Viitorul, martie 1914 (Anul 8, nr. 2176-2205)
1914-03-02 / nr. 2176
ABONAMENTE In țară ........on an 18 Lei .................... pease luni 9 Lei In străinătate .... nn an 30 Lei ............... erase luni 18 Lei Abonamentele incep la 1 $1 ÎS ale fiecărei luni REDACȚIA ȘI ADMINISTRA hA 56 CALEA VICTOrIa—STRADA ACADEMIEI 17—BUCUREȘTI REDACȚIA: TELLFOH 13/47 ADMINISTRAȚIA: TELEFON 22/39 MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o collană în pagina III ........... 50 bani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV .....................80 bani Ingerii și reclame pagina III linia ................................ 2 Lei Pyminteft a H«H<e IOtV E3 analat —Wfa 2*76 bani MANEVRELE „CERCETASILOR In America mai mult ca în alte părți ideile noni prăsesc un puternic © eon. Astfel și „boy-smouthismul a prins rădăcini în tineretul american care e dispus pentru orice atunci cind e vorba de dezvoltarea trupului și cultura sufletului. Ilustrația noastră reprezintă scene luate de la primele manevre ale „cercetașilor“ din Statele Unite, manevre cari au fost urmărite cu mult interes de autoritățile militare. Boyseonthii s’au dovedit soldați admirabili. Famei și fete au luat parte la Manevrele acestea sunt numai o lătare a activitătei bouseouthilor, pregătirea de războiu nu trebue uitată. Dar în acelaș timp, sufletul e educat și viața de campanie, trăită în comun face pe individ să simtă binefacerile altruismului. La noi în țară se pun acum bazele instituției „Cercetașilor“. Să sperăm că in curînd vom putea marca rezultate frumoase, exerciții, fie între rânduri fie la serviciile sanitare. Rleserice comunale din capitală CANDIDAȚII PARTIDULUI NATIONAL-LIBERAL Colegiul I In ziua de 9 Martie BRATIANU VINTILA, fost primar al Capitalei. DUMITRESCU PROCOPIE ION fost primar al Capitalei. ROBESCU F. CONST., fost primar al Capitalei. SAITA G. ION, președintele comisiunei interimare. PETRESCU E. EMIL, fost prefect al Capitalei. HALACEANU, C., inginer, fost director la ministerul industriei și comerțului. CONSTANTINESCU - LUCACI 1., preot profesor. IOANIN N. GEORGE, comerciant, membru al camerei de comerț. MIHAILESCU N., profesor, fost director al liceului Matei Basarab. I VELCESCU DANCU, comerciant, fost consilier comunal. , BURCUȘ STEFAN, arhitect. DOBRESCU RADU, profesor secundar. I DONESCU G. ALEXANDRU, avocat, fost ajutor de primar. I SCUPIEVSCHY LUCIAN, dr. fost inspector sanitar al Eforiei Spitalelor Civile. PASCU TH. CEZAR, avocat, fost avocat al statului. STOIANOVICI I., dr. medic primar de spital. Colegiul IÍ In ziua de 11 Martie TARUȘANU PANDELE, fost președinte al consiliului tehnic superior. PAUNESCU ILIE, dr. chimist. DUMITRESCU-MILITARI I., comerciant, membru al camerei de comerț. IONESCU-BRAILA D., avocat, proprietar. NEGOESCU ION, proprietar. CRIHAN ALEX., avocat, fost secretar general al primăriei Capitalei. FILIPESCU D. MIȘU, comerciant. MINCIULESCU IORDACHE, comerciant. POPOVICI TITU, fost magistrat fost avocat al primăriei Capitalei. . MANOLESCU VASILE, farmacist. MACEDONESCU G., proprietar. STEFANESCU C., proprietar, GRIGORESCU SAVA, fost consilier comunal. MATEESCU - CAPETINEANU 1., avocat, GEORGESCU ALEX., tipograf.xx REVIZUIREA CONSTITUȚIEI Rapoartele citite Corpurilor legiuitoare Corpurile legiuitoare au ascultat eră citirea rapoartelor privitoare la propunerile de revizuire a Constituției. Raportor al Senatului a fost d. N. N. Săveanu, iar raportorul adunărei Deputaților a fost d. Const. Stere. Ambele rapoarte sunt o expunere clară și irefutabilă a necesitatei de a se precede la o reformă economică și la una politică pe calea unei modificări în punctele cerute a pactului nostru fundamentali. Raportul d-lui C. Stere nefiind încă tipărit, ne rezervăm a-i face «mai tîrziu analiza cuvenită, căci nu voim să ne bizuim numai pe ce memoria a putut retine din citirea acestuni document. In schimb avem sub ochi, gata tipărit, raportul d-lui N. N. Săveanu. El excelează prin acea sobrietate de etil care face farmecul vorbirei și scrisului d-lui N. N. Săveanu. Raportorul Senatului expune în mod luminos argumentele care militează în favoarea revizuirei constituționale proectată. In ce privește reforma agrară, d. N. N. Săveanu învederează în chip fericit nu numai necesitatea socială, ci și necesitatea sufletească de a se împroprietări țărănimea pe cît mai mari întinderi de pământ. Pământul, zice Senatorul de Putna, fiind mărginit și neputînd răspunde la toate nevoile esențiale și permanente ale unei Națiuni, trebue ca cel puțin elementul carre constitue baza Națiunnei să aibă stimulentul sufletesc de a se ști stăpîn pe pământul pe care îl lucrează. La această situațiune nu se poate ajunge decit prin exproprierea unei părți din acea proprietate rurală care, prin întinderea ei prea mare, a pierdut posibilitatea de a-t și îndeplini funcțiunea socială. Această expropriere nu poate privi decît acele prisosuri de proprietate cari, constituind o hipertrofie a marei proprietăți, dau raporturilor noastre agrare un caracter de imienitate și de umitiiate permanentă. Relevând indirect atitudinea conservatorilor cari combat cu înverșunare exproprierea proprietăților particulare consimțind în schimb la exproprierea așezămintelor de binefacere, d. N. N. Săveanu învederează contradicția unui partid care spălă proprietatea cu funcțiune individuală, deci egoistă, — pe când cea cu caracter altruist o jertfește cu ușurință, deșii știe bine că exproprierea pe calea ordinară a bunurilor de mină moartă va deschide o serie resfîrșită de procese intentate de moștenitorii testatorilor pentru călcarea disipozițiunilor testamentare. D. N. N. Săvean nu mai relevează că împroprietărind cât mai mulți țărani, li se insuflă acestora simțul de răspundere și de demnitate, întărindu-li-se în acelaș timp, simțul patriotic. O țară, ca să-și asigure ziua de mâine, se exprimă în chip fericit raportorul Senatului, nu are nevoie numai de spuști, care se pot procura cu sacrificii bugetare, el are nevoie mai ales de suflete calde și entuziaste gata oricînd s’o apere. Cr aci ara pot ajunge țările alcătuite din iloți. . Cu aceiași putere de argumentare d. N. N. Săveanu învederează și necesitatea revizuirei electorale. Cu cifre convingătoare d. N. N. Săveanu arată cum actualele colegii electorate nu mai corespund situației politice din țară, cum un număr considerabil de cetățeni capabili să participe la viața publică, nu încap în cadrul regimului electoral in vigoare și cum în deosebi țărănimea către a dovedit un avînt patriotic și o maturitate cetățenească ce au uimit lumea, trebue chemmtă la viața publică. Lărgind dreptul de vot, egalîindu-1 prin unificarea colegiilor de azi, se va crea o largă pătură electorală, în stare să reziste aotiunei nefaste a guvernelor freie. Un colegiu mare va face cu neputință clientelele politice și va așeza la baza partidelor lupta de principii. Lărgirea dreptului de vot va aduce în acelaș timp ordine în Stat, fiindcă numai cel exclus de la viața politică e accesibil curentelor revoluționare sau e îndemnat, de nemulțumirea lui, să aștepte totul de la Stat, pe cînd, avîmd dreptul de vot, el știe, că poate dobindi prin el insuși ceia ce îi se cuvine in mod legitim. Am făcut un palid rezumat al documentatului raport al d-lui N. N. Săveanu a cărui citire a produs o adâncă impresie asupra Senatorilor. Raportul d-lui N. N. Săveanuu, care, nu ne îndoim, va fi încuviințat din întregime de Maturul Corp, e primul act prin care Senatul Romîniei declară necesitatea revizuirei constituționale reclamată de interesele superioare, de conservațiune și siguranță ale Neamului Romînesc. Țăranii voeiblomlGft CE AUDE PREFECTUL DE PRAHOVA IN TIMPUL UNEI INSPECȚII Spiritele cari au rămas la faza clișeelor învechite susțin că țărănimea înainte de a fi chemată la viața politică trebue să fie destul de pregătită sufletește pentru a înțelege nevoile statului și îndatoririle ei. Dar sunt cite-va fapte concrete cari dovedesc că, deși vitreg tratată, deși cu un număr de școale insuficient, țărănimea printr’um instinct înăscut și printr’un atavism de cultură politică ,a știut să se ridice pînă la o maturitate ce cinstește rassa noastră. Țăranii nu au precupețit jertfele cînd a fost vorba de apărarea țarei. Aceasta o știm în mod recent Dar și în manifestările pașnice, țăranii dovedesc înălțimea lor intelectuală. Avîntul obștiilor de arendare și de cumpărare, și perfecționările agricole ce ei le aplică, — tot ca și marii proprietari — pe pământurile lor, arală că țăranii nu sunt nici refractari cui turei, nici înnapoiați. Iar încrederea ce au arătat’o față de medici, în tâmpiie proibaterei holerei este un frumos exemplu de civilizație, din care țăranii altor state ar fi avut ce să învețe. Interesant este și faptul că țăranii sînt acuma lacomi de cultură. Primul cuvînt cu care ei întîmpină pe prefecți în inspecții este acesta: „Faceți-ne școală”! Prefectul de Prahova, d. Demetrescu Agraru, a fost unul din acești demnitari ai țărei, cari au primit plîngerile de felul acesta, cele mai înălțătoare și mai frumoase ce se pot auzi de către un imn român. Și se mai vorbește de puțina maturitate politică și civică a țărănimei noastre! ■ —xxț——— SCOȚIENE Un mare orator D. Luca Elefterescu a afirmat în parlament că în alegeri au votat fi morți încetați din viață. Cel puțin să fi votat vii încetați din viață sau morții vii. Păziți văl * Cetățeni, păziți vă căci vă amenința o primejdie. O. Alex. Marghiloman se prezintă la brațul d-lui Griguță în alegeri. ■Are bulevarde și alte neplăceri sentimentale nu se plănuesc. Scott - Cia PARTIDUL HATIOHAl-LIBERAL In veăerea alegerilor comunale din Capitală O MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA IN SAIA. „DACIA" în ziua de Duminecă 2 Martie 1914, ora 2 d. a. VA TINE Isprăvile făcute la primăria Capitalei de d-nii Mateke Dobrescu și Grigore Cantacuzino și pagubele pricinuite comunei de foștii primari conservatori sînt numeroase și foarinsemnate. Pentru ca să le enumerăm pe toate ne-ar trebui un volum. De aceea le dăm aci pe rînd, fiecare in parte. Vom da azi ceea ce s’a făcut, sub cei doi primari conservatori, în chestiunea localului de primărie, cu întocmirea picaaterilor, cu dărâmarea vechiului local și cu construirea baracelor de la Sf. Vineri, în care se află instalate birourile centrale ale administratiunei comunale. ♦ Planurile pentru noul palat comunal s’au început la 1899, sub primariatul d-lui Delavrancea, cînd s’a făcut un contract cu regretatul arhitect I. Alincu, pentru întocmirea unui ante-proiect, însărcinare pentru care i s’a plătit atunci 85.000 lei. Al doilea contract s’a făcut sub primărialui d-lui Matake Dobrescu, cu d. arhitect Antonescu, căruia i s’a dat pentru întocmirea ante-proeictului suma de 104.900 lei si 90 bani. In acest timp s’au urmat tratative cu arhitectul Minau, pentru renunțare la contractul său, fapt pentru care primăria a mai dat 80.000 lei. După moartea arhitectului Minau, moștenitori săi au dat în judecată primăria Capitalei, cerind o despăgubire de 500.000 lei, pentru că s’a înlăturat primul contract. Așa că, pînă aci primăria, gratie nechibzuinței si incapacitatea fostului primar conservator, d. Matake Dobrescu, a cheltuit respectabila sumă de 219.900 lei, fără să poată avea un proiect definitiv de lucrări pentru noul palat comunal. Iar pe deasupra tuturor acestora, primăria Capitalei a mai rămas și cu un proces de jumătate milion în spinare. Aceasta, fără să mai punem și sumele cheltuite dela 1899 încoace, cu procese și avocați, pentru apărarea intereselor comunei. Aceasta este una din isprăvile d-lui Matake Dobrescu. * A doua bătae de joc a acestui nefast primar conservator, pentru avutul comunei, a fost cu dărîmarea vechiului local al primăriei. Fără să aibă foaidul necesar pentru începerea lucrărilor și fără să aibă măcar planurile definitive pentru noua clădire a palatului comunal, «!.] Mataehie Dobrescu a împrăștiat birourile în toată Capitala și a scos la licitație dărîmarea vechiului local. Prima licitație s’a ținut la 6 Iunie 1912, drul s’au ticluit asa lucrurile nicit să nu se prezinte nici un concurent. D-nul primar Dobrescu a chemat apoi, la 13 Iunie, prin comunicare personală, șapte antreprenori ca să oferteze. Aceștia însă nu se înțelesese între dîtișii, așa că s’au luat la ceartă și era aproape să se ia și la bătae. Ofertele lor au fost deci respinse. La 26 iunie, cînd s’a făcut o nouă licitație, tovarășii s’au înțeles și au prezentat o singură ofertă, semnată de d-nii Nae Purcărașu, Mihalache Ion, A. Georgescu, M. Mihăescu și P. Cristescu. Oferta acestora era de 93.000 lei pe cari îi dădeau primăriei, cu condiție să dărîme localul și să ia din sir tot materialul. O a doua ofertă a fost a d-lui Craja, care dădea comunei 35.000 lei în aceleași condiții vii. D-nul .Matakhe Dobrescu, sub pretext că d. Gr aja nu va putea termina lucrările de dărîmare la ziua fixată ( se grăbea fostul primar, ca și cum era să înceapă chiar de a doua zi noua clădire) a aprobat oferta tovarășilor, păgubind și aci ei muna cu două mii de lei. Contractul s’a făcut pe numele unuia din tovărășial lui Purcăraru. Din vînzarea materialului, tovărășia, in care erau amestecați si unii consilieri comunali, a realizat peste 100.ö0li lei, împrejmuirea locului s’a făcit prin bună înțelegere, dar nu se stie nici cit a costat nici cine a executat lucrarea [UNK] Dela dărîmarea vechiului local al primăriei, adică de aproape doi ani, serviciile comunale sunt împrăștiate în zece părți ale Capitalei. Nu insistăm asupra greutăților pe cari le întip pină slujbașii și mai ales publicul din această cauză. Chiriile plătite de primărie pentru aceste servicii se plătește Casei lucrărilor și pentru imobilele comunei) se urcă la suma de 57.300 lei pe an. In afară de această sumă, s-au mri cheltuit 30.000 cu instalarea serviciilor. Baracele construite tot, jurul școamlei general Adrian din fața bisericei Sf. Vineri, unde se află instalată administrația centrală, au costat pînă acum rotunda sumă de 300.000 lei. Aceste baroce mi sînt înct terminate complect. ^ Săracele d-lui Grigore dan făcut zine, căci sub prknasiatul d-sale s’au început, sînt cu totul mnealurimre locuibile, mi se pot încălzi iarna și sînt pline de insesimlă. Acestei havere amenință ip «nod grav sănătatea slujbașilor și prezintă o mare primejdie de incendiu. . Acum, dacă ar fi să socoim toată cheltuelile făcute pînă acum de conservatori cu chestiunea localului primăriei Capitalei, ajungem la următoarele rezultate: -i Chiriile de doi ani pentru serviciile primăriei 1Î4A,9 lei, cheltuelile de instalare St.6 £ 8 bd, costul baracelor 300.090, suma dată arhitectului Minen pentru ante-proiect del plan al viforului palat comunal 115.900 lei, suma dată d-lui arhitect Antonescu pentru acelaș scop 104.009 lei 90 bani. Total general S64.560 lei 90 bani. Plus proceent de 500.000 lei intentat primăriei de moștenitorii Mimeni Sicu, toate că conservatorii au cheltuit această coloniia sumă, n’ar veni încă nici măcar un proiect definitiv de planuri pentru palatul comunal. . Acestea sunt numai o parte din lăsprăvile d-lor Matake Dobrescu și Grigore Cantatacuzino. cit timp a pistat. în fruntea primăriei Capitalei« GH. BIJATEȘ » Risipa de la comună CHESTIUNEA localului primăriei O cheltuială zadarnică de peste 660.000 lei ISIRĂTOR D-LOH MATAKE DOBRSSCA ȘI ERIMRE CIVITACOZIO. — PLMORHE EHTBO NODI LOCAL—PRIMĂRIA BAGATA IMTE’UN PROCES DE 500.000 LEI DĂRÎMĂREA VECHIULUI LOCAL—ÜT AO COSTAT SOOILS BARACS NOTE Viitorul Capitalei In ajunul alegerilor comunale este oportun să ne gindim la cea ce se poate face pentru cetățeni, la ceace s’a putut realmente face pentru ei aiurea» pentru ca viața orășenească să reprezinte condiția unui progres. Marile orașe ale apusului sunt depozitarele artei. Muzee și săli de spectacole; se pun la dispoziție pentru cultura generală; străzi și construiri de piețe se fac pentru ca orășenii să aibă un permanent mijloc de educare estetică; băi publice și populare, mari artere de comunicație; parcuri și grădini bine amenajate; mijloace de transport, elbine, construire de locuințe igienice; iată în rezumat ceea ce s’a făcut în occident pentru viața cetățenească. O bună parte din gospodăria orașului București mu a fost ceea ce trebuia să fie, și nu o singură edilitate a uitat îndatoririle ei pentru buna stare a cetățenilor. Dar noua administrație comunală va face pentru estetica și igiena orașului-metroipolă, ceea ce cu toții lor MU. Și avem siguranța că va realiza acest progres deoarece neîndoiosește că legile ei regulamenele din trecuta gospodărie comunală au fost începutul modernizărei Capitalei: Construirea parcului Ioand, măsurile de pavare și întrețineere a periferiei, aparijinea parcurior publice, întemeierea unei rețele de tramvaie efțrene, grija de sănătatea publică prim controlul riguros al debitelor, toate aceste măsuri dovedesc o concepțiune modernă realivă la viața unui oraș mare. Orașele de astăzi aurat o emblemă de sinteză vie a progresului social. Bucureștii nu trebue să facă excepție de la această regulă comună. Petronius ..Pgfrlscr g-Ial gr. Ccnlucnzíno Un nou act ofcial dovedește furtul ADMINISTRATORUL DE PLASA VRÂND SĂ APERE PE FOSTUL PRIMAR AL CAPITALEI FACE DOVADA FURTULUI Cititorii cunosc în ce constă afacerea pietrișului furat, din ordinul d-lui Griguță Cantacuzino, fost primar al Capitalei, de pe șoseaua Ciocănești din județuil Ilfov, și duc la o proprietate a d-sale. De asemenea cititorii emnosc, din detaliile publicate de noi, chipul cum d. Griguță Cantacuzino, a un citit pentru a scăpa de grava acuzațiune ce plana asupra d-sale. "Trebue însă să constatăm un lucru: la toate arătările și acuzațiunele noastre precise, bazate pe acte oficiale, d. Griguță Cantacuzino n’a îndrăznit să sufle un cuvînt de desmdințire. De altfel mici nu putea s’o facă, întru cît faptele imputate sînt riguros exacte. D. Griguță Cantacuzino însă, pentru ca să înșele opinia publică, a crezut că se poate dezvinovăți întru câtva,puîernd prim „Epoca“, procesul verbal al d-lui cap. T. Robescu, aftaministratorul plășei Buftea, proces-verbal despre care am vorbit în ultimul nostru articol, privitor la această chestie, care însă a fost dresat, exact două lumi, după ancheta întreprinsă de șeful postului de jandarmi din Buftea. Dacă analizăm însă acest procesverbal și îl punem în concordanță cu fapele, constatăm imediat că adiministratorul de plasă Robescu, nu apără pe d. Griguță Cantacuzino, ca „funia pe spirizura’t“ Intr’adevăr, ce spune administratorul Robescu, în procesul său verbal dela 12 Iunie 1912, deși furtuil se săvârșise în noaptea de 30 Aprilie 1912 . După ce arată că s’a transportat la punctul de pe șosea de unde se prettindea(?!) că s’a furat pietrișul, spune: „Trecîrd la conacul moșiei care este pe șoseaua Ciocănești-Gara am găsit că se construește o cisternă cu rezervoțiu de sticlă pentru vin și că la această construcție se întrebuințează beton. Pentru facerea acestui beton s’a adus o cantitate de pietriș, ce este depozitat în trei grămezi și anume: O GRAMADA MARE DE PIETRIȘ MURDAR SI AMESTECAT CU NISIP SI PAMÎNT, o altă grămadă de pietriș dat la ciur și o a treia de pietriș alb curat. Prin urmare, o primă afirmațiune gravă. Administratorul Robescu constată ca a găsit la conacul moșiei d-lui Griguță Cantacuzinio, între alt pietriș destinat clădirii, ce se făcea acolo, „o grămadă ni""' de pietriș amestecat cu pămînt asip“. De um de putea proveni această „grămadă mare de pietriș“ decit de C«șoseaua județului. O altă afirmație ne Sosit agravătă pentru d. Griguță Cantacuzino, din procesul-verbal al admainistmastorului Robescu, e următoarea: in privința urmelor de grapă 0, știe că Primăvara se fac făgașe mari pe șosele și pentru a sparge aceste făgașe oamenii curței au put grăpile de fier cu colții în sus precum și tăvălugii pentru a sparge făgașele“. . .i Care nea sä wrA, admirat miorail Robescu, afirma că, omnoim d-lui Griguță CambadKsinQ, au grăpat șoseaua. Mă rog, cu a cui autorizațiv« me s’au dedat la aceaotă îndetotmâchie oamenii fostului primar al Ga» pdtaiieiî Serviciul teshnific al jude»țului, îm sarcina căruia, cade grijă și întreținerea șosetelor din județ, fusese avizat de această lucrare? Cu ce drept și-au percuis oamenii d-n lui Griguță Cantacuzino să dispue de o șosea județeană ca de UfSS bum al stăpîniului lor? ♦ ^ Afirmatiunea cea mai nostrna învsă, din procesul verbal al adminis*tratorului Robescu este armva* rea: t „Controlînd și registrele de plotiI ale moșiei pentru a vedea DACA S’A CUMPĂRAT CEVA PIETRIȘ DE LA LOCUITORII DIN COSOBA AM CONSTATAT CĂ ÎN ZIUA DE 28 MAI 1912, S’A PLĂTIT LUI DAN RADULESCU 264 lei, costul a 38 metri de pietriș. Această sumă, este prevăzută și în bilanțul ce s ® face la finele fiecărei luni“. i Prin urmare, administratorul Bif* bescu, vrem să afirme că grămada de pietriș „amestecată cu pământ g nisip“, găsită la proprietatea d-lui Griguță Cantacuzino, n’ar fi fost furată de pe șosea ci cumpărată din comuna Cosoba. E Uită însă un lucru de administrămtor de plasă și anume că pietrișul de la Cosoba A FOST CUMPĂRAT în ziua de 28 MAI 1312, pe cînd pie*trișul de pe șosea a fost furat pe noaptea de 30 APRILIE 1912, iar șeful secției de jandarmi, constată existența pietrișului furat de pe șosea, la proprietatea d-lui Griguță Cantacuzino, în ziua de 17 MAI 1912, cu prilejul facerii anchetei. . . Cum poate dar afirma d. adminii#«trator de plasă că pietrișul găsit 1# 17 Mai, era cel cumpărat la~. 28 Mai. Iată dar pe ce se bazează d. Griguță Cantacuzino, pentru a se spăla de rușinea pe «nașă asupra d-safft * " Și acum un ni‘im detaliu, rezultând tot din actele oficiate. < Ce e cu pietrișul eumpărat del# Cosoba de oamenii d-lui Griguță Cantacuzino? * Imediat după an creoî» «etala! ai»