Viitorul, ianuarie 1915 (Anul 9, nr. 2478-2503)
1915-01-05 / nr. 2478
5 ÄK&ljfs Síi f: ptéloa — Ko. £478 BANI ASON fl_M E MTE In țară................... un an 18 Lei.......................șease luni 9 Lei In strainatate.... un an 36 Lei............ ....șase luni 18 Lei Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni REDNACȚIA STRADA ACADEMIEI No. 1» intrarea prin pasaj?. Imobiliara TELEFON 13/47 și 57/20 ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. Intrare și prin Academiei TELEFON 22/39 5/ 17 SITUAȚIA Lupta împsirii aeroplanelor LAGARILE de Lun 5 iQouana 1915 p/pjr <Mivt'yoTto ",1*Tn 7x: ANUNCIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană în pagina III...................................50 bani Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV...................................30 bani Inserții și reclame pagina III linia.....................................2 Lei 5 BANI După hărbeil numeroase și violente, dar cu caracter pur local, o lupta cu proporții mai mari a avut loc, la Soisons, Intre Francezi și Germani, luptă cari s’a terminat in desavantagiul Francezilor. Aceștia au treimis să părăsească mai multe pozițțiuni neajunui rîului Aisne, pierzând și vreo patru mii de prizonieri, importanța acestei fupte stă în împrejurarea că a fost dată un punctaj cel mai înaintat al frontali perman spre Paris precum și la faptul că arată spiritul excesiv de ofensiv al beligeranților de pe frontul de Vest. in celelalte regiuni ale acestui front au loc lupte intermitente în Flandra și în Argonnes. Pe frontul de Est războiul continuă să aibă un caracter de încetineală, din cauza rigorilor ornai. Germanii afirmă că totuși ofensiva lor în Polonia de Nord înaintează din arătările unor ziare tatiane reese că Germanii sar afla aproape de Varșovia, așa că bombardarea acestei cetăți ar fi iminentă. Pe malurile Hidar și ale Pinței, unde Hușii luptă în contra Austriecilor, situația e staționară. De asemenea și în Galiția, unde Băști se mărginesc să concentreze forțe numeroase în valea Danayetului. Re peșiie din Londra și din Berlin menționează un nou atac de submarine germane în portul Dover la genere e de remarcat că activitatea submarinilor și avioanelor germane a fost mai intensă la ultimul timp. . Pe frontul caucazian a intervenit o pauză în arma contraatacului răsese de la Ardagan. Statul major turcesc contestă importanța succesului ras din Caucaz, de care a vorbit un recent comanicat din Petrograd Campania Turcilor în contra Egiptulai e încă în pregătire. Englezii și-au luat însă de mult măsurile de apărare. PREGĂTIREA ECONOMICA Valorificarea asigurărilor și pentru riscul de rzboi. Războiul modern cere alături de pregătirea militară și o puternică venătire economică, menită să prevadă și să prepare continuarea fără grpț* metri sguduiri a vieții economica obștești, înlesnind-o statul sca ________, re miții iar arborul legat de ele vin datorii morale superioare. își ai sufltul liniștit și îndreptat numai asupra scopului pentru eme tara lu înarmat. Din această pregătire economica face parte si consolidarea asigurăriilor asupra vieții ale acelor cari pleacă la războiu, întrebarea este: cum s’ar putea face valabile contractele actuale de asigurație și pentru cazul de plecare in război a asiguratului, caz care astăzi este exclus din rindul riscurilor asigurate. • Beneficiile societăților, de asigurare din timp de pace — mai ales a celor romíne — sunt însemnate si cea mai bună dovadă e urcarea conttinuă a actiunilor lor- Intr’un numit trecut al ziarului nostru s’a arătat cît de dezarmat e asiguratul fată de societate, care ramine liberă să hotărască dacă și cu re preț primește asigurarea venirii cazul de război, o persoană, care a contractat de paldă o asigurare de viață, cu plata urnui capital după un termen anumit și care ar pleca la război neputind împlini condițiunile oneroase ce i se pun de societate, nu poate face altceva decit sa ceară răscumpărarea asigurării sale, primind numai două treimi din sumele ce a vărsat și aceasta numai dacă asigurarea a fost în vigoare cel puțin 3 ani. (art. ÎS: Realizarea acestui drept cere însă formalități, cari nu se pot îndeplini în graba zilelor mobilizării, și asigurații vor pierde banii strînși cu grele jertfe, își vor vedea familiile pe pragul mizeriei si vor pleca cu Inima îndoită. Se impune ca societățile de asigurare să uite origina capitalului lor tî să stabilească condițiuni de asigurare pentru războiu, cari, fără să le primejduiască situația lor financia 3%, să fie mai pătrunse de spiritul ei jertfă, obștească, pe care înaltei datirii îl cer astăzi întregei țări. In primul rînd, ar trebui să se hotarasim următoarele. Toate polițele de asigurare personale cu o vechime de un an răpirn valabile și pentru riscul de război, dacă se va plăti o prima de 1 la sută rână, la 6 la sută asupra diferenței dintre capitalul asigurat și primele vărsate. In cazul cînd asiguratul nu va putea plăti această primă case va socoti plătită de drept, ~ spremîn~ du se din ’capitalul deja adunat tot compt al ’ asiguratului. De altfel, contraetice asfatate țyrt* sfăâ că asiguratul, după 1i sau 3 ani de regulată plată, poate împrumuta deja o societate două treimi din rezerva matematică plătind o dobîndă de 6—8 la sută, împrumut ce se înapoiază de asigurat în rate. Ar fi deci vorba de lărgirea și generalizarea acestei clauze, considerîndu-se drept împrumut r—ura vecinră plătii slimei săul Pentru polițele cari nu au dreptul de împrumut sau răscumpărare și cari vor avea o vechime de cel puțin un an, să se acorde o păsuire la plata primei speciale pe tot timpul războiului, găsindu-se o modalitate pentru garantarea încasărilor, la care statul va da cu siguranță tot sprijinul său. Și pentru că ar fi nedrept ca primele să rămînă încasate și în cazul cînd a fost numai mobilizare și nu războiu, societățile să se oblige a restitui primele primite. Dacă societățile de asigurare vor alcătui condițiunile de asigurare pentru riscul de războiu astfel, ele își vor îndeplini o datorie față de țara în care s'au îmbogățit, față de asigurații pari le-au îmbogățit. Intangibitatea beneficiilor prea mari nu poate fi un principiu care să se opună principiului superior al conservării și dezvoltării statului romînesc. Ernest Enepoo- CUVINTE ÎNȚELEPTE “. Nicolae Filipescu a făcut la agapa „Cercului de studii al partidului conservator“, un discurs cuminte. Vom adăuga, insă, pentru lauda d-sale, că acest discurs nu reprezintă politica înieei, cum spune, dar a unei prudențe justificate și a unei cumpătări necesare în mijlocul unor evenimente atît de grave ca cele prin cari trecem. In cuvîntarea sa, d-nul Filipescu arată în scurt situația grea în care ne aflăm și consecințele ce ar putea avea o acțiune nechibzuită a noastră într’un sens sau într’altul. Victoria aliaților, zice d-sa, poate face inutil rolul nostru, dar și a dublei alianțe poate să-i facă primejdios. Ori, pînă azi aceste victorii nu pot să depindă numai de noi și, de aceea, într’un mod foarte cuminte d-nul Filipescu se întreabă care poate fi atitudinea de mîine a Italiei. D-sn se pune chiar în ipoteza,— și aci poate acea frică de care vorbește îi face să vadă negru de tot, — că Italia s’ar putea alia cu Bulgaria pentru o acțiune vrăjmașe Rominiei. Din această ipoteză nu trebue să luăm decît importanța unei atitudine a Italiei concordantă cu a noastră; iată, deci, cît de mult se impune cumpătarea și din acest punct de vedere. In sfîrșit, în contestațiile pe cari le vede ridicîndu-se asupra Bucovinei, Maramureșului și altele privitoare la Banat, domnul Filipescu pune o altă chestiune foarte delicată și care trebue să ne îngrijească pe toți pentru ziua de mîine, oricare ar fi rezultatul războiului actual. Dar prin atitudinea noastră internă nu am dat noi oare impresia că înflăcărat la lumina idealurilor naționale, am pierdut puțin simțul realităței atît de trebuincios pentru a înlesni teema! earga, care duce către a«®l țel? Iată de ce m ream fiiffin «gceastă peaste cuvintele lui Ion Bratianu: un politíist de mea, fiindcă frica orbește judecate, dar o politcă care, bazată pe cumpătare și chibzuială, duce prin siguranța drumului ce deschide la înfăptuire, cînd îndrăzneala chiar în cele bine chibzuite-a zecea el—nu mai poate fi păgubitoare“. DE LA CUNGREA ----------------0X0--------------- in Duminica In Duminică DEBUTUL ANIULUI 1916.—CUTREMURUL DE PÂMÂNT DIN ITALIA.PREZICERILE DOAMNEI DE THEBES SE ÎMPLINESC.—PRO ITALIA Anul 1915 am debutat!... In fața debutului său însă, ne descoperim îndurerati Ca în fața unui catafalc, printre ale cărui flori mortuoare își deapănă somnul de veci, chiar propria noastră speranță. Debutul lui ne-a spulberat toată încrederea iu mai bine, am naufragiat înainte să fi avut timpul să întindem prînvele pen+vu. a ■uMiia’a. Furtunul ultimei jumătăți a anului defunct, tot mai continuă parcă. Debutul noului an, a fost sentința de moarte cu care un tânăr Suveran și-ar fi inaugurat semnăturile pe așa zisele decrete regale. In cîteva secunde numai, el a dat Italiei mai multe victime omenești decît defunctul 1914, dăduse într’o lună de războiul Europei întregi. Se piare însă că omenirea mai are încă de achitat fatalităței multe și dureroase porțți. Una din acestea își avea scadența la începutul noului am. Ea a fost o pagină de doliu și poate chiar o prevestire tristă a celorice vor urma în paginile netăiate încă. Cutremurul de pămînt din Italia, ne-a ■deșteptat parcă din toropeala mîngîerilor false, cu care, în ajunsul omului nou, încerca am să uităm grozăviile anului defunct. Acum însă neam deșteptat. Prezicerile moderne nu ne întețiseră, iar profeții luați în bătie de joc se răzbună, încep aproape să cred că profețiile moderne sunt tot atît de sigure ca și mecanismul celui mai de precizie cronometru. Prezicerile Doamnei de Thebes în special. ’încep să aibă pentru mine, greutatea așa zisului „cuvînt din Evanghe’...“. N’a trecut nici o lună de cînd ia apărut, faimosul Calendar cu coperta roșie, și cele prevăzute de d-na de Thebes încep să se petreacă aidoma. O?ire zi doi ,de î mîine, să nu mai aibă nei un farmec asupra noastră?... Să fi venit oare timpul cînd sclavii zilei de mîine își pot permite luxul de a ceti prin aniticipație voința celui care pină azi constituia cel mai mare mister și cea mai chinuitoare preocupare a creerului omenesc?... Iată o serie de întrebări pe care le poți perpetua ca aceiași candidă banalitate cu care te-ai interesa zilnic de sănătatea inutilă a unui om condamnat la moarte. Să recapitulăm însă prezicerile pentru anul 1915 rămășind bine retres la cele ce privesc Italia. Pentru întreaga omenire, spune Doamna de Thebes, anul 3915 va fi un an cețos, un an uscat, un fan al fenomenelor vulcanice. Ceața anului 1915 a fost tălmăcită prin fumul, ierbei de pușcă pe care nici crivățul lunilor Ianuarie și Februarie, nici adierile primăverei nu-l vor putea împrăștia cu totul, deoarece profeta adaogă,actualul războiu nu va lua sfîrșit decît după ce soarele își va fi parcurs jumătate din cale și va intra în al treilea sfert al obișnuitului său intinerar. Această fată, ar fi deci începutul toamnei. Pentru Italia, Doamna de Thebes, prevede un an glorios. Nici odată Italia nu se va înalta in ochii omenirei matern pe ca in acest om. Fussu,pus.italian, un om modest care in momentele de fața drace i" aproape retras pe una dte teorte alte vecine fluviului Arno, va eși de-odată la lumină și numele lui va străbate lumea legindu-i se de gloria patriei sale. Din nefericire însă, Italia va fi îndoliată în prima imunitate a anului de o mare catastrofă care o va costa nu numai vieți omenești, dar și bogății artistice și atrosta catastrofa, va fi de natură vulcanicii. Iată clar Italia prevenită!... Dar contra vote tei puterilor subprlmxitene, ce poți face, când unil trecut ne-a, confirmat odată mkai mult temerea, că aproape nu mai putem avea influență mici chiar asupra voințelor de aci de pe pămînt!... Hidasul legendar ce doarme sus pămîntul cu estre s’a învelit ca cu o plapomă, s’a mișcat din nou. Plaporma s’a încrețit după noua poziție a cornului, și păiuiitul s’a eutrcuaurat croindu-și noui deschideri și îngropînd în ele edificii seculare, difornind pitorescul unic pe lume al unor localități, înfrățite cu legenda și grăbind sfîrșitul a zeci de mii de vieți, dintre care multe poate n’avuseseră nici timpul să învețe ce înseamnă un cutremur de pămînt. In fata nenorocirilor însă, datoria noastră, este să stăm cu fruntea in sus ca în fața vieței însăși. Mult încercatul pământ al străvechei Italii, a fost din nou îndoliat. Doliul ei insă este și doliul nostru și doliul nostru, se revanșă, peste frontieri, peste ape, peste munțți, piest, popoare, peste rase chiar. Omenirea întreagă se simte nedreptățită și insultată în sentimentul ei pentru frumosul idem. Cntmumul de pămînt din Italia a fost ea pietricica pe care ar fi aruncat-o în mijlocul lacului, zlopele lui însă s'au turburat pină la țărm. De peste tot, de pe unde se grăiește, se judecă și se simte, îmi pare că aud venind spre.".Europa aceiași frază magică în coprtalul căreia și-a depus parca prinosul sufletesc întreaga omenire: Pro Italia!... La Italia dar să ne mîncim și noi. In cele mai sfinte cline de indisolubilă legătură a Romnniei cu Italia, în clipa cînd toată Europa însîngerează sub năprasnica furtună a zeului Marte, în clipa asta singe, cînd Italia și Bomtaia — legate ca două flori cu aceiași panglică — visau aimîndouă la idealul lor de mîine; iată că vecinicul cer albastru al Italiei se întunecă și războiul subteran de foc și ele smoală, îi cutremură pămîntul săpînd șanțuri și brazde adinei și îngropînd sub mine enorme, frumosul Avezxano. Intră și orașul lui Romulus și Remus, cetatea eternă, Roma, își sacrifică statui și tempi © oarbei comoțiuni valeauieis și îmbrmm Italie plina» pe puiuaîe «metal jaeristrios vieal »temrai, «ara meaprîeU sporî«« «epîcifi taPeraatel gest date Messia». Noi tați, frați de singe și de ideal cu Italienii îndoliați, le trimitem astăzi expresiunea dureroaselor noastre compătimiri și duioșia lacrimilor sincere ce picon« ipe ruinele cia Avezzinia .«ü Roma!... — î. in. — Pe zi ce trece războiul uriaș care zguduie temeliile bătrînului continent ia înfățișări nouă. Faptele de arme de astăzi prevestesc pe cele de mîine și poate nici nu bănuim intensitatea pe care mijloacele tehnicei moderne o pot da luptelor, viitorre. CONTELE ZEPPELIN E destul să ne amintim pregătirile ce le fac neîntrerupt și nu cu cele din urmă sforțări statele în războiu pentru ca să putem întrezări grozăvia viitoarelor lupte din apropiata primăvară a anului 1915. Ni se anunță chiar spectacole grandioase și împliniri de planuri pe care dacă le-am fi găsit înscrise în cărți dinaintea războiului de azi, am fi zâmbit sceptic lăsîndu-le pe seama creerului înfierbîntat al unui vizionar. Ce poate fi mai fantastic și totuși atît de real acum, decît pregătirea alacărei Angliei cu ajutorul unei puternice escadre de dreadnoughtsuri aeriene ? Gemnandi a făcut, încă din vreme de pace, mari sacrificii pentru baloanele sale Zeppelin, cu toate că presa franceză și chiar glasuri izolate în presa germană arătă ineficacitatea acestui tip de balon în războiu. Experiența ce-au făcut-o aceste dirigiabile în războiu au dovedit însă că le sunt de mare folos si au dat Germaniei superioritatea aeriană. Contele Zeppelin, care i-a văzut munca încoronată de succes, a crezut că trebuie să dea încă si mai mult pe acest teren si se spune că a reușit sa alcătuiască o flotilă invincibilă neroidă cu care Germania poate contrabalansa puterea navală, a Angliei. Cînd vînturile și ceața ternei s’or liniști, această flotilă aeriană va porni spre coasta Angliei, de-asupra Londrei. Cu ajutorul ei și cu al submarinelor, germanii cred că vor putea zdrobi vasele engleze și vor acoperi orașele cu o ploaie de bombe. Este ui plan îndrăsneț și a evrei reușită ne ea arăta rites-ul apropiat de aste caeturi, thddardh de ptnă egi ale m Umerilor francsati, mijleei si germani lasă posibiltatea unui plan de atac așa cum a fost conceput în Germania. Dar dacă Germanii s’au pregătit, desigur că nici Englezii nu așteaptă să treacă vremea apărărei. Cine știe ce secret ascund ei sub tăcerea care acoperă operațiunile lor de apărare Styx. ---------------1—ooc----------------- IN FIECARE ZS FLOTILIî Dread My îMstil Israiisne Cum se pregătesc cercetările aeriane . Un lagăr de aeroplane se compune dintr-un număr de gurturi așezate unul lingă altul. Un asemenea parc de aeroplane e prevăzut cu toate cele necesare pînă în cele mai mici amanunte, de la aparat și atelierul desbinat, pînă la legătura telefonică din utomobilul biurou. Din cauză că aceste lagăre se strămută foarte adeseori, astfel că în câteva ceasuri trebue să fie gata de plecare, biroul e instalat într-uni omnibus a,virus materiale de scris, telefon, rafturi cu cărți și acte, hărți și alte materiale necesare. Două alte omnibuse servesc la transportul echipei. Intr-un cort al lagărului e depozitul de benzină și ulei. Celelalte corturi sunt destinata aparatelor ,de sburat. Afară de acestea fiecare lagăr mai are o statikase meteorologică. Arta războiului modern, care a știut să ptie și aerul în serviciul ei, atârnă acum cu mult mai mult de starea atmosferică. Aviatorul și aeronautul, care vrea să întreprindă un sbor de recunoaștere, trebue să știe mai dinainte la ce tărie a vîntului și la ce direcție a curentelor atmosferice trebue să se aștepte. Căci deaceasta im depinde numai rezultatul sbombi, ci și siguranța dirijabilului, care e o armă prețioasă și de aceea nu trebuee spus în zadar. In acest scop fiecare e înzestrat cu stațiuni meteorologice de cîmp, compuse dirtr’un automobil cu instrumentele necesare, fiind condus de un meteorolog și câteva ajutoare. Cel mai însemnat instrument e „pilot balonul“. El senește la cercetarea stărei atmosferice la înălțimi mari. Se compune dintr-un balon de gumă umplut cu hidrogen. Pentru umflarea acestuia fiecare stație are tuburi de oțel cu hidrogen cote,primat. De acest balonaș sunt atârnate instrumente cu aparate automate de înregistrare, care cântăresc în total cam 5 kgr. și i se dă apoi drumul. Aceste instrumente sunt: anemo(it iltati iv masurat ,itensitatea vîntului), barograful, thermograful și hydrograful (pentru măsurarea umidităței aerului). Inălțarea e urmărită cu ajutorul unui Theodolit pentru a se putea determia direcția vuitului la diferite înălțimi. Pilot lu stemi se înalță, în timp ce aparatele înregistrează, pînă când învățeșul de gumă folesitește. Instrumentele ,însă, cu ajutorul unei umbrele nu se gaseta in interiorul balonului, cad liniștit pe pământ. E de mare importanță de a sa ști direcția și intensitatea curentelor atmosferice, care sunt diferite la suprafața pămîntului decit la mălțimi mari. Așa se întâmplă că la 1000 de metrii domnește un vînt așa de puternic inciți ar îngreuia manevrarea unui Zeppelin, fie cînd la 600 la. cimentul e potrivit. E bine să știe aviatorul cînd se înalță la ce înălțimi poate întâlni curente favorabile. Cu ajutorul telefonului și telegrafului de cîmp rezultatele înregistrate pe instrumentele balonului sunt comunicate de la stația meteorologică la lagărul de aviație și de aici la comandamentul general, care dă apoi ordinile de recunoașteri potrivit acestora. HOTE I. G. Telefonul la Anul Nou... Tradițiile pentru a se putea menține trebue să se transforme după moravurile și întreaga mentalitate a unei epoce. Altfel ele riscă să dispară, cum a dispărut vicleimul, a ne da aceiași Irozi cu bărbi de vată și Paiațe cu... cuvinte triviale. Obiceiul „felicitărilor“ de anul nou va dispare și el, dacă în locul cartoanelor insipide, și a banalelor telegrame, nu s’ar introduce auxiliarul vieței noastre zilnice: telefonul. Ne închipuim, astfel, ce practic ar fi ea în fața aparatului stând comod, în pantofi de casă, să trimitem urările noastre de sănătate și fericire prietenilor, cunoscuților, celor mai mici și celor mai mui de noi! prin viața e o solidaritate, evident că mai mult shr stabili ea prin contunnitatea glasurilor decît prin transmiterea din iilor. ’ Mărturisim, că această inovație ar fi fericită. Ar fi și puțin costisitoare, și mai susceptibilă columnicărei sufletelor, celor ce și urează ani mulți in anul care moare. Contra acestei inovații n’ar fi decât numai domnișoarele de la telefon. Dar cine pare poate mulțumi pe toată lumea. ---------------exo- —————— Petronius. DOLIUL INDUSTRIEI ROMÂNEȘTI DUMITRU Marinescu-Bragadiru — Pierderea unui mare om de muncă națională — Industria națională încearcă un mare doliu prin moartea marelui industriaș Dumitru Maxinescu- Bragadiru. Știrea mortei acestui fruntaș al comerțului și industriei românești s’a răspândit Vineri seara și a produs o adevărată consternare. Ü« ai xSBrte«sea.BrsiladiiTi senim într^o vîrsta destul de toaiata», totuși nimeni nu «« »strpîn la »sat uspraznic de susdămînt. Moartea lui Bragadiru lasă unanime regrete în toate cercurile comerciale și industriale, în Capitală și țară,aci defunctul prin felul său, de a fi, prin munca sa fără preget de mai bine de o jimătate de veac, prin spiritul său inventiv naționale, știuse să se facă respectat și iubit. Dumiltru Marinescu- Braga -11 -a era prototipul omului care știuse prin muncai și perseverență să o nrea pe cele mai înalte trepte, reușind din nimic aproape să facă mult, foarte mult chiar și să lase urmașilor săi, nu numai un patrimoniu bogat, dar și un nume cinstit, frumos și respectat. Numele lui Bragadiru va ocupa un loc de frunte în istoria comerțului și industriei romînești. Pornind de la începuturile cele mai modeste, dintr'o mică cofoí árioară din strada Carol și cu un cazan rudimentar pentru destinat rachiurile, — Dumitru Marinascu- Bragadiri, prin munca sa lar’ă preget, prin spiritul său inventiv, neajutat de nimeni docit de mintea ,și brațele lui, reușise să ajungă marele comerciant și marele fabricant pe care lumea l-a cunoscut in ultimul timp. Culmea pe care o ridicase cu atât succes, nu i-a înfierbîntat niciodată creerud el, a rămas acelaș modest și sobru om de muncă. Cu inima, plină de milă față de cei ce erau mai jos de cît ei, Marinescu- Bragailini nu și-a uitat nici o dată origină mai modestă ci din contra, de cîte ori avea prilejul o ,spunea la toți, tare ca să se știe și să fie pildă tuturor, propovăduindu-le că numai Amica îți dă prilejul adevorat și sănătos de a te ridica. thim Uri Marinescu-Bragadirb, mai era fi anunt-o filantrop. Pung» Ini și cînd fosese mai modestă și în timpul când avea mijloace «idostală prisosință, nu a rămas nici odată închisă în fața mâinilor ce se întindeau spre el și cereau ajutor. El nu uita nici o dată că poate trecuse și el prin vremuri când a avut nevoc de ajutorul altora. Poate de multe ori abuzau de bunătatea inimei acestui om întreg; de multe ori i se atrăgea atenția