Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)
1915-03-01 / nr. 2533
jiKmî »I optelea Wo. 2533 5 BANI A B O ff A M E n T E j n tar&................. kb an Î8 Lei.....................«ease Itmi S Lei I) străinătate... • an an 36 Lei..................... esse Inni 18 Lai Abonamentele încep la 1 §1 15 ale flecarei ioni REDACȚIA STRATA ACADEMIEI Ne*. 19 iptrarp« nriu na«?*". ImpVfterg TELEFON 18/47 și 57/20 ADMINISTRAȚIA CALEA VICTORIEI No. Intrare «î prin Academiei TELEFON 22/89 58 1? Duminica Marti« ANUNCIURI COMERCIALE I înia corp ? pe o coloamî în pagina III 1inia corp 7 pe o coloană In pagina IV Inserții şi reclame pagina In linia........ ......50 bani ..... 30 bani Lei5 b ani SITUAŢIA coaiaAdamsilla! francez şi cel german pufilică un rezumat al operaţiunilor car! m ava! ioc timp de trei sapîămini pe cloipîa Şampaniei. GomaRicrfai ir antet recunoaşte să scape! 38 a ţi al a! aetsîor operatuio! a fost de a irapeulza cât mai vaite trupe germane pe frontul de Vest şi de a te sili la o cât mai mare consumaţiune de ocoiţtani, spre a Împiedica •astfel o întărire a frontalu! german în Sasia. Rez* Italai a* castei campanii este o haintara a Francezilor ea doi kilometri pe pa front de şapte kilometri şi zădărnicirea succesa- Tai german dupâ lupteîe din Nazuria. Comandamentul german relevă că Francezii sa avat pierderi enorme şi câştiguri foarte mici şi că acţiunea de la Vest n’a impsticat operaţinsUs de la Est, pede Gersnsiii, a căror înaintare a fost oprită, dar nu respinsă, coar&aă să ameninţe văile Fiemsealai şi Marevsioi. Generinia care se degajează din ambele comunicate e să laptele de o parte şi de alta sânt extrem de grele şi ca rezultate atât de mici încât prelangirea ei malt a războiului apare ca o dogmă. Şi In Gallţa situaţia a rămas staţionară în toate punctele, ca toată artileria puternică a Austrielior şi contra-atacurile ruseşti. Acţiunea dinDardaneîa contiseâ en largi intermitenţe, e•crede că ea se va Înteţi de îndată ce Asglo-Francezii îşi vor aduce corpurile expediţionare din Toolea şi Malta. Noul govern elin a fost carsticait sub prezadintia d-loi Smarts, care a fost recomandat coroane! de către d. Ihé&Mis.i). Goairis, on pnanciar care şi-a lasat educaţia In Germania, a dat presei en cembat din tm reiese că Grecia, aluptarea de opera de pace necesară după războaiele precedente, are şi datorii de anarţă şi urmăreşte realizarea intereselor taie fără să compromită însă trispritatea si teritorială___ ! SPECULA CU AURUL —i opera zarafilor şi a spectatorilor de !De trei zile se repetă pe piaţa noastră cu schimbul hîrtiei contra aurului acelaşi joc de speculă îndrăsneaţă, care la începutul crizei internaţionale provocase o adevărată panică din pricina spendei cu argintul, acaparat de cîţi Iva pescuitori în apă tulbure. Jocul de schimb cu aurul, ca şiBel cu argintul de acum citeva luni, tinde spre deprecierea cu nimic justificată a hirtiei-moneda, In profilul citorva acaparatori. Specula cu argintul a fost repede înlăturată prin lansarea în vată a hirtiei-monedă de cinci lei, Arc a dejucat imediat planurile e cîştiguri mari şi repezi ale alvaratorior de argint. Circulamonetară a fost astfel readus normalul ei şi criza de arint a dispărut cu aceiaşi uşurini cu care fusese în chip artificial erată. Aceia ce se încearcă astăzi cu murul, percepindu-se în piaţă un agio neautorizat de şapte şi sece lei la piesa de aur de douăzeci de lei, este iarăşi numai opera cîtorva speculatori, cari au acaparat cantităţi mai însemnate de monedă in aur. Urcarea aceasta exagerată a valorei aurului, care coincide cu introducerea taxei vamale de export plătibilă în aur, p este efectul grabei de a vinde a acelor speculatori de grîne, cari nu au avut răbdarea să aștepte ca taxa vamala, să fie plătită de către cumpărătorul străin. Ințelegînd să realizeze beneficii imediate, speculatorii de la noi țin să achite imediat taxa vamală de export. De aci o adevărată goană după aurul disponibil în piaţă şi, *prin urmare, urcarea în mod fatal a cursului de schimb din partea acelor dintre zarafi, cari deţineau de mai înainte, în vederea unor speculaţiuni eventuale, momentităţi de aur monedă. Iar urcarea valorei aurului, ca carea din trecut a valorei aruului, nu e decît o urcare prostă în chip artificial, şi care va dea la normal de îndată ce cumpătorii străini vor începe plata latorie in aur şi a taxei vamaexport şi a preţului grinelor prohibite, E o chestie de puţine zile. Fină «moţ, SfWff, earafH vor continua speculeze asupra schimbului mam, reaHsînie 2/o beneficiile exagerate, pe cari leau încercat provocînd in trecut o criză artificială de argint. Vina, deocamdată, cade deo potrivă şi asupra zarafilor, cari fac o speculă nepermisâ, dar şi asupra acelor speculatori de grîne prea grăbiţi să realizeze ciştiguri imediate, cari încurajează în goana lor după aur operaţiile de schimb exagerate a zarafilor prea hrăpăreţi. E şi aceasta, încă una din consecinţele situaţiunilor tulbure, de cari profită ori şi unde speculatorii de tot felul, cînd împotriva lor nu există sancţiune posibilă imediată. —— - 0X0------------- Farmaciştii şi războiul Secole întregi de muncă comună au predat o interdependenţă a statelor, care azi, cînd războiul atîta ie vrăjmăşeşte, o dovedeşte pe deplin. Astfel, viaţa statelor aproape a încetait tocmai din pricină că nu se mai pot face schimburile dintre naţiuni, şi nu mai pot trece de la o graniţă la alta acele produse fără de cari n’am putea trăi. Şi medicamentele sunt în categoria aceasta. Unei state şi-au creiat specialitatea de a produce unele medicamente. Războiul aprind schimbul, viata oamenilor e periclitată, din cauza lipsei tocmai a medicamentului indispensabil. Un exemplu dintrio mie. Si un exemplu d© medicament care ar fi putut fi citat chiar și de Moliere, — autorul care nu s-a speriat de rolul... purgativelor pe scena. E vorba de untul de ricin ce lipseşte din Germania.» De aci anunţuri discrete în marele din univers spre a veni uleiul salvator! Şi ceea ce se întimplă în Germania cu untul de ricin, se întimplă în Franţa cu tinctura de iod, încât asistăm astfel la spectacolul cel mai neaşteptat. După o muncă uriaşe care avea de scop stabilirea relaţiilor dintre popoare, şi după c division® a muncei între ele, care zicea ca unele să producă un fel de lucruri şi altele altfel, azi războiul a tăiat legăturile, şi atunci s’a simţit că viaţa e o grupare de interese, o reţea de servicii şi » solidaritate economică generală. Ce păcat însă, ei acaastă lecţia de lucruri via» atîta de tirada şi la momente «aad nu poate să fie aplicată! PetroBros O minune a - HHBBBBh* — CAZUL SUB-LOCOTENENTULUI BIMONT — Nuntei încape îndoială că în războaiele de azi, se ivesc acte de eroism aşa cum numai în antichitate se vedeau. Deoarece însă numărul luptătorilor este enorm,—citeva milioane,— era firesc ca chiar în societăţile moderne, în cari nivelul eroismului e mai scăzut decît la cei mai vechi, să se găsească totuși numeroase exemple de virtute războinică, demne de pus în evidență. Iată, de pildă, cazul într’adevăr extraordinar, al sublocotenentului francez Bimont, povestit în primul articol al lui „Fifraro" de zilele trecute.* * * Cînd a izbucnit războiul francogelaten, aghiotantul Bimont era într’o garnizoană de la graniță spre Germania. Era fericit că putea „să-și facă meseria” — cum zicea el. In adevăr, era un soldat de carieră, care-și cîș tigase primele galoane în campania din Sahara. Timp de trei luni a luptat în pădurea Argonei. Soldaţii îl iubeau şi aveau o încredere nemărginită în el, tocmai din pricină că nu ştia ce e frica. Acum e într’un spital, sub-locotenent şi a istorisit unui redactor de la Figaro ce i s’a întîmplat. „Germanii instalaseră tranşee la Saint-Hubert, în Argona, şi tot apropiindu-se tranşeele franceze de cele germane, au ajuns la vreo 40 de metri unele de altele. „Obuzele plouau. Erau cam mană, de calibra 220. Oamenii se fereau cît puteau, trîntindu-se la pămînt, dar Bimont, stătea în picioare, tocmai ca să-i încurajeze. In vreme ce obuzele plouau necontenit, germanii săpau un transeu transversal pentru a ataca din flanc pe francezi. Imediat, sub-locotenentul Bimont dădu ordin să se sape doua tranșee perpendiculare pe cele existente si stînd cu oamenii săi la pîndă, așteptau atacul. A treia zi germanii au pornit la atac. Ofiţerul mergea în cap: un băiat înalt şi voinic, mai mare ca mine. II culc la pămînt cu um glonţ de revolver şi culc la pămînt şi pe soldatul ce-l însoţea. Dar un al treilea soldat îmi trage un glonţ în cap. N’am simţit aproape nimic: un sgomot în ureche, cu soneria unui telefon... Un caporal, care nu mă părăsea de loc, îmi zise: „Să vă fac un pansaiment“. I l-am răspuns: „Nu n’am timp“. I Căci vedeam că germanii dau înapoi, j,n urma morţei ofiţerului lor. Şi trebuia să profităm*“. ! Si sub locotantul Bimont, profită cît putu mai bine, de această imprejurare. Glonţul îi străbătuse toasta deasupra urechei stingi și eșise prin partea dinapoi a capului. Timp de cite va minnta Birnout nu simți de cît căldura dîrei de sînge, care se scurgea pe obraz. Și firește, nu s’a ocupat de un amănunt așa de neînsemnat. Trăgea necontenit. Dar fu apucat de o ameţeală. Şezu. Oamenii îl pan «ară în grabă. Apoi pune mîna din nou pe puşcă şi trage. Germanii cad. Din cînd în cînd simţeam că mă duc... Atenei mă aşezam jos, îmi puneam capul Intre miini, ti ziceam : «Lăsaţi-mă liniştit cinei minute*. Anai mă sculam şi dădeam ordine. Numai d» cit toată partea a trapului mi se îngreuna, şi vorbeam ea erentfi». La urmă, an mai puteam ,«# de «w «Ite or «avta* d«u* . •— Curaj ! Sau : „Ţineţi-vă bine !. — Şi cît ai stat laşa 1, — Mai mult de un ceas. Eram jplin cu totul de sînge. La fiecare 10 minute, cile un soldat îmi făcea unnou pansament. Aveam vreo opt, puse tunul peste altul. Păream un pachet. Dar sîngele curgea necontenit. Bimont, acum abea mai vedea limpede Mai trăgea încă, cu privirea rătăcită, iar limba lui paralizată nu mai putea articula niciun cuvînt. Germanii priveau de departe enormul cap roşu al acestui ofiţer. Dar, atacul lor nu izbuti și se retraseră tocmai în clipa cînd Bimont leşină. Soldaţii aduseră o targa. Dar Bimont se deşteaptă, pune mîna iar pe o puşcă, și încape să tragă. De data asta soldaţii îl iau cu sila ș i-l pun pe targă. II duc pînă la ambulanţă. Apoi se întorc, plîngînd. H socoteau pierdut. 4 * * » Timp de cîteva zile Bimonta •a stat ca mort, în „coma“. I-au făcut doctorii trepanaţie, şi doctorii se mirau în fiecare zi că mai trâeşte. încetul cu încetul, însă, încăpăţînîndu -se să trăiască a început să se facă mai bine. Acum, după ce a fost citat în ordinul de zi, aşteaptă să se facă sănătos, ca să se întoarcă iar în front. Cn asemenea oameni, o ţară e greu de cucerit!., sfîrşeşte ziaristul francez povestirea sa.OXO SCENE DIN RAZSO'Mttfivi’iiiiTV DOAMNE DIN BUNA SOCIETATE SAU ISASCA RĂNIȚII I M OFERIT SA INGR3- PAGINI DIN RĂZBOI 1 document. IN FIECARE ZI Bl Un corespondent din Constanţiei asupra Egiptului si acum în nopol ne scrie că unul din rezulta perspectivă izgonirea din Europa— tele bombardărei Dardanelelor —a trezit, conştiinţa naţională neaşteptat de aliaţi este deştep. In Turcia fiecare isi dă seama tarea, conştiinţei turceşti şi hotărî astăzi de ce poate rezerva viitorul rea poporului musulman de-a lup- apropiat. De unde popularitatea ta pe viaţă şi pe moarte pentru partidului războinic era bun mostâpînirea oraşului de pe ţărmuriment ameninţată — acum ,şi-a refa le Bosforului. Cht.Din ata fcl că tot musulmanii văd singura lor scăpare într’un război hotărit pentru victorie ori moarte. Elementele armatei, noapte pentru noua situațiune, au fost scoase ; de și micșorată prin această alegere, armata otomană s’ar prezinta sub un aspect nou, care face speranţa conducătorilor Turciei moderne. Corespondentul ne mai scrie că în Capitala Turciei nu se pune temei pe ştirile răspîndite în străinătate asupra succeselor aliaţilor la Dardanele. Strîmtoarea este formidabil întărită şi cercurile militare turceşti afirmă că de forturile sale se vor zdrobi ori cite flote. Ea nu poate fi stăpînită fără să se cucerească peninsula Galipoli. Ori debarcările sînt foarte anevoiase şi sar putea încerca numai prin golful Sáros. Turcia, însă este pregătită pentru acest din urmă atac şi la Bulaxi va fi o nouă mare cetate inacel cu statele balcanice, poporul de care s’a. sfărimat fusese surprins da eveniment» n ofensiva bulgarilor In războ preocupat de luptele intestine dest M‘ „*"» 19f*chise de modificarea constimiiu- * D&m MÎe mM & In războiul cu Italia și în urmă noi, eu s’a putut reculege Pierderile suferite in Europa și Atxtet. — spMlbgxmmwi&emgfr-1 Sult&aul Mohamed al V-lea Femele - Gum sânt împărţite şi în ce mări evoluiază Intriunul din mimerile noastre trecute am arătat din ce unităţi se compun marinele de războiu ale statelor beligerante din cele două grupe. Tripla Înţelegere şi Dubla alianţă. Dacă adunăm la un loc toate aceste unităţi scăzînd bine înţeles vasele cari urmau să fie lansate la sfîrşitul anului 1914, şi cari nu se ştie precis dacă au fost lansate sau nu, atunci ajungem la următorul rezultat: Tripla Intercffere împreună cu Japonia dispune de o putere navală formidabilă compusă din 118 m/nri vase de războiu, Dreadnought-uri şi mari crucişetoare cuirasete : 167 crucişătoare, 687 contratorpiloare şi torpiloare şi 175 submarine. Dubla alianţă, (Germania şi Austro-Ungaria) dispune de 46 mari vase de războiu, Dreadnoughturi şi imuri crucişătoare cuirasate : 46 crucişetoare, 251 contratorpiloare şi torpiloare si 36 sub-marine. Să vedem acum, cum sunt predispuse aceste formidabile forţe navale şi în ce mări evoluează. In Marea Nordului care este considerată ca teatru principal al războiului naval, En pit era dispune de următoarele forţe navale: 60 mari cui rasate şi emerşetoare cuirasate , 85 crueişetoare de oil şi uşoare, 250 contra torpiloare şi torpiloare, precum şi 64 submarine. Acestor forţe cît şi forţelor navale ruseşti din Marea Baltică, cari se compun din 4 mari cui rasate, 5 mari crueişetoare, 34 contra torpiloare şi 8 mp marine Germania opune: 33 mari cuirasate şi crucişetoare cuirasate, 30 crucişătoare cl. I şi uşoare, 170 contra torpiloare şi 25 sub-marine. Pe teatrul de operaţiune din Marea Mediterană, operează contra Austriei, numai flota Franţei, care se compune din 21 arteri cuirasate şimari erueişetoare; 8 erueişetoare cuirasate ; 90 contra torpiloare şi torpiloare şi 40 submarine. Austro-Ungaria contra căreia este îndreptată această forţă navală, opune următoarele vase de războiu: 11 mari cuirasate şi erueişetoare cuirasate; 6 erueişetoare, 18 contra torpiloare 58 torpiloare mici pentru apărarea coastelor şi 10 subraarme. Tot în Marea Mediterană mai operează o parte a flotei de război engleză, numită flota Mediteranei şi care se compune din 7 mari emerşetoare, 8 erueişetoare 17 contra torpiloare şi 6 submarine. Această flotă unită cu flota de războiu franceză numită de Levant, operează în flota strîmtorei Dardanelelor şi pe coastele Asiei Mici. Restul vaselor de război ale puterilor cari compun Tripla înţelegere precum şi puterea navală a Japoniei, operează pe celelalte mări de pe suprafaţa globului. Aceste forţe răzleţe şi cari au de scop urmărirea şi distrugerea atît a vaselor de război cît şi de comerţ ale Germaniei şi Austro-Urcariei, se compun din 21 mari, cuirasate, 62 crueişetoare, 266 contra torpiloare şi 97 submarine. Această flotă este răspîndită atît pe diferite coaste ale Europei, afară de mările Nordului, Baltică şi Mediterană, precum şi pe coastele celorlalte, continente. Flota aceasta, care aparţine Triplei înţelegeri şi Japoniei, are de scop de a face curse şi a atâtea vasele de războiu germane, şi care sunt: vasele exiploatatoare „Bremen“, „Dresden”, „Kerlske“ „Leipzig“ „Nürnberg” şi „Emden“, (acesta din urmă a fost înecat), precum şi încrucişetoarele cuirasate „Scharnhorst“ şi „Gneisenau“ şi încrucişatoarele „Condor” şi „Cormoran“. De asemenea forţele navale ale Triplei înţelegeri urmăresc ori ce vas apar finind puterilor din Dubla Alianţă fie de războiu fie de comeri. ’ Intr’un număr viitor ne vom ocupa despre forţele navale cari luptă în Marea Neagră, adică de puterile navale ale Rusiei şi Turciei, şi apoi vom arăta după părerile unui specialist, cum se urmează lupta navali pe toate mările și cari pot fi rezultatele probabile ale acestor lupte. C. St. Fest ----------------0X0------------ REABILITAREA O grijă, care preocupă în mod deosebit, pe toţi oameni de bine şi în special pe acei cari se ocup cu ştiinţa criminalogiei, este grija de a lupta prin toate mijloacele în contra recidivei. Intradevăr, este un fapt constatat că, prin influenţa alcoolismului, criminaţii, precum şi cea mai mare parte dintre alienaţii alcoolici, dar fii foarte mare contingent recidivismului: aceasta se confirmă prin date statistice. Apoi, între recidivism şi manifesta filmelepsiho,morale în funcţiune de alcoolism este o corelaţie evidentă şi ‘apariţia din nou a acestora din urmă, aduce, în majoritatea cazurilor, repetarea pornirilor criminale. Asupra acestor chestiuni, însă, o încă discuţie între criminalişti şi antropologişti, mai ales pentru elucidarea chestiunei referitoare la recidivă şi a acelora în legătură cu ea: condamnarea vinovaţilor şi aplicarea pedepsei. In afară de aceasta, faptul că condamnaţii — in timpul cit îşi fac pedeapsa— trăiesc in penitenciare la un loc cu toţii, fără a fi izolaţi, contribue, în mare foarte la mărirea perversităţei multora dintre ei şi la coruperea şi a acelora cari, poate, mai I aveau putinţa să devie oameni cum- i secade. Supraveghierea poliţiei după eliberarea acestor condamnaţi din închisoare, unită cu necontenita bănuială ce planează asupra lor ori de cite ori i se comite vre-o infracţiune nouă, face ca aceşti indivizi mereu să fie cercetaţi de poliţie şi mereu să fie ocăriţi de lume„. Adăugaţi la toate acestea şi lipsa totală a oricărui sprijin material şi, lesne ,o va putea explica de ce liberaţii din închisori sunt aşa de uşor tentaţi a face din nou fapte rele şi, fatalmente, devin recidivişti. Din aceste cauze — şi multestele — recidiva a devenit un rău, un mare rău social, o adevărată plagă socială. Pentru remedierea acestui rău social, tarile din occident au luat de mult măsuri serioase, între cari: * suspendarea, pedepsei şi liberarea condiţionată a condamnaţilor, comitete pentru apărarea criminalilor aduşi în faţa justiţiei, şi în special numeroase, foarte numeroase societăţi de va.trov.agm, reabilitarea condamnaţilor, etc. „Societăţile pentru patronagiul arestanţilor in timpul şi după terminarea ostndei“, au de scop de a face o mare schimbare în bine asupra tuor ralului deţinutului în timpul osind«i sî de a ajuta apoi să-şi eîştige axistenţa după liberarea diai închisoare. Asemenea societăţi !b străină tata s unt foarte numeroase şi, ca ejCEmplu, nu voîu cîic de cît Franţa, ear«,' aatualmenta, ar» peste 1300 — ţfttsf trai 9Srte —■ solistăii do pa»« tronagiu, cu un număr colosal de membri, pentru propăşirea căror societăţi şi statul francez, dar mai cu seamă iniţiativa particulară, a contribuit şi contribue şi azi foarte mult. 1) . Mijloacele de care se servesc membrii acelor societăţi de patronagiu sunt, în primul loc, educaţia deţinutului şi, în special, ridicarea moroiului, în scopul de a-i căpăta încrederea. Odată încrederea dobindită, restul vine de la sine: deţinutul urmează cu bună-voinţă sfaturile protectorilor săi, cari, avînd un program bine chibzuit— începe, apoi, a-intrata calea dreaptă a vieţei şi a-i la îndemn la muncă. In acest scop ii se pun deţinuţilor la dispoziţie şcoli practice, ateliere de lucru, anume înfiinţate în penitenciare, precum şi maeştrii destoinici şi bine voitori, cari ii deprind a lucra, munca fiind unagent moralizator. Şi, astfel, cu vorbă bliidă şi îndemn la muncă rodnică, se cultivă, se ridică moralul defimtului, care, încetul cu încetul, începe a se simţi şi el altfel, a căpăta încredere în sine, văzînd că nu toată lumea’ despreţuieşte şi că se mai găseşte cineva care-i vrea binele». El îndepărtează, astfel, tot mai mult, pornirii grele, pentru a urma sfatul binefăcătorului său şi, în sfîrşit, se hotărăşte a urma calea dreaptă a munteei şi a cinstei, aşteptînd cu încredere ziua cînd şi el va fi liber pentru a-şi cîştiga în mod onest existenţa. Precum vedem, in ţările din occident, în ziua cină deţinutul işi tennină pedeapsa, el reintră în societate cu moralul înălţat cu o educaţie a voinţei şi cu o meserie bine deprinsă, — el este, deci, bine înarmat pentru a intra din nou în viaţa socială. Toţii?’, societăţile de patronagiu nu părăsesc, ei’şi continuă rollul lor de protectoare şi în gfara de închisori.* In triadevăr, societăţile de patronagiu din occident ştiu mai din nainte data cînd va fi pus în libertate un deţinut şi au grijă ca imediat ce e liber să fie transportat şi plasat într’o altă localitate, întrait mediu, în alt oraş decit acel al locului de origină a celui liberal, unde, potrivit meseriei ce a deprins în închisoare, i se dă de lucru, fără a se divulga nimic din antecendentele lui, pentru a nu-şi croia o situaţie grea şi umilitoare faţă de ceilalţi lucrători. I se menţine însă supravegherea şi protecţia sorietfii«i de patronaj, de care liberatul acum are ma multă nevoie ca oricând «i anume pînă cînd încep« a se lua de muscă, în mijlocul noului mediu social, unde se familiarizează şi rămîne apoi mai departe.După câţiva ani Şi cînd dovada că a devenit om cinstit ai folositor coveteţei 40 in fi- CONDAMNAŢILOR CE SE FACE IN STRĂINĂTATE.-UN EXEMPLU DE INVITAT ŞI LA NOI — XBZ.&ClUL NAVAL CHESTIUNI SOCIALE