Viitorul, mai 1915 (Anul 8, nr. 2591-2621)

1915-05-01 / nr. 2591

Admiră în fi® care seară Măreţul cap® d’operă în 8 acta SĂMÂNŢĂ DE MUŞTAR PARANG (DUGHIE) cAnepa BORCEAG fasole speciaităti cmnaujwmw ORZOAICA OFIZIM‘.VÂNZARE LA: M. WE.TZEKH0FFE8. BclOa DE GUSTAVE FLAUBERT Car® se procetează la Cinemato gráféi® VLAICU şi ZAHARIA ' arborii fructiferi şi flosni de ALOCAT — tef Strada OITELOR 3 tuf Telefon i'4 | !W CALEA VICTORIEI 121.TELEFON 11 | S WINTERTHUR (ELVEȚIA) BKIROUJL TECHNIC, București — STRADA MERCUR MO. 17 — InstalafiiHi frfiasrifere mmsmm *» pitii faSricra'|»1 nilitMg POMPE CENTRIFUGALE • • LV Frauas cu transportul cerealelor Pentru a proteja desvoltarea băncilor popular © și «istoritul nostru de eooporar®, ministrul da lucrări publice a acordat prioritatea bănuitor popular» pentru transportul pe cala ferată a cerealelor lor, atît pentru export cît și în vederea transporturilor în interiorul ţărei*. Măsura aceasta a dat rezultate ppm lYiASUr» »Utid» CZh cl utlb j.cz-nneiv 1E1.IL excelente şi a permis populaţiunei dala mimut« să se ravitaieze cu porumb şi să se trimeată oare care cantitate de porumb populatiuniilor din Bucovina şi Transilvania. S’au găsit totuşi cîti va negustori necinstiţi. Ei au găsiit cu oale P107 să tragă profit de pe urma acestor Azî salutare-dispoziţiini. Ei s’au înţe- les cu cîţi va directori de băniei La, direcţiunea generală a poştelor, telegrafelor şi telegramelor, s’a făcut următoarea mişcare: D. Sande Anton, actual gat inferior gr. II, a fost la gr. I Dnil Banu, Ştefan şi Cominovici Alexandrina actuali impiegaţi inferiori gr. III, au fost înnainteiţi la gr. II; Ia-ra Constantinescu Eliza I şi Popeea Maria actuali impiegaţi inferiori gr. IV, au fost înaintaţi la gr. III; D-ra Mihăescu Elena şi Ciuhureanu Eufrozinai, actuali impiegaţi inferiori gr. V, au fost înaintaţi la gradul IV; D-ra Aslan Maria, şi Nicolau Angelina, Titoveanu Cicerone, Ionesco Ioan şi Pambucciu Stela, actuali impiegaţi inferiori gr. VI, au fost înaintaţi la gr. V. -----------------0X0---------------- Direcţiunea poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, avînd mai multe locuri vacante, primeşte tineri absolvenţi a 8 clase de liceu (bancala urcaţi) să urmeze şcoala de telegrafie şi îndeosebi spre a învăţa, manipularea aparatului „Morse“. Cei interesaţi pot face cereri , imediat la direcţiune derpunînd urrmătoarele acte: Extract de pe actul de naştere, vârsta cerută de lege fiind între 18—23 ani; diploma de absolvire a unui liceu sau a unei şcoli superioare de comerţ; un certificat, medical că este sănătos eliberat de unul din medicii corpului telegrafo-poştal. Cei cari au trecut vîrsta de 20 ani, vor justifica că au satisfăcut obligaţiunile legei de recrutare. Durata şcoalei va fi de trei luni în care,timp elevii vor fi plătiţi cu cita 80 lei lunar. Acei cari la finele şcoalei sau chiar, mai înainte vor parveni să lucreze cu un aparat de mijloc, i ▼ or fi numiţi asistenţi plătiţi cu ’Alam ’nisa noastră bilanţul, şi raportul consiliului (f) administraţie al Creditului judeţean şi c®r mumă asupra exerciţiului 1913(14) (1 Aprilie 1913—31 Martie 1914). Pe ziua, de 31 Martie 1914 au fost în circulaimne: OhUmlMini 5 la, suta în valoare de 33.957.800 lei; Obligaţiuni 4 luni laisutd minatoare de 106.2530 lei; TMI,140.01.600 lei.ţivnl datorite detentorilor rezultă de 13.893.800 lei) şi a obligaţiunilor primite în amortizări anticipate (in suma■ de 6.735.700 lei) din toteUl emisiunei de 166.741.100 lei filtmermul în cassă la 31 Martie 1914 a fost dex1.3376.120 lei. Fondul de rezervă, la aceiaşi dată s’a ridicat, la 5.776.630 lei,Centru de profit şi pierderi arată Că hi ■ 191t-î4 s’au încasatr 116.181 lai ’rămăşiţe din anul precedent; i.HABiS lei din amortismente şi lei din procente. Debitid a mi A: valoarea obligaţiunilor e site Id sorţi 2.116.100 lei, iar a cupact neigt' de 6.695.300 lei. Cdota-parte Şomer — Industrie „In cursul, anului 1913-19141 s’au aprobat de către Creditul judeţean şi comunal împrumuturi pentru o valoare totală,de 12.396.900 lei, din cari lei 7.590.000 pentrucomune urbane; lei2.535.000 pentru judeţe; lei 1.271.900 pentru comune rurala şi lei I.OOOIOOO pentru aşezăminte de binefacere. Din aceste împrumuturi încuviinţate s’au realizat pînă la31 Martie 1914, un total de lei 7.717.400, care împreună cu lei 334.900 împrumuturi realizate din cele aprobate înainte de 1 Aprilie 1913, ne dă totalul de lei 8.052.300, pentru cari s’au emis obligaţiuni în cursul anului 1913-914. Comparativ cu operaţiunile anului precedenti în cursul căruia s’a făcut o emisiune de lei 18.927.100, activitatea Creditului judeţean şi comunal apare pentru anul 1913- 914 mai slabă. Faptul se datoreşte împrejurării că în acest timp ţara a fost în stare de războiu şi apoi jenă generală în afacerile financiare de tot felul au impus măsuri de prevedere care au restrîns şi operaţiunile noastre. Totahil omisiunilor făcute dela înfiinţarea Creditului judeţean şi comunal şi pînă la 31 Martie 1914, însumează lei 166.746.100, ceia. ce reprezintă o activitate însemnată. Corespunzător acestor împimmu tttri suma ce nise 'datora de împrimmiaţii ca dobîndă şi amortisa fost de le\' ment îm. anul 1913, 8.815.413, bani 65, care pînă la 31 Martie 1911 s’a încasat integral. *868.70 Suma din urmă lei -------------exp----------- de asemenea s’a încasat în întregime suma, ce ni se datora ca cuota parte pentru chelta elite de administrație, iau din rămășițele existente la finele anului trecut, rămăşiţe care erau de lei 117.899, bani 93, n’a mai rămas de încasat decât o sumă de lei 1.715 şi aceasta provenind din procente de întârziere pentru ratele neachtate la timp in trecut*’ PRODUCŢIA ZAHĂRULUI GERMAN PE 1914/15. — Dintre cele 338 fabrici de zahăr brut din Germania, 305 și-au publicat pînă acum dările de seamă pe anul comercial 1914/15. Din ele rezultă că aceste fabrici au lucrat în anul I, pentru a şaptea Camelii“ cu d-ra toi Ventura, sfeclă (a. tr. 298.723.972 și, in 1912/13, 291.199.179, chintali). Alte 15 fabrici şi-au sistat lucrul. După cifrele oficiale, cantitatea totală de sfeclă lucrată în Germania im anul 1913/14 a fost de 338.799.572 (în 1912/13 332.844.740) chintali. Producţia de anul acesta a celor 305 fabrici menţionate mai sus e cu 4 şi jum. la sută mai mică decit cea corespunzătoare din anul trecut. Admitind că Producţia fagală de anul acesta e redusă în sprecia şi proporţie, se poate evalua această cifră la vreo 321 milioane chintali, în ceea ce priveşte Cantitatea de zahăr extras din sfeclă, nu există încă cifre oficiale asupra ei. BIBLIOGRAFII A apărut: „Vocabular de Limbile Romînă, Franceză, Germană, Bulgară, Rusă, Sîrbă, Ungară şi Greacă de Ştefan Ioachim Luscov şi I. D. Ionescu, şi se află de vînzare-1» ,principalele librării din Capitală şi provincie. Preţul lei 60.. MARILE SERBARI «ST. O. IOSIF« - 9, 10 Şi 11 MAI — Pentru mărirea fondului destinat unui bust poetului St. O. Iosif, s'au organizat serbări populare în zilele de 9, 10 şi 11 Mai, în Parcul Carol I, sub patruagiul d-lui V. G. Morţun, ministru de interne. In afară de distracţiile obişnuite, comitetul organizator pregăteşte o serie de surprize publicului care va face din serbările de la Parcul Carol una din cele mai înmulţătoare distracţiuni pe care bucuriştenii au avut prilejul vreodată să o aibă. Se face un apel călduros publicului să dea obolul său pentru bustul celui mai iubit şi popular poet care a chemat prin imnul său „La Armei“ poporul român la gloria străbună. Putem anunţa de pe acum concursul unui umăr însemnat de artişti şi scriitori, precum şi o apoteoză a „Campaniei din 1913“. Fiţi dar atenţi, la 9, 10 şi 11 Mai — serbări la Parcul Carol. -------------exo------------Bmm consiliului genral al cercului comercial Eri la orele 10 dim, la sediul „Cercului comercial“ din str. Isvor, a avut loc adunarea consiliului general al cercului comercial. A luat parte la adunare un mare număr de negustori din Capitală și următorii delegată din provincie: T.Severin: Ștefan Georgescu, Craiova: Ion Spirtanu, Cîmpina: I. N. Stănescu, G. Gologan, C. Ionescu, Mihail Rosetti, C. Lung: C. I. Popescu, I. Ciobotescu, Florea Dumitrescu, Giurgiu: Mihnea Iliescu Nicu Paraschivescu, T.-Jiu: N. N. Lupulescu, Buzău: C. Clotici, Galati: N. Ghica, Ianca: N. Ştefănescu, Ion Gr. Oncescu, Vaslui: Al. Dimitriu, Caracal: Eftimie Constănntinescu, Vasile C. Brădiuşanu, reprezentată Z. Horia, Slatina prin d. C. Ionescu, București. După formarea brumului, D. N. LUPULESCU-TG.-JIU. I cere consiliului să intervie pe lingă guvern pentru aducerea unei legi a carneţei. Zice că nu s-a luat nici o dispoziţie pentru împedicarea protestului poliţelor negustorilor mobilizabili. Se intră în ordinea de zi. D. I. GEORGESCU ENACHIŢA preşedintele consiliului, arată însemnătatea chestiunilor economice I la ordine şi salută pe delegaţii din ţară cari au răspuns în aşa mare număr la apelul făcut. D. MIŞU D. FILIPESCU-DRAGAŞANI, vorbeşte în chestiunea speculei ce o fac angrosiştii. Arată încă o dată pericolul ce prezintă aceasta pentru populaţia săracă. D. MIHALCEA VRANCEANU, se declară împotriva congresului. Trebue suspendată orice activitate în afară de aceia a pregătirei maselor pentru marile evenimente. E regretabilă exploatarea maselor de către negustori. Face apel la toţi negustorii a se solidariza şi pregăti pentru marele eveniment. Să ne considerăm ca fraţi şi să aşteptăm ceasul cel mare. D. C. S. DOBRESCU, dovadă relaţiile dintre d-nii Filipescu şi Marghiloman (ilaritate). Şedinţa continuă. D. I. MIHALCEA VRANCEANU, apelează la negustori să fie solidari. D. I. G. STANESCU (Cîmpina) sentimentele patriotice ale d-lui D. PARASCHIVESCU (Giurgiu), cere a se amina congresul pînă după războiiu. D. C. S. DOBRESCU, congresu! nu împiedică cu nimic realizarea idealului national. D. N. LUPULESCU, cere ca — în caz dacă congres aibă loc la Tg.-Jiu. Mai vorbesc d-nii taru, Tancu Marii Vasilîu, T. George Stanescu, Campisi Enăchiţă, Poposi G. Dobrescu, Lăzi Stantinescu, Tancu şi Filipescu şi Ghiţă. Adunarea ia sfi după care a avut Iii la orele 2, un banchet. Joi 30 Aprilie,în matineu pentru prima oară „Onoarea biroului“ comedie în acte de Henri Nathansen. Cu d-nii R. Bulfinschy, V. Toneanu, I. Mbrtzun, G. Ciprian, G. Melişanu, A. Mihalescu, Iancovescu, etc. şi d-rsa A. Radovici, M. Ignătescu, S. Sonia, A. Mărculescu. — Iar seara pentru a 12 oară „Bujoreştii“ cu d-nii R. Bulfinschy, C. Radovic, A. Atanasescu, C. Duţulescu, L Manu, M. Constantinescu, Iancovescu, Valentineanu, Tancovic, etc. şi d-na A. Mărculescu, Euf. Ciucurescu, A. Maori, M. Ignătescu, în rolurile principale. Vineri 1 Ma oară „Dama ” DEPOZITUL SOCIETĂŢII SOS. ŞTEFAN CEL MARE 212 TELEFON 1589 Oferă PARCHETE de STEJAR şi FAG calitatea I-a, precum UŞI, FERESTRE, LĂZI pentru ambalagiu şi CUTII de LEMN pentru bomboane şi paste făinoase în toate tipurile cu PREŢURI CONVENABILE. agtygpp I limit ni CU Enăchiţă, I. Georgescu(C.Lung), C.iscu, Gh. Consdarinescu, Miorgescu Enă- * Un consiliu de miniștrii a avut loc ori la orele 5 d. a., acasă la d. V. G. Mortun, ministru de interne. * M. S. Regele a primit din partea Exc. Sale d-lui Juan Isidoro Jimenes, Președintele Republicei Dominicane, o scrisoare, drept răspuns la notificarea ce i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran, pentru încetarea din viaţă a M. S. Regelui Carol I, precum şi pentru suirea Maiestăţii Sale pe Tron. * Direcţiunea generală a vămillor din ministerul de finanţe a făcut cunoscut punctelor vamale de Adminisitratorii: Bătăturescu Pantazi de la manutanţa armatei. Vulescn N. subzistenţă; Grigorescu D. Nicolae, din reg. 22 art. şi Predescu I. Marin, din reg. 14 artilerie. * Medicii veterinari din judeţele Ilfov, Mehedinţi, Romanaţi şi Teleorman, au raportat direcţiunei generale a serviciului sanitar că în aceste judeţe s’a declarat epizootia de pestă porcină printre rîmătorii locuitorilor. Rapoartele primite arată că această boală s’a declarat în 7 comune cu 14 curţi infectate cu 313cazuri dintre cari 234 mortale, 11 vindecate şi 68 rămase bolnave. * Aseară poliția Capitalei a înaintat parchetului pe autorii furtului de la casa Luca Niculescu, împreună cu actele dresate de siguranţă. * Cu zugrăvirea bisericei Pucioasa a fost însărcinat pictorul Dimitrie Belizarie, care a restaurat „Căldăruşanii“. * In vederea sărbătoarei de azi, (înălţarea Domnului) autorităţile şi ministerele au luat vacantă piuă Vineri 1 Maiu. * In ziua de 15 Maiu, orele 11 dimineaţa se va tine licitaţie la Ministerul de războiu (direcţia geniului) pentru darea în întreprindere a lucrărilor de instalaţiunea apei la cazarma regim. 49 infanterie din garnizoana R. Sărat. Valorea acestei constructiuni după deviz este de 5200 lei. * D. Teodor Nacu, licenţiat în drept, a fost numit şef de biurou în cancelaria prefecturii de Tecuci, în locul d-lui I. Botoşănescu, demisionat. * „Monitorul Oficial” de ori publică regulamentul pentru numirea profesorilor titulari la şcoala "de poduri şi şosele. * Ziua de 24 Aprilie, aniversarea onomastică a M. S. Reginei Elisabeta şi a A. S. R. Principesei Elisabeta, fiind salutată cu cele mai bine simţite felicitări, prin adrese, prin telegrame şi prin înscrieri la Palat, M. S. Regele a fin-sărcinat pe d. ministru preşedinte al consiliului să exprime viilegile mulţumii, înaltului cler, reprezentanţi ai naţiunii, autorităţilor civilemilitare, precum şi persoanelor particulare, cari, cu multă grăbire, au ţinut să manifesrinţele se vor ţine în zilele de Sîmbătă şi Duminică 2 şi 3 Mai, crt., la orele 9 seara în amfiteatrul Fundaţiunei Universitare Carol I. La conferinţe este admis şi publicul. „ Şedinţele fiind prezidate de însăşi Maiestatea Sa Regele, preşedintele şi Protectorul Societăţii, d-nii membrii şi publicul sunt rugaţi a ocupa locurile în sală înainte de orele 9 cînd intrarea în amfiteatru va fi închisă. * Pentru a douăsprezecea oară se joacă astă seară la Teatrul Naţional „Bujoreştii“ de Caton Theodorian, succesul constant al actualei stagiuni. * M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă un tablou nou cu înscrieri şi transmiteri de pensiuni în sumă anuală de 355.860 lei. *D. Dumitru Iacobescu, licenţiat în ştiinţele fisico-chimice, impiegat el. I-a în serviciul exterior al vămilor, a fost înaintat verificator cl. IlI-a în serviciul de marcare, în locul d-lui Valeriu Zaha- sa Militară a or veterani In ziua de 27 or., comitetul „societăţii Ofiţerii Veterani Virtutea Morţără", a primit pe d. General de Divizie P. Gigărţu Preşedintele ncu ales. După ce a arătat mulţulmirea sa că se găseşte în mijlocul camarazilor, d. preşedinte a arătat că îşi va pune toată energia şi voinţa spre a duce la bun sfîrşit chestia clădirei Căminului. De asemenea şi dezideratele Societăţii relativ la ameliorarea nevoilor membrilor, drepturi ce li se cuvin. Pentru aceasta trebue cu toţii împreună să stabilim un program după care să se efectueze lucrările. In acest scop s’a hotărît întîi: 0 comisiune compusă din ambii Vice Preşedinţi Generalii Stoitka şi Zlătianu, din Intendentul General Petrovîei Cenzor, şi major Pa,eiurea şi Colonelul Elefterescn membrii, care pînă la 15 Mai să studieze planul Căminului asociindu-şi şi un arhitect de va fi nevoe şi să se hotărască cum va trebui să fie clădirea. Rezultatulîl va prezenta la cea dinţii şedinţă a Comitetului, după 15 Mai, spre a se putea hotărî începerea lucrărilor pentru clădirea Căminului. 2) S’a luat notă ca Comitetul de redacţie compus din colonelul V. Parfeni, Dr. maior Stan Anastescu şi Redactor-Şef al Ziarului „Virtutea Militară“ să aibă ca în urma tuturor acestora, d. Preşedinte a invitat întreg Comitetul la o mică gustare în sala de mîncare a Clubului pensionarilor unde îşi are sediu şi Societatea, şi în o înfrăţească adunare, fiecare din membrii şi-au exprimat prin toasturi bine simţite sentimentele de camaraderie şi dragoste ce pururea să existe între vechii camarazi de arme, la care d. Preşedinte a răspuns în mod foarte măgulitor pentru toţi membrii Societă dau concurţii care fac parte şii sul lor moral şi material. Toată lumea va rîde cu lăcrămi Astăzi Joi 30 Aprilie Pentru prima oară: LA CInema LUX Str. DOAMNEI • 69# AâV,jgvti!ll«i Comedie de actualitate |n 3 acte Interpretată de DOINKE rUcfAtatul rntoio ■ ■» ■ ■ 1 V fca răsfăţatul comic dramă socială colorată, Interpretată de cei mai buni artişti americani cu ultimele e-JiarnaR&ll Tenimente din lume şi de pe toate fronturile. Seara orchestră specială Preţurile obişnuita Lum 4 mm 1915 LA TEATRU EFORIEI 1 S£1 gB cheşti. Ajuns în Tg. Ocnei fiecare lafilfyOUil se crede dator, să facă odată cel puţin, o răutăcioasă glumă asupra «gm| mm || fffi j«j acelora ce-şi ispăşesc păcatele în PlIU Mâl O saline, şi mai cu seamă asupra con ____ ® fortabilelor lor apartamente. Alţii ARGUL-OCNA_OITUZ— te* reamintesc cu o sfîntă nostal-OMAMEŞTI-PALANCA Off, de vremea petrecută în loca- T _litatea apropiata, Slangeul Moldo-Refugiaţii, de prin ţinuturile cevei, una din cele, mai frumoase poziţiuni din ţară, ale cărei minunate privelişti se aseamănă cu reşedinţa de vară a Matei Regale. Urmînd calea înainte Ştefan-Vodă — unde un impozant Castel nel Dărmăneşti şi neşti, unde drumul bifurcă spre Moineştii cei cu multă păcură şi altul în munţi înainte. Un preot cu un catastif mare cu un jurnal sau maestru, te întîmpină cu o rugă nasală: „Dacă aveţi, taică, bună voinţă.. pentru o biserică...“ Trecînd şi Comăneşti ochii îţi sunt desfătaţi de vederi din cele mai pitoreşti, Asău, Goioasa, Agăş, exceptînd gările ce-s destul de rudimentare sunt tot atîtea locuri ce rivalizează cu cele din valea Prahovei şi a Temeşului. In fuga trenului îmbrăţişat, ca de două braţe de fier, de desişurile celor două şiruri de brazi ce dau să spargă norii, treci poduri, biaducte şi tuneluri ce te minunează şi te obsedează să afli meşteşugul cum ele au fost aci rînduite şi astfel ajungi la Palanca. Iată un punct de frontieră, un sătuleţ, cu o gară veche şi mică care a ajuns celebru de pe urma transacţiilor ce au fost încheiate, în vremurile din urmă, aci şi din pricina miilor de vagoane încărcate cu grîu la început, cu porumb mai târziu, ne au trecut pe aci, îşi au numele lor înscrise în istoria romînească, — în prim rînd, şi apoi întinsul comerciu şi export al produselor solului nostru, au făcut oarecum celebre cele două puncte de frontieră Oituzul şi Palanca, aşezate, în creasta munţilor Carpatini — şi în acelaşi timp întreaga regiune ce se întinde de dincolo de Adjud şi merge cotind între şirurile de munţi şi în vecinătatea Trotuşului cel şugubăţ, pînă dincolo de îmbucătura Tazlăului. Fără îndoială, că plaiurile acestea îşi au importanţa lor — şi nu una dintre cele mai secundare — atît în aceea ce priveşte economia ţarei — aci fiind izvoare bogate de păcură, minerale, lemne de construcţie, şi cariere de sare şi de piatră — cit şi în aceia a frumuseţilor naturale de prim părţile locului; dar faptul că pe aci au trecut şi s’au dus să-şi caiete adăpost, dezmoşteniţii tragediei, ce sînge-Coborînd din tren te izbeşte bogăţia şi voia bună ce doinueşte in acest colţ al ţarei romîneşti, — o mulţime de proprietari şi comercianţi veniţi să-şi treacă produsele dincolo de graniţă, — dau satului un aspect orăşănesc; nu e greu apoi să distingi că oamenii de prin părţile locului simt toţi puşi în straie noi. Ţăranii în mintene şi pălării noi rotunde şi mari cu roata carului, nevestele lor în portut ,naţional cu catrinţe ce joacă ritmic pe şoldurile pline de sănătate, treci de ! ...Aci doar e locul unde oamenii sălăşlueşte s’au îmbogăţit în scurtă vreme, — apoi un tu- negustori, proprietari şi chiar acei dai de Comă din sat. Aci îm Palanca ca şi dincolo la Oituz, cu o pereche de cai şi o căruţă se cîştiga de la 30 la 50 lei pe ai. Te mai izbeşte în acest loc, minţimea de agenţi poliţieneşti şi jandarmi rurali ce sunt chemaţi să ţie ordine, şi o ţin bine. Vălmăşagul cel mare însă, unde e un amestec de proprietari, tăinui, comisari, negustori, căruţe, jandarmi, saci goi şi plini ettgravitează abia spre poartă unul fi singurul loc care n’are măcar meritul a fi sublima poartă,ncru cel puţin... poarta raiului, ci o simplă poartă de lemn, care dacă vrea te lasă să treci la Ghimeş de nu, rămîne rece şi implacabilă cu singura gheretă de alături a unei anumite mori... In tot drumul se observă, pe la multe gări, dar mai ales la Moineşti, cum în faţa reprezentanţilor băncilor populare se face împărţeala de porumb la ţăranii de prin comunele învemnite, iar mulţumirea din ochii lor pentru arcei ce-i stăpînesc şi guvernează spune mai mult ca cel mai elocvent discurs, L. Calm.