Viitorul, august 1914 (Anul 8, nr. 2329-2355)
1914-08-05 / nr. 2329
Y ULTIMATUMUL JAPONIEI A FOST IN GERMANIEI Termenul ultimatumului este *1, 7 zile Germanii și Francezii îngrămădesc trupe in Belgia Paris, (via Petersburg), 15 August, 13 ore. — Francezii stăpânesc toate înălțimile și trecătoarele de pe Vosgil, pe care le mențin in posesiunea lor cu toate atacurile viguroase ale dușmanului. Germanii concentrează forțe însemnate în contra fortăreței din Diest Belgia, intre Malines și Masselt. Puternice coloane franceze au intrat în Belgia prin Charleroi. Două corpuri de armată franceză din Africa sunt concentrate în Belfort, gata să intre în luptă. Trupele franco-belgiene au făcut până acum 3.500 prizonieri. trenuia Belgiană la Echhezee Borna, 3 August.Se anunță din Bruxelles că Belgienii au avut o victorie importantă la Engbezee la 12 km. de Namur. Perderile sunt grave. Lupta continuă. (A. T. I.) o lupta lansa amilta OMera Roma. 3 August . Se telegrafiază din Amsterdam că o mare luptă a avut loc lângă granița Olandeză și că neutralitatea ar fi fost violată. (A. T. /.). Victoria trupelor franco-belgiene la Diest Petersburg. Trupele franco-belgiene au învins divizia de cavalerie germană care cerea să reocupe Dhest. Ministerul de răsboiu al Franței publică un rezumat al rezultatelor obținute până acum de armata franco-belgiană: 1) complecta neizbândă a Germanilor de a ataca prin surprindere Nancy și de a trece în Belgia; 2) grație acestei neizbânzi mobilizarea franceză se face cu mare succes; 3) deplinul acord în conducerea operațiunilor între armatele aliate; 4) dominațiunea absolută a mărilor. UN CONTRA TORPILOR GERMAN SCUFUNDAT Boma, 3 August. —. O telegramă din Londra anunță că un contratorpilor germani a fost scufundat de o mină germană. Echipajul ar fi perdut. (A. T. I.) TRUPELE RUSE OCUPĂ SOKAL Roma. 3 August. — O telegramă din Petersburg anunță, că cavaleria rusă a trecut granița în Galiția și a ocupat Sokal, distrugînd gara și telegrafia. (A. T. I ) comune ziarului „imn“ aSUPRA RAZBOIULUI Constantinopol,. 3 August. — Reiping îmi aserțiunile presei franceze care caută să arunce răspunderea războiului asupra Austro-Ungariei si Germaniei, ziarul Tanin arată, că tripla înțelegere lucra, pe față, în Balcani contra triplei alianțe. In cele din urmă Austria constată că Serbia, era pentru dinsa un element periculos. Germania, s'a silit totdeauna, să evite conflictul dar Franța avea mereu o politică de revanșă.. Nu numai voi, zice „Tanin“ dar chiar mulți francezi regretă că Franța a devenit, în asa grad instrumentul, Rusiei adevorâții patrioți francezi plinei rănind cum, miliardele Franței fug în Rusia, ți Franța devine sclava, ei Germania, voind să se tinde a o înconjura, a hotărit să tranșeze situația acum. Ziarul încheie că tripla înțelegere a devenit cauza războiului. Austria a dat dovezi în ultimul timp de sentimentele sale pacifice. Orce om imparțial treime să știe că motivele care a făcut-o să meargă contra Serbiei erau juste. SITUATIUNE GRAVĂ IN ALBANIA Roma, 3 August. — Știrile sosite din Albania anunță că situațiimea e foarte gravă din cauza lipsei de importațiune a cerealelor. Prințul de Wied ar fi cerut ministrului Italiei, baronul Aliotti, să expue guvernului italian gravitatea Situatione. Baronul Aliotti a promis că va face tot posibilul pentru a remedia situatiunea. (A.T.I.). GERMANII CONCENTREAZĂ LÎNGĂ MULHOUSE FORȚE IMPUNĂTOARE Roma, 3 August. — Ziarul ,,Giernal e detaliat află din Basel , că germanii au concentrat forțe impunătoare în noaptea de 12 spre 13 August. n. lângă Mulhouse. Ori după amiază ar fi început o acțiune în contra corpului al șaptelea de armată și a optei divizii de cavalerie franceză. (A.T.I.). JAPONEZII VOR SA OCUPE INSULELE GERMANE DIN OCEANIA Roma, 3 August.— Ziarul „Daily Mail“ crede că japonezii vor să ocupe colonia germană Kian ciau și insulele germane din Oceania, i(A. T. I.). -------------. •1* Efift p < DESMINȚIRE Roma, 3 August. — Se dezminte știrea că un submarin francez ar fi intrat in Spezia și că ar fi fost stricat. (A.T.I.). Ultima ora politică INTERVIEW cu d. TAKE IONESCU —•Ion atitudinea României — •Reproducem cu titlul de document politic, după un ziar de dimineată, declarațiile d-lui Take Io ■Ă Boscu: •»— Se răspîndesc, d-le Take Iofoescu, tot felul de zvonuri, despre ț o apropiată schimbare a atitudinei Romîniei, adică, despre o părăsire a neutralităței. Ați putea, să: Vu mi spuneți ce credeți în această privință ! — In vremuri obișnuite și-aș răspunde că acțiunea României fiind in mina guvernului și partidul conservator-democrat fiind în opoziție, eu nu pot să si vorbesc de cit ’despre părerea noastră, iar nu despre acțiunea României. Și aș adăuga că părerea noastră e limpede, neutralitate reală și definitivă. Cum însă guvernul a crezut, că împrejurările sunt prea mari, ca un guvern sau un partid să hotărască singur și ne-a făcut onoarea Să ne întrebe și pe noi acum 13 zile,mă simt în drept să spun, că hotărîrea luată în comun de neintrare în acțiune este un lucru prea serios și prea cugetat, ca să poată fi pusă la îndoială în fiecare ceas. Cinstit îti spun că nu cunosc absolut nimic, care să fie de natură a schimba hotărîrea țărei pentru neutralitate. Din potrivă afirm, că nici odată ca acum nu a fost un mai mare acord între toate conștiințele romomînești din toate Unghiurile regatului și din toate clasele sociale. " Partizan sincer al suveranitătei naționale, văd în această unanimitate sufletească siguranța temeiniciei politicei adoptate. — Dar este posibil să păstrăm neutralitatea ? — Da. Iti afirm cu cea mai mare siguranță, că nu vom fi atacați de nici unul din cele două mari imperii vecine, cari se răsboesc. Amîndouă știu că nu putem permite violarea teritoriului nostru și nici unul din ele nu va vrea să adaoge la amharul vrăjmașilor săi o jumătate de milion de soldați. — Se mai zice, că atitudinea Romîniei, s’ar putea schimba dacă, vre-o victorie însemnată ar favoriza pe una sau pe altă dintre cele două grupări. — România nu merită dezonoarea de a fi bănuită, că stă la pindă spre a vedea cine este mai slab și a-i sări în spinare. Dar, în afară de punctul de vedere moral, acei cari ar face o asemenea politică ar risca să se înșele amar. Războiul actual va fi lung, greu și cu numeroase peripeții. El se dă intre armate imense pe diferite cîmpuri de bătaie, pe apă și pe uscat. Soarta lui nu poate atîrna de o bătălie sau două. Cine ar crede foarte dibaci, ar putea să rămînă înșelat. — Dar cunoașteți pararea celorlalte partide ? Văd că guvernul prin organul ministrului de finanțe, a dat comerțului tărei cele mai liniștitoare asigurări. Nimeni nu are dreptul să se îndoiască de oameni ca d. I Brătianu și colegii săi. Iar cu conservatorii, cu cari am avut ocazia să mă întîlnesc zilele acestea, in frunte cu d. I. Lahovary, a cărui autoritate și sinceritate este de toată lumea cunoscută, m’am găsit într’o complectă armonie de idei. — Unii vorbesc de lupta între barbarie și civilizație sau între germanism și slavism și zic, că nimeni nu poate rămîne în afară, de o asemenea luptă. Ce credeți dv.f — Speram, că în chestii așa de serioase nu va fi vreme și pentru fleacuri. Cum se poate vorbi de luptă între barbarie și civilizație, eind de o parte stă Germania și de alta Franța și Englitera ? .Cum se poate vorbi de slavism și germanism sau chiar maghiaro-germanism, cînd în Austria și Germania sunt 30 de milioane de slavi, despre cari aud, că se luptă cu entusiasm pentru patriile lor și cînd în cîmpul celart stau englejii și flamanzii din Belgia, teutoni și unii și alții? Dar dacă ne-am scoborî ln secolul al IV-lea și am concepe războaiele ca exterminări de rasă, atunci de ce să uităm latinismul din care facem parte și noi? încă odată, crede-mă, nu este bine, ca în lucrurile serioase să se amestece și glumele de prost gust. Cînd se bateau anul trecut sîrbii cu bulgarii tot luptă de rasă era ? — Dar nu întrevedeți apropiate eventualități de natură să schimbe voința țarei ? — Am auzit desigur și eu ca și d-ta de tot felul de eventualități. Nu este nici una de natură să schimbe voința țărei. Această voință este fructul unei adinei și chibzuite examinări a intereselor regatului român, singurele pentru care se pot vărsa sîngele și punga României.0X0— lititau! Japsniel s Mi fsfflls It isii — Termestül este dl© 1 síié — Tokio 3 August.— Guvernul sa remis ambasadorului G^rmasaiei ultimatumul prin care reclamă dezarmarea vaselor și fortificațiilor din ICiatciao și transmiterea acestui port Japoniei în curs de o lună și fără nici o despăgubire. Termenul ultimatumului este de 7 zile.(Westraiks Amănunte Asupra luptei iîio Rosseli si Salat IM steria. 3 August. — Ministerul de răsboiul francez coamnică amănunte asupra luptei care a avut loc £ 21 regiunea Est a Belgiei, între o dictate de cavalerie germana ajutată de infanterie și artilerie, și o dilisie de cavalerie belgiană ajutată de o brigadă mi setă. Germanii au fost respinse spre Hasselt și Saint Trend. (A. T. I.) Hittim A0MAS 10 JUDECATA IN GRECIA Atena. 3 August. — Ziarele din Atena, în special „Patris“, comentind politica Romîniei, spun că opinia publică greacă nu se lasă emotionată de svonurile cari circulă asupra incertitudinei ce pare că domnește la București, asupra directiunei ce trebue dată politicei Romîniei. Avînd simțul profund al realităților, lumea aoi e convinsă că guvernul va trebui în curînd să intre pe calea trasă de interesele vitale ale tarei, a căror noțiune nu poate scăpa inteligentei și logicei încercate a poporului român. In circumstanțele prezente neutralitatea este o expectativă prudentă, neexcluzînd supravegherea Bulgariei, ca nu cumva un atac împotriva Serbiei să nu compromită prețiosul echilibru balcanic, datorit însă și sforțărilor Romîniei. (Serv. Ag.Orientale). , ÎMPĂRĂTEASA MAMA A RUSIEI IN ELVEȚIA Roma, 3 August. — împărăteasa, Maria Feodorovna a Rusiei a cerut, comandamentului orașului Saint Galle de a putea locui în Elveția în timpul războiului. Guvernul din Berna nu s’a opus. (A.T.I.) Asigurările AMIRALITATEI ENGLEZE PENTRU NAVIGAREA VASELOR DE COMERȚ Londra, 3 August. — Un comunicat al amiralităței declară armatorilor străini cari sunt în legătură de comerț cu Anglia, că, pot în deplină liniște să continue cursele lor pe bordul. vaselor de comerț, neutre sau engleze căci vasele britanice străbat Atlanticul cu o siguranță, aproape identic cu cea, din vremea de pace, iar controlul Angliei asupra căilor comerciale maritime se întinde în fiece zi. Amiralitatea se străduește să ușureze comerțul, pe toate punctele globului și în special între Anglia și Argentina, Brasilia, Chile și Uruguai. GENERALISIMUL ENGLEZ FRENCH A SOSIT LA PARIS Roma, 3 August. — Generalisimul englez French a sosit la Paris și a vizitat pe președintele Republicei Poincaré și pe președintele consiliului de miniștri Vivians. Va merge în urmă în cuartierul general francez. (A.T.I.). LEADERUL PARTIDULUI SOCIALIST GERMAN AR FI FOST EXECUTAT Roma. 3 August. — Ziarul „Secole“ primește de la Londra știrea că leaderul partidului socialist german, Liebnick, refuzând de a se prezenta sub drapel ca ofițer ar fi fost împușcat. (A.T.I.). lirele confirma CUMPĂRAREA CELOR DOUA VASE DE RĂZBOI GERMANE Constantinopole. 3 August. Guvernul otoman a declarat că vasele „Goeben“ și „Breslau“ au venit în Dardanele în urma crumpărărei lor de la Germania. Vasele au intrat în Dardanele sub pavilion otoman. Echipagiile germane au fost debarcate. ionul francezi DESTAINUESC ACTELE DE SALBATACIE PE CÂMPUL DE LUPTA Paris. 3 August. — Comandaritul pieței din Mézières a adresat ministerului de războia un raport zicînd că s-a dus la spitalul din Mézières să viziteze și să îmbărbăteze pe răniți. Unul dintre dinșii i-a declarat că la S August pe la orele 13.30 compania sa suferind perderi și trebuind să se retragă el a rămas singur pe teren cu alți cîțiva răniți și a văzut un cavalerist german trăgând cu focuri de revolver asupra unui vinator rănit; chiar el n’a scăpat decit prefăcîndu-se a fi mort. A auzit culm se trăgea 5—6 focuri de revolver fără să poată vedea însă asupra cui au fost trase. Un alt vinător rănit din aceiași companie a auzit de asemenea tonurile de revolver. Mai mulți alți vinători au confirmat faptele. Asemenea acte de sălbătăcie nu au nevoie de comentarii și trebuesc denunțate liniei întregi. (Havas). Radiotelegrama GERMANA SURPRINSA DE UN VAPOR FRANCEZ Paris, 3 August.— Ministerul de războiu a primit o știre din Canaris că vasul „Formosa” venind din Dakar și, aducind în Franța un detașament de trupe, a surprins oadiotelegramă germană, adresată, vasului „Panther” ordonîndu-i să prindă vasul „Formosa.” Vasul aputut scăpa însă ,înainte de sosirea cuirasatului german. Guvern rus DESMINTE ORGANIZAREA BANDELOR LA GRANIȚE Petersburg, 3 August. — Autoritățile germane răspândesc svonul că guvernul rus a organizat la, graniță bande neregulate cari comit atrocități. Agenția Westnik este autorizată să declare că guvernul rus nu format asemenea bande și că, prin svonurile ce se lansează se tinde a se adunea, asupra Rușilor violentele și excesele pe cari trupele germane le comit asupra răniților și populațiunei pacinice. ■ CONDAMNAREA LA MOARTE A UNUI FRANCEZ Paris, 3 August. — Consiliul de războiu a condamnat în unanimitate la moarte pe vin, impiegat de comerț francez surprins în flagrant, delict, de spionagiu. SOSIREA D-LUI BOLLATI LA ROMA Roma. 3 August. — D. Bollati, ambasador al Italiei la Berlin, a sosit aci. FEMENISTA ROSA LUXEMBURG. ÎMPUȘCATA LA BERLIN? Roma.^3 August. — Se telegrafiază din Londra că, știrile venite din Berlin informează că, socialista și femenista Rosa Luxemburg ar fi fost împușcată. (A. T. I). CORPURI DE EXPEDIȚIE GATA DE A PLECA SPRE ANGLIA Roma, 3 August. — Se telegrafiază din Londra că un corp de expediție australian va pleca, din Melbourne spre Anglia. Deasemenea un corp de expediție de douăzeci de mii de oameni e gata de plecare din Canada. (A. T. I.) împăratul Helm spre zona operațiunilor militare SCHIMBAREA CARTIERULUI GENERAL DIN BERLIN Berlin, 3 August — împăratul a plecat azi dimineață în spre Maîenia. Intr’o proclamatiune adresată primarului Berlinului zice: cursul operațiunilor militare mă obligă să mut din Berlin cartierul general, împăratul mulțumește adînc cetățenilor din Berlin pentru dragostea ce i-o arată și adaogă : am deplină încredere în ajutorul lui Dumnezeu și în viteaza noastră armată și marină, in concordia unanimă a nației germane in orele de pericol. Victoria trebue să fie de partea cauzei noastre drepte. In acelas timp d-1 Bethmann Holweg este autorizat să gereze autonom afacerile guvernamentele depinzînd din administrația imperiului. AEROPLAN GERMAN DISTRUS CU FOCURI DE ARME DE BELGIENI Paris, 3 Aug. — Petit Parisien află din Bruxelles că un aeroplan german care sbura deasupra orașului Louvain a fost dat jos de Belgieni. ’ ■ Armata belgiană a oferit o luptă Germanilor dar dușmanul a refuzat. PREȘEDINTELE SENATULUI BELGIAN DISPĂRUT Roma, 3 August. —• Președintele senatului belgian, mare proprietar la sudul Liege-ului, ar fi dispărut. (A. T. I.) _________ INAUGURAREA CANALULUI DE PANAMA Petersburg, 3 August. — Canalul de Panama a fost inaugurat oficial. IfiSSiffiU fostului consul rus la Sarajevo Viena, 3 August. Fostul consul rus din Sarajevo a fost arestat ca represaliu pentru arestarea funcționarilor ambasadei austro-ungare la Petersburg dar a fost apoi lăsat în libertate ca fiind grav bolnav. ARESTAREA UNUI PREOT RUS LA VIENA Viena, 3 August. —Preotul bisericei ambasadei rusești de aci, Jakubowski, a fost arestat erc. De mult atrăsese atenția poliției austriace, fusese numit în numeroase procese de spionagiu și numai grație imunităței de care se bucura nu a fost arestat pînă acum. GERMANII CAUTĂ SĂ-ȘI DESCHIDĂ UN DRUM SPRE FRANȚA Roma, 3 August. Germanii caută să-și facă un drum la sud de Liege pentru a-și deschide un drum spre Franța. Ei întăresc drumurile împrejurul Liege-ului, temîndu-se de o acțiune ofensivă a Belgienilor. guvernul canadez trimite FAINĂ ANGLIEI' Roma. 3 August — Guvernul canadez a pus la dispozițiunea guvernului englez 50.000.000 kgr. de făină. (A.T.I.). Ziarul Echo de Paris DESPRE CERERILE ANGLIEI ADRESATE TURCIEI • Paris. 3 August. — Echo de Paris crede că guvernul otoman se a înclina înainte injoncțiunei Angliei cerînd înainte de toate debarcarea tufcilor ofițerilor și marinarilor de pe crucișătoarele germane, dezarmarea, vaselor, ocuparea, lor de un echipagin turcesc, pus sub conducerea instructorilor englezi. Cercurile diplomatice cred că aceste măsuri vor permite triplei înțelegeri să aștepte evenimentele cari de altfel vor arăta, repede Turcilor cine e stă pun pe Mediterană. Ziarele comentează favorabil gustul frumos al țarului față de Polonezi și spune că decizia țarului pe lingă, că este o măsură care face cinste generozității țarului este și un act politic de o importanță covîrșitoare. Evenimentele arată, în fine adevăratul caracter al campaniei întreprinse de Ruși acela al unei cruciade slave unind, într’un avînt spontanen pe toți fiii aceleași rase contra năvălitorului. SITUAȚIA IN MEXICO Mexico. 3 August. — Președintele Carbajal, a părăsit acest oraș în ziua de 12, ducîndu-se la Vera Cruz. Carranza e așteptat cu 40.000 de oameni în ziua de 16 crt. ITAȚIA A RECHEMAT DETAȘAMENTELE DIN SCUTARI Roma. 3 August. — Message pro zice deoarece puterile au rechemat detașamentele lor din Solari și Italia sunt lakrV. :->r plecarea lui Talaat bey spre |uaireșli V. ' * N ' Constantinopole.— Ministrul de interne Talaat și președintele Camerun Halil au plecat ieri după a« mînzi spre București. Se declară in cercurile oficiale ale portei ca această călătorie este in legătură cu chestiunea insulelor Arhipelagului Comunicatul ministrului DE RAZBOIU PRIMIT LA DESFĂȘURAREA LUPTELOR Paris, 3 August. — Iată comunicatul ministerului de războiu din 15 August: O acțiune importantă a început în regiunea Blamont- Cirey, Avricourt unde Francezii combateau un corp de armată bavarez. Satele Blamont-Cirey și înălțimile din vecinătate au fost cucerite în mod strălucit. Actualmente coloanele germane se retrag părăsind morții, răniții și prizonierii. Francezii continuă să progreseze în regiunea Vosgilor de sus unde Germanii se retrag. In Alsaciai de sus Francezii au reluat Tiran. Prizonierii afirmă că generalul Denemling, comandantul corpului 15 de armată și avînd cartierul general la Than a fost rănit la St. Blaise în valea Broehe. Un drapel german a fost cucerit. Două aeroplane plecate din Verdun au sburat deasupra Metzului și au aruncat două obuze asupra unor hangare adăpostind Zepelipuri. S’au tras asupra aviatorilor 200 focuri de tun, totuși aviatorii s’au putut întoarce la Verdun nevătămații. Un nou aeroplan german a fost luat lângă Boullon cu doi ofițeri. Pilotul era rănit. «■ , h Paris, 3 August, — Comunicat al ministerului de războiu din 12 August, ora 23.30. Știrile din Liège și împrejurimi sunt bune. Forturile rezistă. Trupele belgiene cari apără, cetatea s’au reformat la vest, și au reluat, ofensiva. Landen, ocupat ori de Germani, a fost reluat după o luptă crîncenă. • ,, Belgienii ar fi distrus podurile de cale ferată înapoia Germanilor îngreuind mult astfel aprovizionarea. In planul Germanilor de primele operațiuni ale armatei era prevăzut bombardarea micului oraș de lungă graniță, Pont--Mousson) și năvălirea în regiunea Nancy ce trebuia să aibă loc prima sau a doua zi de mobilizare, bombardarea orașului Pont--Mousson s-a produs doar în a, II-a zi de la mobilizare și nu a avut deci influența demoralizatoare ce i se atribuia în Germania. Orășelul a fost bombardat la ora 10 dimineața de artileria, grea pusă în bătaie la o distanță destul de mare. Sute de obuze au căzut, asupra orașului omorînd și rănind cîțiva locuitori, distrugînd cîteva case. Nici o acțiune simultană a infanteriei n’af avut loc. Efectul bombardăreios a fost nul asupra patrioticei popularii din Pont--Mousson. Amănuntele Ziarul „Le Temps“ privitoare la plecarea ambasadorului Schoss Paris. 3 August. — Ziarul Le Temps publică, am,anunțe cu privire la însoțitori d-lui de Schoen cu trenul ce a adus pe ambasadorul german la graniță. Cei doi însoțitori au fost bine tratați de ambasador care a pus un atașat de ambasadă la dispoziția lor spre a-i pilota prin Berlin. Insă, cu toate acestea, cum au eșit din gară au fost duși la comisariatul de poliție. Puși în libertate au fost din nou arestați, la eșirea dintr-un restaurant, și loviți cu pumnii și duși la secție cu toate protestările atașatului de ambasadă ce-i întovărășea. Iri fine, la eșirea, din biuroul de plecare al stației au fost din nou arestați timp de o oră. Decorații turcești conferite în România Constantinopol, 3 August. — Monitorul Oficial înregistrează conferirea: marelui cordon al ordinului Medjidiei d-lui Dr. Angelescu, ministrul lucrărilor publice român, ordinul Osmaniei clasa III-a d-lui R. Catargi, directorul Agenției Române, medalia de aur atokat consulului general rommân la Constantinopol, d-l Brătleanu și o serie de alte decorațiuni conferite Romînilor. x• .. - I — -OXO ;;;"V 1 —■ - ■