Viitorul, martie 1915 (Anul 8, nr. 2533-2560)
1915-03-01 / nr. 2533
SITUAŢI pe frontul pliţian OFENSIVA AUSTRIACA CONTINUA. —LINIŞTE IN BUCOVINA Viena, 27 Februarie. — Oficial. Pe jste sud sunt în ferma noastră pefrontul Poloniei ruseşti domneşte o sesiune şi toate încercările inamici, vie activitate. In Galiţia apuseană, de a relua unele puncte de sprijit la sud de Gorilla, terenul cucerit eri voria greş de trupele noastre ca, mai fost târait ’ * o tranşee a fost cucerită şi am făcut 200 de prizonieri. In Carpaţi, vederea fiind mai bună, artileria noastră a avut mai multe succese. Linia ocupată de infanteria duşmană în faţa poziţiunilor noastre a fost evacuată în probă; din cauza focului de flanc al bateriilor noastre, duşmanul a avut perderi serioase, 300 de ruşi au fost capturaţi precum şi mult material. In Galiţia de sud-est, liniştea dom o nouă mare cădere de zăpade în Carpaţia, împiedecat mult actvitatea ; cu toate aceste corulaţiun defavorabile din cauza vremii luptele au continuat în unele părt ale frontului. Mai mult de 350 de soldaţi am făcut prizonieri. Cîteva atacuri de noapte ale inamicului am fost respinse cu perderi pentru agresor. In urmărirea forţelor inamice neşte aproape pretutindeni. La nord, respinse din faţa poziţiunior noas V tT - 1 . _ _I V _ ... ? să . * 7 /» — * nm r-/ ,1 \ 1 s-m - t... .V« •»,, /*a l-t Artra -7 di de Nadv'orna, un atac duşman a fost respins ; pe un alt punct, mai multe batalioane duşmane au fost respinse şi 190 ruşi făcuţi prizonieri.In Bucovina, nimic de semnalat. Pe ţărmul nordic al Prutului, lingă Cernăuţi, au fost numai ciocniri neînsemnate. (K. K. T. Korr. Bur.) Bussia germanten Siena, 27 Februarie. — Oficial. Sectoarele de teren şi liniile de înălţimi cucerite în luptele din urmă în Polonia rusă şi pe frontul din Galiţia de vest şî din Galiţia! dat. (Agnita britanică). Ore de la nord de Nadvorna am făcut 250 de alţi prizonieri. Pe restul acestui front şi in Bucovina linişte. (Corr. Bur.) Londra, 27 Februarie. — Comunicat oficial. Amiralitatea anunţă că contra torpilorul britanic Ariei a scufundat azi submarinul german V. 2 C. Echipagiul s'a pre- Epm I» 's nil IB :ial — Un om împrumit! tueiile da războita: a?L, Sioane ps zl. — Kozsrvole Censtríngsrea Berlin, 27 Februarie. — Reichstagul a fost redeschis spre a discuta bugetul. Preşedintele kocmpf pronunţă un discurs în care arată contprin sforţările aproape supraumane ale armatelor germană şi artstroungară s'au avut succese cum nu s'au mai văzut dela Sedan -plauze). La Sud viteaza armată otomană tina închisă calea I)nn danelelor iar posturile ei avansate pînă la canalul de Suez ameninţă puterea mondială engleză. Preşedintele glorifică eroismul in contra Angliei. Germania nu poate fi învinsă prin foame; inamicii s'au înşelat neţinînd seama de forţa economică şi financiară a poporului german, de talentul de organizare, de forţa agriculturei, de ingeniozitatea şi energia comerţului şi industriei germane. Speră că victoria finală va fi a germanilor. (Vii aplauze.). Reichstagul trece la ordinea zilei. XJn nou Împfamiîtd© iO atiiatuo D. Helferich, secretarul tezaurului ceî Angliei, se bazează mai ales pe mijloace violente, ca lucre a rezervelor de aur din India și ale Bancei nationale a Egiptului. Depozitele băncilor și ste caselor de economii au crescut considerabil lasa trecută. lîfi m m ■wrwi ta III ■im ■fi? V' Sitii oh-JujajS, jfir# M Ußa ctssftatsse 130 mlda aar garmana.— foama.— Iile mieilor lor alati, strana totală a cheltnelilor tie războiu pe zi e de130 milioane mărci. Mts s© vor puats lîtmS imposito. Contrariu de Anglia, coruptul nostru final pentru exerciţiul curent va avea un execedent modest; bugetul pentru exerciţiul viitor, se va balansa. Nevoe de a se recurge la noul impozite pentru raţiuni de echilibrare a bugetului ordinar nu există pentru noi, în orice caz nu există acum. Din această cauză guvernele confederate am crezut că pot să se abţie de a propune acuma impozite de războiu. Oratorul relevă succesul considerabil al primului împrumut geruan. De asemenea cele 3 miliarde obţinute de Austro-Ungarii prin împrumut constituesc un mare succrs şî trebue să arate adversarilor noştri că s'au înşelat şi asupra for imperiului, salută Reichstagul care,\tfi noastre financiare şi asupra, for ea şi poporul întreg, este pătruns te* cazaţilor, de ideea de a face toate jertfele pî-! Rusia şi Franţa Wttu putut pina ■nő, ce se va cîştiga victoria definiţi- j în prezent să opereze în comun o ■pă (aplauze). Bugetul actual este j metre operaţiune financiară spre a primul buget de război şi al imperiu-j acoperi cheltuielile războiului. Intui şi acuză o sumă totala de 13 mi: ca caritatea Franţei de a opera o harde; pentru amortizarea împru-1 • financiară este uimitoare mutului de războiţi sau intens 0O acţiune financiara este uimitoare de milioane. Situaţiunea ulterioară AspectulJaworahU pentru noi refl datoriei imperiului va depinde de zultînd din operaţiunile împrumusfîrşitul războiului şi de condiţia tului este întărit rfric repercusiunile păcii. Nu ne gîtdim să renunţ nea războiului asupra băncilor de ţări că inamicii noştri să repare, emisiune din ţările interesate, pagubele noastre materiale, pe can ni le-au cauzat prin acest războia Hen5B0rv©l© 06 CS8 urzit în mod criminal. ' i €wOrmas»I®i încasările au fost scăzuta cu 333 milioane, iar bugetul este echilibrat | Rezervele de aur ale Barocei hn- Oratorul roagă să se voteze un_ nou | peri ului an crescut de îa isbnenicrecht de războia de zece miliarde. rea războiului cu un miliard, pe spre a asigura libertatea necesară , cimperiului rus și ban ass« toamnei. Această mare sumă va trez i că rezervele de «nn san te nu cresbui să se ob tic printr'un împrumutent foarte modest. Sporul consulela care tot poporul va trebui să la rabi! al rezervelor de aur ale săii parte. * Oratorul expune situaţiunea pe teatrul războiului financiar şi constată că Franţa şi Anglia s’au înşelat in ce priveşte capacitatea economică şi financiară germană. Desvoltarea bogăţiei şi veniturilor poporului nostru ajunseseră înainte de războiu la un punct ca j *svâ*f«r(J3B©x*care va permite, a ne socoti egali fa- foaia© superiori faţă de prinţă de Anglia şi Franţa. Noi n’am avut nevoe să ordonăm moratoriul general ca toate celelalte state beligerante şi ca cele mai multe state neutre. De aceea şi creditul statului nostru a probat că e mai bine derit al Angliei şi mai ales ca el Franţei. CheltxaeSil** rite» ri&asbol ale Germaniei comparativ eu al© pliaţilor Cît despre cheltuelile de război, acele ale monarhiei dunărene ali«rfe vor fi mai mici decît ale noastre din cauza efectivului mai mic al armatei austro-uungare. ■ A doua aliată a, noastră, Turcia, a putut întotdeauna să facă războaiele ei cu minimum de cheltueli financiare, dar nici resursele ei nu sunt de dispreţuit. Cheltuelile de războiu ale inamicilor noştri Oratorul constată ca toate spitatele inamicilor de a expune poporul german la foamete șî mizerie prin acest războiu criminal au rămas fără efect. Vom continua lupta pînă la victoria deplină și pacea onorabilă. (VUI aplauze). Crtttea &oo£al&stu!p £g Daese D. Haase, socialist, declară că este un lucru nesuferit să nu existe încă o deplină egalitate de drept pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de clasă, partid, confesiune şi natkwuilKlitte. Excepţia continuă a exista în contra socialdemocraţilor. Oratorul critică şî cenzura. De asemenea polonezul Seyda cere ca toate legile excepţionale îin imperiu şi In ţară să fie suprimate tacă din timpul războiului. Secretarul cte stat Delbrück declară că guvernele confederate sunt mult mai mari de cît ale nou menţin principiul de a elimina din stre şi de cît ale aliaţilor noştri. O discuţiune tot ce ar putea aduce Anglia va avea de cheltuit pers-' discordie în popor. Oratorul retro primei® opt luni ala războiului gretă cuvtntarea d-lui Haase ear 8 miliard# aswr**««. «a. »heitoist gRnte pentru r&Bbeta »am iP ntîL de mărci ş! această fiiM va f| îm~ tjrecută îa curînd. Franţa şi Rusia tmyrmntf a« nevoe de îndoitul, sumei chintoelilor ciplez®. Mai adăpgîrdî cimltan« vro prie a favarlaa ».»-sea Ir fotari«?. Ivelile «xacpthNMil» de «srî a v«Hbît Maas« «xîatâ. Bugetu! «ste erlasl« I« edialsiu «e. Ședința viitoare îa 18(3). (Corr. Bureau). --------------------CSO. FINANȚELE GERMANIEI Westende bombardat de o escadră engleză Paris, 27 Februarie. — Comunicatul din 11: O ceată groasă a jenat mult operaţiunile în diferite puncte ale frontului. In Belgia o f *scanlă engleză a bombardat cu neces Westende. In sectorul Ypres am respins două atacuri Ungă Zandxcorde. In egiunea Neuve Chapelle armata engleză a respins două contracta■uri inamice; germanii au avut nerăcri considerabile. In Champagne am realizat în vara de Miercuri progrese simţioare în pădurea dela V. de Peches unde ne-am întărit acum cineile. Inamicul s'a apămt cu îndirnire. Cu toate violentele bombardări ?? Din toate contraatacurile, tot ne-am menţinut punctele cîşigate. In Argonia în regiunea For de Paris şi Bolante, în cursul lupteor precedente relatate am hrat o aruncătoare de bombe şi o mitrierăi. In Vosgl am respins un atac la Reichalcergopt .(Havas). Imprimetifla dMIMBPENDENTA“ Strada Acad,am iei No. I? / Măsor!ssp împotriva prizonierilor da ps submarine Viena, 27 Februarie. — Amiralia.. ten anunţa că este nejustificată a se acorda ofiţerilor şi oamenilor submarinului JJH tratamentul onorabil şi prizonierilor de războia, fiind, că este foarte rrrobabil ca submarinul a atacat şi scufundat vapoare comerciale, fără cârme sau că au aruncat torpile asupra unor tirase avînd la bord femei şi neluptători neutri. E fireşte greu, a face pe cutare ori cutare submarin german răspunzător de crimele arătate şi poate că probele necesare pentru achitare ar putea fi produse numai după încheierea păcii; dar pînă atunci oamenii nsvitra ca,■oro- apasă atari acuzaţiuni trebue. »-■ i fie supuşi unor restricţiimi deosebite. (Corr. Bureau). -------------SOSITEA UNEI MISIUNI A CRUCEI ROŞII DIN SERBIA Viena 27 Febr. Şeful misiunii Crucei roşii olimpioze, doctorul Tyeanoven, a sosit ori din Serbia şi va pleca bilele acestea spre Olanda împreună cu personalul misiunii. Asupra condiţiiunilor sanitare din Sorbia, Tyaahoven spune că de cu toamnă blntuese acolo mai eins tifosul adb crainal, febra, diamea febrilă, primde două boale au făcut deja mai multe mii de victime mai ales după bătălia de la Valicrva, cînd morţii cu stat intuită vreme neîngropaţi iar spitalele Mg ionice erau supraîncărcate. In câteva săptămâni au sucomtoait da feler,1 40 de medici sârbi şi 23 de medici streini, dintre cari 2 americani. In caizarma de la Niş unde sunt încazarmaţi ofiţerii austroa natari prizonieri condiţiunile sînt mai favorabile in ce priveşte curăţenia şi higiena, aşa că acolo aceste boale n’au bîntuit, dar în locuinţele soldaţilor cum şi în spitalele răniţilor sîrbi se constată un procent relativ urcat de precese. (Corr. Bureau). Datoriile italiior în ceasul de fap UN ARTICOL DIN „CIORNAI,E IVITALIA“ —■ Roma, 27 Februarie. — „Giornale Ritalia“ publică un articol pu titlul: „Datoriile italienilor în ceasul de faţă“. In acest articol, ziarul roman spune: Astăzi Italia, are la, îndemină, toate mijloacele, trebuitoare ca să iasă din conflagraţia euroepeanâ cu vrednicie şi folos. Gazeta adaogă Cârmuitori noştri sunt călăuziţi numai şi numai de grija marilor interese internaţionale, cari consistă nu numai într'o îndreptare a, graniţelor noastre potrivită cu cerin de serios, cele naţionale şi strategice, dar şi în afară de întru ocrotirea unei situaţiuni aşa, de complexe pe care Italia o are de apărat în Meditorom, în Europa ca şi în lumea întreagă, pentru ca să im fie atins vizornul politic şi economic al poporului■ itit- Ikm. Acest articol al ziarului rmiart es aceasta, guvernul bulgar comsiderind măsura luată, un an act de xusptelime faţă de Bulgaria, a autorizat pe reprezentantul rău din Constantinopol, să pretindă imediata ei revocare, sub ameninţarea de represalii. Inregistrind acest protest întreaga presă bulgară o unanimă în &-1 te ca şi încheerea unui şir de arii aproba, susţinind că Turcia ccnzucole pe cari le-a publicat, asupra rînd ziarele şi corcr-rrwmttenţ& irosUuathmei şi atitudinei Italiei fattmă a Bulgariei, voeşte să proţâ de conflictul european, — arii- voa«e pe «.ceasta şi de aceea gucole cari nu triîmit vii polemici în vimrai este dator, aproceda cu presa italiană, energie penăm a pune capăt ae Teza susţinută rle organul lberal-modercA din Roma era următoarea : „Italienii trebue să nu se mărginească la considerarea intereselor lor presente interne, trecătoare, dar să se ridice la privirea intereselor superioare, internaţionale şi viitoare, al patriei lor. Ocrotirea acestor interese poate să nu se obţie pur şi simplu mulţumită unor mijloace diplomatice. Dacă acţiunea diplomatică va da greş, războiul li se va impune italienilor ca o neapărată trebuinţă. E nevoie deci de a sepregăti conştiinţa imţioruilă pentru această mare eventualitate. Submarin german SCUFUNDAT Petroifund 27 Februarie, miorul mglior cel al lui PESTER LLOYD“ DE CE FOARTS A DECLASAT RĂZBOIU MONARHIEI AUSTRO-UHGARE ? Budapesta, 27 Februarie.—„Bester Lloyd“ publică o scrisoare a corespondentului său vienez sub titlul : .D)e ce Franța a declarat războiu monarhiei Austro-Ungare Corespondentul „Lloydului“ relevă un articol recent din „Le Temps“ în care arată căinformaţiunile ziarelor elveţiene, mai ales „Bemer Bund“ din 6 şi „Baseler Nachrichten“ din 7 asupra marşului trupelor austro-ungare spre a susţine năvălirea germană pe teritoriul francez, au obligat pe guvernul francez să rupă relaţiunile cu monarhia şi să declare războiul. După ziarul „Le Temps“ nu se pot atribui aceste false informaţiuni ale presei elveţiene decit manoperilor agenţilor germani, cari primiseră cuvîntul de ordine de a provoca cu orice preţ ceartă între Franţa şi Austro-Ungaria şi de a provoca declaraţiunea de război. „Lloyd“ desminte categoric aflrniatăuroa lui „Le Tisnps“. „Lloydna“ se sprijine pe informaţiunea autentica ce guvernul francez adresase deja la. 4 o întrebare ambasadorului nostru contele Szecsen asupra mişcărilor tropsrlor noastre întemeiîndu-se pe informaţiuni pozitive iar nu pe informaţiunile ziarelor elveţiene. „Lloyd“ zice cl, aceste constatări probează că pretinsele manopere ale agenţilor germani de a semăna svonuri false în ziarele elveţiene cari au indus în eroare pe ministrul francez de externe, nu intră pentru nimic în declinațiunea de războiu franceză. Cu toate asigurările categorice ale contelui Szerven față de d. Donmargne că svonurile despre participarea trupelor noastre la invaziiunea germană erau absolut false, ministirul francez observă la 10 că prezența ambasadorului austro-ungar în capitala franceză în împrejurările actuale erau fără de folos şi i-a pus la dispoziţiune pentru seara de 10 km tren special. Această procedare permite concluziunea că guvernul francez voia prin consideraţiune pentru aliatul său rus să nipă cu monarha. Falsele afirmări ale lui.„Le Temps“ par a avea de scop de a descărca pe Rusia acuzînd pe Germania și de a justifica pe guvernul francez în fața opiniunei publice franceze care începe a venea lucrurile sub adevărata lumină. Iff REICHSTAG Bssura totalei Berlin, 27 Februarie. — Comisiunea bugetară a Reichstagului a intrat azi în desbaterea bugetului. Ministrul de externe a vorbit cu indignare de asasinatul juridic copi.is prin condamnarea germanilor Fiche și Grundier la Casablanca. Guvernul a expus măsurile luate pentru a împiedica executarea osîndei. Guvernul german se rezervă a decide represalii. Guvernul englez a fost îndată ziare că echipagiile capturate, ale submarinelor vor fi supuse la un alt tratament decît al prizonierilor de războiu. Dacă știrea s'ar confirma, fără îndoială că guvernul german va lua măsurile, cele mai energice. Afirmarea că englezii instalează pe prizonierii germani în vapoare spre a se servi de ei, spre a zice astfel ca de o aparare în contra gloanţelor şi atacurilor germane, s’a probat că era greşită. Nu există nici o primejdie pentru aceşti prizonieri. In discuţiunea amănunţită comisiunea s'a ocupat de modul brutal şi opus al dreptului internaţional în care Anglia duce războiul ecomomic. S'a recunoscut cu unanimitate că măsurile represive luata în contra acestor brutalităţi sunt necesare şi eficace. Notele diplomatice privitoare la, războiii submarinelor au fost unanim aprobate. (Wolffbureau). •SITUAŢIA LOR ESTE DEPLORABILA -~ SPUNE UN COMUNICAT FRANCEZ Paris 27 Februarie. — Oficial.— Comisiunea specială pentru constatarea călcărilor dreptului ginţilor din partea germanilor, a publicat un raport care conţine declaraţiunile prizonierilor civili conduşi in captivitate în Germania, prin violarea dreptului ginţilor şi care au fost repatriaţi de curînd. Toate aceste declaraţiuni concordă şi stauv , , j_ ’ZZ': i bilesc punctele următoare: famiinterpelat cu primvire la anunţul 1 , . ■ ■ nu nici miralitatei britanice răspîndit prin \2i,e f „*hîr.nnîiii invtjinitivale despărţiţi de mamele lor, ostaticii au fost siliţi să facă drumuri lungi şi penibile pe jos, apoi au călătorit în nişte vagoane pentru vite, fără să primească nici o hrană. In tăbărîile germane, locuinţele erau cît de poate de defectoase, ostaticii nu aveau decît, fie o saltea de talaşi sau numai niţele paie aşternută pe jos şi care nu a fost cind între orele 11 a. m.— 6 p. m. El e niciodată rampită. Rezultatele privitoare la curăţenie şi la igienă probează o situaţie de plîns: murdărie şi păduchii erau pretutindeni; hrana era scîr. w . a j • a v __ _”■ . _ uuovu'iui uu'i.i.uiii i v iun immujjbiu îi -boasă și îmărțită icu mare sgir^e- probiurei ei de către Consiliul de Aduție; aproape nici odată carne și ministrație, pîinea era la M cu chitul; din a- Adjudecata rul definitiv, dacă va ceste cauze, prizonierii nu se mai refuza încheerea contractului, sau ţineau pe picioare şi cădeau de purat opune garanţia definitivă, inaniţie. Disciplină era mai pretutimi oni foarte riguroasă; starea ,sanitară mizerabilă şi mortalitatea considerabilă, îngrijirea holseso alăturate la condiţiunile narilor nu exista aproape rle loc, diale, bronşita și pneumonia erau mai. ____ Ales foarte răspândite. In urma unui asemenea, regim, repatriaţii francezi s’au reîntors într’o stare de slăbiciune şi de prăpădire absolut jalnică. (Havas). Un protest iIstoriei La Constantinopoî V of la, 27 Februarie. — Guvernul bulgar a, autorizat telegrafic, pe reprezentantul său diplomatic din Constantinopol, să protesteze cu o energie contra dispoziţiunei luată de sublima poartă, ca corespondenţă ofleială şi particulară expediată din Bulgaria sau străinătate pentru Dedeagaci, să fie cenzurată de autorităţile militare otomane, la trecerea trenului de Sofia-Dedeagaci, pe teritoriul Turcicii Guvernul bulgar îşi bazează acest protest pe faptul că autorităţile otomane comite un abuz de putere, arogîndu-şi dreptul a cenzura corespondenţa internă a Bulgariei, acest drept revenind autorităţilor acestei ţări care de altfel îl exercită destul toalei stări d® lucruri. EXPORT PROHIBIT IN Bl LGARIA Sofia 27 Febr.— Consiliulde ministri bulgar, a hotărît prohibirea exportului materialului lemnos din regat. ----------------0X0-------------— Cărţfi îşi Reviste A aparat: „Cortina“, revista săptămînală de teatru, literatură, artă, muzică, No. 6, cu următorul variat sumar: La d. Caton Theodorian. — Copacul (schiţă) de E. Lovinescu.— Premiera de A. de Herz. — „Doamna“ (schiţă) de Lina Vercaison-Poehe. — Din mare Pandorei . Se face economie... Dela salonul literar. — Cronica dramatică de I. Kaufmann Cronic** muzicală da Eman. Cerbii RăBÎoind revistei®... Noutățile.la Ty ,^Arielu « sauf un- Bustrațîuul: Dunăre la Turtu*«..* iar mavi sub-marin germen U 1% 0. Patra««*. .. Calea Theiwi 18 marinari din echipajul mbm* *•£ ^ w ^ mwm german «« pierdi». Admninistratia: Bucuresti, str. Ihn brw, n. «a. Telefon 34/68. ÎNTREVEDERE intre d-nii DERUSI Şl RADOSLAVOFF ! Sofia 27 Febr. — Astăzi dimi- neaţa a avut loc o lungă întrevedere între d-nii Derusi, ministrul plenipotenţiar român laSofia şi Radoslavoff, preşedinte de consi-, lin bulgar. In urmă d. Radoslavoff a pri- mit pe d. Ciolan Aptâci, ministrul Serbiei, cu care de asemenea a avut o lungă consfătuire. iteatralitatea Bulgariei — DECLARAŢIILE MINISTEULUI BULGAR LA ROMA — Roma 27 Febr. — D. Rizoff, ministrul bulgar la Roma, fiind intervievat de ziarul „Tribuna" a desminţit categoric ştirea din izvor francez, asupra apropiatei iviri a unei crize ministeriale în Bulgaria, ca o urmare a crizei din Atena. D. Rizoff a asigurat că guvernul bulgar râmîne neclintit în hotărîrea «a de a păstra cea mai riguroasă și absolută neutralitate, proclamată de la începutul conflagrației și pe care Bulgaria a respectat-o pînă acuma în chip neîndoios, (A. T. I.). ---------------020——»——— - Situația tifasalui sx’nîsmaîls ce a fi fost trimes la unde s’au ivit încă 2 cazuri noul, pentru a strpraveghia luate.--------------exo----- Prima soc. da Credit Funciar Român DiE BUCURESTI PUBLICATIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 4 Martie 1915 si. v. ora 4 p. m. se va ţine licitaţie prin oferte închise şi fără drept de supralicitare, la sediul acestei Societăţi str. Colţei No. 27 Bucureşti, pentru arendarea moşiei Dersea, din comuna Dersea, plasa Berhometele, judeţul Dorohoi, împreună cu fabrica ele spirt (construcţie nouă şi instalaţiuni moderne) cu moara şi lăptăria sub acelaş acoperămint, cu grajduri ecarete şi celelalte venituri; proprietatea d-lor Margaretta şi Eduard de Barbare de Wessembeeck, luată în posesiune de această Societate, în întindere aprox. de peste 1657 hectare terenogricol. Se arendează pe termen de 5 ani cu începere dela 23 Aprilie 1915. Garanţia provizorie cerută la licitaţie este de 20.009 lei înscrisuri funciare rurale valoare nominală. Condiţiunile speciale, pentru arendarea acestei moşii, se pot vedea la, sediul Societăţii, în orice zi de lunî fac parte integrală din contract. Oferantul asupra căruia se va ad-1 judeca provizoriu moşia, nu-şi va putea retrage oferta, fără învoirea Creditului şi este considerat ca ad- judecător definitiv din momentul an funcţionar în termen de 3 zile dela aprobare, va perde garanţia provizorie. Ofertele trebuesc făcute pe formularele date de Societate, care se găseîn Direcţiunea „.**■*•— ■■■• t i. * -tfe«#î3-î Vapor torpHat de submarin german Viena, 27 Februarie. — Se află din Londra. Vaporul englez princes Victoria“ a fost torpilat la 18 mile departe de Mersey. Cu toată marea supraveghere nu s’a zărit nici un vas inamic, cînd la orele 9 Rum. dimineața s’a văzut o torpilă venind spre vapor. A urmat o puternică explozie, vaporul s’a înclinat și s'a scufundat in 15 minute. Echipagiul s‘a urcat în bărci. Vaporul „Blankhood“ a fost torpilat la orele 6 dimineața de un submarin. Echipagiul a fost adus la Naohaven într'o barcă de pescar. Un sub-narin a urmărit ori în largul mării la Mersey vaporul „Clanmacre“ care a scăpat. SITUAŢIA PE FRONTUL PRUSIEI RUSEŞTI Ticna 27 Febr. Corespondentul de războia al lui Neue Freie Presse află că pe ziua de 11(3) situaţiunea militară pe întreg frontul T ... . . Poloniei ruse pînă în Galiţia do Jnuloâ-T' ftTladie a i ^ at SV este neschimbată- Do eri un exantematie in ţară: 1 caz la Braila, 1 In Ploești. 2 la Podul Iloaei ^ 1 a Sns pHnalSrnS Criaa (Iași), 1 la Sipote (Iași), 6 la Mi- A bâitoi (Borohoi) 10 la IZf Ri în îTM- (CRlia‘. tra IrimilM tertbU 4te animerita ‘T‘ iSî. 5il , ii 1 nou.L. , * icea mai de seamă, de si fie ee sol in total simt 35 cazuri in (ară. | dat ^ h t ^ x paliativele p.^nspectoTv^anLtar drBnron contra friffCÎui ti /„iete calorife.l'i^1. I re încercate răspunderu totul aștep ^ n ffig implică m nr " mari privnejdiL In astfel de împre .j urări moralul trupelor noastre a fost cn deosebire admirabil. Energia lor combativă n’a suferit nicăeri unde a întîlnit pe inamic, ca în spaţiul de la Gorlice, în Polonia rusă şi lingă Narodna,unde peste tot atacurile ruse au fost respinse un succes cauzând inamicului perderi grave. De asemenea în Carpaţi în uncia locuri au fost lupte, deşi acţiunea combativă a fost mult împedecată de frigul riguros. Intențiunea rușilor de a împinge 1500 de familii evree în linia noastră de foc n’a fost pînă acum executată; probabil că dau înapoi în fața indignării generale. (Corr. Borcan). Ig!Totu! fmmîn Ho. I5SS apirolatnd d-lui Charles Elsemon Farsons cu titlu: «FIXARE de PALETE în TOHRINI cu ABURI sau GAZ ** cesionează sau se vinde Doritorii se vor adresa d-lui Theo Hübner, Inginer Agent de brevete de invenţiuni, Bucureşti, strada GashrmeiO Domni! profesori, institutori, învăţător! preoţi, ofiţeri, sub-ofiţriri, jandarmi în gjeneraî orice fancţionari publici, cari’ doresc preglUeaiîteă actele ae peneie aaa eîi abă vre-o lămurire relativa ia pensie, se îi aii ren», verbal rrh prin «oria ii-4nl M. SEPEAUU MARQUS“, care în schimbul unuii onorar modest se însărcinează cu îndeplinirea tutimi formelor necesare în vederea aranjărei dreturilor la pensie. Adresa: „BIROUL ARGUS“ STRADA RINDAR 14, la ziarul comercial frARGU. • Telefon 7,li. MB. BLEMOHâGIA veche sau nouă s© tratesză uşor şi repede cu Injecţiunea Lăptoasă N. Pantazi — Promi X.9S 3,75 împreună cu instrucţia — Pentru, domni se recomandă Injectorul special care costă Lei 2,50; doamnele întrebuinţează irigat,or. La interior luaţi Capsulei« Capsolvai-Urotropiu». CUTIA Lei 4,95 D& 'trâna:*nv& lei Depozitul Gentrei Farmacist 8. PARTA2I, BucureșS, Bulevardul elisabeta No. 43 Catalogul cu modul de apHcare a tuturor medicamentelor se trimite tranco contra sumei de 50 leanî trimiși prin mandat poștal so.tt mărci_ Girant respon&ahl.