Viitorul, septembrie 1914 (Anul 8, nr. 2356-2385)
1914-09-01 / nr. 2356
Á A. 4 SITUATIA Pe frontul oriental al războiului european se dă o luptă uriașâ și oarecum hotărîtoare pentru desfășurarea conflagrați Quel, lângă Lemberg, la Bavaruska, și pe câmpiile dintre Vistula și Bug, armatele Rusiei și ale Austriei se ciocnesc cu înverșunare. Soldații se numără cu milioanele; lupta are proporții fantastice; tot ce știința militară a iscodit ca strategie și calement de distragere e pus în aplicare; se da o lupta pe viață și pe moarte intre două imperii cari nu urmăresc atâta cuceriri teritoriale pe cât urmăresc un câștig de influență și de prestigiu. Și In definitiv, tot războiul sueropean, a cărui izbucnire, profitată de mult, a fost accelerată de disputele austro-ruse, e mai mult o luptă de supremație. De aceia luptele cari se dau lângă Lemberg, vor Îndruma, dacă nu vor hotărî chiar, desfășurarea acestei conflagațiuni. Căci răpunerea unuia din beligeranți, fie Rusia, fie Austria, va înrâuri mersul luptelor cari se dau la alt capăt al Europei, în Nordul franco-belgian. Aci armata germană operează după un plan bine definit, și armata franceză rezistă după anul an iarăși conceput ca chibzuință. Dar mersul acestor operații va fi forțamente influențat de rezultatul luptelor de la Est și de aceia acest rezultat e așteptat cu un neastâmpărit care vibrează conștiința atâtor popoare. Nu Europa, ca realitate geografică, e interesată în inoderările dintre Vistula și Bug, ci Europa ca națiunile ei, ca tendințele lor divergente, ca aspirații de viitor și ca necesitatea neinfrânată a unei supremații care e și an imperialism Ü sufletelor. Svonuri de cafenea inconștiența celor cari lansează svonuri alarmante și dăunătoare [arei Ne găsim in plină perioadă a politicei de cafenea și a svonurilor celor mai fantastice și mai alarmante, cari sau putut pune vre-odată in circulație, atunci cînd o țară trece prin clipe grele, care reclamă mai mult ca oricînd liniște și prudentă în opinia publică. La cafenea se rezolvă marele probleme internaționale și, tot de la cafenea, se aruncă în public svonuri, pe baza cărora se ridică sau se condamnă factorii răspunzători de conducerea țărei. Se înțelege că nu se precizează nimic, fiind-că nici nu se poate preciza, decit dacă în precizările acestea s’ar pune aceeași inconștiență vinovată, care stăpânește mentalitatea interesaților sau pătimașilor, a căror singură preocupare pare a fi acela de a menține opinia publică într’o dăunătoare enervare. Nu avem să contestăm că opinia publică e în dreptul ei să discute evenimentele, cari formează azi obiectul preocupărilor de fiece clipă a tuturor minților românești; — nu contestăm iarăși că asupra acestor evenimente opinia publică a țarei e îndreptățită să emită o judecată, oricare ar fi ea. Ceea ce nu admitem , însă, — și nimeni nu poate admite, — e ca discuțiunea din opinia publică să se facă în jurul unor simple presupuneri și judecata emisă să se sprijine pe svonuri de cafenea, lipsite de orice temeinicie și autoritate. Să se facă discuție, dar să se discute faptele precise, faptele asupra cărora nu poate exista îndoială. Altcum, se creiază curente de opinie publică vătămătoare, se provoacă o enervare, care la un moment hotărâtor nu ar putea decit să deservească interesele vitale ale țărei. Politica unui stat nu se hotărăște la cafenea,, în mijlocul patimilor unora sau altora, în tot cazul interesați dacă nu alt chip, cel puțin dintr’un sentimentalism căruia subordonează orice altă considacțiune. De aceia e de datoria noastră să prevenim opinia publică împotriva speculatorilor de svonuri al armoniei cari mai ales în actuala situații ne fac un rău serviciu țârei și în afară și înlăuntru. Țara are guvern răspunzător, care are în destul conștiința datoriei și a răspunderilor, ca să, nu se lase influențat nici de patimile unora și nici de sentimentalismul altora. Aceasta ar trebui să înțeleagă cel puțin opinia publică conștientă, dacă pescuitorii în apă tulbure nu vor să renunțe la o urdă meserie nici în situațiuni ca cea de azi. —I---r 1 - I-ra, ■m W 1 - V 1 Biciciști-eclerori, înaintea trupelor franceze pe drumul Paris-Melun Hușii cuceresc orașul TOMASZOW Petrograd 30 August. Eri trupele rusești au luat cu asalt pozițiunile întărite din Tourobin fugărind apoi inamicul pe o distanță de mai bine de 30 verste. Cavaleria rusească operează în contra arierei garde dușmane. Tomtaszow a fost cucerit după o luptă înverșunată. Trupele germane la Myszinec și Chorzele (în nordul Poloniei, la sudul lacurilor mazuriene) au fost respinse cu pierderi mari. România față de conflagrația europeană Corpul 22 DE ARMATA RUSTUT DE GERMANI Un articol al ziarului Italan „Stampa“ BA Berlin 11 Septemvrie. — Marele stat major vestește că corpul al 22 de armată rusească, un garnizoană în Finlanda, care a încercat să intervină în lupta de lângă Lyck, în Prusia orientală, a fost bătut.a Wolfsbureau). Mișrnv de înconjurare a trupelor ruse Petrograd 30 August. Operațiunile trupelor rusești pe cele două aripi și la spatele armatei austriace de vest sunt favorabile armatei ruse. Lângă Bavarușka, mișcarea înconjurătoare pe flancul austriac continuă într-un mod favorabil pentru ruși. (Westniki Mele aliate înregistrează succese Londra 30 August. Mareșalul French telegrafiază că lupta a mai continuat și eli, dușmanul a fost respins pe toată linia. Primul corp de armată a îngropat 200 de cadavre dușmane, și a luat 12 tunuri maxim și cîtiva prizonieri. Al doilea corp de armată a făcut 350 prizonieri și a hiat o baterie. Pierderile germanilor sunt mari și trupele lor par a fi sleite. Trupele emileze trec rîul Marne mergînd în direcția de nord. (Reuter) România față de actualul conflict — CUM PREZINTĂ SITUAȚIA ROMÎNIEI ZIA RUL ITALIAN „STAMPA“ Roma 28 Aug. — Intr’un articol intitulat: „Conflictul european și Romînia“ ziarul „Stampa“ cercetează situația României față de conflagrația actuală. După ce a făcut istoricul raporturilor austroromâne și ruso-române, ziarul arată cum acțiunea desfășurată de diplomația română când cu războiul balcanic și succesele înțelegerei greco-sârbo-române consfințit prin tratatul de pace de la București au făcut din România cel mai puternic Stat din Răsăritul european, arbitrul și păzitorul pacii balcanice. Pe când Rusia convinsă de puterea crescândă a tânărului Regat dunărean, a căutat în timpul din urma și prin toate mijloacele să-i cucerească simpatiile, purtarea Austriei pe timpul războiului balcanic a fost mai mult bulgarofilă decât românofilă. Pe lângă această, interesele, ce să zicem așa, de revendicare națională, pe cari România le are în Austria, sunt cu mult mai mari decât interesele ce le are în Rusia, căci pe cînd în Basarabia sunt câteva sute de mii de români, dimpotrivă în Transilvania locuesc aproape 4 milioane de latini. Dacă la toate acestea mai adăugăm simpatiile adânci ale poporului român pentru Franța, ne vom explica de ce astăzi curentul favorabil Triplei înțelegere a ajuns așa de covârșitor în România, încât mulți chiar propovăduesc o intrare în acțiune alături de Rusia în contra Austriei. Dar bătrînul și gloriosul Carol, care prin foloasele celei mai înțelepte ocârmuiri, și-a cucerit recunotința și dragostea supușilor săi, putea va pare să uite că la spatele Austriei stă Germania și că dacă el este suveranul României, este tot odată un Hohenzollern și că ar trebui în ultimii ani din viața sa să pornească în războiu împotriva țărei sale de obîrșie și în contra rudei sale imperiale? (A. T. I). Germanii se arată lângă Grodek Petrograd 30 August. Trupele germane s-au arătat în ținutul orașului Grodek, pe teatrul de războiu austriac. Minele din Marea Nordului au fost curățite Londra, 30 August. Amiralitatea britanică declară că ieri și azi numeroase escadre și flotile au curațat complect Marea Nordului pină chiar în baia de Heligoland de minele așezate de germani. Flota germană rămîne nemișcată în porturile sale și nu a încercat absolut nimic spre a interveni și a stînjeni mișcările vapoarelor engleze. Nici un vapor de războiu german nu sa arătat. Vasul de războiu englez „Vindictive“ a capturat un transport de cărbuni în Oceanul Atlantic, Manifestul REGELUI ANGLIEI ADRESAT COLONIILOR Petrograd 30 August. Regele George al Angliei a adresat coloniilor um manifest în care spune: „Nu e vina , dacă războiul pe care mă sileam din răsputeri să-l împedec a izbucnit: dacă aș fi rămas indiferent la violarea neutralităței Belgiei pe care Anglia o garantase, dacă ași fi rămas nepăsător la soarta Franței amenințată aș fi sacrificat onoarea mea și aș fi periclitat libertatea Marii Britanii și cea a omenirei. LWIMCoM Londra, 30 August. — Secretarul de stat al coloniilor a primit azi două telegrame din partea guvernatorului coloniei Nijasa (Africa de est) cu data de 9. Prima telegramă, spune că în ziua de 8 principalul corp de expedițiune britanică a înaintat cu intenția, de a respinge pe dușman dincolo de graniță. Forțele inimicului, cari erau aproximativ de 400 oameni, au evitat lupta cu corpul englez și la răsăritul soarelui, la 9 a atacat Karanga, care era apărat doar de un ofițer, 50 indigeni și poliție precum și de 8 civili. După 3 ore de rezistență, una dintre coloanele corpului expediționar englez a sosit și a respins pe dușman. Întregul corp britanic era în luptă cu dușmanul cînd sa expediat guvernatorului cea dinții telegramă. Al doilea mesagiu zice că coloana expediționară engleză a luptat toată ziua cu înverșunare, dușmanul a luptat de asemenea cu îndărătnicie și nu a fost izgonit decit după mai multe șarje cu baioneta dar Germanii au fost în cele din urmă respinși înspre Soggwe. Inimicul a pierdut 7 ofițeri uciși și 2 răniți; pierderile lor ca oameni nu se cunosc exact iar sunt considerabile. Am luat două tunuri de cîmp și două mitraliere. Englezii au pierdut 6 albi morți și 7 răniți. Germania AR FI DISPUSA SA ÎNCEAPĂ TRATATIVELE DE PACE Petrograd 30 August. Se pretinde că la Washington a avut loc o conferință între președintele Wilson și ambasadorul Germaniei. Acest din urmă ar fi lăsat să se înțeleagă că Germania ar fi gata să înceapă tratative de pace. Tunuri rusești la Viena Viena, 30 August.— De ieri, un mare număr de tunuri rusetti au sosit la Viena spre a fi așezate în fața arsenalului. In cea mai mare parte aceste tunuri au fost capturate de armatele generalilor David și Auffenberg. Un public numeros stă în fața arsenalului să privească aceste tunuri. Succesele ofensivei sîrbești Petrograd 30 August. — Se telegrafiază că ofensiva sîrbească se desfășoară cu mare succes* Telegranii împăratului Wilhelm către generalul Hindenburg ren exprimîndu-și bucuria sa adăugînd că după această victorie, Prusia va fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, curățată de dușmani. Acest ziar mai publică o telegramă a Kronprinz-ului care cere pentru armata sa să se expedieze cantități mari de tutun și cigări de foi. ARMATA FRANCEZA Legenda răului IMPROVIZAȚIE — L A noapte... Misterul țese întunerecul albastru, peste parcul imens, închis între ziduri înalte, ca într’o cetate... Și’n argintarea lunei, castelul vechi, se înalță printre copacii liniași ai parcului, ca un paznic al vremurilor duse. Generații de arîndul, au visat," au iubit și s’au stins între zidurile acestui castel, ce păstrează amintirile ca un album de demult. Castelul e aproape pustiu. O singură aripă e locuită de un împărat bătrîn, ciudat, iubitor de liniște și singurătate. Și fata lui, frumoasă ca o zână, e ultimul vlăstar al șirului de generații, ce au stăpânit ținutul. E noapte și totuși, în misterul boschetelor, pe aleele albite subt lumina lunei, viața stă neadormită. Pe subt bolțile de ramuri, băncile gândesc la mătasea caldă a unei rochi de altă dată, la brațul tremurător, întârziat pe un umăr de fecioară, la șoapta unui sărut, înmormântat în întunerecul trecu*» tului. Statui ciuntite, basonuri secate, chioșcuri dărâmate, sunt ruinele unor vremuri de glorie, note da melancolie, ce amintesc abia, via*ța strălucită, a unor visători, ce* fură cândva. , -Pe potecele năvălite de buruieni, câte o șopârlă foșnește,, stre*curîndu-se pe subt ierburi, ca un fior urât. Greerii neobosiți, torc amintirile vremurilor de demulte-Cucuvaele se caută, se chiamă trist, cu strigătul lor neîntrerupt, ca un ornic ciudat, cu prevestiri totale; însuși glasul lor e sonor, în accentele pasionate, cu cari își des* tăinuiesc sufletele, în puterea a*cestei nopți, în care Iubirea, pare că are cuvîntul suprem. Luminile plutesc pe lac, ca un* feri de aur; imperiul apelor e sulminat ca pentru o sărbătoare. . .»l^LUIile broaștelor par înmiite și înfrățindu-se într’o orchestră măiestrită, vibrează în adâncul lacului, ca ’ntr’o lume subt pămînteană. Din turnul castelului, o fereastră se deschide peste creștetul panoului, o umbră albă privește în a*dâncul nopței, o ascultă, o înțelege și o iubește, ca pe un tovarăș de aceleași frământări nebune. In ferestră un buchet de liliacpeste care luna aprinde un fum subțire de argint, e semnul pe care fata de împărat, l’a pus. E seara când iubitul ei poate pătrunde în parcul zăvorit cu ziduri de cetate.... Și fata așteaptă la fereastră din turla castelului. Poarta se deschide, țipând ca o pasăre de noapte, subt ruina învechită. Un pas străbate cu grija aleele, îndreptîndu-se către umbra albă, din fereastra turlei. l. un voinic ce poartă ’n ochi, albastrul apelor adinei și limpezii în mișcări: fluiditatea valurilor* în glas, șopotul undelor atrăgătoare, și perfide, în tinerețea vie*ței, răcoarea isvoarelor de munte. La munte-i ager, ca rîul la drum și ’n brațele-i de fier ar trosni pământul. Și pieptu-i tânăr, răspândește parfumul irisului galben. Ușor ca un gînd, drumețul păătrunde în taină înăuntru castelului... E târziu, luna coboară ostenită spre asfințit, ca o Vestală albă, ce și-a împlinit menirea. Porta castelului, se redeschidă într’un scîrțâit sonor, spărgând tăcerea parcului. Pașii voinicului se depărtează grăbit, pierzîndu-se în noapte... Tăcerea și tristețea se întronează din nou, în ținutul castelului străvechi, sporind durerea fetei părăsite, din cingătoarea cărea, voinicul furase ghirlanda inocenței. Și de atunci nici un pas nu mai atinse poleiul aleelor, în nopțile de lună plină. Castelul și parcul se înmormântară într’o muțenie dureroasă. Din când în cînd, doar fereastra din turlă, se deschidea în puterea nopței și pata albă căta ceva, cu privirea pierdută în infinit. Nopțile petrecute în dor și așteptare, îi furaseră nădejdea de a mai vedea pe făt frumosul ei, care pentru că o trădase, fata de împărat, îl prefăcuse âîtr’un râu vecinic călător... Și de atunci râul fugar prin vi* ile munților, prin pustiul câmpii* lor, nu’și poate curma drumul nici odată Munții cu trufia lor neînvinsă* ascund și fundul văilor, pajiști ,ci flori bogate, flori ce seamănă fecioarelor de munte, deprinse să urce cărările prăpăstioase, să *ncfrunte întunerecul pădurilor, să desfină povârnișul stirilor. Acolo în adâncul văilor, pe unde doar cerbul, ține piept prăspâstiilor, râul se strecoară printre pajiștile înflorite, ca o sclipire sub* țiratecă de otel. Și florile îl cuprind cu brațele, l’ademeuere cu parfumurie, îl farmecă cu nuanțele lor vii, în cari violetul se întrece ’n strălucire, Cu galbenul cel mai puternic. Și glasurile lor, uriindemenitoare ca ale sirenelor, ii șoptesc cuvinte de dragoste, in tăcerea neturburată a pustietății. Râul fermecat de atâta desmîd dare, lăsa pasul domol, ondulîndu-și trupul de otel, ca un șarpe uriaș, ce despică pajiștea po din două. Dar albia râului, pe înclini brusc, râul se prâvnia peste stâncialergînd spumegos înainte, tot mai ’nainte... Ar vrea să-și odihnească valurile mostenite, ar vrea să be m*toarcă acolo, in fundul văii, mir florile îi cântează de dragoste dar o viijă nevăzuta, îî înainte, tot înainte.... A Râul isi poartă utma, pe ROp pădurea Acarini, tia ,frunzișul , de Alexandru Agnese II. Manifeststunt în Stantbul Constantinopole 30 Aug. — Afară de marile întruniri care au avut loc ieri în Stambul, după amiazi au fost diferite manifestațiuni populare care au colindat orașul cîntînd Berlin 30 August. — „Lokal Anzeiger“ a publicat o telegramă trimisă de împăratul Wilhelm generalului Hindenburg după victoria patriotice, pînă și întinsa în contra armatei ruse din Na “ , ^ rmpul nopței. Aseară, prefectul Capitalei a dat un mare prînz la care au luat parte miniștrii și fruntașii politici. O mare întrunire s’a ținut pe Piața Sultanului Ahmed, la care au participat senatori, deputați și un public forte numeros. Mai multe cuvîntărri au fost rostite. Hussein Djavid a spus: desființarea capitulațiunilor nu e o demonstrație în contra străinilor, ci o încercare de salvare a otomanismului. Această desființare se impunea: Acum toți turcii au datoria de a se sili să nu provoace de acum înainte nici o plîngere din partea străinilor. Manifestanții s’au dus la Poartă unde au înmînat marelui Vizir o moțiune felicitînd guvernul turc de hotărîrea sa. Marele vir a mulțumit și a asigurat mulțimea că guvernul otoman își va face datoria pînă la capăt. Ofenslvo austriaca în Galitia Roma 30 August . Ziarele anunță că armata austriacă reorganizată și întărită cu forțe noi a întărit linia Mikolajow, Rodek și Rava rusea, dealungul căreia a și început o luptă înverșunată. Austriacii ar fi concentrat în Galiția 14 corpuri,lăsînd două corpuri de Landsturm ca să reziste împotriva sîrbilor. — (A. T. I.) Cooperare intre flota francoengleză și trupele Muntenegrene Roma 30 Aug. — Muntenegrenii înmulțesc sforțările lor pentru cucerirea pozițiunilor de la Rocche di Cattaro și de pe coasta dalmatică. Bombardarea de pe înălțimile Lowcen-ului s-a concentrat asupra forturilor Trinita și San Giovani, pe cînd coloanele muntenegrene din localitățile Budua și Malvolo, cucerite de curînd, înaintează spre punctele întărite din Bocche di Cattaro. Flota franceză, care stăpînește tot malul mărei de la Spizza pînă la Budua și Panza d’Osiio, acoperă prin dese bombardări înaintarea muntenegrenilor. La Antivari s’au debarcat în mai multe rînduri oameni, arme și munițiuni. Se presupune că ar fi vorba de contingente franceze trmese în ajutorul Muntenegrului. Tunurile au fost transportate pe calea ferată pînă la Vir Bazar și de acolo cu bărci pînă la Rieka. Ofițerii franco-engleji socotesc că Cattaro și cele strașnice „Bocche“ ale sale vor fi rase mai în curînd de tunurile de pe Kertas și Lokcen, decît de cele de pe cuirasatele flotei aliate. Operațiunile militare au făcut să înceteze navigațiunea prin Antivari. De asemenea au fost suspendate croazierele obișnuite ale bărcilor italiene de pescuit, cari sunt oprite la largul mărei de torpiloarele franceze și engleze. După pßrgint eergur Mox, mUitam prezența flotei aliate in golful Cattaro va putea explica o mare acțiune politică asupra populațiunilor slave din Bosnia și Herzegonia, îndemnîndu-le la răscoală. Capitala austriei VA EL MUTATA DE LA VIENA Sofia 30 August. Ziarul guvernamental bulgar „Utro“ publică o telegramă din Roma, în care se arată că guvernul Austriac, a hotărît mutarea capitalei de la Viena, în unul din orașele de la granița Germaniei, probabil la Praga, din cauza teamei ce există, că armatele rusești o va ataca cut de curînd. EFECTIVUL ARMATEI BRITANICE VA FI SPORIT Petrograd 30 August. — D. Asquith a propus în Camera Comunelor sporirea efectivului armatei britanice la cifra de 1.200.000 oameni. Noui forte englezești In Franta Londra 30 August. — 490.000 de oameni au fost rechemați de la declararea războiului. • Camera comunelor a votat stî o lege prin care alți 500.000 oameni vor fi trimiși la războiu.