Viitorul, martie 1914 (Anul 8, nr. 2176-2205)

1914-03-23 / nr. 2197

XXI ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Programul noului guvern Italian d­ilHi“j — Cum a fost primit de opinia publică Italiană — f­otofilia, 21 Martie. — Toate ziare­­italiene comentează declarațiile te om­ de primul ministru, d. dra, cu ocazia expunerei pro­feram, ai noului cabinet. In pene­trar, ministrul Salandra are «ne Șîonne presse. Se observă că d. Salandra care in alcătuirea noului minister. S'a j adresat exclusiv la liberalii cari nu au o nuanță nici radicală nici moderată, a ținut din capul locu­­lui, în expunerea programului «gm, să accentueze faptul că noul cabinet e compus din oamenii cari­­ fac parte din diferitele grupări ri­me marelui partid liberal, ceea ce tra­tă că pe cînd pe de-o parte mi­­misterul Salandra nu va căuta­­ sprijinul Extremei stingi, pe de a altă parte, una din urmările de Căpetenie a guvernărei d-lui Sa­landra va fi reconstituirea și în­tărirea marelui partid liberal Ha­lstern. f. Ziarele deci observă că de unde armuirea d-lui Giolitti a țintit tot timpul la formarea unei majori­tăți, cit se poate de împestrițate, care să cuprindă în sînul său de­putați, din toate fracțiunile Came­rei, de la clericali la socialiști re­formiști, de aci înainte se va avea­­ în Camera italiană o majoritate fiomogena, care va contribui la facerea unei deosebiri bine hotărî­­tă între diferitele partide politice, final cu seamă între partidul Ube­­țral constitutional și partidele re­­dacționare (clericali, republicani și Socialiști). Cu toate strălucitele succese parlamentare ale sale—așa feerie ziarul „II Ciornale <T Italia"— ■fie!, și cu noi toată presa indepen­dentă, am învinuit în­totdeauna pe d. Giolitti de a fi contribuit la­ destrămarea partidelor politice i­­­taliene, dărîmînd toate barierele cari despărțeau partidele constitu­­țio­iale de partidele extreme și cău­­tînd să facă din socialiști un fel de proptea a partidului liberal. D. Saladra, prin chipul cum a al­cătuit noul cabinet și prin decla­rațiile ce au ținut să le consfințea­scă în programul său, a arătat că e hotărît să îndrepte această mare greșeală a predecesorului său, re­dând Camerei italiene acea atmos­feră de sinceritate politică ce nu poate ființa fără o deosebire bine lămurită între diferitele partide și o riguroasă economie a forțelor­ parlamentare. Un alt punct din programul d-lui Salandra care a stîrnit aplau­zele deputaților și mulțumirea pre­sei independente este acela care se referă la reformele militare, cari sunt menite să îndestuleze toate nevoile atît din armata na­țională cît și din cea colonială. Ziarul „Popolo Pomana“ crede că deocamdată e suficientă suma de 200 de milioane destinată la îm­bunătățirea artileriei și aeronati­­cei, la complectarea­ previziunilor pentru mobilizare și la facerea noi­lor opere de întăriri atît la gra­niță cât și pe mare. Un pasaj care a fost viu aplat­­nanciară și programul social-eco­nomic al noului guvern, ziarele în general se arată mulțumite de de­clarația că eventualul deficit din exercițiul curent, care va fi prici­nuit de sporul extraordinar de cheltueli, se va repara cu econo­mii. O reformă care este întîmpi­­nată de asemenea cu ochi buni este acea privitoare la asigurarea țăranilor în contra accidentelor muncei și mai cu seamă acea ca­re tinde să prefacă contractul sa­lariatului agricol într-o arendare colectivă a micilor proprietăți, prin ajutorul creditului ce-l vor acorda atît Statul cît și marile institute autonome. Un pasaj care a fost viu aplau­dat, de Cameră e acela prin care ministerul făgăduește că im îm­bunătăți soarta, funcționarilor Statului în raport cu venitul pe care îl aduce Statului exploatarea serviciului respectiv ce le este în­credințat. Se speră apoi că declarația că noul minister va îngriji fără ză­bavă de o îmbunătățire morală și materială a condițiunilor micilor funcționari de la Căile ferate va a­­vea darul de a potoli agitația b­e­feriștilor ce amenința, să degenere­ze în curînd sau într’o grevă­ gene­rală sau într'un obstructionism deopotrivă de supărător atît pen­tru interesele particulare cît și pentru interesele generale. Discursul program al d-lui Sa­landra a fost primit cu căldură de o mare majoritate a deputați­lor prezenți, aproape 400 la număr. (A. T. I.) ---------------exo--------------­DEJUN IN ONOAREA PRIN­CIPIILOR MOȘTENITORI RO­­MINI Tsarsedje Selo, 21 Martie. — La orele 1 ,p. m. a avut loc un dejun imperial oferit în onoarea per­cehei princiare a României și principelui Carol. Au fost invitați toți membri legatiunei României în frunte cu d. Diamandi. PRINCIPELE FILIP DE SAXA COBURG ÎNAINTAT GENERAL Sofia. 21 Martie. — Principele Filip de Saxa-Coburg fratele rege­lui a fost înaintat în gradul de ge­neral de cavalerie al armatei bul­gare. ULTIMA ORA POLITICA sl dorii citire In Comeril Disturs al d-lui V. DUMITRI im SEFUL PARTIDULUI CONSERVATOR­ DEMOCRAT DIN DAMBOVIȚA S’A DECLARAT PARTIZAN HOTĂRÂT AL COLEGIULUI UNIC SSI AL EXPROPRIERE! / Ședi­nta de eli a Camerei a fost foarte interesantă: aproape toată­­ ședința a vorbit d. Vasile Dumi­­­tropol, șeful organizației conser­­vator-democrat de la Dîmbovița, jgi fruntaș al acestui partid. D-l Dumitropol e în­totdeauna interesant. Fără a fi un mare ora­tor, e un „causeur“ plăcut, și are i­arul de a expune atrăgător ches­tiunile pe cari le atinge,­­ Ceea ce caracteriză mai cu seamă însă felul de a fi și de a j vorbi al d-sale este o mare inde­pendență, ceeea ce numește d-sa cu mîndrie lipsa de disciplină pe­­ care o manifestă în toate ocaziile. D-l Dumitropol expune lucru­­rile cu sinceritate, așa cum le ve­­de d -sa, fie că e membru al ma­­­jorităței, fie că e în minoritate. j Și aceasta i-a provocat une­ori neplăceri,—cum a fost chiar în trecuta sesiune parlamentară, cînd această independență a indispus pe d-l Take Ionescu, la care de altfel d-l Dumitropol ține mult. • *<A * t, D-l Dumitropol s’a ocupat mai mult de reforma electorală în dis­cursul de eli.­­ Avînd o veche și bogată activita­te politică, fiind unul din bărbații politici cu reputatiunea de „elec­tor“, d-sa era mai în măsură de­­ Cît mulți să învedereze viciile ac­tualului sistem electoral. Și a făcut-o cu o hotărîre și cu o bogăție de argumente cari i-au atras nu odată aplausele unanimi­­tătei Camerei,— căci reprezentan­ții partidului conservator nu se a­­­flau de față... •s In chip vioi colorat, aducând­­ exemple trăite la tribună d-sa a spus în lumină atît necesitatea de a ne reforma actuala lege electorală, >—isvor de comrupție și de părăsire a intereselor generale— cît și bine­facerile colegiului unic,­­ D-l Dumitropol­e, după d-l dr. Istrati, al doilea fruntaș conserva­­­tor-democrat care, înfrângând disci­plina de partid, s’a rostit pentru colegiul unic,— deci în contra ce­lor două colegii preconizate de d-l Take Ionescu, șeful partidului. A _ * 51 Discuțiunile de la Cameră și Se­­fi­at au pus în evidență faptul in­discutabil că în sînul partidului­­ conservator-democrat există do­uă curente bine definite, în ce privește reforma electorală. D-nii Take Ionescu, P. Missir și Bădă­­trău ș’au rostit pentru cele două teologii, i­ar d-nii Dumitropol, și pr.­ Istrati pentru colegiul unic. d-M­iaumi Higgi, nu e nouă. Sunt an­i de zile ele când d-sa preconizează votul universal, s’au cel puțin o largă reformă e­­lectorală cu colegiul unic și,— d-sa a declarat eri a contribuit în mare măsură ca această chestie să fie introdusă în programul par­tidului conservator-­democrat, „ In ce privește reforma agrară în sine D. Dimitropol a făcut și aci interesante aprecieri și cons­­tatări, isvorîte din același spi­rit larg democratic care a caracte­rizat întreaga-i cuvîntare. D-sa a propus încurajarea for­­mărei obștiilor,—­ cărora să li se acorde personalitatea juridică — și cari să fie provizoriu un mij­loc de trecere a pămînturilor ex­propriate, din proprietatea mare în cea mică, individuală. Prin obștii s’ar obține cultura intensivă și s’ar face educația e­­conomică a sătenilor. In scurt, cuvîntarea d-lui Vasîle Dumitro­pol, ascultată timp de aproape trei ore cu cea mai încordată atenția­­de Adunare, și su­­bliniată cu aplause, a fost acea a unui de­mocrat sincer și a u­­nui bun român. Ea îi face cinste. mir — ■ --------0X0------------------­ Alte știri politice „Conservatorul“ de aseară publi­că următoarele: Azi dimineață s’a întrunit la d-l Alex. Marghiloman comitetul con­sultativ al partidului conservator. S’a cercetat în trăsături generale situația politică astfel cum se în­fățișează după primele întâlniri ce opoziția conservatoare le-a avut în parlament cu guvernul față de re­formele propuse. S’a hotărît să se dea p­es­tend­i • ne cît de mare propagandei con­servatoare ei pimîndu­-se printr’o publicitate largă țărănimei și ale­gătorilor colegiului al 111-lea punc­tele de căpetenie ale programului conservator atît în ceea ce privește chestiunea agrară cît și reforma electorală. S’au discutat și aprobat profele •­te de lege care se vor propune de prietenii noștri în parlament pen­­tru modificarea unor dispozi­țiuni ale legei de procedură electorală spre a se împiedica in alegerile pen­tru Constituantă repetarea inge­rințelor și abuzurilor săvârșite de guvern în ultimele alegeri. Azi dimineață comitetul consul­tativ se întrunește din nou spre a atacată de insu:..nji Durazzo, 21 Martie.­­ După o telegramă insurgenții au sosit azi în fața Koritzei si au atacat ora­șul cu artilerie. O lupătă sângeroa­să a avut loc cu jandarmeria. In ultimele lupte cu insurgenții co­mandantul olandez Simblean a fost unit. Perina ministrului de justiție Mufid bei de la Lilohora a fost je­fuită și arsă de bandele grece. Pa­gubele trec de 200.000 fr. Viena, 21 Martie. — „Corespon­dența Albaneză“ află de la Valona că o mare bandă greacă deghizată și întărită cu soldați greci a atacat Koritza, în mai multe rânduri și cu mare vioiciune. Orașul Koritza este în flăcări. Bandele grece au jefuit Frascati și alte cîteva sate dimpre­jur ; au ars multe case, au ucis un mare număr de persoane; mulți ar fi fost arși de vii în casele lor. -xx- SLEZAK ÎN BUCUREȘTI Stelele vîntului se reîntorc. Sta­giunea de la Metropolitan­ House din New­ York s-a sfîrșit și marii cîntăreți — Carusso, Slezak, Te­trazzini,—vin să petreacă cîteva luni în Europa- vechia Europă ca­re nu poate să-i reție, nu poate să se plătească fabuloasele onoruri cu care i-a deprins America. Slezak, care dm­preună cu Carus­so, este cel mai vestit dintre tenori, se va folosi de această scurtă ședere în Europa ca să facă un turneu, care va cuprinde și Bucureștii. Nu e nevoe să spunem că marele artist primește pentru acest turneu, ono­rarii fantistice. Concertele lui Slezak­ la Ateneu vor avea loc la 19 și 22 Aprilie *și biletele se pun în vînzare cu înce­pere de azi Sâmbătă 22 Martie la Feder. Ultime Informațiuni * O delegațiune de Stu­denți prezentîndu-se as­tăzi d-lui ministru al Jus­tiției spre a-I întreba a­­supra situațiunei studen­tului Vlăndăchescu și anu­me dacă acesta va­ f­i• f»us în libertate­, extrădat sau trimis în judecata tribu­nalului, d. ministru le-a răspuns că nu le poate da nici un răspuns și-l roa­gă chiar să nu insiste. A­­ceasta, pentru că nu vo­­ește ca vorbele sale să fie interpretate într’un sens sau­­ dei­liul, și de­oare­ce înțelege să lase just­­­i­a absolut liberă să ho­tărască. Nu crede insă că mișcările studențești ar fi oportune în această chestiune. * Consiliul comunal din Tîrgu Neamț s’a constituit după cum ur­mează: D. Dimitrie Zamvel a fost ales primar, cu unanimitate de voturi; d. N. Cîmpeanu a fost ales ajutor de primar iar d. V. Scripan a fost delegat­ ca ofițer al stărei civile. Alegerea ca primar a d-lui Zamuel, un distins institutor și fost revizor școlar, este cea mai mare garanție că la primăria din Tg. Neamț se va face, de aci îna­inte, cea mai bună gospodărie co­munală și cea mai cinstită admi­nistrație. Cetățenii se pot felicita, de ad­mirabila alegere pe care au făcu­m­ în persoana acestui cinstit și vred­nic gospodar. * M. S. Regele a lucrat ori îna­inte de amiază cu d. Ion I. C. Bră­tianu, ministru de război. r* „Epoca“ de eri spune că con­siliul de administrație al societă­­ței ,povara­ Călimă­nești“, și în special d-nii Vintilă Brătianu dr. Botescu, s’ar fi îmbuibat din fondurile acestei instituțiuni. Adevărul este că d-lui dr. Bote­scu nu i s’a dat pînă acum nimic pentru munca sa din anul trecut. Și se știe că d-sa muncește, nu glu­mește. In ceea ce privește pe d. Vintilă Brătianu, d-sa n’a luat pînă lemn nici un ban, sub nici o formă, de la societate „Govora-Călimănești“, de cînd există ea-De altfel, despre acest lucru, „Epoca“ s’ar putea informa de la d. dr. Leonte, președintele consi­liului de administrație al numitei societăți și fruntaș conservator. fiți DAVIT PLAT da 101JR Pr. 1.25 LArt RU I AL­b­e­r­e luther * Aflăm cu multă plăcere că d. C. Motaș, profesor la școala su­perioară de medicină veterinară și fost șef al serviciului veterinar din direcția sanitară, care s’a dus de astă iarnă în sudul Franței spre a-și îngriji sănătatea, este ac­tualmente pe deplin restabilit. . Distinsul profesor se va întoar­ce în țară după sărbătorile Paști­lor. * Cercul de studii al partidului liberal își reia ședințele săptăm­îna­­le Mercuri 26 c. ora 5 și juni. seara, cînd d. N. Coculescu profesor uni­versitar își­ va desvolta conferința d-sa­le. „Neajunsurile vechiului stil: propunere pentru înlocuirea lui“. Ordinea în care se va continua a­­ceastă nouă serie de conferințe și chestiunile cari se vor trata se vor anunța ulterior. Amintim că, conferințele Cercu­lui fiind publice, pot asista și per­soane cari nu sunt membrii ai Cer­cului. * Duminecă 23 Martie a. c. ortSI 2 p. m. va avea loc la școala Na. 25 de băeți din calea Grivițri 199 ú treia șezătoare dată de studenta „Centrului studențesc“ sub auspi­cii­le societății de asistentă fizică d morală de sub președinția d-lui Dr. H. Botosan. i Se vor executa bucăți din vioarit și mandolină, se vor recita versuri și monoloage și se va ține o con­ferință ,d­espre asociații“. Va da concurs și corul seminarului central. * Numărul de 15 Martie al revis­tei Cercului de studii P. N. L. „DE­MOCRAȚIA“, are următorul co* prins : N. Gh­. Popovici, Revizuirea Constituției ș­i pădurile României; I. An­ghelescu ; Reorganizarea în­vățământului economic în Romfnia; Ing. C. Hoisescu: Bugete industria­le; A. S. G.t Asupra activității Casei Rurale: Cronicar: Cronica c­litică și parlamentară. FAPTE ȘI DOCUMENTE.­­ Do­uă un an. — Redacționale. RECENZII: S. Stefanescu-Galatu Expansiunea economică a Rond rtiei. — P. Vasilescu: Chestia juri­dică în reforma expropriere!­­j Mircea An­geli­no: La propriété paysanne roumaine et­­ ég álité du parlage succesoral. — Dongta« Knoop: Outlines of Railway Eco­nomies. * 1 Școala de poduri, a luat iniția­tiv­a de a se oficia, un parastas, pentru odihnirea sufletului lui Theodor Răzmeriță, regretatul in­giner, decedat de curînd la Paris. Parastasul va avea loc mim» Duminică 23 Martie la orele W jum. a. m., în biserica Sfinții Voi­vozi din calea Griviței. * La Creditul funciar rural, s’a făcut următoarea mișcare : D. Ion Măldărescu a fost numit secretar, d. avocat Nicolae Gr. Po­­­pescu a fost numit prim ajutor de secretar și d. avocat George Ștefă­­­nescu a fost numit al II-lea ajutor­­ de secretar. i ITon­a ad­ miniistrație comunală Instalarea consiliului companian­ al Capitalei Noul consiliu comunal s’a constituit ori în prezența d-lui ministru de interne. Cuvîntările d-lor V. G. Marian, Emil Petrescu, C. Hălăceanu, Al. Donescu, Vintilă Brătianu, C. F. Robescu, Procopie Dimitrescu și Mihăilescu dri dimineață s’a făcut la primă­ria Capitalei, cu solemnitatea obici­nuită, instalarea și constituirea­­ noului consiliu comunal al Capita­lei. La orele 11 precis, d. V. G. Mor­țun, ministru de interne, a sosit la Primărie, și a presidat această so­lemnitate. In sala de jos a consliului au luat loc consilierii, precum și un foarte numeros public. Printr-o deosebită atențiune, ma­sa la care au luat loc reprezentanții presei a fost așezată în mijlocul se­­mi-cercului ocupat de consilierii co­munali, pînă acuma masa reprezen­tanților presei, era așezată foarte incomod, într’un colț; ziariștii au a­­preciat cu mulțumire această aten­țiune. „ După ce s’a făcut apelul nominal al consilierilor și s’a constatat că sunt de față 30, s’a desemnat pre­ședinte de vîrstă al consiliului, d. C. F. Robescu, fost primar al Ca­pitalei, după propunerea d-lui I. Procopie ,Dimitrescu. D. C. F. ROBESCU, luând loc lân­gă d. ministru de interne, a constatat că, nefiind nici o contestațiune­ sau reclamiațiune asupra alegerilor co­munale, consilierii sunt bine și sta­tornic aleși. D. V. G. MORȚUN, ministru de in­terne declară că, nefiind nici un pro­test asupra alegerei, se­ procedează la depunerea jurământului noilor aleși. Incepînd cu d. Vintilă Brătianu, toți consilierii depun jurământul,— asistați de preotul de la biserica Sf. Vineri,—și rostind următoarea formulă: „Jur credință Regelui, supunere Constituției și legilor țarei, jur spri­jin intereselor comunei, tu Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ In momentul cînd d. Emil Petres­cu, desemnat ca primar al Capita­lei, a depus jurământul, consilierii și publicul i-au făcut o călduroasă manifestatiune de simpatie. In urmă d. ministru de interne V. G. Mortuni a rostit următoarele cu­vinte: „Toate formalitățile fiind îndep­linite, eu declar constituit consiliul comunal. „Vă rog din toată inima ca, în­tr’o strînsă legătură de cuget și de dragoste, să urmați la buna gospo­dărie a acestei capitale, (aplauze). „Luînd pildă dela trecuta admini­strație comunală pe care a avut-o partidul liberal, cu prea iubitul nostru Vintilă Brătianu (aplauze) să vă inspirat­ dela cugetul curat, dela stăruința, dela munca, de la cinstea, de la toată tragerea de ini­mă de bun român pe care dînsul a depus-o în trecuta administrație co­munală a partidului national-libe­ral și să procedați la fel fiind con­vinși, cu toate clevetirii«­ cari »i­e­­și în cale, că adevărul și dreptatea ei întotdeauna învingătoare“. Aplauze prelungite și ovațiuni aț i acoperit ultimele cuvinte ale d-lui ministru de interne. Ifi D­ sa retra­gîndu-se apoi fl. O. F. tot lalîi.Tr IWi mmulem aanelga' filamâildă' EMIL PETRESCU Primarul Capitalei secret, alegerea primarului Capita­lei. D. Emil Petrescu este ales primar al Capitalei cu unanimitatea votu­rilor exprimate, afară de votul d-sa­le. Rezultatul votului e primit cu a­­plauze și ovaziuni cari durează mai multe minute. Noul primar, rostește apoi, în re­zumat, următoarea cuvîntare: Vă mulțumesc foarte mult de în­crederea, pe care mi-ați acordat-o, alegîndu-mă primar al f­apitalei. Nu trebuie să uitați încă că d-voas­­tră ați eșit dintr’o alegere care a avut cel mai stălucit succes. Rezul­tatul acestei alegeri dovedește con­vingerea cetățenilor că la Primăria Capitalei nu trebuie să se facă po­litică, ci gospodărie. De aceea dîn­­șii au respins o listă compusă din oameni politici, și au ales o altă lis­tă de oameni în cari au avut încre­dere că vor face gospodărie harnică și cinstită. (Aplauze). D-sa își exprimă credința că con­siliul va ține seama de toate nevoile Capitalei în general, că va avea în vedere interesele generale, nu pe ce­le personale. Capitala suferă de multe nevoi și un centru, dar mai cu seamă la pe­riferii, cari sunt în așa stare încât nici nu merită numele de oraș. Apă, canal și pavagii. iată cele trei lu­cruri indispensabile cari vor trebui să se facă, pentru ca salubritatea publică să poată exista. Succesul alegerilor se datorește convingerei ș­i speranțelor pe cari cetățenii Capitalei le pun în actua­lul consiliu comunil, un ce nu găsim foșt primari ai Capitalei ca d-nii Procopie Dimitrescu, C. F. Robescu, și Vintilă Brătianu — care, după cum spunea d. ministru de interne, a imprimat administrației comunale caracterul muncii dezinteresata și cinstea abtobă,­­4tam$h Sper, adaugă d. Emil Petrescu, că d. Vintilă Brătianu, are să ne dea sfaturile și concursul său, pentru a putea continua opera începută. Să fim demni de încrederea pe care ce­tățenii au pus-o în noi. Nu mă îndoesc că pentru aceasta vom avea și concursul tuturor d-ni­­lor consilieri. Să lucrăm pentru in­teresele generale ale cetățenilor, și pentru lucrările de edilitate indis­pensabile. Nit încă odată, a terminat de primar, vă mulțumesc pentru alegerea mea în această demnitate. (Aplauze pre­lungite și ovațiuni au acoperit ul­timele cuvinte ale d-lui Emil Pe­trescu). fut Se procedează­­ apoi la alegerea primului ajutor de primar. Cu 28 vo­turi din 30 votanți, fiind două bu­letine albe, d. Const. Hălăceanu e ales prim-ajutor de primar al Capi­talei, D. C. N­ALACEANU, spune, în rezumat, următoarele: Sîn viu recunoscător pentru măr­turia de încredere pe care mi-ați a­­cordat-o. Sunt unul din reprezentan­ții tineretului din acest consiliu, ca atare garanțiile trecutului sunt așa de mici, încât încrederea ce mi-ați a­­cordat-o e cu atît mai prețioasă. Inspirîndu-mă atît din pro­gramul comunal pe cere Vom­ adus la cunoștința alegătorilor, cît și din tradițiunea prHdtului liberal, voiu aplica cu zel toate deciziunile pe cari le veți lua. Cu ajutorul autoritatei și compe­­ti­nț­ei reale a membrilor cari com­pun consiliul comunal, animați de același spirit de solidaritate, sper să facem o administrație care să lase urme, din punctul de vedere al satisfacerei intereselor generale. (A­­plauze prelungite). fit Se procede la alegerea celui de al doilea ajutor de primar. Cu 26 vo­turi este ales d. Alexandru Donescu (vii aplauze). D-sa rostește, în rezumat, urmă­toarea cuvîntare: Vă mulțumesc din tot sufletul pentru marea cinste ce-mi faceți, și pentru încrederea ce-mi acordați. Voiu căuta și de data aceasta, ca și de rîndul trecut, să urmez pilda mai marilor mei și voiu închina toată puterea mai de muncă pentru satis­facerea intereselor ce-mi vor fi în­credințate. Voi căuta să conciliez interesele administrației comunale cu interese­le fie­căruia. Vou face o administra­ție cinstită, nerisipitoare, și așa ca să merit pe deplin încredere ce mi-au acordat-o cetățenii Capitalei și dr voastră. (Aplauze furtunoase și prelungite). După propunerea d-lui primar, sînt aleși, apoi, er ca ofițer al stărei civile, d. Al. Crihan. Ca delegat pentru partea sanitară și salubritatea, publică, d. dr. Lucian Scupiewscki. In comisia licitațiilor d-nii Pânde­le Țărușanu și dr. Păunescu. Suplei aut d. prof. l­ihăilescu. In ambiiul la administrat*, al soc. tramvaelor comunale, d-nii C. F. Robescu și Țărușani L. supleant d. dr. Stoianovici. In soc. locuințelor ieftttve d-nii Ioanin și I. Negoescu, censor, Suple­ant d. Sava Grigorescu. La Casa Lucrărilor orașului, d-l Burcuș. La casa de ajutor a meseriașilor, d. Al. Georgescu. In comisia bugetară: d-nii C. F. Robescu, Vintilă Brătianu și I. G. Saita. In comisia financiară: d-nii C. F. Robescu, I. Procopie Dimitrescu, Ioanin și I. G. Saita. In comisia tehnică d-nii V. Bră­tianu, Țărușanu și Burcuș. In comisia administrativă d-nii: Titu Popovici, Iomescu-Brătila, C. Ștefănescu și Dancu Velcescu. In comisia pentru biserică și școa­lă: Părintele Constantinescu-Lucaei, prof. Mihăilescu, R. Dobrscu și Ma­il­on­escu. In comisia sanitară d-nii dr. Sto­ianovici, dr. Păunescu și V. Mano­­lescu, farmacist. AL. G. DONESCU Al V-lea ajutor de primar In consiliul de administratii al Teatrului Național, d. Cezar Pascu. D. VINTILĂ BRATIANU, luînd apoi cuvîntul, spune că e convins că e interpretul întregului consiliu și de acord cu d. primar, ca să se cea­ră complectarea legei în ce priveș­te descentralizarea comunală, pen­tru ca administrația să fie cît mai apropiată de cetățeni. Pentru ca în vii­tor diferitele în­sărcinări să nu se dea în vederea u­nor anumite persoane, ci numai pen­tru servicii, d-sa propune ca să se intervină la ministerul de interne pen­tru ca să se permită ca comuna Bu­curești să aibă­­ mai multe ajutoaire de primari, la trecut emum asm M aju­toare de primari. Prin legea năto# lă aceste funcțiuni s’au suprimat ei s’au redus la trei, din cari um d­ 1 ofițer al stărei civile. Pentru ca necesitățile servicii­lor să se împlinească nu în vederea per­soanelor, ci în acelea ale serviciul­lor, rugăm pe­­ primar, zice d. Bră­tianu, să ceară ministerului de in­­terne, să admită ca consiliul să de­lege cste un ajutor de primar pe lângă­ fie­care sector, unde se va con­centra activitatea viitoarelor pri­mării. D-sa mai roagă ca ori­ce însărci­­nare permanentă ce se dă consilie­rilor, să fie dată prin consiliul co­munal pentru ca să știe cetățenii, ce se face cu banii lor. Ori­ce altă însărcinare lăturalnică să fie supri­mata. (aplauze). I­. I. PROCOPIE DUMITRESCU propune ca d. primar să intervie la ministerul de finanțe, pentru ca un inspector financiar să constate sta­rea în care se găsesc finanțele co­munei, pentru ca publicul întreg să aibă cunoștință de starea în ca­re precedenta administrație a lăsat orașul. D. C. F. ROBESCU se asociază la această propunere, fugind ca la lu­crări să ia parte și trei consilieri comunali. D. PROF. MIHĂILESCU, în nu­mele consilierilor, exprimă princi­piul de care să se călăuzească con­s­ hui: „sunți îmbunătățiri, pe urmă înfrumusețări“. D-sa aduce elogii d-lui Emil Pe­­trescu și spune că modul cum a comnns consiliul, e o garanție că se va crea o tradiție de muncă și de cinste la administrația comunei Bu­curești. (aplauze). D. EMIL PETRESCU exprimă sentimentele sale de gratitudine pentru cuvintele d-lui Mihăilescu. In ce privește propunerea d-lui Vintilă Brătianu, ea e împărtășită și de d-sa. E timpul ca administra­ția comunală a Capitalei să fie îm­părțită, în ce privește serviciile, în diferite primării de periferie. Se vor face deocamdată trei oficii de stare civilă, pentru populația margi­nașe, lucru care va fi o ușurare a locuitorilor de la periferie, (aplau­­se). Conducerea sectoarelor o vor a­­vea trei ajutori de primari aleși din sînul consiliului, (aplause.) Deasemenea aprobă propunerea d-lui Procopie-Dumitrescu, căci ce­tățenii trebuie să știe cum s’au chel­ i­tuit banii comunei, și dacă li s’au dat altă destinație de cît cea care trebue. . . .1 D-sa constată că administrația co­­munilă cea ro­uă se prezintă sub­ cele mai bune auspicii, nu, mulțu­mind din nou pentru onoarea ce £ s’a făcut, declară ședința închisă. Ședința s’a ridicat la orele 12 și jumătate. MIR: ........... i1 -XX -Un bus! poetului St» o» Iosif Suma 81» urmă (ei țmM É 1

Next