aprecieze este de bogată o țară „eminamente agricolă“? Simple întrebări!... Alesereöt fier Carp și HotorescD O LĂMURIRE NECESARĂ PENTRU PRESA CONSERVATOARE Ziarele conser mtoare și în deosebi ,JSpoca,“ discutînd alegerea d-lui P. P. Carp la balotagiul din Vaslui, se interpațînează să susțină că fostul șef al conservatorilor nu a fost ales prin concursul partidului național-liberal, după cum d. Maiorescu nu ar fi fost ales în aceleași condițiuni la București. Înțelegem și apreciem nevoia pe care o simte presa conservatoare să mascheze înfrîngerea în alegeri a partidului pe care-l susține, bătînd monedă de succes chiar cu binevoitorul sprijin al unei imaginațiuni bolnăvicios desvoltată. Am înțelege, în cele din urmă, ca presa conservatoare să bată monedă de succes chiar inventînd imposibilul. Nu pricepem, însă, să se conteste evidența, care are marele cusur de a se impune până și celor de perfectă rea credință. Ori, evidenta este că d-lui Carp partidul liberal nu s-a opus contracandidat nici la primul și nici la al doilea scrutin; — acesta e fapt. Atunci cum se poate insinua că nu s'a sprijinit de partidul liberal candidatura d-lui Carp ? Același fapt s’a petrecut la București, unde nu s’a opus contra-candidat d-lui Titu Maiorescu, asigurindu-i-se o alegere, din care fără această atitudine binevoitoare a partidului liberal, „Epoca“ și celelalte ziare de aceiași nuanță politică nu ar fi avut prilejul să tragă concluziile unui succes pentru partidul conservator. Presa conservatoare, dacă tine să bată cu orice preț monedă de succes electoral din aceste alegeri generale, să inventeze alte motive, mai puțin categoric desmințite de realitatea elocventă a faptelor. De altfel suntem gata sfiîi servim noi un asemenea motiv: alegerea în Cameră a celor 9 (nouă) conservatori fată de 167 aleși ai partidului national-liberal. Ar fi un motiv în nota favorită a presei somermtoay ----------- 1 ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană, la pagina III ......... Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV Incerti și reclame pagina III linia .......................... 50 bani 80 bani 2 Lei Pentru ministrul Instrucției Situația celor 600 Invățători-ajutori definitivi Cu datorii egale, el cer drepturi egale cu ceilalți învățători Scrisoarea unui învățător ajutor definitiv S’a, zis, și ca drept cârâit: Invâțămintul nostru n’iare destule «școli rurale »ori să cuprindă pe toți copiii țărei, că «nu aveau destui învățători , că programele «nu «mai corespund timpuluii, că «școala «terebue pusă pe «aibțe baze,— că am sfârșit, invățămînitxâ moatra are nevoie de reorganizare. Si._ eachTűHire, în prima linie, s’a «pornit a se_ inființa noi școli pregătitoare de învățători, «școli normale complecte ori <nium«aâ cu «ultimele clase «în care să se primească absolvenți de «liceu sau de gimnaziu, «citnd secțiuni real-normal» pe «lângă «finele din gimnaziile noastre. Aceste «toate iasă «alături «și «în acelaș «timp cu votarea «unui «însemn«a t fond pentru «clădiri de noi școli rurale. *In <tan«te s’a tfăruit «sau este ipe cale de a se face ceva bun, în vederea noilor așezări a necesităților. Chiar miedob«estda salariului âaivățătoresc n’a rămas neatinsă cu de *eî«tB relativ vorbind, pentru că s’a văzut în ultimul timp «însemnătatea «ce aceasta «prezirută pentru viitoarea «moralului numitului «corp. Un singur lucru însă, o singură chestiune pare că «totuși nu a reță«mult și nu a atras îndeajuns de convingător «atențiunea organelor noastre superioare chemate la o «înfăptuire deplină a operei de reorganizare a acestui învățămint primar. E vorba de situația învățătorilor ajutori titulari definitivi, cari se știe că au obținut «acest examen «conform art. 55 «și 56 «din lege, Iacui «altă cu toți învățătorii sau instituitorii noștri «absolvenți de «școală «normală, dar cărora încă nu li «s’a dat formal dreptul să se știe «și să «e vadă învățători «lesăvîrșit. Și nu e deloc vorba a«ea «de vre-o plată materială directă a muncii cinstite, «conștiintecioase a acestor oarãmeni, cit mai cu seamă de răsplata, aceea morală, pe care este necesar să o aibă „învățătorul“ pentru însăș interesele ufterioare ale învățământului unde «simt înglobați, și ca o recompensă «a sacrificiului lor de sine ,timp de 10—15 ani «și «mai bine în serviciul exclusiv afi. «școalei imoporane. Pe de altă parte este știut că „învățămintea stă in strinsă «legătură cu personalitatea invatuitorului : „învățătorul este sufletul ișcoailei“. Or, ce stere sufletească se trează unui „învățător“ prim faptul tăigăduirei unor drepturi legitime câștigate ? Din ce fel de suflet are să dea el astfel de suflet învățământului ? Recunoașștem, firește, toate necesitățile și ne bucurăm sincer din a«drncul inimei când vedem «că conducătorii noștri «își dau seama de nevoile poporului «și în consecință iau măsurim în primul rând, alături cu armata, să«sporească numărul «mijloacelor prin cari să do«bîmim numărul de învățători «trebuincioși. Este de notat «însă, «că ceea ce va fi să obițisnem pentru nevoile «șopailei prin«noile școli normade și acele «s&efcrimi de pe lingă gimnazii, «aceasta va fi chestia do yăitor, că odi«că de-abia peste «cel puțin 7—8 sau 10 ani de zile vom putea, prin aceste amiloaee, să zicem că «am început ,să ne apropiem de cifra «numărului »dobit de învățători. Pe cindim realitate, în prezent, avem încă de discernut sau de revăzut și asupra chestiun oei după care se recrutează azi un bun comun«gent de învățători alături de urnnaâiști, pe cari îi legăm de invatiamint legal sub aceleași condiții, — „învățătorii «ajutori“. Privită la suprafață, «chesbia, ar părea «oare «am chesuie mărunt Ai, — «ales dacă cineva «ar cădea ispitit s’o judece după titulatura nenorocită a ■ega-yaamsta a cuvîntului „ajutor“. Judecată însă, inimid, cîîă uaSnslai ne de principiu! Regalitătei ca« Im datorii egale» drepturi egale și npor duși de criteriul pus în premiză, a nume că „învățământul nostru n’are astăzi destui învățători“ chestia apare cu totul altfel. Se va vedea de oricine că acești învățători au dres*» zori deplin câștigate prin toate fesnÖ* feile câte omienește s’au putut pupe și că numai din o simiplă scăpare din vederea ilegei au avut să euifere ei nedreptății, oara le-au suferit. Cu adevărat, din toate punctele dat vedere, cifra de aproape 800 de învătătători de aceștia „ajutori“ consacrați -neram învatämilatorul definitivnu va putea apare nimănui .În cantitate neglijabilă, ei din contrai tocmai un număr apreciab de foste cari au fost tistat contându cat folos și demn. nui Est-art © -Ia* wiwiere* golurilor prea mari din învățămînti un ude -le-asa cerat -si le cerem, fără mici o exceptie, almesade și devotament în carieră. Trebuese dar neapărat comptați și de formă, — căci de fapt aînt, —din cadrele respective cu toate drepturile, după cum au, și duc toate greutățile și datoriile «arierei, învă» tătorești îmbrățișate de eî. Ne aflăm în epoca îmbimiMităției Joi* stării morale și materiale «tuto* lipsa ferestelor de slujbași ai țârei. Ne găssim, în special, to ajunul modific cărei și reorganizarei tarătjtmîn iscit* îmi mostra și ase cu vine deci sa aaa «gîndime n tot din aldinsial », cu stat interesul și la © bestia «ceasta a în* vățătorilor-ajutori definitivi, o__ cbest © pe cît de dreaptă pe «lîA de tanportantă din punct de vedere al intereselor superioare «te tavăta* mifutorii elamentari. Pitacă: „Talieniționosam&Sâapek deponent neonafinam“. , STANCU AI.EXANDRESCU. înv. ajutor definitiv ifîs Iisus la cinema Una din casele «mari de cinematografie din Franța, care editează filme îngrijite, «și face chiar operă de educație «prin «redarea scenelor instructive și educative, a avut ideea îndrăzneață de a reconstitui sfînta și marea «drama a «lui Iisus «din Nazareth. Acest film,«omte fingrijist își eu multă grijă de culoare locală «alcătadit, a venit și la mai, unde va ruda pe diferite scene a «diferitelor» săli de cinema din Capitală. Provincia îl «va cunoaște «ceva mai târziu, dar îl va cunoaște. Fără reticențe și menajamente ne pronunțăm contau unui atare spectacol, ori «efit de îngrijit ar fi alcătuiit, ori «cit de respectuoasă ar fi carsa de editară în confecționarea acesttui film. Și«ne îngăduim opoziția contra unui atare spectacol pe motivul că «nimic nu e mai dăunător apoteozei «și legendei divine decît «amestecul ei a«n omeneștile distracții «și «în pământeștii» (pri o««în pări. Renan a fost considerat ca unul din cei mai mari vrăjmași ai religiei, el care era deist, pentru că «a făcut «din fiul Măriei, un om mare. Odată ce dispare aurora mistică, atana«sfera «de irealitate «și de mister, din jurul lui Iisus, evident că religiozitatea eu fără, scade și e pe punctul adâspirie cu desăvîrșire, căci nimic nu susține credința decit ridicarea emitetelor dincolo de mieimele zilei, «gâ dincolo de actualitate. Și acuma să revenimi la filmul lui Iisus din Nazareth. Ne aflăm într’o sală obscură, pe ale cărei «pereți s’au prins «atâtea reclame de a lui Prime» și Max Linder, ne găsim într'o sală unde de obiceiu «publicul a trecut prin senzațiile capturărei lui Nick Winter, unde a «pactipitat pontam aventurile lui Fantomas, ale AIortului ce trăește“ și oile „Fecioarei Văduve“ și î«n această sală impregnată de atâtea aminttiri puțin pioase, drama cea mai sfîntă și istoria «cea «mai indemnăitoare la jertfă» a jertfitului fără pereche», rulează în fața ochilor putini cucerni ei ai «copiilor și «ai frivolelor persoane venite într’o după «amiază liberă ca să și omoare timpul sau a-și da o Stranlnire „«galantă“... Î3«i pe „ecran“ rulează cea maiergnduitoare legendă care a «purificat Pletele lumea de «atâtea mii de ani! Petronius. SCOȚIENE Forme si reforme In urma succesului pe care la repurtat în alegeri, partidului liberal nu-i mai rămîne decit să facă formele șî reformele. Colosali Există în capitală societatea „Colosal". Ar fi de dorit ca în ea să se înscrie toți conservatorii, în urma succesului colosal de la alegeri! Scoțiania Horaiul se siriluiaäi imonL in occident Bisericele ortodoxe Cu prilejul construirei aceleia din Sauremo De cităva vreme se discută cu multă aprindere, — mai cu seamă în rândurile muzicanților direct interesați—, ideia reînființărei unei opere române. ■ Ideia s’a ventilat. «î prin presă și putem anunța că anume «personalități marcante, cari au cuvînt în conducerea treburilor «statului, ce gîndesc serios la realizarea acestui ideal. Dacă însă idea de « «se înființa o operă națională românească, prinde din ce în ce mai mult teren, încercările ce se fac, de unele persoane, fără o suficientă pregătire pentru a se dovedi că suntem apți pentru a înființa o trupă de operă romană, sau mai bine zis felul puțin serios cum se produc aceste încercări, «nu fac decît să compromită ideia. Acest lucru reese destul de evident din următoarea convorbire pe care am avut-o cu un distins muzicant de la noi. — Mă întrebi ce cred despre înființarea unei trupe române de operă. Natural că nu mai poate încăpea nici un fel de discuție asupra înființărei unei atari instituțiuni. Cînd ungurii au o admirabilă trupă națională de operă. Bulgarii de asemenea, noi cari avem un Conservator care de aproape o jumătate de veac, a produs elemente de o incontestabilă valoare artistică, cînd cîntăreți de ai noștri au purtat cu față în străinătate numele de român, — e rușine sa nu avem încă o operă romînă. Este absolut necesară o trupă de operă romînă și ea se va înființa, trebue să fie înființată. Să nu se uite însă minerit, de data aceasta opera romînă trebue să se așeze pe temelii solide. Instituțiiunea trebuește să fie clădită temeinic pentru ca să nu se mai repete ceea ce s’a petrecut cu încercările de pînă acum, cari toate au dat faliment. Opera romană trebuește «lansată deodată în mare, bârne și «solid «rgalnizată, și aceasta n’o «poate face de cit statul care trebue să sprijine și să patroneze instituțiunea, încercările anemice de a se înjgheba o operă rorofină «su «fac decil sa compromită «ideia fia amsamblul ei. Astăzi nu mai ,putem merge pe dibuție, trebue să pornim drept la țintă. Spectacolele de operă cu elemente pur românești, organizate «de persoane fără o pregătire suficien tă în această direcție; ca elem«ente chri nu urmăresc decât ideia de a-și «hm un «plasasttemt eumvermhi într’o eventuală organizație mßefeaä d«e otriv&, ffică atei » preocupiare artj«d= că și fără miei o pregătire, an pot avea alt rezultat decât să omoare © cm pdilud îmn felse. di apoi, ce urmăresc «cești intre*, primători ? Să dovedească că aveau elemente suficiente pentru crezaretA unei opere romane ! Dar bine Unamai elementele pe cari ci le exhibează, dovedesc contrariul. — De ce ne-om ascunde dupa din act ? In tară, în momentul de fată, nu există decât trei sau patru elemente capabile pe care s-ar putea compta între eventuala organizare a unei opere române. Dar bine, îmi veți eice, dacă nu avem elemente, — eu ce să Infűit«țăm operamente romînești avem, dar ela nu sunt aci la noi. Neavind ce facă în țara lor, rătăcesc prin târî străine. Aceste elemente trebuesc strimite în patrie, iar talentul lor pus la contribuție în interesul cultural ar rei. Acum citea timp un artst lun’d, d. Corfescu a întocmit un memoriu pentru înființarea unei opere ro Hmine iar la sfîrșitul acestui memoriu iublica o listă interminabilă de © cîntăreți români. Ei bine, dacă, du șinele de tenori și de prima done arătate de d. Corfescu. le-ai mine la cumina, nu ști# zău, dacă ar rămîne, trei sau patru elemente solide și pregăt ite pritru o operă. Mai zilele trecute, am văzut prin ziare că directorul unei școale particutare de muzică pregătește cîte ua spectacole de operă românească. M-am întrebat atunci: cu ce el&emente ? Am cercetat, și am aflat din afară de o cântăreață cm un nu rad ceva mai cunoscut, nu are nici un alt cântăreț mai răsărit și bine închipuiți-vă un spectacol de operă , înjghebat în asemenea condițiuni . Acești domni, se vede, nu se gîmdesc că pentru ideia înjghebărei w unei opere române trebuește *acerstul și opinia publică ? Cu ce impresie pleacă spectatorul dela o reprezentație de operă dații cu elemente cum dă D-seu ! Nu pleacă, el cu convingerea că nu, avem posibilitatea înființărei unui opere române ! Sa se abandoneze încercările rioase. Să nu se mai amestece M treabă cei ce n’au nici cbenigreat nici pregătirea si nici posibilitate de a face ceva folositor. Asemenea încercări desanm temp pe cei ce ar avea intențiefi bune!“. Asupra acestei chestiuni vom r-g* veni. ^ C. St. — FcsC 1 neagăt ce f?