Viitorul, aprilie 1914 (Anul 8, nr. 2206-2232)

1914-04-01 / nr. 2206

—__XIX ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice rolul Rosatniei in BALCANI trebue să fac un stat puternic și temut Roma, 30 Martie. — Intr-’o carte apărută acuma la Florența, sub­ ti­lul de „Cui-va bărbați politici din vremurile mele“ d. Galati di Riel la, vorbind de recentele primiri po­litice din Balcani, serie: Romînii care stăpînește un port însemna pe Marea Neagră, Constanța, îș întinde comerțul în Mediterană /trebue să fie deci la libera trece­re a Bosforului și a Dardanelelor Pe lingă aceasta, din pricina așe­zărei sale geografice, se află a f amestecată în toate celistiunile ,a 1 privesc Europa centrală și peninsu­la Balcanică. Este prin urmare ci și o verigă de unire între Apus ș Răsărit. Aci scriitorul italian, după­­ ce , reamintit marele rol pe care l-a ju­cat Romînia în războiul de la 1877— 78 și chipul cum a fost răsplătiți pentru purtarea-i vitejească, ur­mează: Cfeul Bulgaria, prin ulti­mele sale mișcări militare, amenin­ță să tulbure echilibrul balcanic Romînia a fost silită să intervii spre a și apăra interesele vitale ș a păstra cumpăna forțelor politi­ce din Balcani. Privirile noastre au urmărit cu dragoste acea oștire latinească, ce călăuzită de vulturii romîni, a por­nit pentru a ocroti neatârnarea , a fost o aspră dojană pentru Euro­pa. Ambasadorii marilor puteri, în siguranța țărei. Purtarea Român­ie trm­incip­ se la Londra, n’au vrut să primească în sinul lor pe împuter­nicirii Statului latin dela Dunăre reînoind greșala comisă, acum 35 de ani, de Congresul din Berlin, care a orânduit soarta popoarelor împotriva voinței lor. Dacă Romînia a bătut zadarnic la porțile palatului Saint-James, ea a știut însă să-i răspundă Euro­pei în chip vrednic de Roma. Arme­­­­le sale războinice i-au deschis ace­le porți cari rămaseră închise îna­­­­intea armelor sale diplomatice.­­ Dacă Italia e interesată la păstra­rea echilibrului balcanic, ea e tot așa de interesată, dacă nu chiar mai mult, la întărirea poporului latin de la Dunăre, căci mai mult decît Germania, Franța sau Anglia, noi italienii cunoaștem mai de a­­proape primejdia slavismului. De aceea Italia trebue să năzu­iască la înălțarea, înflorirea și spo­­rirea romînimei. E interesul nostru ca printre toate Statele balcanice, Statul rom­îni străjerul latinitatei să fie cel mai tare și cel mai de te­mut. (A. T. I*, ORGANIZAREA MILITARĂ A MIRDITILOR Roma, 30 Martie. — Principele Mirdiților, Bib-Doda, a sosit la Du­­razzo, însoțit de 23 de albanezi cari au urmat în Italia cursurile pen­tru elevi-ofiteri. Se crede că cu a­­cești subofițeri, Bib-Doda va înce­pe organizarea militară a Mirditi­­lor. (A.T.I.). ------------- f \ v împăratul Wilhelm va vizita pe Regele Carol ?------­ Viena 30 Martie. — „Neues Wie­ner Tagblatt“ spune că în cercurile diplomatice se afirmă că împăra­tul Wilhelm a r vizita pe Suveranul României la înapoierea sa din Cor­fu. Trecând prin Budapesta, împă­ratul va face o nouă vizită impăra­tului Francisc Iosif. Arhiducele Francisc Ferdinand ar asista la a­­ceastă întrevedere. Programul catolicilor francezi Roma, 30 Martie.­­ Episcopii și arhiepiscopii din Touraine (Fran­ța) au adresat o epistolă colectivă catolicilor francezi, îndemându-i să participe la lupta electorală spre a apăra drepturile lor religioase, întocmind un program, ale cărora puncte de căpetenie ar urma să fie: libertatea cultului catolic, în­­vățămint religios și reluarea ra­porturilor diplomatice între Fran­ța și Vatican. (A.T.I.). SUVERANII RUSIEI LA LI­­VADIA­­ Yalta, 30 Martie.— Suveranii Ru­siei cu țareviciul și fiicele lor au so­sit după amiazi la Livadia. ACCIDENTUL UNOR AVIA­­­­TORI Aspern, 30 Marie.— Aviatorul Bo­urb­­is voind să încerce un parașut a sărit din aeroplanul aviatorului Le­­monier, de la o înălțime de 100 me­trii, parașutul nu a funcționat și Bou­­rb­is a căzut frîngîndu-și ambele pi­cioare și făcîndu-și răni interne. Ae­roplanul perzînd echilibrul, Leimo­­nier a sărit și el din aparat rănitulu­­se grav. Aparatul a fost distrus. CAMPANIA CONTRA D-LUI WOPICKR Sofia 30 Martie.— Cercurile ofi­ciale se arată foarte mirate de cam­pania de difam­isiunea unui ziar a­­merican și mai multor ziare străine contra ministrului Statelor Unite d. Wopicka căruia îi se atribue atitu­dine ce n’a avut-o nici c­ar. D-l Wo­picka a avut la Sofia o atitudine perfect corectă și demnă de reprezen­tantul marei națiuni americane. In cursul ultimei sale ședinți la Sofia, D-sa a fost primit de rege într'o au­diență de o oră și jumătate. (Agen­ția Bulgară). ACCIDENTUL INVENTATO­RULUI FOREST Monte Carlo 30 Martie. — D. Fo­rest, bine cunoscut pentru lucrări­le sale asupra motoarelor cu explo­zie, a făcut azi încercarea unei lun­tre automobile, barca „Gazelle“ s’a cioplit dusă cu violentă de digul de aterizare și din cauza © emoțiunei» d. Forest a sucombat de pe urmele uunei embolii. . --------------—XX——— - ! : Sinuciderea din st­­elvedere Așează pe la orele 10 un domn a­­nume Stefan Caradgea, funcționar comercial din strada Belvedere 23, s-a sinucis trăgindu-și un glonț de revolver în partea dreaptă a piep­tului. Circumscripția a 2 fiind avizată comisarul de serviciu a sosit la fa­ta locului începînd cercetările. Sinucisul e de fel din Brăila. El a lăsat patru scrisori adre­sate familiei și autorităților în ca­re arată că se sinucide din cauza unui amor nenorocit. Sinucisul în stare muribundă a fost dus la spitalul Brîncovenesc. XX­ INFORMAȚIUNI * Cu ocazia sărbătorirei de către presă a d-lui dr. Anghelescu, mi­nistrul lucrărilor publice, asocia­­țiunea internațională a presei din Viena, a trimes d-lui dr. Angelescu următoarea telegramă: D-lui Dr. ANGHELESCU ■? ministrul lucrărilor publice București Uniunea corespondenților presei streine din Viena se asociază cu presa română pentru a exprima o­­magii amicului sincer al presei in­ternaționale. (sl.) Leopold Mandl, președinte. Loris Bresse, vicepreședinte. * D. Em. Costinescu, ministru de finanțe, a admis prin noul bu­get un spor de 110.000 lei la pen­siunile acordate militarilor după legile din 1877—1886 și 1894 prin faptul că mobilizarea din vara a­­nului 1913 a dat naștere la drep­turi ce vor atrage la acest articol un plus de cheltueli.­­ A apărut: „Preuves d’Amour“, o lucrare de mare valoare artistică și literară, datorită d-nei Elena Bacaloglu, dis­tinsa noastră scriitoare. Lucrarea, cu o prefață de Elena Văcărescu, cuprinde și 200 de gra­vuri, minunat reușită. O recomandăm călduros. * D. căpitan Constantinescu V. Ion, din regimentul 4 roșiori, a fost trecut în poziție de retragere, muc DAVIT PLAT da JOURPr. 1.25 AMX RUIAL bere luther * Pe ziua de 1 Aprilie se vor fa­ce importante mișcări în persona­lul superior și inferior din minis­terele de finanțe și lucrări publice. * In urma unui aranjament în­tre „Sindicatul Ziariștilor“ și A­­genția Schulder et C-nne, afișagiul Capitalei a fost trecut de această agenție ziarului „Universul * O ATRACTIE MUZICALA a organizat direcțiunea elegantului Grand Café pentru azi: excelenta orchestră va executa numai arii din Strauss, mîine Marii bucăți alese din cele mai frumoase operete. Astă seară la orele 9 d. Sp. Ia­­cobescu profesor la Academia de comerț "va vorbi la Cercul de studii economice și financiare din Palatul Camerei de comerț despre: Fonduri­le de rezervă în societăți­le anonime. Amintim că conferințele fiind pu­blice, pot asista și persoane mari nu · Medicii veterinari ai județe­lor Argeș, Bacău, Constanța, Dolj, Fălciu, Ialomița, Iași, Ilfov, Me­hedinți, Muscel, Putna, Silistra, Teleorman, Tutova, Vaslui și Vla­­șca, au raportat direcțiunii gene­rale a serviciului sanitar că în a­­ceste județe s-a declarat epizootia de vărsat printre oile locuitorilor la 39 comune cu 451 curți infec­tate cu 5441 cazuri din cari 49 mor­tale, 2442 vindecate și 2950 rămase nevindecate. Față cu numărul ca­zurilor rămase nevindecate s’au luat urgente măsuri pentru com­baterea acestei epizootii.­­ D. Const. Golea a fost confir­mat în postul de primar al orașu­lui Medjidia, iar d. Murat Gh. Ai­, ajutor de primar. * Autoritățile au fost informate că d. Dandrea Joseph René Pierre a fost însărcinat cu conducerea vi­­ceconsulatului francez din orașul Galați. * La ministerul de războiu se lu­crează actualmente la întocmirea tabelurilor de înaintări în perso­nalul civil din acel departament ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie a. c. * D. Gh. Alexandrescu a fost nu­­­mit director al arestului preventiv din Brăila, în locul d-lui Petre Constantinescu, demisionat. * Iar comunele Valea Hagiești-Mariuta și Bercenii-Do­breni din jud. Ilfov, s’a declarat epizootia de febră aftoasă. * Ministerul de războiu a pri­mit demisiunea din armată a d-lui locot.-colonel Moscu Mihail, din regimentul Războeni. * D-nele Ecatherina Gh. Cantacul* zino. Adina Em. Costinescu, Elemi general Perticari, au primit la pre­fectura de Ilfov, următoarele su­me pentru sporirea fondului flotii de război: Pe listele cu No. 6604 și 6605 sub predintate primăriei comunei Dor­marnicu s’a subscris lei 81. Pe lista cu No. 6807 încredințați d-lui C. N. Dușescu, s’a subscris lei 14 b. 50. Pe l­ista cu No. 6808 încredințați d-lui Al. Angelescu, casierul primă­riei Cîmpina s’a subscris lei 6 bani 50. Pe lista cu No. 6809 încredințați d-lui N. Angelescu, secretarul pri­măriei Cîmpina s’a subscris lei 11. Pe lista cu No. 6810 încredințați d-lui T­raian Lambru s’a subscris lei 11 bani 50. Pe lista cu No. 6811 încredința­tă d-lui Șt. Brebeanu, s’a subscris lei 2 bani 50. Pe lista cu No. 6812 încredințați d-lui Tr. Gr. Bunescu s’a subscris lei 3. Pe lista cu No. 6813 încredințați d-lui Iom Matieu din Cîmpina s’a subscris lei 10 bani 50. -----------------XX------------­ N. Georgescu - Ștefănești AVOCAT Specialist în toate afacerile C. FI R. Fost timp de 3 ani funcționar al Contenciosului și însărcinat cu sus­ținerea intereselor c. f. r., pe lungi toate instanțele judecătorești. 32 Bonaparte (Piața Victoriei). Consultații 8—10 dimineața. ULTIMA ORA POLITICA Grupare progresistă conservatoare Marul executiv conservator Demisiile universitarilor conservatori din organizația partidului SOLIDARIZAREA CU d. E. PANGRATTI si UMPI t). Simeon Mehedinți Isi părăsește colegii, fricind fie parisii direcțiuni portidanul Comitetul executiv respinge demisiile Interimarii de la direcțiunea partidului conservator au avut­ alaltă­ ori o foarte neplăcută surpriza, consecință a grabei care au pus-o ca sa considere pe d. E. Pangrati, profesor universitar și fost ministru de lucrări publice, ca demisionat din organizația oficială a par­tidului. D-nii Marghiloman și Ion Lahovary, sfătuiți telegrafic de d. Maiorescu se excludă din partid profesorii universi­tari care au semnat scrisoarea­­protest din ajunul ultimelor alegeri generale, au crezut prudent să reduca măsura a­­ceasta numai la excluderea deghizată a d-lui Pangratti, fâcându'l ast­fel țapul ispășitor al acțiunei comune, întreprinsă de universitari, începînd prin a călca și neso­coti singuri programul parti­dului, era firesc ca interima­rilor dela direcțiunea partidu­lui conservator să le lipsească curajul unei măsuri fățișe con­tra universitarilor conserva­tori. De faci hotărîrea­­ timidă cu excluderea deghizată a d-lui Pangratti, luată în­ nădejdea că efectul acestei excluderi va fi intimidarea și capitula­rea celorlalți universitari con­servatori. Lovitură rău calculată, că­reia universitarii au răspuns și cu demnitate și cu energie. ?­­ * credincioși și convin­gerilor cari au provo­cat scrisoarea din aju­­pul alegerilor generale, credincioși și angaja­mentului luat în comun Domnule Marghiloman Acum două luni, la 30 Ia­­nuarie trecut, am avut onoare să vă adresăm o scrisoare, prin care vă atrăgeam atenția asupra nesocotirii programului oficial al partidului în campania elec­torală. Acest program, ieșit din lungile discuții ale comitetului executiv, din Decembrie 1913, reprezenta pentru noi maximul concesiunilor pe cari convinge­rile noastre în chestia reforme­lor la ordinea zilei ne permi­teau să le facem. Cînd am con­statat clar că pr­opaganda elec­torală trecea peste marginile programului, luînd o întorsă­tură vădit protivnică tendințe­lor lui progresiste, am simțit nevoia să protestăm. La această protestare a noa­stră, d-v. nu ne-ați răspuns pînă acum de­cit că ați pri­mit’o. In schimb însă, unul din­­ca să suporte ia­r i’al­­tre noi, d-l E. Pangrati, a fost să­ consecințele, ori-ca­­­ considerat ca demisionat din Ti ar fi ele, l­niversita-­partid,—ce e drept, nu din cau­­zii conservatori s­au în-isa protestului nostru comun, ci Ironii t­inert seara în­* pind-m ,r,x adresat, singur, o tr’o consfătuire intimă acasă la d [UNK] P. Negu­­lescu. Urma să se ia o ati­tudine față de exclude­rea d-lui E. Pangratti din partidul conserva­tor. După discuțiunile ur­mate, s’a hotărît demi­siunea colectivă din or­ganizația oficială a par­tidului conservator. Demisiunea, redacta­­tă chiar în acea cons­fătuire, a fost înmînată Sîmbătă d-lui Alex.Mar­ghiloman.— iată textul acestei demisiuni: București 29­rtie 1914 Stimate altă scrisoare anterioară prin care vă declara că, față cu mo­dul cum se desfășura campania electorală, nu mai putea primi să figureze printre candidații oficiali ai partidului. Motivul acestui refuz al d-lui Pangrati era însă, întocmai, mo­tivul care ne-a făcut și pe noi să protestăm. Dacă dar d-v, ați găsit, în comitetul consultativ, că atitudinea d-lui Pangrati în­dreptățea măsura pe care ați luat’o, ar fi fost, credem, firesc să ne-o aplicați și nouă. In ori­ce­ caz, noi suntem datori să tragem consecințele și vă ru­găm să bine-voiți a primi de­misiunea noastră din organiza­rea oficială a partidului conser­vator. Cu cele mai distinse salutări: (ss): D. Onciul, Em. N. Antonescu, P. P. Negulescu, I. G. Longinescu, Dr. Proca, Stavri Predescu, C. Li­­tzica. Dintre semnături­le din josul demi­siuu­nei colective, este însă adevărat că lip­sește una : aceia a d-lui Simeon Mehe­dinți care, ca și cei­­l­alti universitari conservatori, sem­nase scrisoarea-pro­­test de acum trei luni. D. S. Mehedinți a refuzat sa facă și de data aceasta cauză comună cu colegii d-sale, avind grija să dea de mai înainte d-lui Marghiloman o scrisoare de scuze chiar și pentru cu­rajul de a fi semnat prima scrisoare co­lectivă a universi­tarilor. Unii pretind că d. S. Mehedinți a fost intimidat de atitu­dinea direcției par­­tidului față de d-nul Pangratti; alții, so­­cot că d. Mehedinți a voit să se lase in­timidat , în sfârșit, unii fac comentarii puțin măgulitoare, atribuind desolida­rizarea d-sale unei anume fețe a carac­terului și conduitei politice obișnuite de altfel a d-lui Heder­dinți. In ședința de en dimineață a comitetului executiv conserva­tor, demisia universitar Hor a fost pusă în discuțiune. Comunicarea demisiei a pro­vocat o discuțiune aprinsă, după care, împotriva dorinței unora, demisia colectivă a fost respinsă de comitet. Se pare că interimarii de la direcția partidului, cu toată te­legrama d-lui Maiorescu către d. Marghiloman, nu au cr­ezut nici prudent și nici oportun să primească demisia colectivă a universitarilor. Energia gestului făcut de uni­versitari și importanța politică a demisiunei acesteia colective, a pus pe interimarii dela direcția partidului într’o situație, care n’are nimic de comun cu sin­ceritatea și demnitatea atitudinei conservatorilor. De alt­fel pentru partid, demi­siunea aceasta colectivă a fost o lovitură, de care s’a resimțit în mod serios, mai ales că va a­­vea și alte consecințe. * Nu știm încă ce hotă­­rîre vor lua universi­tarii conservatori față de respingerea demi­siei. Ceia­ ce știm, însă, e că în tot cazul sînt hotă­­rîți să pună bazele u­­nei noui grupări poli­tice, cu titulatura de „gruparea progresistă conservatoare“. In vederea alcătuirei acestei grupări, va a­­vea loc o nouă consfă­tuire a universitarilor acasă la d. P. P. Negu­­lescu, cînd se vor co­munica și nouile ade­­siuni la acțiunea pen­tru înființarea acestei grupări, se pare că pî­nă acum s’au și primit adesiunile d-lor Matei B. Cantacuzino, Flore­­scu fostul ministru la interne și Paul Negu­­lescu. Prin urmare, departe de a renunța la acțiu­nea începută, universi­tarii conservatori sînt ferm hotărîți să o ducă mai departe, complec­­tînd inițiativa de la 30 ianuarie, prin forma­rea unei noui grupări politice, care să silea­scă vechile cadre con­servatoare la o schim­bare în directiva poli­tică reacționară, pe ca­re o imprimă parti­­dului. * ALEX. MAVRODI Regele a fost pus din nou în discuție CAMPANIA PENTRU CONSTITUANTA Amenințările d-lui N. Filipescu Comitetul executiv conserva­tor întrunit ori dimineață, du­pă ce a respins demisiile profe­sorilor universitari, a făcut o lungă și aprinsă discuțiune a­­supra atitudinei partidului în campania pentru Constituantă. D. Nicu Filipescu­ a amenin­țat și de data aceasta cu ură și mișcări anarhice, dacă în cursul alegerilor pentru Consti­tuantă nu se va lăsa conserva­torilor toată libertatea de ac­țiune, bine­înțeles așa cum o înțeleg unii din partidul d-lui Maiorescu. Fostul ministru conservator a făcut aluzie foarte transpa­rentă la organizarea unei miș­cări violente împotriva reforme­lor. Discuția a invent­­at-o, insă, și mai mult discursul prin care să ia iarăși în discuție persoana Regelui. D. Jean Miclescu a avut sarcina să a­­tace așa de direct pe Suveran, în cînd. Marghiloman a sim­țit nevoia să inter­vină, cerînd cu in­sistență celor pre­­zenți ca să păstreze cea mai mare dis­creție asupra cu­vîntărel d-lui Micle­scu. Antidinasticul con­servator a spus că Regele trebue făcut responsabil pentru înfăptuirea reforme­lor și a adăugat că d-sa vede necesita­tea reînființărei pre­sei, care dădea sfa­turi folositoare Su­veranului, O aluzia era la reeditarea «Protestărei»). Răspunzînd aces­tor declarații, d-nul Marghiloman a spus că toată acțiunea și toate atacurile tre­­b­u­e­s­c îndreptate numai asupra unui singur om: asupra șefului liberalilor. In această atmosferă de ozi și revoltă, în care nici Regele n’a fost cruțat potrivit unui ve­­chiu sistem conservator, s’a ho­­tărît apoi începerea unei cam­panii de întruniri publice la 14 Aprilie. Va avea loc o întru­nire la Iași și o alta la Bucu­rești în ziua de 27 Aprilie. S’a mai decis să se lansezi manifeste către țară și, in ace­­laș timp, să se distribue la satt toate discursurile rostite Vie con­servatori în chestia reformelor. ALEX. MAVRODL I -----——xx-----------­On bast poetalul st n. Iosif -XX­Pentru ostașii noștri morți in LnRooltz Sum­a din urma Lei 753.95 j Preot A. Petru com. lazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scărlătescu 5.— Oviduu D. Eremie Epureni Tutova Istr­­ XX — Suma din urmă lei 2157,I. G. Săpunaru, gara Palas 5.—« A apărut și se află de vânzare toate librăriile din țară. La situa­tiom agricole dans le territoire a» nesse comparée a celle de la Hour­manie de Virgil D. Dimitriu. Px* tul 2 lei. 5):MINT £RIA PROCH, București I STRADA BURSEI No. 2 (vis-a-viu de Biserica Busească.—TELEFON 20,45­­ Agricole, Furagere, Sál­­H 1­ES Legume, Flori Cepe de flori, Unelte de G­­ădinărie, Lucerna și Trifoi de Provence. — AN­ALISAT și GARANTAT FARA CUSCUTA — SFECLE FURAGERE, BORCEAG, SORGHUM — MEI ROMÂNESC ȘI PĂSĂRESC (DUGHIE) CÂMP TOATE SPECIILE FASOLE DE Mazăre și fasole de grădină, Ultimele nouțin . CATALOGUL ILUSTRAT LA CERERE 0RATIS ȘI FRANCO. MST—1*

Next