Viitorul, mai 1915 (Anul 8, nr. 2591-2621)
1915-05-01 / nr. 2591
Amil al optelgai No. 25S& jr — tr/s fiBOR A_MENTE T» tarS............... tm un 18 Lei.................seaaa Inul 9 Lei in Elinii.State. • ■ un an 36 Lei......................seaoa luni 18 Lei Abonamentele inecp ia 1 $1 15 sie fiecărei Ioni Vineri 1 Mal 4915 REDACȚIA : ADMINISTRAȚIA ANUNCIUR! COMERCIALE STRADA ACADEMIEI No. IN STRADA ACADEMIEI 17 Linia corn 7 pe o coloană In pagina nr............ 50 banl Intrîirrs» niin nasasr. IraobUtara 1 Intrare și prin Calea Victoriei 56 Linia corp 7 pe o coloană în pagina IV........ 30 bani TELEFON 12/47 si 67/20 « TELEFON 22/39 Inserţii p roclama pagina Li linia.................... 2 Lei5 RMN3 ++? ui m ana i Irt i llrl In8tro-BeniaBll anunţă un nou «acces Ie Galiţia. ară* tiBfl cu tijele lor Înaintează In directia Oynov-sapoc. Mai spre ei în direcţia Bangrod, antegardele asstro-germans au trscfii balian, lingă Bvcrnic. iăr la Nori In spre graniţa rns’-L aripa meridională a armatei ruse de pe Nida, s'ar retrage şi ea. Intr'un raport rezumativ asupra laptelor din Galiţia, Boşi cortestă eficacitatea atacărilor duşmane, recunosc Insă că laptele se dau azi la regiunea Besco Jarzmiz, care se află puţin mai la vest de linia Dynov-Sanoc. E de remarcat că acţiunea principală din Galiţia se petrece azi la Treo truseu2€ci de kilometri la vest de Przemisl. Pe frontul occidental, Francezii îşi menţin poziţiunile câştigate latre Garency şi Neuville, unde au mai luat o sută trei-zeci de prizonieri şi mai multe mitraliere. La Est de Ypres Germanii au mai progresat, luând cinci mitraliere. In peninsula Gallipoli situaţia e nedecisă. Scufundarea vaporului „Lusitania* continuă să formeze pMfttul unor vil desPateri In presa tuturor ţărilor. Presa germană, arată câ torpilarea e o represiune firească In fillocG solid englez care tinde la înfometarea populaţiei fisite a Germaniei. Sub raportul diplomatic, privirile Europei sunt azi aţintite spre Roma, unde cele două grupări fisligerante dau o luptă de Influenţă tot aşa de pasionantă ca şi cea de pe câmpurile de rozede. Piuă azi cuvintul botorkori a fost rostit iaRoma.fi mente ca acestea s’au lăsat să fie mituiţi pentru a schimba măsurile generale prescrise de organic centrale. In atmosfera de desfăimare creiată de unii producători nemulţumiţi că nu au putut profita de preţurile extraordinare de peste hotare, de unii cumpărători streini că nu au putut împlioni ■fxtreina ce li s’a dat, şi mai cu seamă de samsarii de tot felul din ră şi din afară, ca să pescuias statu ape mai turburi, este mai solvea ori şi cînd ca prin o mai severă şi repede, mai la te a ei cît mai larga, sar vie ori ce Contagiune a pildelor rele (la carea autorului agresiunei împotriva profesorului Pîrvan. Alte pilde se aşteaptă, mai ales azi, de la studenţimea noastră universitară şi, în tot cazul, altele puteau fi mijloacele de care un corp studenţesc civilizat şi luminat avea să se slujească într’o asemenea împrejurare. Pentru viitor cel puţin studenţimea ar trebui să înţeleagă că pe cale de fapte ca cele petrecute la Imperial nu se obţin satisfacţiile onorabile. Gesturile reprobabile pot fi trista specialitate a celor cari nu mai au nimic de pierdut, ceia ce nu e cazul studenţimei noastre universitare, spre care toţi privim cu încredere, gândind la ziua de mîine. Iată pentru ce veştejind gestul care a provocat scena de la Imperial, nu putem decît să desaprobăm şi chipul în care unii dintre studenţi, imitînd o pildă rea, s’au lăsat conduşi pe o cale, care nu cadrează cu demnitatea corpului studenţesc, încercare de utiSi ------------ex Un gest reprobabil Intr’un prim articol, purtînd titlul „apucături balcanice veştejeam acum cîteva zile agresiunea, a cărei victimă a fost profesorul universitar Pîrvan, socoteam cu acelaş prilej tot aşa de balcanice insultele adresate oamenilor politici ai tarei de către unii nerăbdători, în goană cu orice preţ după reputaţiuni sgomotoase. Aveam dreptate! Pildele rele şi pornirile pătimaşe, — mai ales în aceste vremuri de sbucium, — găsesc fără greutate imitatori, cari nu ştiu să cântărească nici greutatea şi nici consecinţele faptelor sau gesturilor pripite. Desigur că cel mai vinovat, e totdeauna provocatorul. In cazul profesorului Pîrvan am înfierat gestul celui care a lovit. Astăzi trebue să constatăm, însă, cu părere de rău că pilda rea a găsit imitatori tocmai în rîndurile studentinei universitare, care a găsit de cuviinţă, — în dorinţa legitimă de a’şi apăra profesorul — să se coboare pînă la gestul reprobabil al agresorului. De aceia, tocmai fiindcă autorii ■ Perturbaţia adusă de războiul general în relaţiile dintre State repe a avut o repercuţie puternică şi asupra afacerilor comerciale de la noi. — Dificultatea de transport, piedicile pe cche grija intereselor generale de WIEE şi le~au pus la export, diferenţa mare de preţ între piaţa internă şi cea din afară, au dat loc Ittjo speculaţie neobişnuită. Amefi ducătorilor datorită nătarilor, neauzite de veste ho , dar mai cu seamă w',0 cîst'a speculatorilor care ies VUA lă, atît de numeroşi, la momente de perturbafie, au făcut ca încercările necinstite de înlăturare a regulilor stabilite de administraţiile publice să fie mai puternice ca or cînd. S’au văzut răsărind ca ciupercile femei, venind să se facă exportatoare de cereale, ziarişti exportatori de ouă, de untură şi de boi, şi apoi o droaie de SAMSARI streini cari au umplut hotelurile Bucureştilor. Intermediarul necinstit nu are însă în cele mai multe cazuri nevoie să facă o operaţie reală; el îşi face profitul lui cel mare din faptul că înşeală şi pe vînzătorii mărfei şi pe cumpărătorul ei cel adevărat, indiferent dacă marfa există, dacă ea s’a predat, s’a transportat sau s’a exportat. Adesea ori chiar el are interes să întunece cit mai mult operaţia ce propune. Cu cît va convinge că vagoanele se vor da mai cu greu eu atît el face să se creadă că intervenţia sa este mai utilă şi deci samstriîeul său trebue mai gras plătit. Cu aceste tendinţe, în paguba interesului şi al producătorilor şi al cumpărătorilor streini, această pletoră de samsari, interesaţi să sporească sumele ce le rămîneau în buzunar, au căutat să facă să se crează şi în comisioane de tot felul, în detrimentul bunnului renume al ţărei noastre. Contra acestei atmosfere nedrepte trebue să luptăm cu hotărîre. Ea nu ar găsi justificare de cît dacă nu s’ar lua măsurile cele mai seve----- . . . . agresiunei de la Cafeul Imperial au re pentru cazurile din fericire i fost unii dintre studenții universizolate care se constată ca adevă- rari, faptul s’a prezintat într’o lumitate, pentru încercările cari ar fi nă şi mai urîtă decît chiar provo reuşit de a corupe. Suntem azi în faţa unui atare caz, şi pe care un ziar de dimineaţă îl relatează. Pentru a înlesni obştiile şi băncile populare, Casa Centrală a lor a vîndut o parte din porumbul lor, iar căile ferate au dat preferinţă unei părţi din vagoane destinate acestor instituţiuni. Se pare că ele sub ademenirea unor proprietari, dintro anume regiune, uitîndu-şi rolul, au falsificat expedierile, trimiţînd sub numele lor vagoanele de porumb al acelor proprietari. Lucrul 8’ar fi făcut cu înţelegerea unor impiegaţi de la căile ferate. Trebue fără nici o rezervă pedepsiţi cît mai sever nu numai conducătorii băncilor cari au abuzat de interesul statului pentru populaţiunea mai săracă şi proprietarii necinstiţi cari au borupt pe aceşti inconştienţi administratori, dar şi toţi impiegații care mai cu seamă în mo------------OXO------—" la siîlgril iiiifil talilsi li-l Poincaré, președintele Republicei franceze (xs) cu Regele Albert (x) — la ultima lor întrevedere O EXPOZITIUME ŢESĂTURI ROMÂNEŞTI la „CASSA ŞCOALELOR“ O ACTIVITATE LĂUDABILĂ ŞI SPORNICA Activitatea multiformă, dar totdeauna rodnică, desfăşurată la Cassa şcoalelor, se manifestă anual şi expoziţiunile de lucru manual, de ţesături lucrate în stil şi meşteşug romînesc, de mici obiecte cari relevă o tendenţă lăudabilă de renaştere a unei industrii casnice romîneşti, care în unele judeţe era aproape uitată. Arta populară e arta care inspiră, pentru că e singura care isvorăşte limpede şi nesilit din firea sufletească a unui neam. Şi de acea adevăraţii creatori în artele superioare au sorbit din această artă firească şi naţională puterea de a face ceea ce nu se uită şi nu se pierde. Dar nu e de ajuns a lăuda această artă naţională, trebue să o susţii. Şi Cassa Şcoalelor, sub adminisraţia pricepută a dlui Mihail Podorat...făcut tocmai această odiimul* iptNSgrvare, de popularizare,^ mn , ^f|jare a unei arte minore şicare totuşi îşi are importa^ ’ şi jn estetica, şi în etnografia utc . Expozitiunea din atiiM^n, care coprinde trei mari sale ‘dfh. Palatul Cassei Şcoalelor, se prointă în conditiuni cu totul superioare; şi frumuseţea modelelor expuse, citatea dovedesc desenurilor el şi pricepere, şi gust ca aceia cari conduc această ramură de industrie naţională. Sălile acestea oferă vizitatorilor frumoase exemple de destoinicie romînească. O privire grăbită ne pune sub ochi următoarele obiecte: Din Rîionicul Sărat avem broderii îngrijite lucrate pe pînză albă ţărănească. Pînza e lucrată cu atîta fineţă încit înţelegem şi mai bine paguba ce ar fi fost dasă se înlocuia fabricarea pînzei ţărăneşti prin acele stambe de bîlciu, cari au stricat gustul ţărancelor noastre. Tot din acelaş judeţ avem şi numeroase stofe de borangic, admirabil ţesute. Din Mălureni (Argeş) avem o înteresantă serie de galoane, cari servesc la gătirea feluritelor bluze şi vestminte femeieşti. Relevăm numeroase lucrări pentru legatul cărţilor, pentru rame, guleraşe felurite, alesăturii îngri ■ite şi estetice,, perdeluţe” şi, peri iute. Matineuri lucrate fin şi cari ar putea satisface şi gusturile feminine cele mai raifinate. Din Olăneşti (judeţul RîmniculVîlcei) observăm numeroase bluze, cusături pe pânzeturi, şi felurite ţesături cari ar putea servi la mobile, draperii. Din Olăneşti ne vin şi foarte frumoase pînzeturi de borangic şi bumbac. Din Drajna (judeţul Prahova) avem iarăşi felurite pânzeturi. E inutil să spunem că lucrările acestea sunt îngrijite, şi dovedesc o constantă şi născută preocupare estetică. DinBreaza au venit numeroase bluze, şi capoturi. Suntem siguri că femeile românce, cari sunt incontestabil înzestrate cu mult gust, nu vor avea nimic de reproşat, nici eleganţei tăeturei, nici ornamentelor discrete şi meşteşugit lucrate, cari înfloresc aceste stofe. Rucărul, sănătosul oraş de munte ţine să ne aducă aminte de el prin acele multicolore, vesele şi vii scoarţei în a căror frumoasă tesătură intră numeroase motive geometrice şi o polihromie cifre de mult a fost relevată de toţi oamenii de gust de la noi, şi de arvirea. Am admirat şi numeroase bluze şi cusături din Găteasca-Popeşti (Argeş). Dar ceea ce trebue notat în această expoziţiune care se prezintă atît de interesantă este că obiectele expuse sunt lucrate la ţară de fete şi femei, fără o şcoală anumită, conduse apoi de învăţătoare care nici ele nu au desigur o cultură tehnică specială. Cu un minimum deci de pregătire, dar punînd la contribuţie gustul înăscut al poporului nostru de la ţară s’a putut astfel produce lucrări interesante. De altfel această muncă este încurajată şi preţuită, întru cât expoziţiunea de la Cassa Şcoalelor a fost şi este foarte mult cercetată. E de ajuns să spunem că deşi Expoziţiunea nu este de mult deschisă totuşi s’au vîndut obiecte în valoare de peste 10.000 lei. .E ocazia, deci, zice negustorescul: „Domnii amatori să se grăbească !“ Expoziţiunea de ţesături are alipită o sală special rezervată lucrărilor doamnei O. Moisil. De mult timp în atelierul d-nei Moisil se lucrează pentru a naţionaliza o branşă de industrie rentabilă, acaparată de produse străine. E vorba de meşteşugul confecţionărei de păpuşi. D-na Moisil ne dă o serie întreagă de lăutari, ciobănaşi, animale din arca lui Noe, soldaţi, etc. frumos lucraţi şi cu îngrijire coloraţi. Această păpuşerie artistică este menită, prin perfecţionare, să înlocuiască păpuşile venite din Nürnberg, deci fără coloare şi notă specific romînească. Cel ce vizitează astfel expozițiunea de la Cassa Școalelor, rămîne cu impresiunea că o bună și rodnică îndrumare e imprimată în lumea satelor noastre. — t — mo o f-1-i -»»fi a„ y^ouyujL trei j oiî wnlfîritlî'aplicatiiloUl gust IN FIECARE ZI Intre popor şi Dinastie te de veac, sub acomn pe care-l ridi,ferbeau pornirile un*,, intermuzieosebite cari au explodat cu putere în războiul european. Cei cari n’ai avut prevederea unei prânătiri înţelepte, vorniei abia a avut timpul unei renaşteri la viaţa europenească, din care-l scosese suferinţele atîtor amar de ani. Sub conducerea unui Rege înţelept şi viteaz, cu ajutorul, unor bărbaţi de Stat cu multă dragoste de neam şi desinteresare, România a luat locul ce i se cuvenea în concertul statelor europene. Evenimentele de azi nu ne-au găsit nepregătiţi şi poporul român strîns unit în jurul Tronului aşteaptă cu încredere în puterea lui de viaţă vijelia ce s’a reslintuit cu atîta furie peste vechiul continent. In capele mari privirile s’au îndreptat către tron: aşa a fost la 77, aşa la 1913. Azi, urmaşii Regelui înţelept şi Mare păşesc pe aceiaşi cale trasă atît de hotărît de Acela care a prezidat la renaşterea Romîniei moderne. Dacă trecutul ne-a fost asigurat de Acela ce odihneşte la Curtea de Argeş şi prezentul este încredinţat unui Rege care a luat parte la activitatea de fiecare zi a poporului ale cărui destine îi sunt încredinţate, — viitorul suri de prin promisiunile ce însuşirile alese ale vlăstarului Dinastiei ni le dă. Crescut sub austeritatea obiceiurilor Regelui Carol şi în simţămintele uniei educaţiuni naţionale,Principele Carol de Romînia a inaugurat, activitatea sa printr’o mare operă de viitor Legiunile de cercetaşi — ostaşii de mîine — au răsărit de pe urma unei idei sănătos azvîrlită şi conştiinţa publică. Roadele date arată că poporul înţelege opera, de prevedere pe care Moştenitorul Tronului o face ca un demn conducător al zilelor de mîine. In vremurile turburi de ii, asigurările ce ne dau trăinicia unei laduceri sănătoase pe care Dinasia romînă o imprimă Ţărei, indicmai mult speranţele cele impase pentru viitorul ma trece clipele firiile ce li se ghită însăşi n’a folosit nitele Istoriei. Popoarele meminţate ş ultima sfori timi şi de im zidă la prefy azi. Poporul tr ele are. Sacriicere pot să în[ta naţiuniei care Atee, învăţămintaş de domn iţele Romi-1 mului. R‘r~ A. S.PRINIC DE în unifo: Iele carol [ANIA campanie _Una din preocupările de căpetenie ale serviciilor sanitare militare este de a se putea da, in timpulcel mai scurt posibil soldaţilor răniţi pe front, îngrijirile chirurgicale de cari au nevoe. Posturile de ajutoare şi ambulanţele de prima linie nu pot din nenorocire să realizeze operaţiuni chirurgicale, în condiţiuni satisfăcătoare şi răniţii trebue să aştepte ca să fie evacuaţi spre o altă formaţiune sanitară din înapoia frontului. In vrenea asta de aşteptare starea lor se înrăutăţeşte, se ivesc complicaţiuni, şi de multe ori operaţia se face prea tîrziu... . Un enorm progres a fost făcut in această privinţă în Franţa, unde s’au creat nu de mult ambulanţe chirurgicale, automobile. Inventatorul acestui spital de chirurgie aşezat pe roate, este doctorul Gosset, chirurg al spitalelor din Paris. Aceste „săli de operaţie’ automobile sunt susceptibile de a fi instalate foarte aproape de frontul de luptă, şi se pot opera în linişte îitr’insele, un mare număr de răniţi, bine înţeles în condiţiuni moderne de asepsie. înainte de a se generaliza această invenţie cu totul modernă, s’au făcut citeva încercări în Argona, cu un material redus. Rezultatele date au fost aşa de bune incit s’au început imediat studiile pentru o instalaţie mai mare. S’a ajuns astfel la realizarea unor ambulante chirurgicale aproape perfecte. O asemenea ambulantă cuprinde 9 trăsuri automobile, de o putere de 20 cai fiecare. Şase din ele servesc pentru transportul materialului şi al personalului, într’una sunt instalate aparatele de radiografie, — fără de care nu se pot face operaţiuni moderne —, alta transportă autoclavul, iar cea din urmă serveşte drept farmacie. Chirurgul şef alege locul unde să se aşeze ambulanţa, lingă o ambulanţă fixă unde va putea să lase pe cei operaţi. Trăsurile iau imediat locul ce li se indică. Intr’o jumătate1 de ori se ridică un cort, în care se tastalează pavilionul chirurgical. Acest pavilion cuprinde trei camere: o sală de curăţire, o sală de pansamente şi o sala de operaţiuni cu patru mese. Trăsura autoclavă, adică aceea în care se păstrează, complect sterilizate, instrumentele cu care se face operaţiunea, se instalează perpendicular pe sala de operaţiuni, şi se deschide chiar în această sală, pentru ca instrumentele să nu se infecteze fiind transportate la o depărtare mai mare. In faţă se află trăsura radiologică, instalată cu ultimele perfecţionări, şi care îngădue cercetări precise. Totul este bine luminat cu electricitate, iar curentul electric e furnizat de motoarele automobilelor. Fe jos, podeaua sărei de operaţii este de alumínium, fa*«ta astfel ca că poată fi curăţită. _ Intr’un cuvânt este vorba de o instalaţiune chirurgicală complectă, tot aşa de bine, ememajatâ ca şi în ori ce spitail modern. Intr’o zi se pot face, pînă la o sută de operaţiuni într’o asesiienea ambulanţă. Se poate deduce de a fi ce mari servicii poate aduce o asemenea instalaţie, şi este mii de vieţi omeneşti pot fi salvate printr’o intervenţie chirurgicală repede şi aseptică. Personalul ambulanţei chirurgicale automobile cuprinde un chirurg şef, şase chirurgi-ajutori, ur, farmacist, un ofiţer de administraţie, 25 de infirmieri, din cari zece studenţi în medicină. Cea dinţii din aceste formaţiuni sanitare a şi plecat spre frontul de luptă, în ziua de 5 Mai stil nou. S’au mai prevăzut şi se construesc acuma încă treizeci de asemenea ambulante. rrs jurul războiului PROGRESELE In Îngrijirea răniţilor — IN FRANŢA AU ÎNCEPUT DE CURÂND SA FUNCŢIONEZE AMBULANŢE - AUTOMOBILE CHIRURGICALE — Timpul nestatornic care dăinueşte de la începutul primăverei, a făcut multe stricăciuni semănăturilor şi mai cu seamă viilor şi pomilor fructiferi. Dintre semănături, cea mai mult a suferit rapiţa.. In numeroase părfi ale ţărei rapiţa a fost întoarsă şi s’au semănat în loc cereale de primăvară. In alte părţi, adică acolo unde a fost lăsată în starea ei actuală, recolta va fi foarte mică. In general vorbind, după spusele diferiţilor agricultori cu cari am avut prilejul să vorbim, recolta rapiţei nici nu mai contează anul acesta. Celelalte semănături de toamnă şi de primăvară, este drept, n’au avut de suferit din omiza frigului, afară numai de pagubele cauzate de inundaţii. Deşi au nevoe de ploae, semănăturile din anul acesta promit o recoltă abundentă. Cele care au suferit însă în mod foarte simţitor din cauza frigului, după cum am spus sini viile şi pomii fructiferi. Dorind să putem da, în această privinţă amănunte mai exacte şi mai complecte, ne-am şidresat d-lui G. Nicoleanu, directorul agriculturei din ministerul domeniilor. Din nefericire nici d-sa n’a primit pînă acum relaţiuni din toate părţile ţărei asupra stărui viilor şi pomilor în urma frigului şi brumei din zilele trecute. Cu multă bună voinţă însă ne-a pus la dispoziţie toate relaţiile ce le avea pînă în acel moment. Dăm aci cele comunicatede regiunea Iaşi. Gerul şi bruma din zilele de 22 23 şi 24 Aprilie au stricat înmare parte recolta viilor, au stricat complect recolta nurilor, merelor şi căpşunelor, au stricat parţial recolta cireşelor, prunelor şi perelor. La altoii tineri de caişi, pruni şi perei şi au degerat vîrfuri. Acestea sunt relaţiunile destul de laconice, date de regiunea Iaşi. Fără îndoială că aproape aceeaşi stare de lucruri trebue să fie şi în restul Moldovei şi în special în Moldova de sus, unde stricăciunile sunt mai însemnate. După informaţiunile d-lui Nicoleae, în Muntenia stricăt chimie la vii şi la pomii trimiferi sunt cu mult mai mică de rit în Moldova. De asemenea în părţile nori deluroase ale Munteniei şi Moldovei, bruma a avut un efect stricător, cu mult mai mie decît la şes. In adevăr, după cele cunoscute pînă acum, coeficientul de pagubă la şes, fie în Muntenia Ban în Moldova, este cu mult mai mare pentru vii şi pomii fructiferi In special în sesurile McMoyei aceste pagube se cifrează între 60—-70 la sută din repsita obişnuită. In unele părţi, însă mai bîntuite de frig şi de brumă, pagubele sunt cu mult mai mari decît cele arătate aci. Sunt localităţi, adică anumite vii şi livezi din şesul Moldovei, unde recolta a fost distrarii aproape cu desăvîrşire Din toate cele de mai sus, reese că în vara asta, vom duce lipsă de fructe.* In special caise, fiacă se vor mai face pe iei pe colo, vom avea foarte puţine. Caişii, după cum se ştie, înfloresc cei mai de timpuriu. Aşa că floarea lor gingaşă a fost surprinsă de frig şi de brumă tocmaî în teiul desvoîtărei. Vom mai duce lipsă şi fie alte fructe, ca pere, prune, struguri, cireşe, mere, şi nuci. Recolta acestor fructe va fi efl foarte mult mai mică de dt anul trecut, aşa că în anul acesta, Ic vom plăti cu mult mai scurt. Anchete de aefuaHtat® Recolta viitoare — Semănăturile, viile și pomii — Frigul a pricmit pagube însemnate ------------exo------------- Gh. N. C.