Viitorul, martie 1914 (Anul 8, nr. 2176-2205)
1914-03-23 / nr. 2197
XXI ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice Programul noului guvern Italian dilHi“j — Cum a fost primit de opinia publică Italiană — fotofilia, 21 Martie. — Toate ziareitaliene comentează declarațiile te om de primul ministru, d. dra, cu ocazia expunerei proferam, ai noului cabinet. In penetrar, ministrul Salandra are «ne Șîonne presse. Se observă că d. Salandra care in alcătuirea noului minister. S'a j adresat exclusiv la liberalii cari nu au o nuanță nici radicală nici moderată, a ținut din capul locului, în expunerea programului «gm, să accentueze faptul că noul cabinet e compus din oamenii cari fac parte din diferitele grupări rime marelui partid liberal, ceea ce trată că pe cînd pe de-o parte mimisterul Salandra nu va căuta sprijinul Extremei stingi, pe de a altă parte, una din urmările de Căpetenie a guvernărei d-lui Salandra va fi reconstituirea și întărirea marelui partid liberal Halstern. f. Ziarele deci observă că de unde armuirea d-lui Giolitti a țintit tot timpul la formarea unei majorități, cit se poate de împestrițate, care să cuprindă în sînul său deputați, din toate fracțiunile Camerei, de la clericali la socialiști reformiști, de aci înainte se va avea în Camera italiană o majoritate fiomogena, care va contribui la facerea unei deosebiri bine hotărîtă între diferitele partide politice, final cu seamă între partidul Ubețral constitutional și partidele redacționare (clericali, republicani și Socialiști). Cu toate strălucitele succese parlamentare ale sale—așa feerie ziarul „II Ciornale <T Italia"— ■fie!, și cu noi toată presa independentă, am învinuit întotdeauna pe d. Giolitti de a fi contribuit la destrămarea partidelor politice italiene, dărîmînd toate barierele cari despărțeau partidele constituțioiale de partidele extreme și căutînd să facă din socialiști un fel de proptea a partidului liberal. D. Saladra, prin chipul cum a alcătuit noul cabinet și prin declarațiile ce au ținut să le consfințească în programul său, a arătat că e hotărît să îndrepte această mare greșeală a predecesorului său, redând Camerei italiene acea atmosferă de sinceritate politică ce nu poate ființa fără o deosebire bine lămurită între diferitele partide și o riguroasă economie a forțelor parlamentare. Un alt punct din programul d-lui Salandra care a stîrnit aplauzele deputaților și mulțumirea presei independente este acela care se referă la reformele militare, cari sunt menite să îndestuleze toate nevoile atît din armata națională cît și din cea colonială. Ziarul „Popolo Pomana“ crede că deocamdată e suficientă suma de 200 de milioane destinată la îmbunătățirea artileriei și aeronaticei, la complectarea previziunilor pentru mobilizare și la facerea noilor opere de întăriri atît la graniță cât și pe mare. Un pasaj care a fost viu aplatnanciară și programul social-economic al noului guvern, ziarele în general se arată mulțumite de declarația că eventualul deficit din exercițiul curent, care va fi pricinuit de sporul extraordinar de cheltueli, se va repara cu economii. O reformă care este întîmpinată de asemenea cu ochi buni este acea privitoare la asigurarea țăranilor în contra accidentelor muncei și mai cu seamă acea care tinde să prefacă contractul salariatului agricol într-o arendare colectivă a micilor proprietăți, prin ajutorul creditului ce-l vor acorda atît Statul cît și marile institute autonome. Un pasaj care a fost viu aplaudat, de Cameră e acela prin care ministerul făgăduește că im îmbunătăți soarta, funcționarilor Statului în raport cu venitul pe care îl aduce Statului exploatarea serviciului respectiv ce le este încredințat. Se speră apoi că declarația că noul minister va îngriji fără zăbavă de o îmbunătățire morală și materială a condițiunilor micilor funcționari de la Căile ferate va avea darul de a potoli agitația beferiștilor ce amenința, să degenereze în curînd sau într’o grevă generală sau într'un obstructionism deopotrivă de supărător atît pentru interesele particulare cît și pentru interesele generale. Discursul program al d-lui Salandra a fost primit cu căldură de o mare majoritate a deputaților prezenți, aproape 400 la număr. (A. T. I.) ---------------exo--------------DEJUN IN ONOAREA PRINCIPIILOR MOȘTENITORI ROMINI Tsarsedje Selo, 21 Martie. — La orele 1 ,p. m. a avut loc un dejun imperial oferit în onoarea percehei princiare a României și principelui Carol. Au fost invitați toți membri legatiunei României în frunte cu d. Diamandi. PRINCIPELE FILIP DE SAXA COBURG ÎNAINTAT GENERAL Sofia. 21 Martie. — Principele Filip de Saxa-Coburg fratele regelui a fost înaintat în gradul de general de cavalerie al armatei bulgare. ULTIMA ORA POLITICA sl dorii citire In Comeril Disturs al d-lui V. DUMITRI im SEFUL PARTIDULUI CONSERVATOR DEMOCRAT DIN DAMBOVIȚA S’A DECLARAT PARTIZAN HOTĂRÂT AL COLEGIULUI UNIC SSI AL EXPROPRIERE! / Ședinta de eli a Camerei a fost foarte interesantă: aproape toată ședința a vorbit d. Vasile Dumitropol, șeful organizației conservator-democrat de la Dîmbovița, jgi fruntaș al acestui partid. D-l Dumitropol e întotdeauna interesant. Fără a fi un mare orator, e un „causeur“ plăcut, și are iarul de a expune atrăgător chestiunile pe cari le atinge, Ceea ce caracteriză mai cu seamă însă felul de a fi și de a j vorbi al d-sale este o mare independență, ceeea ce numește d-sa cu mîndrie lipsa de disciplină pe care o manifestă în toate ocaziile. D-l Dumitropol expune lucrurile cu sinceritate, așa cum le vede d -sa, fie că e membru al majorităței, fie că e în minoritate. j Și aceasta i-a provocat uneori neplăceri,—cum a fost chiar în trecuta sesiune parlamentară, cînd această independență a indispus pe d-l Take Ionescu, la care de altfel d-l Dumitropol ține mult. • *<A * t, D-l Dumitropol s’a ocupat mai mult de reforma electorală în discursul de eli. Avînd o veche și bogată activitate politică, fiind unul din bărbații politici cu reputatiunea de „elector“, d-sa era mai în măsură de Cît mulți să învedereze viciile actualului sistem electoral. Și a făcut-o cu o hotărîre și cu o bogăție de argumente cari i-au atras nu odată aplausele unanimitătei Camerei,— căci reprezentanții partidului conservator nu se aflau de față... •s In chip vioi colorat, aducând exemple trăite la tribună d-sa a spus în lumină atît necesitatea de a ne reforma actuala lege electorală, >—isvor de comrupție și de părăsire a intereselor generale— cît și binefacerile colegiului unic, D-l Dumitropole, după d-l dr. Istrati, al doilea fruntaș conservator-democrat care, înfrângând disciplina de partid, s’a rostit pentru colegiul unic,— deci în contra celor două colegii preconizate de d-l Take Ionescu, șeful partidului. A _ * 51 Discuțiunile de la Cameră și Sefiat au pus în evidență faptul indiscutabil că în sînul partidului conservator-democrat există două curente bine definite, în ce privește reforma electorală. D-nii Take Ionescu, P. Missir și Bădătrău ș’au rostit pentru cele două teologii, iar d-nii Dumitropol, și pr. Istrati pentru colegiul unic. d-Miaumi Higgi, nu e nouă. Sunt ani de zile ele când d-sa preconizează votul universal, s’au cel puțin o largă reformă electorală cu colegiul unic și,— d-sa a declarat eri a contribuit în mare măsură ca această chestie să fie introdusă în programul partidului conservator-democrat, „ In ce privește reforma agrară în sine D. Dimitropol a făcut și aci interesante aprecieri și constatări, isvorîte din același spirit larg democratic care a caracterizat întreaga-i cuvîntare. D-sa a propus încurajarea formărei obștiilor,— cărora să li se acorde personalitatea juridică — și cari să fie provizoriu un mijloc de trecere a pămînturilor expropriate, din proprietatea mare în cea mică, individuală. Prin obștii s’ar obține cultura intensivă și s’ar face educația economică a sătenilor. In scurt, cuvîntarea d-lui Vasîle Dumitropol, ascultată timp de aproape trei ore cu cea mai încordată atențiade Adunare, și subliniată cu aplause, a fost acea a unui democrat sincer și a unui bun român. Ea îi face cinste. mir — ■ --------0X0------------------ Alte știri politice „Conservatorul“ de aseară publică următoarele: Azi dimineață s’a întrunit la d-l Alex. Marghiloman comitetul consultativ al partidului conservator. S’a cercetat în trăsături generale situația politică astfel cum se înfățișează după primele întâlniri ce opoziția conservatoare le-a avut în parlament cu guvernul față de reformele propuse. S’a hotărît să se dea pestendi • ne cît de mare propagandei conservatoare ei pimîndu-se printr’o publicitate largă țărănimei și alegătorilor colegiului al 111-lea punctele de căpetenie ale programului conservator atît în ceea ce privește chestiunea agrară cît și reforma electorală. S’au discutat și aprobat profele •te de lege care se vor propune de prietenii noștri în parlament pentru modificarea unor dispozițiuni ale legei de procedură electorală spre a se împiedica in alegerile pentru Constituantă repetarea ingerințelor și abuzurilor săvârșite de guvern în ultimele alegeri. Azi dimineață comitetul consultativ se întrunește din nou spre a atacată de insu:..nji Durazzo, 21 Martie. După o telegramă insurgenții au sosit azi în fața Koritzei si au atacat orașul cu artilerie. O lupătă sângeroasă a avut loc cu jandarmeria. In ultimele lupte cu insurgenții comandantul olandez Simblean a fost unit. Perina ministrului de justiție Mufid bei de la Lilohora a fost jefuită și arsă de bandele grece. Pagubele trec de 200.000 fr. Viena, 21 Martie. — „Corespondența Albaneză“ află de la Valona că o mare bandă greacă deghizată și întărită cu soldați greci a atacat Koritza, în mai multe rânduri și cu mare vioiciune. Orașul Koritza este în flăcări. Bandele grece au jefuit Frascati și alte cîteva sate dimprejur ; au ars multe case, au ucis un mare număr de persoane; mulți ar fi fost arși de vii în casele lor. -xx- SLEZAK ÎN BUCUREȘTI Stelele vîntului se reîntorc. Stagiunea de la Metropolitan House din New York s-a sfîrșit și marii cîntăreți — Carusso, Slezak, Tetrazzini,—vin să petreacă cîteva luni în Europa- vechia Europă care nu poate să-i reție, nu poate să se plătească fabuloasele onoruri cu care i-a deprins America. Slezak, care dmpreună cu Carusso, este cel mai vestit dintre tenori, se va folosi de această scurtă ședere în Europa ca să facă un turneu, care va cuprinde și Bucureștii. Nu e nevoe să spunem că marele artist primește pentru acest turneu, onorarii fantistice. Concertele lui Slezak la Ateneu vor avea loc la 19 și 22 Aprilie *și biletele se pun în vînzare cu începere de azi Sâmbătă 22 Martie la Feder. Ultime Informațiuni * O delegațiune de Studenți prezentîndu-se astăzi d-lui ministru al Justiției spre a-I întreba asupra situațiunei studentului Vlăndăchescu și anume dacă acesta va fi• f»us în libertate, extrădat sau trimis în judecata tribunalului, d. ministru le-a răspuns că nu le poate da nici un răspuns și-l roagă chiar să nu insiste. Aceasta, pentru că nu voește ca vorbele sale să fie interpretate într’un sens sau deiliul, și deoarece înțelege să lase justia absolut liberă să hotărască. Nu crede insă că mișcările studențești ar fi oportune în această chestiune. * Consiliul comunal din Tîrgu Neamț s’a constituit după cum urmează: D. Dimitrie Zamvel a fost ales primar, cu unanimitate de voturi; d. N. Cîmpeanu a fost ales ajutor de primar iar d. V. Scripan a fost delegat ca ofițer al stărei civile. Alegerea ca primar a d-lui Zamuel, un distins institutor și fost revizor școlar, este cea mai mare garanție că la primăria din Tg. Neamț se va face, de aci înainte, cea mai bună gospodărie comunală și cea mai cinstită administrație. Cetățenii se pot felicita, de admirabila alegere pe care au făcum în persoana acestui cinstit și vrednic gospodar. * M. S. Regele a lucrat ori înainte de amiază cu d. Ion I. C. Brătianu, ministru de război. r* „Epoca“ de eri spune că consiliul de administrație al societăței ,povara Călimănești“, și în special d-nii Vintilă Brătianu dr. Botescu, s’ar fi îmbuibat din fondurile acestei instituțiuni. Adevărul este că d-lui dr. Botescu nu i s’a dat pînă acum nimic pentru munca sa din anul trecut. Și se știe că d-sa muncește, nu glumește. In ceea ce privește pe d. Vintilă Brătianu, d-sa n’a luat pînă lemn nici un ban, sub nici o formă, de la societate „Govora-Călimănești“, de cînd există ea-De altfel, despre acest lucru, „Epoca“ s’ar putea informa de la d. dr. Leonte, președintele consiliului de administrație al numitei societăți și fruntaș conservator. fiți DAVIT PLAT da 101JR Pr. 1.25 LArt RU I ALbere luther * Aflăm cu multă plăcere că d. C. Motaș, profesor la școala superioară de medicină veterinară și fost șef al serviciului veterinar din direcția sanitară, care s’a dus de astă iarnă în sudul Franței spre a-și îngriji sănătatea, este actualmente pe deplin restabilit. . Distinsul profesor se va întoarce în țară după sărbătorile Paștilor. * Cercul de studii al partidului liberal își reia ședințele săptămînale Mercuri 26 c. ora 5 și juni. seara, cînd d. N. Coculescu profesor universitar își va desvolta conferința d-sale. „Neajunsurile vechiului stil: propunere pentru înlocuirea lui“. Ordinea în care se va continua această nouă serie de conferințe și chestiunile cari se vor trata se vor anunța ulterior. Amintim că, conferințele Cercului fiind publice, pot asista și persoane cari nu sunt membrii ai Cercului. * Duminecă 23 Martie a. c. ortSI 2 p. m. va avea loc la școala Na. 25 de băeți din calea Grivițri 199 ú treia șezătoare dată de studenta „Centrului studențesc“ sub auspiciile societății de asistentă fizică d morală de sub președinția d-lui Dr. H. Botosan. i Se vor executa bucăți din vioarit și mandolină, se vor recita versuri și monoloage și se va ține o conferință ,despre asociații“. Va da concurs și corul seminarului central. * Numărul de 15 Martie al revistei Cercului de studii P. N. L. „DEMOCRAȚIA“, are următorul co* prins : N. Gh. Popovici, Revizuirea Constituției și pădurile României; I. Anghelescu ; Reorganizarea învățământului economic în Romfnia; Ing. C. Hoisescu: Bugete industriale; A. S. G.t Asupra activității Casei Rurale: Cronicar: Cronica clitică și parlamentară. FAPTE ȘI DOCUMENTE. Două un an. — Redacționale. RECENZII: S. Stefanescu-Galatu Expansiunea economică a Rond rtiei. — P. Vasilescu: Chestia juridică în reforma expropriere!j Mircea Angelino: La propriété paysanne roumaine et ég álité du parlage succesoral. — Dongta« Knoop: Outlines of Railway Economies. * 1 Școala de poduri, a luat inițiativa de a se oficia, un parastas, pentru odihnirea sufletului lui Theodor Răzmeriță, regretatul inginer, decedat de curînd la Paris. Parastasul va avea loc mim» Duminică 23 Martie la orele W jum. a. m., în biserica Sfinții Voivozi din calea Griviței. * La Creditul funciar rural, s’a făcut următoarea mișcare : D. Ion Măldărescu a fost numit secretar, d. avocat Nicolae Gr. Popescu a fost numit prim ajutor de secretar și d. avocat George Ștefănescu a fost numit al II-lea ajutor de secretar. i ITona ad miniistrație comunală Instalarea consiliului companian al Capitalei Noul consiliu comunal s’a constituit ori în prezența d-lui ministru de interne. Cuvîntările d-lor V. G. Marian, Emil Petrescu, C. Hălăceanu, Al. Donescu, Vintilă Brătianu, C. F. Robescu, Procopie Dimitrescu și Mihăilescu dri dimineață s’a făcut la primăria Capitalei, cu solemnitatea obicinuită, instalarea și constituirea noului consiliu comunal al Capitalei. La orele 11 precis, d. V. G. Morțun, ministru de interne, a sosit la Primărie, și a presidat această solemnitate. In sala de jos a consliului au luat loc consilierii, precum și un foarte numeros public. Printr-o deosebită atențiune, masa la care au luat loc reprezentanții presei a fost așezată în mijlocul semi-cercului ocupat de consilierii comunali, pînă acuma masa reprezentanților presei, era așezată foarte incomod, într’un colț; ziariștii au apreciat cu mulțumire această atențiune. „ După ce s’a făcut apelul nominal al consilierilor și s’a constatat că sunt de față 30, s’a desemnat președinte de vîrstă al consiliului, d. C. F. Robescu, fost primar al Capitalei, după propunerea d-lui I. Procopie ,Dimitrescu. D. C. F. ROBESCU, luând loc lângă d. ministru de interne, a constatat că, nefiind nici o contestațiune sau reclamiațiune asupra alegerilor comunale, consilierii sunt bine și statornic aleși. D. V. G. MORȚUN, ministru de interne declară că, nefiind nici un protest asupra alegerei, se procedează la depunerea jurământului noilor aleși. Incepînd cu d. Vintilă Brătianu, toți consilierii depun jurământul,— asistați de preotul de la biserica Sf. Vineri,—și rostind următoarea formulă: „Jur credință Regelui, supunere Constituției și legilor țarei, jur sprijin intereselor comunei, tu Așa să-mi ajute Dumnezeu!“ In momentul cînd d. Emil Petrescu, desemnat ca primar al Capitalei, a depus jurământul, consilierii și publicul i-au făcut o călduroasă manifestatiune de simpatie. In urmă d. ministru de interne V. G. Mortuni a rostit următoarele cuvinte: „Toate formalitățile fiind îndeplinite, eu declar constituit consiliul comunal. „Vă rog din toată inima ca, într’o strînsă legătură de cuget și de dragoste, să urmați la buna gospodărie a acestei capitale, (aplauze). „Luînd pildă dela trecuta administrație comunală pe care a avut-o partidul liberal, cu prea iubitul nostru Vintilă Brătianu (aplauze) să vă inspirat dela cugetul curat, dela stăruința, dela munca, de la cinstea, de la toată tragerea de inimă de bun român pe care dînsul a depus-o în trecuta administrație comunală a partidului national-liberal și să procedați la fel fiind convinși, cu toate clevetirii« cari »ieși în cale, că adevărul și dreptatea ei întotdeauna învingătoare“. Aplauze prelungite și ovațiuni aț i acoperit ultimele cuvinte ale d-lui ministru de interne. Ifi D sa retragîndu-se apoi fl. O. F. tot lalîi.Tr IWi mmulem aanelga' filamâildă' EMIL PETRESCU Primarul Capitalei secret, alegerea primarului Capitalei. D. Emil Petrescu este ales primar al Capitalei cu unanimitatea voturilor exprimate, afară de votul d-sale. Rezultatul votului e primit cu aplauze și ovaziuni cari durează mai multe minute. Noul primar, rostește apoi, în rezumat, următoarea cuvîntare: Vă mulțumesc foarte mult de încrederea, pe care mi-ați acordat-o, alegîndu-mă primar al fapitalei. Nu trebuie să uitați încă că d-voastră ați eșit dintr’o alegere care a avut cel mai stălucit succes. Rezultatul acestei alegeri dovedește convingerea cetățenilor că la Primăria Capitalei nu trebuie să se facă politică, ci gospodărie. De aceea dînșii au respins o listă compusă din oameni politici, și au ales o altă listă de oameni în cari au avut încredere că vor face gospodărie harnică și cinstită. (Aplauze). D-sa își exprimă credința că consiliul va ține seama de toate nevoile Capitalei în general, că va avea în vedere interesele generale, nu pe cele personale. Capitala suferă de multe nevoi și un centru, dar mai cu seamă la periferii, cari sunt în așa stare încât nici nu merită numele de oraș. Apă, canal și pavagii. iată cele trei lucruri indispensabile cari vor trebui să se facă, pentru ca salubritatea publică să poată exista. Succesul alegerilor se datorește convingerei și speranțelor pe cari cetățenii Capitalei le pun în actualul consiliu comunil, un ce nu găsim foșt primari ai Capitalei ca d-nii Procopie Dimitrescu, C. F. Robescu, și Vintilă Brătianu — care, după cum spunea d. ministru de interne, a imprimat administrației comunale caracterul muncii dezinteresata și cinstea abtobă,4tam$h Sper, adaugă d. Emil Petrescu, că d. Vintilă Brătianu, are să ne dea sfaturile și concursul său, pentru a putea continua opera începută. Să fim demni de încrederea pe care cetățenii au pus-o în noi. Nu mă îndoesc că pentru aceasta vom avea și concursul tuturor d-nilor consilieri. Să lucrăm pentru interesele generale ale cetățenilor, și pentru lucrările de edilitate indispensabile. Nit încă odată, a terminat de primar, vă mulțumesc pentru alegerea mea în această demnitate. (Aplauze prelungite și ovațiuni au acoperit ultimele cuvinte ale d-lui Emil Petrescu). fut Se procedează apoi la alegerea primului ajutor de primar. Cu 28 voturi din 30 votanți, fiind două buletine albe, d. Const. Hălăceanu e ales prim-ajutor de primar al Capitalei, D. C. NALACEANU, spune, în rezumat, următoarele: Sîn viu recunoscător pentru mărturia de încredere pe care mi-ați acordat-o. Sunt unul din reprezentanții tineretului din acest consiliu, ca atare garanțiile trecutului sunt așa de mici, încât încrederea ce mi-ați acordat-o e cu atît mai prețioasă. Inspirîndu-mă atît din programul comunal pe cere Vom adus la cunoștința alegătorilor, cît și din tradițiunea prHdtului liberal, voiu aplica cu zel toate deciziunile pe cari le veți lua. Cu ajutorul autoritatei și competinței reale a membrilor cari compun consiliul comunal, animați de același spirit de solidaritate, sper să facem o administrație care să lase urme, din punctul de vedere al satisfacerei intereselor generale. (Aplauze prelungite). fit Se procede la alegerea celui de al doilea ajutor de primar. Cu 26 voturi este ales d. Alexandru Donescu (vii aplauze). D-sa rostește, în rezumat, următoarea cuvîntare: Vă mulțumesc din tot sufletul pentru marea cinste ce-mi faceți, și pentru încrederea ce-mi acordați. Voiu căuta și de data aceasta, ca și de rîndul trecut, să urmez pilda mai marilor mei și voiu închina toată puterea mai de muncă pentru satisfacerea intereselor ce-mi vor fi încredințate. Voi căuta să conciliez interesele administrației comunale cu interesele fiecăruia. Vou face o administrație cinstită, nerisipitoare, și așa ca să merit pe deplin încredere ce mi-au acordat-o cetățenii Capitalei și dr voastră. (Aplauze furtunoase și prelungite). După propunerea d-lui primar, sînt aleși, apoi, er ca ofițer al stărei civile, d. Al. Crihan. Ca delegat pentru partea sanitară și salubritatea, publică, d. dr. Lucian Scupiewscki. In comisia licitațiilor d-nii Pândele Țărușanu și dr. Păunescu. Suplei aut d. prof. lihăilescu. In ambiiul la administrat*, al soc. tramvaelor comunale, d-nii C. F. Robescu și Țărușani L. supleant d. dr. Stoianovici. In soc. locuințelor ieftttve d-nii Ioanin și I. Negoescu, censor, Supleant d. Sava Grigorescu. La Casa Lucrărilor orașului, d-l Burcuș. La casa de ajutor a meseriașilor, d. Al. Georgescu. In comisia bugetară: d-nii C. F. Robescu, Vintilă Brătianu și I. G. Saita. In comisia financiară: d-nii C. F. Robescu, I. Procopie Dimitrescu, Ioanin și I. G. Saita. In comisia tehnică d-nii V. Brătianu, Țărușanu și Burcuș. In comisia administrativă d-nii: Titu Popovici, Iomescu-Brătila, C. Ștefănescu și Dancu Velcescu. In comisia pentru biserică și școală: Părintele Constantinescu-Lucaei, prof. Mihăilescu, R. Dobrscu și Mailonescu. In comisia sanitară d-nii dr. Stoianovici, dr. Păunescu și V. Manolescu, farmacist. AL. G. DONESCU Al V-lea ajutor de primar In consiliul de administratii al Teatrului Național, d. Cezar Pascu. D. VINTILĂ BRATIANU, luînd apoi cuvîntul, spune că e convins că e interpretul întregului consiliu și de acord cu d. primar, ca să se ceară complectarea legei în ce privește descentralizarea comunală, pentru ca administrația să fie cît mai apropiată de cetățeni. Pentru ca în viitor diferitele însărcinări să nu se dea în vederea unor anumite persoane, ci numai pentru servicii, d-sa propune ca să se intervină la ministerul de interne pentru ca să se permită ca comuna București să aibă mai multe ajutoaire de primari, la trecut emum asm M ajutoare de primari. Prin legea năto# lă aceste funcțiuni s’au suprimat ei s’au redus la trei, din cari um d 1 ofițer al stărei civile. Pentru ca necesitățile serviciilor să se împlinească nu în vederea persoanelor, ci în acelea ale serviciullor, rugăm pe primar, zice d. Brătianu, să ceară ministerului de interne, să admită ca consiliul să delege cste un ajutor de primar pe lângă fiecare sector, unde se va concentra activitatea viitoarelor primării. D-sa mai roagă ca orice însărcinare permanentă ce se dă consilierilor, să fie dată prin consiliul comunal pentru ca să știe cetățenii, ce se face cu banii lor. Orice altă însărcinare lăturalnică să fie suprimata. (aplauze). I. I. PROCOPIE DUMITRESCU propune ca d. primar să intervie la ministerul de finanțe, pentru ca un inspector financiar să constate starea în care se găsesc finanțele comunei, pentru ca publicul întreg să aibă cunoștință de starea în care precedenta administrație a lăsat orașul. D. C. F. ROBESCU se asociază la această propunere, fugind ca la lucrări să ia parte și trei consilieri comunali. D. PROF. MIHĂILESCU, în numele consilierilor, exprimă principiul de care să se călăuzească cons hui: „sunți îmbunătățiri, pe urmă înfrumusețări“. D-sa aduce elogii d-lui Emil Petrescu și spune că modul cum a comnns consiliul, e o garanție că se va crea o tradiție de muncă și de cinste la administrația comunei București. (aplauze). D. EMIL PETRESCU exprimă sentimentele sale de gratitudine pentru cuvintele d-lui Mihăilescu. In ce privește propunerea d-lui Vintilă Brătianu, ea e împărtășită și de d-sa. E timpul ca administrația comunală a Capitalei să fie împărțită, în ce privește serviciile, în diferite primării de periferie. Se vor face deocamdată trei oficii de stare civilă, pentru populația marginașe, lucru care va fi o ușurare a locuitorilor de la periferie, (aplause). Conducerea sectoarelor o vor avea trei ajutori de primari aleși din sînul consiliului, (aplause.) Deasemenea aprobă propunerea d-lui Procopie-Dumitrescu, căci cetățenii trebuie să știe cum s’au chel ituit banii comunei, și dacă li s’au dat altă destinație de cît cea care trebue. . . .1 D-sa constată că administrația comunilă cea rouă se prezintă sub cele mai bune auspicii, nu, mulțumind din nou pentru onoarea ce £ s’a făcut, declară ședința închisă. Ședința s’a ridicat la orele 12 și jumătate. MIR: ........... i1 -XX -Un bus! poetului St» o» Iosif Suma 81» urmă (ei țmM É 1