Viitorul, mai 1915 (Anul 8, nr. 2591-2621)

1915-05-01 / nr. 2591

Amil al optelgai No. 25S& jr — tr/s fiBOR A_ME­NTE T» tarS............... tm un 18 Lei.................seaaa Inul 9 Lei in Elinii.State. • ■ un an 36 Lei......................seaoa luni 18 Lei Abonamentele inecp ia 1 $1 15 sie fie­cărei Ioni Vineri 1 Mal 4915 REDACȚIA : ADMINISTRAȚIA ANUNCIUR! COMERCIALE STRADA ACADEMIEI No. IN STRADA ACADEMIEI 17 Linia corn 7 pe o coloană In pagina nr............ 50 ban­l Intrîirrs» niin­ nasasr. IraobUtara 1 Intrare și prin Calea Victoriei 56 Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV........ 30 bani TELEFON 12/47 si 67/20 « TELEFON 22/39 Inserţii p roclama pagina Li linia.................... 2 Lei5 RMN3 ++? ui m ana i Irt i llrl In8tro-BeniaBll anunţă un nou «acces Ie Galiţia. ară* tiBfl cu tijele lor Înaintează In directia Oynov-sapoc. Mai spre ei în direcţia Ban­grod, antegardele asstro-germans au trscfii b­al­ian, lingă Bvcrnic. iăr la Nori In spre gra­niţa rns’-L aripa meridională a armatei ruse de pe Nida, s'ar retrage şi ea. Intr'un raport rezumativ asupra laptelor din Galiţia, Boşi­ cor­testă eficacitatea atacărilor duşmane, recunosc Insă că laptele se dau azi la regiunea Besco­ Jarzmiz, care se află puţin mai la vest de linia Dynov-Sanoc. E de remarcat că acţiunea principală din Galiţia se petrece azi la Tre­o truseu2€ci de kilometri la vest de Przemisl. Pe frontul occidental, Francezii îşi menţin poziţiunile câştigate latre Garency şi Neuville, unde au mai luat o sută trei-zeci de prizonieri şi mai multe mitraliere. La Est de Ypres Germanii au mai progresat, luând cinci mitraliere. In peninsula Gallipoli situaţia e nedecisă. Scufundarea vaporului „Lusitania* continuă să formeze pMfttul unor vil desPateri In presa tuturor ţărilor. Presa germană, arată câ torpilarea e o represiune firească In fillocG solid englez care tinde la înfometarea populaţi­ei fisite a Germaniei. Sub­ raportul diplomatic, privirile Europei sunt azi a­­ţintite spre Roma, unde cele două grupări fisligerante dau o luptă de Influenţă tot aşa de pasionantă ca şi cea de pe câmpurile de rozed­e. Piuă azi cuvintul botork­or­i a fost rostit ia­Roma.fi mente ca acestea s’au lăsat să fie mituiţi pentru a schimba măsu­rile generale prescrise de organ­ic centrale. In atmosfera de desfăimare creiată de unii producători ne­mulţumiţi că nu au putut profi­ta de preţurile extraordinare de peste hotare, de unii cumpără­tori streini că nu au putut împli­­o­­ni ■fxtreina ce li s’a dat, şi mai cu seamă de samsarii de tot felul din ră şi din afară, ca să pescuias statu ape mai turburi, este mai solvea ori şi cînd ca prin o mai severă şi repede, mai la te a ei cît mai lar­ga, sar vie ori ce Contagiune a pildelor rele (l­a carea autorului agresiunei împotri­va profesorului Pîrvan. Alte pilde se aşteaptă, mai ales azi, de la studenţimea noastră u­­niversitară şi, în tot cazul, altele pu­teau fi mijloacele de care un corp studenţesc civilizat şi luminat avea să se slujească într’o asemenea îm­prejurare. Pentru viitor cel puţin studenţi­mea ar trebui să înţeleagă că pe ca­le de fapte ca cele petrecute la Impe­rial nu se obţin satisfacţiile onora­bile. Gesturile reprobabile pot fi trista specialitate a celor cari nu mai au nimic de pierdut, ceia ce nu e cazul studenţimei noastre univer­sitare, spre care toţi privim cu în­credere, gândind la ziua de mîine. Iată pentru ce veştejind gestul ca­re a provocat scena de la Imperial, nu putem de­cît să desaprobăm şi chipul în care unii dintre studenţi, imitînd o pildă rea, s’au lăsat con­duşi pe o cale, care nu cadrează cu demnitatea corpului studenţesc, încercare de utiSi ------------ex Un gest reprobabil Intr’un prim articol, purtînd ti­tlul „apucături balcanice veşte­jeam acum cîte­va zile agresiunea, a cărei victimă a fost profesorul uni­versitar Pîrvan, socoteam cu acel­aş prilej tot aşa de balcanice insultele adresate oamenilor politici ai tarei de către unii nerăbdători, în goană cu ori­ce preţ du­pă reputaţiuni sgo­­motoase. Aveam dreptate! Pildele rele şi pornirile pătimaşe, — mai ales în aceste vremuri de sbucium, — gă­sesc fără greutate imitatori, cari nu ştiu să cântărească nici greuta­tea şi nici consecinţele faptelor sau gesturilor pripite. De­sigur că cel mai vinovat, e tot­deauna provocatorul. In cazul pro­fesorului Pîrvan am înfierat gestul celui care a lovit. Astăzi trebue să constatăm, însă, cu părere de rău că pilda rea a găsit imitatori toc­mai în rîndurile studentinei univer­sitare, care a găsit de cuviinţă, — în dorinţa legitimă de a’şi apăra profe­sorul — să se coboare pînă la ges­tul reprobabil al agresorului. De aceia, tocmai fiind­că autorii ■ Perturbaţia adusă de războiul general în relaţiile dintre State repe a avut o repercuţie puternică şi asupra afacerilor comerciale de la noi. — Dificultatea de trans­port, piedicile pe cche grija inte­reselor generale de WIEE şi le~au pus la export, diferenţa mare de preţ între piaţa internă şi cea din afară, au dat loc Ittjo specu­laţie neobişnuită. Amefi ducătorilor datorită nă­tarilor, ne­auzite de veste ho , dar mai cu seamă w',0 cî­st'­a speculatorilor care ies VUA lă, atît de numeroşi, la momen­te de perturbafie, au făcut ca încer­cările necinstite de înlăturare a regulilor stabilite de administra­ţiile publice să fie mai puternice ca or cînd. S’au văzut răsă­rind ca ciupercile femei, ve­nind să se facă exportatoare de cereale, ziarişti exportatori de ouă, de untură şi de boi, şi apoi o droaie de SAMSARI streini cari au umplut hotelurile Bucureşti­lor. Intermediarul necinstit nu are însă în cele mai multe cazuri ne­voie să facă o operaţie reală; el îşi face profitul lui cel mare din faptul că înşeală şi pe vînză­­tor­ii mărfei şi pe cumpărătorul ei cel adevărat, indiferent dacă marfa există, dacă ea s’a predat, s’a transportat sau s’a exportat. Adesea­ ori chiar el are interes să întunece cit mai mult operaţia ce propune. Cu cît va convinge că vagoanele se vor da mai cu greu eu atît el face să se creadă că in­terve­nţia sa este mai utilă şi deci samst­riîeul său trebue mai gras plătit. Cu aceste tendinţe, în paguba interesului şi al­ producătorilor şi al cumpărătorilor streini, aceas­tă pletoră de samsari, interesaţi să sporească sumele ce le rămî­­neau în buzunar, au căutat să fa­că să se crează şi în comisioane de tot felul, în detrimentul bunnulu­i renume al ţărei noastre. Contra acestei atmosfere nedrepte trebue să luptăm cu hotărîre. Ea nu ar găsi justificare de cît dacă nu s’ar lua măsurile cele mai seve­----- . . . . agresiunei de la Cafeul Imperial au re pentru cazurile din fericire i­ fost unii dintre studenții universi­­zolate care se constată ca adevă- rari, faptul s’a prezintat într’o lumi­tate, pentru încercările cari ar fi nă şi mai urîtă de­cît chiar provo reuşit de a corupe. Suntem azi în faţa unui atare caz, şi pe care un ziar de dimi­neaţă îl relatează. Pentru a înles­ni obştiile şi băncile populare, Casa Centrală a lor a vîndut o parte din porumbul lor, iar căile ferate au dat preferinţă u­nei părţi din vagoane destinate aces­tor instituţiuni. Se pare că ele sub ademenirea unor proprietari, dint­ro anume regiune, uitîndu-şi rolul, au falsificat expedierile, trimiţînd sub numele lor vagoa­nele de porumb al acelor proprie­tari. Lucrul 8’ar fi făcut cu înţe­legerea unor impiegaţi de la că­ile ferate. Trebue fără nici o rezervă pe­depsiţi cît mai sever nu numai conducătorii băncilor cari au abuzat de interesul statului pen­tru populaţiunea mai săracă şi proprietarii necinstiţi cari au b­orupt pe aceşti inconştienţi ad­ministratori, dar şi toţi impi­egații care mai cu seamă în mo­------------OXO------—" la siîlgril iiiifil talilsi li-l Poincaré, președintele Republicei franceze (xs) cu Regele Albert (x) — la ultima lor întrevedere O EXPOZITIUME ŢESĂTURI ROMÂNEŞTI la „CASSA ŞCOALELOR“ O ACTIVITATE LĂUDABILĂ ŞI SPORNICA Activitatea multiformă, dar tot­deauna rodnică, desfăşurată la Cassa şcoalelor, se manifestă a­­nual şi expoziţiunile de lucru ma­nual, de ţesături lucrate în stil şi meşteşug romînesc, de mici obiec­te cari relevă o tendenţă lăudabi­lă de renaştere a unei industrii casnice romîneşti, care în unele ju­deţe era aproape uitată. Arta po­­pulară e arta care inspiră, pentru că e singura care isvorăşte limpe­de şi nesilit din f­ire­a sufletească a unui neam. Şi de acea adevăraţii creatori în artele superioare au sorbit din această artă firească şi naţională puterea de a face ceea ce nu se uită şi nu se pierde. Dar nu e de ajuns a lăuda aceas­­tă artă naţională, trebue să o sus­ţii. Şi Cassa Şcoalelor, sub admini­sraţia pricepută a dlui Mihail Po­dorat.­­..făcut tocmai această o­­d­­iimul* iptNSgrvare, de populari­zare,^ mn , ^f|jare a unei arte mi­nore şi­­care totuşi îşi a­re importa^ ’ şi jn estetica, şi în etnografia utc . Expozitiunea din atiiM^n, care coprinde trei mari sale ‘dfh. Pala­tul Cassei Şcoalelor, se prointă în conditiuni cu totul superioare; şi frumuseţea modelelor expuse, citatea dovedesc desenurilor el şi pricepere, şi gust ca aceia cari conduc această ram­u­ră de industrie naţională. Sălile acestea oferă vizitatori­lor frumoase exemple de destoini­cie romînească. O privire grăbită ne pune sub ochi următoarele obiecte: Din Rîionicul Sărat avem bro­derii îngrijite lucrate pe pînză albă ţărănească. Pînza e lucrată cu atîta fineţă în­cit înţelegem şi mai bine paguba ce ar fi fost da­­să se înlocuia fabricarea pînzei ţă­răneşti prin acele stambe de bîl­­ciu, cari au stricat gustul ţăran­celor noastre. Tot din acelaş judeţ avem şi numeroase stofe de boran­­gic, admirabil ţesute. Din Mălureni (Argeş) avem o în­teresantă serie de galoane, cari servesc la gătirea feluritelor blu­ze şi vestminte femeieşti. Relevăm numeroase lucrări pen­tru legatul cărţilor, pentru rame, guleraşe felurite, alesăturii îngri ■ite şi estetice,, perdeluţe” şi, peri iute. Matineuri lucrate fin şi cari ar putea satisface şi gusturile fe­m­­inine cele mai raifinate. Din Olăneşti (judeţul Rîmnicul­­­V­îlcei) observăm numeroase blu­ze, cusături pe pânzeturi, şi fe­lu­­rite ţesături cari ar putea servi la mobile, draperii. Din Olăneşti ne vin şi foarte frumoase pînzeturi de borangic şi bumbac. Din Drajna (judeţul Prahova) avem iarăşi felurite pânzeturi. E inutil să spunem că lucrările a­­cestea sunt îngrijite, şi dovedesc o constantă şi născută preocupare estetică. Din­­Breaza au venit numeroase bluze, şi capoturi. Suntem siguri că femeile românce, cari sunt in­contestabil înzestrate cu mult gust, nu vor avea nimic de repro­şat, nici eleganţei tăeturei, nici ornamentelor discrete şi meşteşu­git lucrate, cari înfloresc aceste stofe. Rucărul, sănătosul oraş de mun­te ţine să ne aducă aminte de el prin acele multicolore, vesele şi vii scoarţei în a căror frumoasă te­sătură intră numeroase motive geometrice şi o polihromie cifre de mult a fost relevată de toţi oamenii de gust de la noi, şi de arvirea. Am admirat şi numeroase bluze şi cusături din Găteasca-Popeşti (Argeş). Dar ceea ce trebue notat în a­­ceastă expoziţiune care se prezin­tă atît de interesantă este că obiec­tele expuse sunt lucrate la ţară de fete şi femei, fără o şcoală a­­numită, conduse apoi de învăţătoa­re care nici ele nu au desigur o cultură tehnică specială. Cu un minimum deci de pregă­tire, dar punînd la contribuţie gus­tul înăscut al poporului nostru de la ţară s’a putut astfel produce lucrări interesante. De altfel această muncă este în­curajată şi preţuită, întru cât ex­poziţiunea de la Cassa Şcoalelor a fost şi este foarte mult cercetată. E de ajuns să spunem că deşi Expoziţiunea nu este de mult des­chisă totuşi s’au vîndut obiecte în valoare de peste 10.000 lei. .E ocazia, deci, z­ice negustorescul: „Domnii amatori să se grăbeas­că !“ Expoziţiunea de ţesături are a­­lipită o sală special rezervată lu­crărilor doamnei O. Moisil. De mult timp în atelierul d-nei Moi­sil se lucrează pentru a­ naţionali­­za o branşă de industrie rentabi­lă, acaparată de produse străine. E vorba de meşteşugul confecţio­nărei de păpuşi. D-na Moisil ne dă o serie întrea­gă de lăutari, ciobănaşi, animale din arca lui Noe, soldaţi, etc. fru­mos lucraţi şi cu îngrijire colo­raţi. Această păpuşerie artistică este menită, prin perfecţionare, să înlocuiască păpuşile venite­­ din Nürnberg, deci fără coloare şi no­tă specific romînească. Cel ce vizitează astfel expozițiu­nea de la Cassa Școalelor, rămîne cu impresiunea că o bună și rod­nică îndrumare e imprimată în lumea satelor noastre. — t — m­o o f-1-i -»»fi a„ y^ouyujL trei j oiî wnlfîritlî­'aplicatiiloUl gust IN FIE­CARE ZI Intre popor şi Dinastie te de veac, sub aco­­mn pe care-l ridi­­,­ferbeau pornirile un*,, intermuzieosebite cari au ex­plodat cu putere în războiul european. Cei cari n’ai avut preve­derea unei prânătiri înţelepte, vor­niei abia a avut timpul unei re­naşteri la viaţa europenească, din care-l scosese suferinţele atîtor a­­mar de ani. Sub conducerea unui Rege înţe­lept şi viteaz, cu ajutorul, unor bărbaţi de Stat cu multă dragoste de neam şi desinteresare, România a luat locul ce i se cuvenea în con­certul statelor europene. Evenimentele de azi nu ne-au găsit nepregătiţi şi poporul român strîns unit în jurul Tronului aş­teaptă cu încredere în puterea lui de viaţă vijelia ce s’a reslintuit cu atîta furie peste vechiul conti­nent. In capele mari privirile s’au în­dreptat către tron: aşa a fost la 77, aşa la 1913. Azi, urmaşii Regelui înţelept şi Mare păşesc pe aceiaşi cale trasă atît de hotărît de Acela care a prezidat la renaşterea Ro­­mîniei moderne. Dacă trecutul ne-a fost asigurat de Acela ce odihneşte la Curtea de Argeş şi prezentul este încredin­ţat unui Rege care a luat parte la activitatea de fiecare zi a poporu­lui ale cărui destine îi sunt încre­dinţate, — viitorul suri de prin pro­misiunile ce însuşirile alese ale vlăstarului Dinastiei ni le dă. Cres­cut sub austeritatea obiceiurilor Regelui Carol şi în simţămintele uniei educaţiuni naţionale,Princi­pele Carol de Romînia a inaugurat, activitatea sa printr’o mare operă de viitor Legiunile de cercetaşi — ostaşii de mîine — au răsărit de pe urma unei idei sănătos azvîrlită şi conştiinţa publică. Roadele date arată că poporul înţelege opera, de prevedere pe care Moştenitorul Tronului o face ca un demn con­ducător al zilelor de mîine. In vremurile turburi de ii, asi­gurările ce ne dau trăinicia unei laduceri sănătoase pe care Dinas­ia romînă o imprimă Ţărei, indic­­mai mult speranţele cele impase pentru viitorul ma­ trece clipele firiile ce li se ghită însăşi n’a folosit ni­tele Istoriei. Popoarele meminţate ş ultima sfori timi şi de im zidă la prefy azi. Poporul tr ele are. Sacri­­icere pot să în­­[ta naţiuniei care Atee, învăţămin­taş de dom­n iţele Romi-1 mului. R‘r~ A. S.PRINIC DE în unifo: Iele carol [ANIA campanie _Una din preocupările de căpete­nie ale serviciilor sanitare milita­re este de a se putea da, in tim­pul­­cel mai scurt posibil soldaţi­lor răniţi pe front, îngrijirile chi­rurgicale de cari au nevoe. Posturile de ajutoare şi ambu­lanţele de prima linie nu pot din nenorocire să realizeze operaţiuni chirurgicale, în condiţiuni satis­făcătoare şi răniţii trebue să aş­tepte c­a să fie evacuaţi spre o altă formaţiune sanitară din înapoia frontului. In vren­ea asta de aşteptare sta­­rea lor se înrăutăţeşte, se ivesc complicaţiuni, şi de multe ori o­­peraţia se face prea tîrziu... . Un enorm progres a fost făcut in această privinţă în Franţa, un­de s’au creat nu de mult ambu­lanţe chirurgicale, automobile. Inventatorul acestui spital de chirurgie aşezat pe roate, este doc­torul Gosset, chirurg al spitalelor din Paris. Aceste „săli de opera­ţie’ automobile sunt susceptibile de a fi instalate foarte aproape de frontul de luptă, şi se pot opera în linişte îi­tr’insele, un mare număr de răniţi, bine înţeles în condiţiuni moderne de asepsie. înainte de a se generaliza a­­ceastă invenţie cu totul modernă, s’au făcut cite­va încercări în Ar­­gona, cu un material redus. Re­zultatele date au fost aşa de bune incit s’au început imediat studii­le pentru o instalaţie mai mare. S’a ajuns astfel la realizarea u­­nor ambulante chirurgicale aproa­pe perfecte. O asemenea ambulantă cuprin­de 9 trăsuri automobile, de o pu­tere de 20 cai fie­care. Şase din ele servesc pentru transportul mate­rialului şi al personalului, într’u­­na sunt instalate aparatele de ra­diografie, — fără de care nu se pot face operaţiuni moderne —, alta transportă autoclavul, iar cea din urmă serveşte drept far­macie. Chirurgul şef alege locul unde să se aşeze ambulanţa,­­ lingă o ambulanţă fixă unde va putea să lase pe cei operaţi. Trăsurile iau imediat locul ce li se indică. Intr’o jumătate1 de ori se ridică un cort, în care se tasta­lează pavilionul chirurgical. Acest pavilion cuprinde trei ca­mere: o sală de curăţire, o sală de pansamente şi o sala de operaţi­uni cu patru mese. Trăsura autoclavă, adică aceea în care se păstrează, complect ste­rilizate, instrumentele cu care se face operaţiunea, se instalează perpendicular pe sala de opera­ţiuni, şi se deschide chiar în acea­stă sală, pentru ca instrumentele să nu se infecteze fiind transpor­tate la o depărtare mai mare. In faţă se află trăsura radi­olo­gi­că, instalată cu ultimele perfec­ţionări, şi care îngădue cercetări precise. Totul este bine luminat cu electricitate, iar curentul electric e furnizat de motoarele automobi­lelor. Fe jos, podeaua sărei de op­era­­ţii este de alumínium, fa*«ta ast­fel ca că poată fi curăţită. _ Intr’un cuvânt este vorba de o instalaţiune chirurgicală com­plectă, tot aşa de bine, ememajatâ ca şi în ori ce spitail modern. Intr’o zi se pot face, pînă la o sută de operaţiuni într’o asesiienea ambulanţă. Se poate deduce de a fi ce mari servicii poate aduce o ase­menea instalaţie, şi este mii de vieţi omeneşti pot fi salvate prin­tr’o intervenţie chirurgicală repede şi aseptică. Personalul ambulanţei chirurgi­cale automobile cuprinde un chi­rurg şef, şase chirurgi-ajutori, ur, farmacist, un ofiţer de adminis­traţie, 25 de infirmieri, din cari zece studenţi în medicină. Cea dinţii din aceste formaţiuni sanitare a şi plecat spre frontul de luptă, în ziua de 5 Mai stil nou. S’au mai prevăzut şi se constru­esc acuma încă treizeci de aseme­nea ambulante. rrs jurul războiului PROGRESELE In Îngrijirea răniţilor — IN FRANŢA AU ÎNCEPUT DE CURÂND SA FUNCŢIONEZE AMBULANŢE - AUTOMOBILE CHIRURGICALE — Timpul nestatornic care dăi­­nueşte de la începutul primăve­rei, a făcut multe stricăciuni se­mănăturilor şi mai cu seamă vii­lor şi pomilor fructiferi. Dintre semănături, cea mai mult a suferit rapiţa.. In nume­roase părfi ale ţărei rapiţa a fost întoarsă şi s’au semănat în loc cereale de primăvară. In alte părţi, adică acolo unde a fost lă­sată în starea ei actuală, recolta va fi foarte mică. In general vorbind, după spu­sele diferiţilor agricultori cu ca­ri am avut prilejul să vorbim, recolta rapiţei nici nu mai contea­ză anul acesta. Cele­lalte semănături de toam­nă şi de primăvară, este drept, n’au avut de suferit din omiza frigului, afară numai de pagube­le cauzate de inundaţii. De­şi au nevoe de ploae, semănăturile din anul acesta promit o recoltă a­­bundentă. Cele care au suferit însă în mod foarte simţitor din cauza frigului, după cum am spus sini viile şi pomii fructiferi. Dorind să putem da, în aceas­tă privinţă amănunte mai exac­te şi mai complecte, ne-am şidre­sat d-lui G. Nicoleanu, directo­rul agriculturei din ministerul domeniilor. Din nefericire nici d-sa n’a pri­mit pînă acum relaţiuni din toa­te părţile ţărei asupra stărui vi­ilor şi pomilor în urma frigului şi brumei din zilele trecute. Cu multă bună voinţă însă ne-a pus la dispoziţie toate relaţiile ce le avea pînă în acel moment. Dăm aci cele comunicate­­de re­giunea Iaşi. Gerul şi bruma din zilele de 22 23 şi 24 Aprilie au stricat în­­ma­re parte recolta viilor, au stricat complect recolta nurilor, merelor şi căpşunelor, au stricat parţial recolta cireşelor, prunelor şi pere­lor. La altoii tineri de caişi, pruni şi perei şi au degerat vîrfuri­. Acestea sunt relaţiunile destul de laconice, date de regiunea Iaşi. Fără îndoială că aproape ace­eaşi stare de lucruri trebue să fie şi în restul Moldovei şi în special în Moldova de sus, unde strică­ciunile sunt mai însemnate. După informaţiunile d-lui Ni­co­leae­, în Muntenia stricăt chim­­ie la vii şi la pomii trimiferi sunt cu mult mai mică de rit în Moldova. De asemenea în părţile nori de­luroase ale Munteniei şi Moldo­vei, bruma a avut un efect strică­tor, cu mult mai m­ie de­cît la şes. In adevăr, după cele cunoscu­te pînă acum, coeficientul de pa­gubă la şes, fie în Muntenia Ban în Moldova, este cu mult mai ma­re pentru vii şi pomii fructiferi In special în sesurile McMoyei aceste pagube se cifrează între 60—-70 la sută din repsita obiş­nuită. In unele părţi, însă mai bîntu­­ite de frig şi de brumă, pagubele sunt cu mult mai mari de­cît cele arătate aci. Sunt localităţi, adică anumite vii şi livezi din şesul Moldovei, unde recolta a fost distrarii a­­proape cu desăvîrşire Din toate cele de mai sus, ree­­se că în vara asta, vom duce lip­să de fructe.* In special caise, fia­­că se vor mai face pe iei pe colo, vom avea foarte puţine. Caişii, după cum se ştie, înfloresc cei mai de timpuriu. Aşa că floarea lor gingaşă a fost surprinsă de frig şi de brumă tocm­aî în teiul desvoîtărei. Vom mai duce lipsă şi fie alte fructe, ca pere, prune, struguri, cireşe, mere, şi nuci. Recolta acestor fructe va fi efl foarte mult mai mică de dt anul trecut, aşa că în anul acesta, Ic vom plăti cu mult mai scurt. Anchete de aefuaHtat® Recolta viitoare — Semănăturile, viile și pomii — Frigul a pric­mi­t pagube însemnate ------------exo-------------­­ Gh. N. C.

Next