Viitorul, aprilie 1914 (Anul 8, nr. 2206-2232)
1914-04-01 / nr. 2206
—__XIX ULTIMA ORA Cele din urmă știri politice și telegrafice rolul Rosatniei in BALCANI trebue să fac un stat puternic și temut Roma, 30 Martie. — Intr-’o carte apărută acuma la Florența, sub tilul de „Cui-va bărbați politici din vremurile mele“ d. Galati di Riel la, vorbind de recentele primiri politice din Balcani, serie: Romînii care stăpînește un port însemna pe Marea Neagră, Constanța, îș întinde comerțul în Mediterană /trebue să fie deci la libera trecere a Bosforului și a Dardanelelor Pe lingă aceasta, din pricina așezărei sale geografice, se află a f amestecată în toate celistiunile ,a 1 privesc Europa centrală și peninsula Balcanică. Este prin urmare ci și o verigă de unire între Apus ș Răsărit. Aci scriitorul italian, după ce , reamintit marele rol pe care l-a jucat Romînia în războiul de la 1877— 78 și chipul cum a fost răsplătiți pentru purtarea-i vitejească, urmează: Cfeul Bulgaria, prin ultimele sale mișcări militare, amenință să tulbure echilibrul balcanic Romînia a fost silită să intervii spre a și apăra interesele vitale ș a păstra cumpăna forțelor politice din Balcani. Privirile noastre au urmărit cu dragoste acea oștire latinească, ce călăuzită de vulturii romîni, a pornit pentru a ocroti neatârnarea , a fost o aspră dojană pentru Europa. Ambasadorii marilor puteri, în siguranța țărei. Purtarea Românie trmincip se la Londra, n’au vrut să primească în sinul lor pe împuternicirii Statului latin dela Dunăre reînoind greșala comisă, acum 35 de ani, de Congresul din Berlin, care a orânduit soarta popoarelor împotriva voinței lor. Dacă Romînia a bătut zadarnic la porțile palatului Saint-James, ea a știut însă să-i răspundă Europei în chip vrednic de Roma. Armele sale războinice i-au deschis acele porți cari rămaseră închise înaintea armelor sale diplomatice. Dacă Italia e interesată la păstrarea echilibrului balcanic, ea e tot așa de interesată, dacă nu chiar mai mult, la întărirea poporului latin de la Dunăre, căci mai mult decît Germania, Franța sau Anglia, noi italienii cunoaștem mai de aproape primejdia slavismului. De aceea Italia trebue să năzuiască la înălțarea, înflorirea și sporirea romînimei. E interesul nostru ca printre toate Statele balcanice, Statul romîni străjerul latinitatei să fie cel mai tare și cel mai de temut. (A. T. I*, ORGANIZAREA MILITARĂ A MIRDITILOR Roma, 30 Martie. — Principele Mirdiților, Bib-Doda, a sosit la Durazzo, însoțit de 23 de albanezi cari au urmat în Italia cursurile pentru elevi-ofiteri. Se crede că cu acești subofițeri, Bib-Doda va începe organizarea militară a Mirditilor. (A.T.I.). ------------- f \ v împăratul Wilhelm va vizita pe Regele Carol ?------ Viena 30 Martie. — „Neues Wiener Tagblatt“ spune că în cercurile diplomatice se afirmă că împăratul Wilhelm a r vizita pe Suveranul României la înapoierea sa din Corfu. Trecând prin Budapesta, împăratul va face o nouă vizită impăratului Francisc Iosif. Arhiducele Francisc Ferdinand ar asista la această întrevedere. Programul catolicilor francezi Roma, 30 Martie. Episcopii și arhiepiscopii din Touraine (Franța) au adresat o epistolă colectivă catolicilor francezi, îndemându-i să participe la lupta electorală spre a apăra drepturile lor religioase, întocmind un program, ale cărora puncte de căpetenie ar urma să fie: libertatea cultului catolic, învățămint religios și reluarea raporturilor diplomatice între Franța și Vatican. (A.T.I.). SUVERANII RUSIEI LA LIVADIA Yalta, 30 Martie.— Suveranii Rusiei cu țareviciul și fiicele lor au sosit după amiazi la Livadia. ACCIDENTUL UNOR AVIATORI Aspern, 30 Marie.— Aviatorul Bourbis voind să încerce un parașut a sărit din aeroplanul aviatorului Lemonier, de la o înălțime de 100 metrii, parașutul nu a funcționat și Bourbis a căzut frîngîndu-și ambele picioare și făcîndu-și răni interne. Aeroplanul perzînd echilibrul, Leimonier a sărit și el din aparat rănituluse grav. Aparatul a fost distrus. CAMPANIA CONTRA D-LUI WOPICKR Sofia 30 Martie.— Cercurile oficiale se arată foarte mirate de campania de difamisiunea unui ziar american și mai multor ziare străine contra ministrului Statelor Unite d. Wopicka căruia îi se atribue atitudine ce n’a avut-o nici car. D-l Wopicka a avut la Sofia o atitudine perfect corectă și demnă de reprezentantul marei națiuni americane. In cursul ultimei sale ședinți la Sofia, D-sa a fost primit de rege într'o audiență de o oră și jumătate. (Agenția Bulgară). ACCIDENTUL INVENTATORULUI FOREST Monte Carlo 30 Martie. — D. Forest, bine cunoscut pentru lucrările sale asupra motoarelor cu explozie, a făcut azi încercarea unei luntre automobile, barca „Gazelle“ s’a cioplit dusă cu violentă de digul de aterizare și din cauza © emoțiunei» d. Forest a sucombat de pe urmele uunei embolii. . --------------—XX——— - ! : Sinuciderea din stelvedere Așează pe la orele 10 un domn anume Stefan Caradgea, funcționar comercial din strada Belvedere 23, s-a sinucis trăgindu-și un glonț de revolver în partea dreaptă a pieptului. Circumscripția a 2 fiind avizată comisarul de serviciu a sosit la fata locului începînd cercetările. Sinucisul e de fel din Brăila. El a lăsat patru scrisori adresate familiei și autorităților în care arată că se sinucide din cauza unui amor nenorocit. Sinucisul în stare muribundă a fost dus la spitalul Brîncovenesc. XX INFORMAȚIUNI * Cu ocazia sărbătorirei de către presă a d-lui dr. Anghelescu, ministrul lucrărilor publice, asociațiunea internațională a presei din Viena, a trimes d-lui dr. Angelescu următoarea telegramă: D-lui Dr. ANGHELESCU ■? ministrul lucrărilor publice București Uniunea corespondenților presei streine din Viena se asociază cu presa română pentru a exprima omagii amicului sincer al presei internaționale. (sl.) Leopold Mandl, președinte. Loris Bresse, vicepreședinte. * D. Em. Costinescu, ministru de finanțe, a admis prin noul buget un spor de 110.000 lei la pensiunile acordate militarilor după legile din 1877—1886 și 1894 prin faptul că mobilizarea din vara anului 1913 a dat naștere la drepturi ce vor atrage la acest articol un plus de cheltueli. A apărut: „Preuves d’Amour“, o lucrare de mare valoare artistică și literară, datorită d-nei Elena Bacaloglu, distinsa noastră scriitoare. Lucrarea, cu o prefață de Elena Văcărescu, cuprinde și 200 de gravuri, minunat reușită. O recomandăm călduros. * D. căpitan Constantinescu V. Ion, din regimentul 4 roșiori, a fost trecut în poziție de retragere, muc DAVIT PLAT da JOURPr. 1.25 AMX RUIAL bere luther * Pe ziua de 1 Aprilie se vor face importante mișcări în personalul superior și inferior din ministerele de finanțe și lucrări publice. * In urma unui aranjament între „Sindicatul Ziariștilor“ și Agenția Schulder et C-nne, afișagiul Capitalei a fost trecut de această agenție ziarului „Universul * O ATRACTIE MUZICALA a organizat direcțiunea elegantului Grand Café pentru azi: excelenta orchestră va executa numai arii din Strauss, mîine Marii bucăți alese din cele mai frumoase operete. Astă seară la orele 9 d. Sp. Iacobescu profesor la Academia de comerț "va vorbi la Cercul de studii economice și financiare din Palatul Camerei de comerț despre: Fondurile de rezervă în societățile anonime. Amintim că conferințele fiind publice, pot asista și persoane mari nu · Medicii veterinari ai județelor Argeș, Bacău, Constanța, Dolj, Fălciu, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Muscel, Putna, Silistra, Teleorman, Tutova, Vaslui și Vlașca, au raportat direcțiunii generale a serviciului sanitar că în aceste județe s-a declarat epizootia de vărsat printre oile locuitorilor la 39 comune cu 451 curți infectate cu 5441 cazuri din cari 49 mortale, 2442 vindecate și 2950 rămase nevindecate. Față cu numărul cazurilor rămase nevindecate s’au luat urgente măsuri pentru combaterea acestei epizootii. D. Const. Golea a fost confirmat în postul de primar al orașului Medjidia, iar d. Murat Gh. Ai, ajutor de primar. * Autoritățile au fost informate că d. Dandrea Joseph René Pierre a fost însărcinat cu conducerea viceconsulatului francez din orașul Galați. * La ministerul de războiu se lucrează actualmente la întocmirea tabelurilor de înaintări în personalul civil din acel departament ce urmează a se face pe ziua de 1 Aprilie a. c. * D. Gh. Alexandrescu a fost numit director al arestului preventiv din Brăila, în locul d-lui Petre Constantinescu, demisionat. * Iar comunele Valea Hagiești-Mariuta și Bercenii-Dobreni din jud. Ilfov, s’a declarat epizootia de febră aftoasă. * Ministerul de războiu a primit demisiunea din armată a d-lui locot.-colonel Moscu Mihail, din regimentul Războeni. * D-nele Ecatherina Gh. Cantacul* zino. Adina Em. Costinescu, Elemi general Perticari, au primit la prefectura de Ilfov, următoarele sume pentru sporirea fondului flotii de război: Pe listele cu No. 6604 și 6605 sub predintate primăriei comunei Dormarnicu s’a subscris lei 81. Pe lista cu No. 6807 încredințați d-lui C. N. Dușescu, s’a subscris lei 14 b. 50. Pe lista cu No. 6808 încredințați d-lui Al. Angelescu, casierul primăriei Cîmpina s’a subscris lei 6 bani 50. Pe lista cu No. 6809 încredințați d-lui N. Angelescu, secretarul primăriei Cîmpina s’a subscris lei 11. Pe lista cu No. 6810 încredințați d-lui Traian Lambru s’a subscris lei 11 bani 50. Pe lista cu No. 6811 încredințată d-lui Șt. Brebeanu, s’a subscris lei 2 bani 50. Pe lista cu No. 6812 încredințați d-lui Tr. Gr. Bunescu s’a subscris lei 3. Pe lista cu No. 6813 încredințați d-lui Iom Matieu din Cîmpina s’a subscris lei 10 bani 50. -----------------XX------------ N. Georgescu - Ștefănești AVOCAT Specialist în toate afacerile C. FI R. Fost timp de 3 ani funcționar al Contenciosului și însărcinat cu susținerea intereselor c. f. r., pe lungi toate instanțele judecătorești. 32 Bonaparte (Piața Victoriei). Consultații 8—10 dimineața. ULTIMA ORA POLITICA Grupare progresistă conservatoare Marul executiv conservator Demisiile universitarilor conservatori din organizația partidului SOLIDARIZAREA CU d. E. PANGRATTI si UMPI t). Simeon Mehedinți Isi părăsește colegii, fricind fie parisii direcțiuni portidanul Comitetul executiv respinge demisiile Interimarii de la direcțiunea partidului conservator au avut alaltă ori o foarte neplăcută surpriza, consecință a grabei care au pus-o ca sa considere pe d. E. Pangrati, profesor universitar și fost ministru de lucrări publice, ca demisionat din organizația oficială a partidului. D-nii Marghiloman și Ion Lahovary, sfătuiți telegrafic de d. Maiorescu se excludă din partid profesorii universitari care au semnat scrisoareaprotest din ajunul ultimelor alegeri generale, au crezut prudent să reduca măsura aceasta numai la excluderea deghizată a d-lui Pangratti, fâcându'l astfel țapul ispășitor al acțiunei comune, întreprinsă de universitari, începînd prin a călca și nesocoti singuri programul partidului, era firesc ca interimarilor dela direcțiunea partidului conservator să le lipsească curajul unei măsuri fățișe contra universitarilor conservatori. De faci hotărîrea timidă cu excluderea deghizată a d-lui Pangratti, luată în nădejdea că efectul acestei excluderi va fi intimidarea și capitularea celorlalți universitari conservatori. Lovitură rău calculată, căreia universitarii au răspuns și cu demnitate și cu energie. ? * credincioși și convingerilor cari au provocat scrisoarea din ajupul alegerilor generale, credincioși și angajamentului luat în comun Domnule Marghiloman Acum două luni, la 30 Ianuarie trecut, am avut onoare să vă adresăm o scrisoare, prin care vă atrăgeam atenția asupra nesocotirii programului oficial al partidului în campania electorală. Acest program, ieșit din lungile discuții ale comitetului executiv, din Decembrie 1913, reprezenta pentru noi maximul concesiunilor pe cari convingerile noastre în chestia reformelor la ordinea zilei ne permiteau să le facem. Cînd am constatat clar că propaganda electorală trecea peste marginile programului, luînd o întorsătură vădit protivnică tendințelor lui progresiste, am simțit nevoia să protestăm. La această protestare a noastră, d-v. nu ne-ați răspuns pînă acum decit că ați primit’o. In schimb însă, unul dinca să suporte iar i’altre noi, d-l E. Pangrati, a fost să consecințele, ori-ca considerat ca demisionat din Ti ar fi ele, lniversita-partid,—ce e drept, nu din cauzii conservatori sau în-isa protestului nostru comun, ci Ironii tinert seara în* pind-m ,r,x adresat, singur, o tr’o consfătuire intimă acasă la d [UNK] P. Negulescu. Urma să se ia o atitudine față de excluderea d-lui E. Pangratti din partidul conservator. După discuțiunile urmate, s’a hotărît demisiunea colectivă din organizația oficială a partidului conservator. Demisiunea, redactată chiar în acea consfătuire, a fost înmînată Sîmbătă d-lui Alex.Marghiloman.— iată textul acestei demisiuni: București 29rtie 1914 Stimate altă scrisoare anterioară prin care vă declara că, față cu modul cum se desfășura campania electorală, nu mai putea primi să figureze printre candidații oficiali ai partidului. Motivul acestui refuz al d-lui Pangrati era însă, întocmai, motivul care ne-a făcut și pe noi să protestăm. Dacă dar d-v, ați găsit, în comitetul consultativ, că atitudinea d-lui Pangrati îndreptățea măsura pe care ați luat’o, ar fi fost, credem, firesc să ne-o aplicați și nouă. In orice caz, noi suntem datori să tragem consecințele și vă rugăm să bine-voiți a primi demisiunea noastră din organizarea oficială a partidului conservator. Cu cele mai distinse salutări: (ss): D. Onciul, Em. N. Antonescu, P. P. Negulescu, I. G. Longinescu, Dr. Proca, Stavri Predescu, C. Litzica. Dintre semnăturile din josul demisiuunei colective, este însă adevărat că lipsește una : aceia a d-lui Simeon Mehedinți care, ca și ceilalti universitari conservatori, semnase scrisoarea-protest de acum trei luni. D. S. Mehedinți a refuzat sa facă și de data aceasta cauză comună cu colegii d-sale, avind grija să dea de mai înainte d-lui Marghiloman o scrisoare de scuze chiar și pentru curajul de a fi semnat prima scrisoare colectivă a universitarilor. Unii pretind că d. S. Mehedinți a fost intimidat de atitudinea direcției partidului față de d-nul Pangratti; alții, socot că d. Mehedinți a voit să se lase intimidat , în sfârșit, unii fac comentarii puțin măgulitoare, atribuind desolidarizarea d-sale unei anume fețe a caracterului și conduitei politice obișnuite de altfel a d-lui Hederdinți. In ședința de en dimineață a comitetului executiv conservator, demisia universitar Hor a fost pusă în discuțiune. Comunicarea demisiei a provocat o discuțiune aprinsă, după care, împotriva dorinței unora, demisia colectivă a fost respinsă de comitet. Se pare că interimarii de la direcția partidului, cu toată telegrama d-lui Maiorescu către d. Marghiloman, nu au crezut nici prudent și nici oportun să primească demisia colectivă a universitarilor. Energia gestului făcut de universitari și importanța politică a demisiunei acesteia colective, a pus pe interimarii dela direcția partidului într’o situație, care n’are nimic de comun cu sinceritatea și demnitatea atitudinei conservatorilor. De altfel pentru partid, demisiunea aceasta colectivă a fost o lovitură, de care s’a resimțit în mod serios, mai ales că va avea și alte consecințe. * Nu știm încă ce hotărîre vor lua universitarii conservatori față de respingerea demisiei. Ceia ce știm, însă, e că în tot cazul sînt hotărîți să pună bazele unei noui grupări politice, cu titulatura de „gruparea progresistă conservatoare“. In vederea alcătuirei acestei grupări, va avea loc o nouă consfătuire a universitarilor acasă la d. P. P. Negulescu, cînd se vor comunica și nouile adesiuni la acțiunea pentru înființarea acestei grupări, se pare că pînă acum s’au și primit adesiunile d-lor Matei B. Cantacuzino, Florescu fostul ministru la interne și Paul Negulescu. Prin urmare, departe de a renunța la acțiunea începută, universitarii conservatori sînt ferm hotărîți să o ducă mai departe, complectînd inițiativa de la 30 ianuarie, prin formarea unei noui grupări politice, care să silească vechile cadre conservatoare la o schimbare în directiva politică reacționară, pe care o imprimă partidului. * ALEX. MAVRODI Regele a fost pus din nou în discuție CAMPANIA PENTRU CONSTITUANTA Amenințările d-lui N. Filipescu Comitetul executiv conservator întrunit ori dimineață, după ce a respins demisiile profesorilor universitari, a făcut o lungă și aprinsă discuțiune asupra atitudinei partidului în campania pentru Constituantă. D. Nicu Filipescu a amenințat și de data aceasta cu ură și mișcări anarhice, dacă în cursul alegerilor pentru Constituantă nu se va lăsa conservatorilor toată libertatea de acțiune, bineînțeles așa cum o înțeleg unii din partidul d-lui Maiorescu. Fostul ministru conservator a făcut aluzie foarte transparentă la organizarea unei mișcări violente împotriva reformelor. Discuția a inventat-o, insă, și mai mult discursul prin care să ia iarăși în discuție persoana Regelui. D. Jean Miclescu a avut sarcina să atace așa de direct pe Suveran, în cînd. Marghiloman a simțit nevoia să intervină, cerînd cu insistență celor prezenți ca să păstreze cea mai mare discreție asupra cuvîntărel d-lui Miclescu. Antidinasticul conservator a spus că Regele trebue făcut responsabil pentru înfăptuirea reformelor și a adăugat că d-sa vede necesitatea reînființărei presei, care dădea sfaturi folositoare Suveranului, O aluzia era la reeditarea «Protestărei»). Răspunzînd acestor declarații, d-nul Marghiloman a spus că toată acțiunea și toate atacurile trebuesc îndreptate numai asupra unui singur om: asupra șefului liberalilor. In această atmosferă de ozi și revoltă, în care nici Regele n’a fost cruțat potrivit unui vechiu sistem conservator, s’a hotărît apoi începerea unei campanii de întruniri publice la 14 Aprilie. Va avea loc o întrunire la Iași și o alta la București în ziua de 27 Aprilie. S’a mai decis să se lansezi manifeste către țară și, in acelaș timp, să se distribue la satt toate discursurile rostite Vie conservatori în chestia reformelor. ALEX. MAVRODL I -----——xx-----------On bast poetalul st n. Iosif -XXPentru ostașii noștri morți in LnRooltz Suma din urma Lei 753.95 j Preot A. Petru com. lazu județul Ialomița lei 10.— D-na Maria Scărlătescu 5.— Oviduu D. Eremie Epureni Tutova Istr XX — Suma din urmă lei 2157,I. G. Săpunaru, gara Palas 5.—« A apărut și se află de vânzare toate librăriile din țară. La situatiom agricole dans le territoire a» nesse comparée a celle de la Hourmanie de Virgil D. Dimitriu. Px* tul 2 lei. 5):MINT £RIA PROCH, București I STRADA BURSEI No. 2 (vis-a-viu de Biserica Busească.—TELEFON 20,45 Agricole, Furagere, SálH 1ES Legume, Flori Cepe de flori, Unelte de Gădinărie, Lucerna și Trifoi de Provence. — ANALISAT și GARANTAT FARA CUSCUTA — SFECLE FURAGERE, BORCEAG, SORGHUM — MEI ROMÂNESC ȘI PĂSĂRESC (DUGHIE) CÂMP TOATE SPECIILE FASOLE DE Mazăre și fasole de grădină, Ultimele nouțin . CATALOGUL ILUSTRAT LA CERERE 0RATIS ȘI FRANCO. MST—1*