Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)

1915-03-01 / nr. 2533

SITUAŢI pe frontul pliţian OFENSIVA AUSTRIACA CONTINUA. —LI­NIŞTE IN BUCOVINA Viena, 27 Februarie. — Oficial. Pe j­ste sud sunt în ferma noastră pe­­frontul Poloniei ruseşti domneşte o­­ sesiune şi toate încercările inamici, vie activitate. In Galiţia apuseană, de a relua unele puncte de sprijit la sud de Gorilla, terenul cucerit eri vor­­ia greş de trupele noastre ca, mai fost târait ’ * o tranşee a fost cucerită şi am făcut 200 de prizonieri. In Carpaţi, vede­rea fiind mai bună, artileria noas­tră a avut mai multe succese. Linia ocupată de infanteria duşmană în faţa poziţiunilor noastre a fost eva­cuată în probă; din cauza focului de flanc al bateriilor noastre, duşma­nul a avut perderi serioase, 300 de ruşi au fost capturaţi precum şi mult material. In Galiţia­ de sud-est­, liniştea dom o nouă mare cădere de zăpade în Carpaţi­a, împiedecat mult act­vitatea ; cu toate aceste corulaţiun defavorabile din cauza vremii luptele au continuat­ în unele părt ale frontului. Mai mult de 350 de soldaţi am făcut prizonieri. Cîte­­va atacuri de noapte ale­ inamicu­lui am­ fost respinse cu perderi pen­tru agresor. In urmărirea forţelor inamice neşte aproape pretutindeni. La­ nord, respinse din faţa poziţiunior noas V tT - 1 . _ _I V _ ... ? să . * 7 /» — * nm r-/ ,1 \ 1 s-m - t... .V« •»,, /*a l-t Artra -7 di de Nadv'orna, un atac duşman a fost respins ; pe un alt punct, mai multe batalioane duşmane au fost respinse şi 190 ruşi făcuţi prizoni­eri.In Bucovina, nimic de semnalat. Pe ţărmul nordic al Prutului, lin­gă Cernăuţi, au fost numai ciocniri neînsemnate. (K. K. T. Korr. Bur.) Bu­­ssia german­ten­ Siena, 27 Februarie. — Oficial. Sectoarele de teren şi liniile de înălţimi cucerite în luptele din ur­mă în Polonia rusă şi pe frontul din Galiţia de vest şî din Galiţia! dat. (Agnita britanică). Ore de la n­ord de Nadvorna am fă­cut 250 de alţi prizonieri. Pe restul acestui front şi in Bu­covina linişte. (Corr. Bur.) Londra­, 27 Februarie. — Comu­nicat oficial. Amiralitatea anunţă că contra torpilorul britanic Ariei a scufundat azi submarinul ger­man V. 2 C. Echipagiul s'a pre- Epm I» 's nil IB :ial — Un om împrumit! tueiile da războita: a?L, Sioane ps zl. — Kozsrvole Censtríngsrea Berlin, 27 Februarie. — Reichsta­gul a fost redeschis spre a discuta bugetul. Preşedintele kocmpf pro­nunţă un discurs în care arată cont­­prin sforţările aproape supraumane ale armatelor germană şi artstro­­ungară s'au avut succese cum nu s'au mai văzut dela Sedan -plauze). La Sud viteaza armată oto­mană tina închisă calea I)­nn danele­­lor iar posturile ei avansate pînă la canalul de Suez ameninţă pute­rea mondială engleză. Preşedintele glorifică eroismul in contra Angliei. Germania nu poate fi învinsă prin foame; inamicii s'au înşelat neţi­­nînd seama de forţ­a economică şi fi­nanciară a­ poporului german, de ta­lentul de organizare, de forţa agri­­culturei, de ingeniozitatea şi ener­gia comerţului şi industriei germa­ne. Speră că victoria finală va fi a germanilor. (Vii aplauze.). Reichsta­gul trece la ordinea zilei. XJn nou Împfamiîtd© iO atiiatuo D. Helferich, secretarul tezaurului ceî Angliei, se bazează mai al­es pe mijloace violente, ca lucre a rezer­velor­ de aur din India și ale Ban­cei nationale a Egiptului. Depozi­tele băncilor și ste caselor de eco­nomii au crescut considerabil la­sa trecută. lîfi m m ■wrwi ta III ■im ■fi? V' Sitii oh-JujajS, jfir# M Ußa ctssftatsse 130 ml­­da aar garmana.— foama.— Iile mieilor lor a­lati, strana totală a cheltnelilor tie războiu pe zi e de­­130 milioane mărci. Mts s© vor puats lîtmS imposito. Contrariu de Anglia, coruptul nostru final pentru exerciţiul cu­rent va avea un execedent modest; bugetul pentru exerciţiul viitor, se va balansa. Nevoe de a se re­curge la noul impozite pentru raţiuni de echilibrare a bugetului ordinar nu există pentru noi, în ori­ce caz nu există acum. Din a­­ceastă cauză guvernele confedera­te am­ crezut că pot să se ab­ţie de a propune acuma impozite de războ­iu. Oratorul relevă succesul consi­derabil al primului împrumut ger­­uan. De asemenea cele 3 miliarde obţinute de Austro-Ungarii prin împrumut const­ituesc un mare suc­crs şî trebue să arate adversarilor noştri că s'au înşelat şi asupra for imperiului, salută Reichstagul care,\tfi noastre financiare şi asupra, for ea şi poporul întreg, este pătruns­­ te* cazaţilor, de ideea de a face toate jertfele pî-! Rusia şi Franţa Wttu putut pina ■nő, ce se va cîştiga victoria definiţi- j în prezent să opereze în comun o ■pă (aplauze). Bugetul actual este j metre operaţiune financiară spre a primul buget de război şi al imperiu-j acoperi cheltuielile războiului. In­tui şi acuză o sumă totala de 13 mi­: ca caritatea Franţei de a opera o h­arde; pentru amortizarea împru-1 • financiară este uimitoare mutului de războiţi s­au intens 0O acţiune financiara este uimitoare­ de milioane. Situaţiunea ulterioară AspectulJaworahU pentru noi re­fl datoriei imperiului va depinde de zultînd din operaţiunile împrumu­­sfîrşitul războiului şi de condiţia­ tului este întărit rfr­ic repercusiu­nile păcii. Nu ne gît­dim să renun­­ţ nea războiului asupra băncilor de ţări că inamicii noştri să repare, emisiune din ţările interesate, pagubele noastre materiale, pe can ni le-au cauzat prin acest războia Hen5B0rv©l© 06 CS8 urzit în mod criminal. ' i €wOrmas»I®i încasările au fost scăzuta cu 333­­ milioane, iar bugetul este echilibrat | Rezervele de aur ale Barocei hn- Oratorul roagă să se voteze un_ nou | peri ului an crescut de îa isbneni­­crecht de războia de zece miliarde. rea războiului cu un miliard, pe spre a asigura libertatea necesară , cimperiului rus și ban a­ss« toamnei. Această mare sumă va trez i că rezervele de «nn san te­ nu cres­­bui să se ob tic printr'un împrumut­­­ent foarte modest. Sporul consule­­la care tot poporul va trebui să la rabi! al rezervelor de aur ale săii parte. * Oratorul expune situaţiunea pe teatrul războiului financiar şi con­stată că Franţa şi Anglia s’au în­şelat in ce priveşte capacitatea e­­conomică şi financiară germană. Desvoltarea bogăţiei şi venituri­lor poporului nostru ajunseseră înainte de războiu la un punct ca j *­­svâ*f«r(J3B©x*ca­re va permite, a ne socoti egali fa- foaia© superiori faţă de prin­ţă de Anglia şi Franţa. Noi n’am avut nevoe să ordo­năm moratoriul general ca toate celelalte state beligerante şi ca cele mai multe state neutre. De a­­ceea şi creditul statului nostru a probat că e mai bine derit al Angliei şi mai ales ca el Franţei. CheltxaeSil** rite» ri&as­­bol ale Germaniei comparativ eu al© pliaţilor Cît despre cheltuelile de război, acele ale monarhiei dunărene ali­­«rfe vor fi mai mici de­cît ale noas­tre din cauza efectivului mai mic al armatei austro-uungare. ■ A doua aliată a, noastră, Turcia, a putut în­totdeauna să facă­ răz­boaiele ei cu minim­um­ de cheltu­­eli financiare, dar nici resursele ei nu sunt de dispreţuit. Cheltuelile de războiu ale inamicilor noştri Oratorul constată ca toate spita­­tele inamicilor de a expune popo­rul german la foamete șî mizerie prin acest războiu criminal au ră­mas fără efect. Vom continua lup­ta pînă la victoria deplină și pa­cea onorabilă. (VUI aplauze). Crtttea &oo£al&stu!p £g Dae­­se D. Haase, socialist, declară că este un lucru nesuferit­­ să nu existe încă o deplină egalitate de drept pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de clasă, partid, confe­siune şi natkwuilKlitte. Excepţia continuă a exista în contra social­­democraţilor. Oratorul critică şî cenzura. De asemenea polonezul Seyda cere ca toate legile excep­ţionale îin imperiu şi In ţară să fie suprimate tacă din timpul războiu­lui. Secretarul cte stat Delbrück de­clară că guvernele confederate sunt mult mai mari de cît ale nou­­ menţin principiul de a elimina din stre şi de cît ale aliaţilor noştri. O discuţiune tot ce ar putea aduce Anglia va avea de cheltuit pers-' discordie în popor. Oratorul re­tro primei® opt luni ala războiului­­ gretă cuvtntarea d-lui Haase ear 8 miliard# aswr**««. «a. »heitoist gRnte pentru r&Bbeta »am iP ntîL de mărci ş! această fiiM va f| îm~ tjrecută îa curînd. Franţa şi Rusia tmyrmntf a« nevoe de îndoitul, sumei chintoeli­­lor ciplez®. Mai adăpgîrd­î cimltan­« vro prie a favarlaa ».»-sea Ir fotari«?. Ivelile «xacpthNMil» de «srî a v«Hbît Maas« «xîatâ. Bugetu! «ste erlasl« I« edialsiu «e. Ședința viitoare îa 18(3). (Corr. Bureau). --------------------CSO. FINANȚELE GERMANIEI Westende bombardat de o escadră engleză Paris, 27 Februarie. — Comuni­catul din 11: O ceată groasă a je­nat mult operaţiunile în diferite puncte ale frontului. In Belgia o f *sca­nlă engleză a bombardat cu n­eces Westende. In sectorul Ypres am­ respins do­uă atacuri Ungă Zandxcorde. In egiunea Neuve Chapelle armata engleză a respins două contracta­­■uri inamice; germanii au avut nerăcri considerabile. In Champagne am realizat în vara de Miercuri progrese simţi­­oare în pădurea dela V. de Pec­hes unde ne-am întărit acum cinei­le. Inamicul s'a apămt cu îndir­­nire. Cu toate violentele bombar­­dări ?? Din toate contraatacurile, tot ne-am menţinut punctele cîş­­igate. In Argonia în regiunea For de Paris şi Bolante, în cursul lupte­­or precedente relatate am hrat o aruncătoare de bombe şi o mitr­­­­­ier­ăi. In Vosgl am respins un atac la Reichalcergopt .(Havas). Imprimetifla dMIMBPENDENTA“ Strada Acad,am iei No. I? / Măsor!­ssp împotriva prizonierilor da ps submarine Viena, 27 Februarie. — Amiralia.. ten anunţa că­ este ne­justificată a se acorda ofiţerilor şi oamenilor sub­marinului JJH tratamentul onorabil şi prizonierilor de războia, fiind, că este foarte rrrobabil ca submarinul a atacat şi scufundat vapoare comer­ciale, fără cârme sau că­ au aruncat torpile asupra unor tirase avînd la bord femei şi neluptători neutri. E fireşte greu, a face pe cutare ori cuta­re submarin german răspunzător de crimele arătate şi poate că probe­le necesare pentru achitare ar pu­tea fi produse numai după încheie­rea păcii; dar pînă atunci oamenii nsvitra ca,■oro- apasă atari acuzaţi­­uni trebue. »-■ i fie supuşi unor res­­tricţiimi deosebite. (Corr. Bureau). -------------­SOSIT­­EA UNEI MISIUNI A CRUCEI ROŞII DIN SERBIA Viena 27 Febr. Şeful misiunii Crucei roşii olim­pioze, doctorul Tyean­oven, a sosit ori din Serbi­a şi va pleca bilele acestea spre O­­landa împreună cu personalul mi­siunii. Asupra condiţiiunilor sani­tare din So­rbia, Tyaahoven spune că de cu toamnă blntuese acolo mai eins tifosul adb crain­al, fe­bra, diamea febrilă, primde do­uă boale a­u făcut deja mai mul­te mii de victime mai ales după bătălia de la Valicrva, cînd mor­ţii cu stat intuită vreme neîngro­paţi iar spitalele Mg ionice erau supraîncărcate. In câteva săptă­mâni au sucomtoait da feler,1­ 40 de medici­ sârbi şi 23 de medici streini, dintre cari 2 ame­ricani. In caizarma de la Niş unde sunt încazarmaţi ofiţerii austro­­a nat­ari prizonieri condiţiunile sînt mai favorabile in ce priveşte cu­răţenia şi higiena, aşa că acolo a­­ceste boale n’au bîntuit, dar în locuinţele soldaţilor cum şi în spi­talele răniţilor sîrbi se constată un procent relativ urcat de precese. (Corr. Bureau). Datoriile italiior în ceasul de fap UN ARTICOL DIN „CIORNA­­I,E IVIT­ALIA“ —­■ Roma, 27 Februarie. — „Gior­­nale Ritalia“ publică un articol pu titlul: „Datoriile italienilor în ceasul de faţă“. In­ acest articol, ziarul roman spune: Astăzi Italia, are la, înde­­mină, toate mijloacele, trebuitoare ca să iasă din conflagraţia euro­­e­­­peanâ cu vrednicie şi folos. Gazeta adaogă Cârmuitori noş­tri sunt călăuziţi numai şi nu­mai de grija marilor interese internaţionale, cari consistă nu numai într'o îndreptare a, gra­niţelor noastre potrivită cu cerin­ de serios, cele naţionale şi strategice, dar şi în afară de întru ocrotirea unei situaţiuni aşa, de complexe pe care Italia o are de apărat în Meditorom, în Euro­pa ca şi în lumea întreagă, pen­tru ca să im fie atins vi­zorn­ul poli­tic şi economic al poporului■ itit- Ikm. Acest articol al ziarului rmiart es aceasta, guvernul bulgar comsiderind măsura luată, un an act de xusptelime faţă de Bulgaria, a­ autorizat pe reprezen­tantul rău din Constantinopol, să pretindă imediata ei revocare, sub ameninţarea de represalii. Inregistrind acest protest întrea­ga presă bulgară o unanimă în &-1 te ca şi încheerea unui şir de arii aproba, susţinind că Turcia ccnzu­­cole pe cari le-a publicat, asupra rînd ziarele şi corcr-rrwmttenţ& iro­­sUuathmei şi atitudinei Italiei fa­­ttm­ă a Bulgariei, voeşte să pro­­ţâ de conflictul european, — arii- voa«e pe «.ceasta şi de aceea gu­­cole cari nu triîmit vii polemici în vimrai este dator, a­­proceda cu presa italiană, energie penăm a pune capăt ae Teza susţinută rle organul lbe­­ral-modercA din Roma era urmă­toarea : „Italienii trebue să nu se mărgi­­nească la considerarea intereselor lor presente interne, trecătoare, dar să se ridice la privirea interese­lor superioare, internaţionale şi vi­itoare, al patriei lor. Ocrotirea a­­cestor interese poate să nu se ob­­ţie pur şi simplu mulţumită unor mijloace diplomatice. Dacă acţiu­nea diplomatică va da greş, războ­iul li se va i­mpune­ ita­lienilor ca o neapărată trebuinţă. E nevoie deci de a se­­pregăti conştiinţa imţiorui­lă pentru această mare eventuali­­tate. Submarin german SCUFUNDAT Petroifund 27 Februarie, miorul mgl­ior cel al lui PESTER LLOYD“ DE CE FOARTS A DECLASAT RĂZBOIU MONARHIEI AUSTRO-UHGARE ? Bu­dapesta, 27 Februarie.—„Bes­ter Lloyd“ publică o scrisoare a corespondentului său vienez sub titlul : .D)e ce Franța a declarat războiu monarhiei Austro-Unga­re Corespondentul „Lloydului“ relevă un articol recent din „Le Temps“ în care arată că­­informa­­ţiunile ziarelor elveţiene, mai a­­les „Bemer Bund“ din 6 şi „Base­ler Nachrichten“ din 7 asupra marşului trupelor austro-ungare spre a susţine năvălirea germană pe teritoriul francez, au obligat pe guvernul francez să rupă relaţiu­­nile cu monarhia şi să declare răz­boiul. După ziarul „Le Temps“ nu se pot atribui aceste false in­for­maţiuni ale presei elveţiene de­cit manoperilor agenţilor germani, cari primiseră cuvîntul de ordine de a provoca cu orice preţ ceartă între Franţa şi A­ustro-Ungaria şi de a provoca declaraţiunea de răz­boi­­. „Lloyd“ desminte categoric aflrniatăuroa lui „Le Tisnps“. „Lloydna“ se sprijine pe infor­­maţiunea autentica ce guvernul francez adresase deja la. 4 o între­bare ambasadorului nostru contele Szecsen asupra mişcărilor tropsr­­lor noastre întemeiîndu-se pe in­formaţiuni pozitive iar nu pe in­­formaţiunile ziarelor elveţiene. „Lloyd“ zice cl, aceste constatări probează că pretinsele manopere ale agenţilor germani de a semăna svonuri false în ziarele elveţiene cari au indus în eroare pe minis­trul francez de externe, nu intră pentru nimic în declinațiunea de războiu franceză. Cu toate asigu­­rările categorice ale contelui Sze­rven față de d. Donmargne că svo­­nurile despre participarea trupe­lor noastre la invaziiunea germa­nă erau absolut false, mi­ni­stirul francez observă la 10 că prezența ambasadorului austro-ungar în capitala franceză în împrejurări­le actuale erau fără de folos şi i-a pus la dispoziţiune pentru seara de 10 km tren special. Această procedare permite con­­cluziunea că guvernul francez voia prin consideraţiune pentru aliatul său rus să nipă cu monar­­h­a. Falsele afirmări ale lui.­­„Le Temps“ par a avea de scop de a descărca pe Rusia acuzînd pe Ger­mania și de a justifica pe guver­nul francez în fața­ opiniunei pu­blice franceze care începe a venea lucrurile sub adevărata lumină. Iff REICHSTAG Bssura totalei Berlin, 27 Februarie. — Comis­i­­unea bugetară a Reichstagului a intrat azi în desbaterea bugetului. Ministrul de externe a vorbit cu indignare de asasinatul juridic co­­pi.­is­ prin condamnarea germanilor Fiche și Grundier la Casablanca. Guvernul a expus măsurile luate pentru a împiedica executarea o­­sîndei. Guvernul germ­an se rezer­vă a decide represalii. Guvernul englez a fost îndată ziare că echipagiile capturate, ale submarinelor vor fi supuse la un alt tratament de­cît al prizonieri­lor de războiu. Dacă știrea s'ar confirma, fără îndoială că guver­nul german va lua măsurile, cele mai energice. Afirmarea că­ engle­zii instalează pe prizonierii ger­mani în vapoare spre a se servi de ei, spre a zice astfel ca de o a­­parare în contra gloanţelor şi a­­tacurilor germane, s’a probat că era greşită. Nu există nici o pri­mejdie pentru­ aceşti prizonieri. In discuţiunea amănunţită com­i­siunea s'a­ ocupat de modul brutal şi opus al dreptului internaţional în care Anglia duce războiul ecomo­mic. S'a recunoscut cu unanimita­te că măsurile represive luata în contra acestor brutalităţi sunt ne­cesare şi eficace. Notele diplomatice privitoare la, război­ii submarinelor au fost u­­nanim aprobate. (Wolffbureau). •SITUAŢIA LOR ESTE DEPLO­RABILA -~ SPUNE UN COMU­NICAT FRANCEZ Paris 27 Februarie. — Oficial.­— Comisiunea specială pentru consta­tarea călcărilor dreptului ginţilor din partea germanilor, a publicat un raport care conţine declaraţiu­­nile prizonierilor civili conduşi in captivitate în Germania, prin vio­larea dreptului ginţilor şi care au fost repatriaţi de curînd. Toate a­­ceste declaraţiuni concordă şi sta­uv , , j_ ’ZZ': i bilesc punctele următoare: fami­interpelat cu primvire la anunţul 1 , . ■ ■ nu nici miralitatei britanice răspîndit prin \2i,e f „*hîr.nnîiii invtjinitiv­ale despărţiţi de mamele lor, ostaticii au fost siliţi să facă drumuri lungi şi penibile pe jos, apoi au că­lătorit în nişte vagoane pentru vi­te, fără să primească nici o hra­nă. In tăbărîile germane, locuinţe­le erau cît de poate de defectoase, ostaticii nu aveau de­cît, fie o sal­tea de talaşi sau numai niţele paie aşternută pe jos şi care nu a fost cind între­ orele 11 a. m.— 6 p. m. El e nici­odată rampită. Rezultatele privitoare la cură­ţenie şi la igienă probează o situa­ţie de plîns: murdărie şi păduchii erau pretutindeni; hrana era scîr­. w . a j • a v __ _”■ . _ uuovu'iui uu'i.i.uiii i v iun imm­ujjbiu îi -boasă și îmărțită icu mare sgir^e- probiurei ei de către Consiliul de Ad­uție; aproape nici odată carne și ministrație, pîinea era la M cu chitul; din a- Adjudecata­ rul definitiv, dacă va ceste cauze, prizonierii nu se mai refuza încheerea contractului, sau ţineau pe picioare şi cădeau de pu­ra­t opune garanţia­ definitivă, inaniţie. Disciplină era mai pre­tut­i­mi on­i foarte riguroasă; starea ,­­sanitară mizerabilă şi mortalita­tea considerabilă, îngrijirea hol­­seso alăturate la cond­iţiunile narilor nu exista aproape rle loc, diale, bronşita și pneumonia erau mai. ____ Ales foarte răspândite. In urma unui asemenea, regim, repatriaţii francezi s’au reîntors într’o stare de slăbiciune şi de pră­pădire absolut jalnică. (Havas). Un protest iIstoriei La Constantinopoî V of la, 27 Februarie. — Guvernul bulgar a, autorizat telegrafic, pe reprezentantul său diplomatic din Constantinopol, să protesteze cu o e­­nergie contra dispoziţiunei luată de sublima poartă, ca corespondenţă o­­fleială şi particulară expediată din Bulgaria sau străinătate pentru De­­deagaci, să fie cenzurată de autori­tăţile militare otomane, la trecerea trenului de Sofia-Dedeagaci, pe te­ritoriul Turcicii Guvernul bulgar îşi bazează acest protest pe faptul că autorităţile o­­tom­ane comite un abuz de putere, arogîndu-şi dreptul a cenzura cores­pondenţa internă a Bulgariei, acest drept revenind autorităţilor acestei ţări care de altfel îl exercită destul toalei stări d® lucruri. EXPORT PROHIBIT IN Bl LGARIA Sofia 27 Febr.— Consiliul­­de ministri bulgar, a hotărît prohibi­rea exportului materialului lem­nos din regat. ----------------0X0-------------— Cărţfi îşi Reviste A aparat: „Cortina“, revista săp­­tămînală de teatru, literatură, artă, muzică, No. 6, cu următorul variat sumar: La d. Caton Theodorian. — Copacul (schiţă) de E. Lovinescu.— Premiera de A. de Herz. — „Doam­na“ (schiţă) de Lina Vercaison-Po­ehe. — Din mare Pandorei . Se face economie... Dela salonul literar. — Cronica dramatică de I. Kaufmann Cronic** muzicală da Eman. Cerbii RăBÎoind revistei®... Noutățile.­­­­la Ty ,^Arielu « sauf un- Bustrațîuul: Dunăre la Turtu*«..* iar mavi sub-marin germen U 1% 0. Patra««*. .. Calea Theiwi 18 marinari din echipajul mb­m* *•£ ^ w ^ m­wm german «« pierd­i». Admninistratia: Bucuresti, str. Ihn brw, n. «a. Telefon 34/68. ÎNTREVEDERE intre d-nii­­ DERUSI Şl R­ADOSLA­VOFF ! Sofia 27 Febr. — Astăzi dimi-­ neaţa a avut loc o lungă întreve­dere între d-nii Derusi, ministrul plenipotenţiar român la­­Sofia şi Radoslavoff, preşedinte de consi-, lin bulgar. In urmă d. Radoslavoff a pri-­ mit pe d. Ciolan Aptâc­i, ministrul­ Serbiei, cu care de asemenea a avut o lungă consfătuire. iteatralitatea Bulgariei — DECLARAŢIILE MINIS­­TEULUI BULGAR LA ROMA — Roma 27 Febr. — D. Rizoff, mi­nistrul bulgar la Roma, fiind in­tervievat de ziarul „Tribuna" a desminţit categoric ştirea din iz­vor francez, asupra apropiatei iviri a unei crize ministeriale în Bulgaria, ca o urmare a crizei din Atena. D. Rizoff a asigurat că guvernul bulgar râmîne neclintit în hotărî­­rea «a de a păstra cea mai rigu­roasă și absolută neutralitate, pro­clamată de la începutul conflagra­ției și pe care Bulgaria a respec­tat-o pînă acuma în chip neîndoios, (A. T. I.). ---------------020——»——— - Situația tifasalu­i sx’nîsmaîls ce a fi fost trimes la unde s’au ivit încă 2 cazuri noul, pentru a strpraveghia luate.--------------exo-----­ Prima soc. da Credit Funciar Român D­iE BUCURESTI PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 4 Martie 1915 si. v. ora 4 p. m. se va ţine licitaţie prin ofer­te închise şi fără drept de supralici­tare, la sediul acestei Societăţi str. Colţei No. 27 Bucureşti, pentru a­ren­darea moşiei Dersea, din comuna­ Dersea, plasa Berhometele, judeţul Dorohoi, împreună cu fabrica ele spirt (construcţie nouă ş­i instalaţi­­uni moderne) cu moara şi lăptăria su­b acelaş acoperă­mint, cu grajduri ecarete şi celelalte venituri; proprie­tatea d-lor Margaret­ta şi Eduard de Barbare de Wessembeeck, luată în posesiune de această Societate, în întindere aprox. de peste 1657 hecta­re teren­­ogricol. Se arendează pe termen de 5 ani cu începere dela 23 April­ie 1915. Garanţia provizorie cerută la lici­taţie este de 20.009 lei în­scrisuri fun­ciare rurale valoare nominală. Condiţiunile speciale, pentru aren­darea acestei moşii, se pot vedea la, sediul Societăţii, în ori­ce zi de lunî fac parte integrală din contract. Oferantul asupra căruia se va ad-1 judeca provizoriu moşia, nu-şi va­ putea retrage oferta, fără învoirea­­ Creditului şi este considerat ca ad-­­ judecător definitiv din momentul a­n funcţionar­ în termen de 3 zile dela aprobare, va perde garanţia provizorie. Ofertele trebuesc făcute pe formu­larele d­ate de Societate, care se gă­s­e­­în Direcţiunea „.**■*•— ■■■• t i. * -tfe«#î3-î Vapor torpHat de submarin german Viena, 27 Februarie. — Se află din Londra. Vaporul englez princes Victoria“ a fost torpilat la 18 mile departe de Mersey. Cu toată marea supraveghere nu s’a zărit nici un vas inamic, cînd la orele 9 Rum. di­mineața s’a văzut o torpilă venind spre vapor. A urmat o puternică ex­plozie, vaporul s’a înclinat și s'a scuf­undat in 15 minute. Echipagiul s‘a urcat în bărci. Vaporul „Blankh­ood“ a fost torpi­lat la orele 6 dimineața de un sub­marin. Echipagiul a fost adus la N­aohaven într'o bar­că de pescar. Un sub-narin a urmărit ori în largul mării la Mersey vaporul „Clanmacre“ care a scăpat. SITUAŢIA PE FRONTUL PRUSIEI RUSEŞTI Ticna 27 Febr. Corespondentul de războia al lui Neue Freie Pres­se află că pe ziua de 11(3) situa­­ţiunea militară pe întreg frontul T ... . . Poloniei ruse pînă în Galiţia do Jnuloâ-T' ftTlad­ie a i ^ at SV este neschimbată- Do eri un exantematie in ţară: 1 caz la Bra­ila, 1 In Ploești. 2 la Podul­ Iloaei ^ 1 a Sns pHnalSrnS Criaa (Iași), 1 la Sipote (Iași), 6 la Mi- A bâitoi (Borohoi) 10 la IZf Ri în îTM- (CRlia‘. tra IrimilM tertbU 4te anim­erita ‘T‘ iSî. 5il , ii 1 nou.L. , * icea mai de seamă, de si fie ee sol in total simt 35 cazuri in (ară. | dat ^ h t ^ x paliativele p.^nspectoTv^anLtar drBnron­ contra friffCÎui ti /„i­ete calorife­.l'i^1. I re încercate răspund­eru totul aștep ^ n ffig implică m nr " mari privnejdiL In astfel de împre .j urări moralul trupelor noastre a fost cn deosebire admirabil. Ener­gia lor combativă n’a suferit ni­­căeri unde a întîlnit pe inamic, ca în spaţiul de la Gorlice, în Polo­nia rusă şi lingă Narodna,­­unde peste tot atacurile ruse au fost respinse un succes cauzând inami­cului perderi grave. De asemenea în Carpaţi în uncia locuri au fost lupte, de­şi acţiu­nea combativă a fost mult împede­cată de frigul riguros. In­tenți­unea rușilor de a împin­ge 1500 de familii evree în linia noastră de foc n’a fost pînă acum executată; probabil că dau înapoi în fața indignării generale. (Corr. Borcan). Ig!Totu! fm­mîn Ho. I5SS apir­olatnd d-lu­i Charles Elsem­on Farsons cu titlu: «FIXARE de PALETE în TOHRINI cu ABURI sau GAZ ** cesionează sau se vinde Doritorii se vor adresa d-lui Theo Hübner, Inginer Agent de brevete de invenţiuni, B­ucureşti, strada GashrmeiO Domni! profesori, institutori, învăţător! preoţi, ofiţeri, sub-ofiţriri, jandarmi în gje­­neraî ori­ce fancţionari publici, cari’ doresc preglUeaiîteă actele ae peneie aaa eîi a­­bă vre-o lămurire relativa ia pensie, se îi aii ren», verbal rrh prin «oria ii-4nl M. SEPEAUU M­ARQUS“, care în schimbul unuii onorar mo­dest se însărcinează cu îndeplinirea tutimi formelor necesare în vederea aranjărei dret­­­urilor la pensie. Adresa: „BIROUL ARGUS“ STRADA RIN­DAR 14, la ziarul comercial frARGU. • Telefon 7,li. MB. BLEMOHâGIA veche sau nouă s© tratesză uşor şi repede cu Injecţiunea Lăptoasă N. Pantazi — Promi X.9S 3,75 împreună cu instrucţia — Pentru, domni se recomandă Injectorul special care costă Lei 2,50; doamnele întrebuinţează irigat,or. La interior luaţi Capsulei« Capsolvai-Urotropiu». CUTIA Lei 4,95 D& 'trâna:*n­v& lei Depozitul Gentrei Farmacist 8. PARTA2I, BucureșS, Bulevardul elisabeta No. 43 Catalogul cu modul de apHcare a tuturor medicamentelor se trimite tranco contra sumei de 50 leanî trimiși prin mandat poștal so.tt mărci_ Girant respon&ahl.

Next