Viitorul, august 1914 (Anul 8, nr. 2329-2355)

1914-08-05 / nr. 2329

Y ULTIMATUMUL JAPONIEI A FOST IN­ GERMANIEI Termenul ultimatumului este *1, 7 zile Germanii și Francezii îngrămădesc trupe in Belgia Paris, (via Petersburg), 15 August, 13 ore. — Francezii stăpânesc toate înălți­mile și trecătoarele de pe Vosgil, pe care le mențin in posesiunea lor cu toate a­tacurile viguroase ale dușmanului. Germanii concentrează forțe însemna­te în contra fortăreței din Diest Belgia, intre Malines și Masselt. Puternice coloane franceze au intrat în Belgia prin Charleroi. Două corpuri de armată franceză din Africa sunt concentrate în Belfort, gata să intre în luptă. Trupele franco-belgiene au făcut până acum 3.500 prizonieri. tren­uia Belgiană la Echhezee Borna, 3 August.­­Se anunță din Bru­xelles că Belgienii au avut o victorie im­portantă la Engbezee la 12 km. de Namur. Perderile sunt grave. Lupta continuă. (A. T. I.) o lupta lansa am­ilta OMera Roma. 3 August . Se telegrafiază din Am­­sterdam că o mare luptă a avut loc lângă gra­nița Olandeză și că neutralitatea ar fi fost vio­lată. (A. T. /.). Victoria trupelor franco-belgiene la Diest Petersburg.­ Trupele franco-belgiene au învins divizia de cavalerie germană care cerea să reocupe Dhest. Ministerul de răsboiu al Franței publică un rezumat al re­zultatelor obținute până acum de armata franco-belgiană: 1) complecta neizbândă a Germanilor de a ataca prin surprindere Nancy și de a trece în Belgia; 2) grație acestei neizbânzi mo­bilizarea franceză se face cu mare succes; 3) deplinul acord în conducerea operațiunilor între armatele aliate; 4) dominați­­unea absolută a mărilor. UN CONTRA TORPILOR GER­MAN SCUFUNDAT Bom­a, 3 August. —. O telegramă din Londra anunță că un contra­­torpilor germani a fost scufundat de o mină germană. Echipajul ar fi perdut. (A. T. I.) TRUPELE RUSE OCUPĂ SOKAL Roma. 3 August. — O telegramă din Petersburg anunță, că cava­leria rusă a trecut granița în Ga­­liția și a­ ocupat Sokal, distrugînd gara și telegrafia. (A. T. I ) comune ziarului „imn“ a­SUPRA RAZBOIULU­I Constantinopol,. 3 August. — Rei­ping îmi aserțiunile presei france­ze care caută să­ arunce răspunde­rea războiului asupra Austro-Un­­gariei si Germaniei, ziarul Tanin arată, că tripla înțelegere lucra, pe față, în Balcani contra triplei alianțe. In cele din urmă Austria constată că Serbia, era pentru din­sa un element periculos. Germania, s'a silit totdeauna, să­ evite conflic­tul dar Franța avea mereu o poli­tică de revanșă.. Nu numai voi, zice „Tanin“ dar chiar mulți francezi regretă că Franța a devenit, în a­sa grad instrumentul, Rusiei adevo­râții patrioți francezi plinei ră­nind cum, miliardele Franței fug în Rusia, ți Franța devine­­ sclava, ei Germania, voind să se tinde a o înconjura, a hotă­rit să tranșeze si­tuația acum. Ziarul încheie că tri­pla înțelegere a­ devenit cauza răz­boiului. Austria a dat dovezi în ultimul timp de sentimentele sale pacifice. Or­ce om imparțial tre­ime să știe că motivele care a fă­cut-o să­ meargă contra Serbiei e­­rau juste. SITU­ATIUNE GRAVĂ IN AL­BANIA Roma, 3 August. — Știrile sosite din Albania anunță că situațiimea e foarte gravă din cauza lipsei de importațiune a cerealelor. Prințul de Wied ar fi cerut ministrului I­­taliei, baronul Aliotti, să expue guvernului italian gravitatea Si­tuatione. Baronul Aliotti a pro­mis că va face tot posibilul pentru a remedia situatiunea. (A.T.I.). GERMANII CONCENTREAZĂ LÎNGĂ MULHOUSE FORȚE IMPUNĂTOARE Roma, 3 August. — Ziarul ,,Gier­nal e detaliat află din Basel , că germanii au concentrat forțe im­punătoare în noaptea de 12 spre 13 Augu­st. n. lângă Mulhouse. Ori după amiază ar fi început o acțiu­ne în contra corpului al șaptelea de armată și a optei divizii de ca­valerie franceză. (A.T.I.). JAPONEZII VOR SA OCUPE INSULELE GERMANE DIN OCEANIA Roma, 3 August.— Ziarul „Daily Mail“ crede că japonezii vor să o­­cupe colonia germană Kian­ ciau și insulele germane din Oceania, i(A. T. I.). -------------. •1* Efift p < DESMINȚIRE Roma, 3 August. — Se dezminte știrea că un submarin francez ar fi intrat in Spezia și că ar fi fost stricat. (A.T.I.). Ultima ora politică INTERVIEW cu d. TAKE IONESCU —•Ion atitudinea României — •Reproducem cu­ titlul de docu­ment politic, după un ziar de dimi­­neată, declarațiile d-lui­­ Take Io­ ■Ă Boscu:­­ •»— Se răspîndesc, d-le Take Io­­foescu, tot felul de zvonuri, despre ț o apropiată schimbare a atitudi­­nei Romîniei, adică, despre o pără­­sire a­ neutralităței. Ați putea, să: V­u mi spuneți ce credeți în această privință ! —­ In vremuri obișnuite și-aș răs­punde că acțiunea României fiind in mina guvernului și partidul conservator-democrat fiind în opo­ziție, eu nu pot să­ si vorbesc de cit ’despre părerea noastră, iar nu des­pre acțiunea României. Și aș adău­­­ga că părerea noastră e limpede, neutralitate reală și definitivă. Cum însă guvernul a crezut, că împrejurările sunt prea mari, ca un guvern sau un partid să hotă­rască singur și ne-a făcut onoarea Să ne întrebe și pe noi acum 13 zile,­­mă simt în drept să spun, că hotă­­rîrea luată în comun de neintrare în acțiune este un lucru prea serios și prea cugetat, ca să poată fi pusă la îndoială în fiecare ceas. Cinstit îti spun că nu cunosc absolut ni­mic, care să fie de natură a schim­ba hotărîrea țărei pentru neutrali­tate. Din potrivă afirm, că nici o­­dată ca acum nu a fost un mai ma­re acord între toate conștiințele ro­­mo­mînești din toate Unghiurile rega­­­­tului și din toate clasele sociale. " Partizan sincer al suveranitătei naționale, văd în această unanimi­tate sufletească siguranța temei­niciei politicei adoptate. — Dar este posibil să păstrăm­­ neutralitatea ? — Da. Iti afirm cu cea mai mare siguranță, că nu vom fi atacați de nici unul din cele două mari impe­rii vecine, cari se răsboesc. Am­în­­două știu că nu putem permite vio­larea teritoriului nostru și nici u­­nul din ele nu va vrea să adaoge la amharul vrăjmașilor săi o ju­mătate de milion de soldați. — Se mai zice, că atitudinea Ro­­mîniei, s’ar­­ putea schimba dacă, vre-o victorie însemnată ar favo­riza pe una sau pe altă dintre cele două grupări. — România nu merită dezonoa­rea de a fi bănuită, că stă la pindă spre a vedea cine este mai slab și a-i sări în spinare. Dar, în afară de punctul de vedere moral, acei cari ar face o asemenea politică ar risca să se înșele amar. Războiul actual va fi lung, greu și cu nume­roase peripeții. El se dă intre ar­mate imense pe diferite cîmpu­ri de bătaie, pe apă și pe uscat. Soarta lui nu poate atîrna de o bătălie sau două. Cine­­ ar crede foarte dibaci, ar putea să rămînă înșelat. — Dar cunoașteți pararea celor­lalte partide ? Văd că guvernul prin organul ministrului de finanțe, a dat co­­merțului­ tărei cele mai liniștitoare asigurări. Nimeni nu are dreptul să se îndoiască de oameni ca d. I Brătianu și colegii săi. Iar cu con­servatorii, cu cari am avut ocazia să mă întîlnesc zilele acestea, in frunte cu d. I. Lahovary, a cărui autoritate și sinceritate este de toa­tă lumea cunoscută, m’am­ găsit în­­tr’o complectă armonie de idei. — Unii vorbesc de lupta între barbarie și civilizație sau între germanism și slavism și zic, că ni­meni nu poate rămîne în afară, de o asemenea luptă. Ce credeți dv.f — Speram, că în chestii așa de serioase nu va fi vreme și pentru fleacuri. Cum se poate vorbi de luptă între barbarie și civilizație, eind de o parte stă Germania și de alta Franța și Englitera ? .Cum se poate vorbi de slavism și germa­nism sau chiar maghiaro-germa­­nism, cînd în Austria și Germania sunt 30 de milioane de slavi, despre cari aud, că se luptă cu entusiasm pentru patriile lor și cînd în cîm­­pul celart stau englejii și flamanzii din Belgia, teutoni și unii și alții? Dar dacă ne-am scoborî ln secolul al IV-lea și am concepe războaiele ca exterminări de rasă, atunci de ce să uităm latinismul din care fa­cem parte și noi? încă odată, cre­­de-mă, nu este bine, ca în lucrurile serioase să se amestece și glumele de prost gust. Cînd se bateau anul trecut sîrbii cu bulgarii tot luptă de rasă era ? — Dar nu întrevedeți apropiate eventualități de natură să schim­be voința țarei ? — Am auzit de­sigur și eu ca și d-ta de tot felul de eventualități. Nu este nici una de natură să schimbe voința țărei. Această voință este fructul unei adinei și chibzuite examinări a intereselor regatului român, singurele pentru care se pot vărsa sîngele și punga României.­­0X0— liti­tau! Japsniel­ s Mi fsfflls It isii — Termestül este dl© 1 síié — Tokio 3 August.— Guvernul sa remis ambasadorului G^rmasaiei ultimatumul prin care reclamă dezarmarea vaselor și fortificațiilor din ICiatciao și transmi­terea acestui port­­ Japoniei în curs de o lună și fără nici o despăgubire. Terme­nul ultimatumului este de 7 zile.(Westraiks Amănunte Asupra luptei iî­io Rosseli si Salat IM steria. 3 August. — Ministerul de răs­boiul francez coamnică amănunte asupra luptei care a avut loc £ 21 regiunea Est a­ Belgiei, între o dictate de cavalerie germana­ ajutată de infanterie și artile­rie, și o dilisie de cavalerie belgiană a­­jutată­ de o brigadă mi setă. Germani­i au fost respinse spre Hasselt și Saint Trend. (A. T. I.) Hittim A0MAS 10 JUDECATA IN GRECIA Atena. 3 A­ugust. — Ziarele­­ din Atena, în special „Patris“, comen­­tind politica Romîniei, spun că o­­pinia publică greacă nu se lasă e­­motionată de svonurile cari circu­lă asupra incertitudinei ce pare că domnește la București, asupra di­­rectiunei ce trebue dată politicei Romîniei. Avînd simțul profund al­­ realită­ților, lumea aoi e convinsă că gu­vernul va trebui în curînd să intre pe calea trasă de interesele vitale ale tarei, a căror noțiune nu poate scăpa inteligentei și logicei încer­cate a poporului român. In circumstanțele prezente neu­tralitatea este o expectativă pru­dentă, neexcluzînd supravegherea Bulgariei, ca nu cumva un atac împotriva Serbiei să­ nu compro­mită prețiosul echilibru balcanic, datorit însă și sforțărilor Romî­­niei. (Serv. Ag.­Orientale). , ÎMPĂRĂTEASA MAMA A RU­SIEI IN ELVEȚIA Roma, 3 August. — împărătea­sa, Maria Feodorovna a Rusiei a­ cerut, comandamentului orașului Saint Galle de a putea locui în El­veția în timpul războiului. Guver­nul din Berna nu s’a opus. (A.T.I.) Asigurările AMIRALITATEI ENGLEZE PENTRU NAVIGAREA VA­SELOR DE COMERȚ Londra, 3 August. — Un comu­nicat al amiralităței declară­ arma­torilor străini cari sunt în legătură de comerț cu Anglia, că, pot în de­plină liniște să continue cursele lor pe bordul. vaselor de comerț, neutre sau engleze căci vasele britanice stră­bat Atlanticul cu o siguranță, aproa­pe identic cu cea, din vremea­ de pace, iar controlul Angliei asupra căilor comerciale maritime se în­tinde în­ fie­ce zi. Amiralitatea se străduește să ușureze comerțul, pe toate punctele globului și în special între Anglia și Argentina, Brasilia, Chile și Uruguai. GENERALISIMUL ENGLEZ FRENCH A SOSIT LA PARIS Roma, 3 August. — Generalisi­mul englez French a sosit la Pa­ris și a vizitat pe președintele Re­publicei Poincaré și pe președin­tele consiliului de miniștri Vivians. Va merge în urmă în cuartierul general francez. (A.T.I.). LEADERUL PARTIDULUI SO­CIALIST GERMAN AR FI FOST EXECUTAT Roma. 3 August. — Ziarul „Se­­cole“ primește de la Londra știrea că leaderul partidului socialist german, Liebnick, refuzând de a se prezenta sub drapel ca ofițer ar fi fost împușcat. (A.T.I.). lirele confirma CUMPĂRAREA CELOR DOUA VASE DE RĂZBOI GERMANE Constantinopole. 3 August.­ Gu­vernul otoman a declarat că va­sele „Goeben“ și „Breslau“ au ve­nit în Dardanele în urma crumpă­­rărei lor de la Germania. Vasele au intrat în Dardanele sub pavilion otoman. Ech­ipagiile germane au fost debarcate. ionul francezi DESTAINUESC ACTELE DE SALBATACIE PE CÂMPUL DE LUPTA Paris. 3 August. — Comandari­­tul pieței din Mézières a adresat ministerului de războia un raport zicînd că s-a dus la spitalul din Mé­­zières să viziteze și să îmbărbăteze pe răniți. Unul dintre dinșii i-a de­clarat că la S August pe la orele 13.30 compania sa suferind perderi și trebuind să se retragă el a ră­mas singur pe teren cu alți cîțiva răniți și a văzut un cavalerist ger­man trăgând cu focuri de revolver asupra unui vina­tor rănit; chiar el n’a scăpat decit prefăcîndu-se a­ fi mort. A auzit culm se trăgea 5—6 focuri de revolver fără să poată ve­dea însă asupra cui au fost trase. Un alt vină­tor rănit din aceiași companie a auzit de asemenea tonu­rile de revolver. Mai mulți alți vi­­nători au confirmat faptele. Asemenea acte de sălbătăcie nu au nevoie de comentarii și trebuesc de­nunțate liniei întregi. (Havas). Radiotelegrama GERMANA SURPRINSA DE UN VAPOR FRANCEZ Paris, 3 August.— Ministerul d­e războiu a primit o știre din Ca­naris că vasul „Formosa” venind din Dakar și, aducind în Franța un detașament de trupe, a surprins o­adiotelegram­ă germană, adresată, vasului­­ „Panther” ordonîndu-i să prindă­ vasul „Formosa.” Vasul a­­putut scăpa însă ,înainte de sosi­rea cuirasatului german. Guv­ern­ rus DESMINTE ORGANIZAREA BANDELOR LA GRANIȚE Petersburg, 3 August. — Autori­tățile germane răspândesc svonul că guvernul rus a organizat la, gra­­niță bande neregulate cari comit atrocități. Agenția Westnik este autorizată să declare că guvernul rus nu­ format asemenea bande și că, prin svonurile ce se lansează se tinde a se a­dunea, asupra Rușilor violen­tele și excesele pe cari trupele ger­mane le comit asupra răniților și populațiunei pacinice. ■ CONDAMNAREA LA MOAR­TE A UNUI FRANCEZ Paris, 3 August. — Consiliul de războiu a condamnat în unanimi­tate la moarte pe vin, impiegat de comerț francez surprins în fla­grant, delict, de spionagiu. SOSIREA D-LUI BOLLATI LA­ ROMA Roma. 3 August. — D. Bollati, ambasador al Italiei la Berlin, a sosit aci. FEMENISTA ROSA LUXEM­BURG. ÎMPUȘCATA LA BER­LIN? Roma.^3 August. — Se telegra­­fiază din Londra că, știrile venite din Berlin informează că, socia­lista și femenista Rosa Luxem­burg ar fi fost împușcată. (A. T. I). CORPURI DE EXPEDIȚIE GATA DE A PLECA SPRE ANGLIA Roma, 3 August. — Se telegra­­fiază din Londra că un corp de ex­pediție australian va pleca, din Melbourne spre Anglia. Deaseme­­nea un corp de expediție de două­zeci de mii de oameni e gata de plecare di­n Canada. (A. T. I.) împăratul Helm spre zona operațiunilor militare SCHIMBAR­EA CARTIERULUI GENERAL DIN BERLIN Berlin, 3 August­ — împăratul a plecat azi dimineață în spre Ma­­îenia. Intr’o proclamatiune adre­sată primarului Berlinului zice: cursul operațiunilor militare mă obligă să mut din Berlin cartierul general, împăratul mulțumește a­­dînc cetățenilor din Berlin pentru dragostea ce i-o arată și adaogă : am deplină încredere în ajutorul lui Dumnezeu și în viteaza noas­tră armată și marină, in­ concordia unanimă a nației germane in­ orele de pericol. Victoria trebue să fie de partea cauzei noastre drepte. In acelas timp d-1 Bethmann Hol­weg este autorizat să gereze auto­nom afacerile guvernament­ele de­­pin­zînd din administrația imperiu­lui. AEROPLAN GERMAN DIS­TRUS CU FOCURI DE ARME DE BELGIENI Paris, 3 Aug. — Petit Parisien a­­flă din Bruxelles că un aeroplan german care sbura deasupra ora­șului Louvain a­ fost dat jos­­ de Belgieni. ’ ■ Armata belgiană a oferit o luptă Germanilor dar dușmanul a refu­zat. PREȘEDINTELE SENATULUI BELGIAN DISPĂRUT Roma, 3 August. —• Președintele senatului belgian, mare proprietar la sudul Liege-ului, ar fi dispărut. (A. T. I.) _________ INAUGURAREA CANALU­LUI DE PANAMA Petersburg, 3 August. — Cana­lul de Panama a fost inaugurat o­ficial. IfiSSiffiU fostului consul rus la Sarajevo Viena, 3 August.­­ Fostul consul rus din Sarajevo a fost arestat ca represaliu pentru arestarea fu­ncți­onarilor ambasadei austro-ungare la Petersburg dar a fost apoi lă­sat în libertate ca fiind grav bol­nav. ARESTAREA UNUI PREOT RUS LA VIENA Viena, 3 August. —Preotul bise­­ricei ambasadei rusești de aci, Ja­­kubowski, a fost arestat erc. De mult atrăsese atenția poliției aus­­triace, fusese numit în numeroase procese de spionagiu și numai grație imunităței de care se bucu­ra nu a fost arestat pînă acum. GERMANII CAUTĂ SĂ-ȘI DE­SCHIDĂ UN DRUM SPRE FRANȚA Roma, 3 August.­­ Germanii caută să-și facă un drum la sud de Liege pentru a-și deschide un drum spre Franța. Ei întăresc dru­murile împrejurul Liege-ului, te­­mîndu-se de o acțiune ofensivă a Belgienilor. guvernul canadez tri­mite FAINĂ ANGLIEI' Roma. 3 August — Guvernul ca­nadez a pus la dispozițiunea gu­vernului englez 50.000.000 kgr. de făină. (A.T.I.). Ziarul Echo de Paris DESPRE CERERILE ANGLIEI ADRESATE TURCIEI • Paris. 3 August. — Echo de Pa­ris crede că guvernul otoman se a­ înclina înainte injoncțiunei An­gliei c­erînd înainte de toate de­barcarea tuf­cilor ofițerilor și mari­narilor de pe crucișătoarele germa­ne, dezarmarea, vaselor, ocuparea, lor de un echipa­gin turcesc, pus sub conducerea instructorilor en­glezi. Cercurile­ diplomatice cred că a­­ceste măsuri vor permite triplei înțelegeri să aștepte evenimentele cari de altfel vor arăta, repede Tur­cilor cine e stă pun pe Mediterană. Ziarele comentează favorabil gus­tul frumos al țarului față de Po­lonezi și spune că decizia țarului pe lingă, că este o măsură care face cinste generozității țarului este și un act politic de o importanță co­­vîrșitoare. Evenimentele arată, în fine adevăratul caracter al cam­pa­niei întreprinse de Ruși acela al unei cruciade slave unind, într’un avînt spontanen pe toți fiii ace­leași rase contra năvălitorului. SITUAȚIA IN MEXICO Mexico. 3 August. — Președin­tele Carbajal, a părăsit acest oraș în ziua de 12, ducîndu-se la Vera­ Cruz. Carranza e așteptat cu­ 40.000 de oameni în ziua de 16 crt. ITAȚIA A RECHEMAT DETA­ȘAMENTELE DIN SCUTARI Roma. 3 August. — Message pro zice de­oarece puterile au reche­mat detașamentele lor din Solari și Italia sunt lakrV. :->r plecarea lui Talaat bey spre |uaireșli V. ' * N ' Const­an­tinopole.— Ministrul de interne Talaat și președinte­le Camerun­ Halil au plecat ieri după a« mînzi spre Bucu­rești. Se declară in cercurile oficiale a­­le portei ca această călătorie este in le­gătură cu chestiu­nea insulelor Arhi­pelagului Comunicatul ministrului DE RAZBOIU PRIMIT LA DESFĂȘURAREA LUPTELOR Paris, 3 August. — Iată comuni­catul ministeru­lui de războiu din 15 August: O acțiune importantă a început în regiunea Blamont- Cirey, Avricourt unde Francezii combateau un corp de armată ba­varez. Satele Blamont-Cirey și înălțimile din vecinătate au fost cucerite în mod strălucit. Actual­mente coloanele germane se retrag părăsind morții, răniții și prizo­nierii. Francezii continuă să progrese­ze în regiunea Vosgilor de sus un­de Germanii se retrag. In Alsaciai de sus Francezii au reluat Tiran. Prizonierii afirmă că generalul Denemling, comandantul corpului 15 de armată și avînd cartierul general la Than a fost rănit la St. Blaise în valea Broehe. Un drapel german a fost cucerit. Două aeroplane plecate din Ver­dun au sburat de­asupra Metzului și au aruncat două obuze asupra­ unor hangare adăpostind Zepeli­­puri. S’au tras asupra aviatorilor 200 focuri de tun, totuși aviatorii s’au putut întoarce la Verdun ne­vătămații. Un nou aeroplan german a fost luat lângă Boullon cu doi ofițeri. Pilotul era rănit. «■ , h Paris, 3 August, — Comunicat al ministerului de războiu din 12 August, ora 23.30. Știrile din Liège și împrejurimi sunt bune. Fortu­rile rezistă. Trupele belgiene cari apără, cetatea s’au reformat la vest, și au reluat, ofensiva. Landen, ocupat ori de Germani, a­ fost reluat după o luptă crîn­­cenă. • ,, Belgienii ar fi distrus podurile de cale ferată înapoia Germani­lor îngreuind mult astfel aprovi­zionarea. In planul Germanilor de prime­le operațiuni ale armatei era pre­văzut bombardarea micului oraș de lungă graniță, Pont-­-Mousson) și năvălirea în regiunea Nancy ce trebuia să aibă loc prima sau a do­ua­ zi de mobilizare, bombardarea orașului Pont-­-Mousson s-a pro­dus doar în a, II-a­ zi de la mobili­zare și nu a avut deci influența de­moralizatoare ce i se atribuia în Germania. Orășelul a­ fost bombar­dat la ora 10 dimineața de artile­ria, grea pusă în bătaie la o dis­tanță­ destul de mare. Sute de o­­­buze au căzut, asupra­ orașului o­­morînd și­ rănind cîțiva locuitori, distrugînd cîteva case. Nici o ac­țiune simultană a infanteriei n’af­ avut loc. Efectul bomba­rdărei­os a fost nul asupra patrioticei popula­­rii din Pont-­-Mousson. Amănuntele Ziarul „Le Temps“ privi­toare la plecarea ambasa­dorului Schoss Paris. 3 August. — Ziarul Le Temps publică, am,anunțe cu privi­re la însoțitori d-lui de Schoen cu trenul ce a adus pe ambasadorul german la graniță. Cei doi însoți­tori au fost bine tratați de amba­sador care a pus un atașat de am­­basadă la dispoziția­ lor spre a-i pi­lota prin Berlin. Insă, cu toate aces­tea, cum au eșit din gară au fost duși la comisariatul de poliție. Puși în libertate au fost din nou ares­tați, la eșirea dintr-un restaurant, și loviți cu pumnii și duși la sec­ție cu toate protestările atașatului de ambasadă ce-i întovărășea. Iri fine, la eșirea, din biuroul de ple­care al stației au fost din nou ares­tați timp de o oră. Decorații turcești conferite în România Constantinopol, 3 August. — Mo­nitorul Oficial înregistrează con­ferirea: marelui cordon al ordinu­lui Medjidiei d-lui Dr. Angeles­­cu, ministrul lucrărilor publice ro­mân, ordinul Osmaniei clasa III-a d-lui R. Catargi, directorul Agen­ției Române, medalia de aur ato­kat consulului general rommân la Constantinopol, d-l Brătleanu și o serie de alte decorațiuni conferite Romînilor. x­•­­ .. - I — -OXO ;;;"V 1 —■ - ■

Next