Viitorul, iulie 1915 (Anul 8, nr. 2652-2682)
1915-07-01 / nr. 2652
La Institutul „Model“ ¥$? REFETE !^— BUCUREȘTI - Strada Lueger (Fîntînea) S de sub direcțiunea Doamnei Maria P. Marinescu, putinele locuri disponibile se pot reține de pe acum pentru anul școlar viitor. BS Beets*» L. L. 8?mss. me« tils c»s-'cial at Bailor Slatni*• Hiodova s’a ms^aiat în* *A* țiune per.Sra tot timpul sezonului, cu începere de la 20 Iunie. masmBaasmBaí^s^s^mmmm >*z BUCUREȘTI STR. SMARDANul și 27 Telefon 3/83, 3S/41 și 30/20 aduce la cunoștință că a primit un transport de De la 259—aceí kgr. iMflf* DE MANA ?! rlirL de CURTE SISTEMATICE calitate superioară Se găsesc numai la: DEPOZITU, GENERAL pentru ROMANIA, BUCUREȘTI Strada 0 Aim 23—23 J#S8N»wte m mai nelișioasă r:c S'like'cf calității sas|s 2l si „CltSît“ D:n râionul actual DEMOCRAȚIA No. 6 DIN ANUL III avînd cuprinsul următor: EXPANSIUNEA GERMANĂ ȘI POLITICA EXTERNĂ A CANCELARULUI DULOV de I. C. Cătuneanu. IN CE PARTE POATE PI VICTORIA? de Din Groșerea. MOBILIZAREA FINANCIARĂ IN ANGLIA de Dr. Victor I. Slăveanu.TM Cronica Politică.—Acțiunea Națională. Fapte, Documente și Recenzii. Sa bani exemplarul. Domnii abonați c*s[i cer 3ch:maâif»i de acres», sfori runați să bine-roiascä a trimite odată cu cer*e*»ez și BüreO A sub care primesc ilarul. Hatoio HI spertis !î im 30 r "mn 1 pufelu faeton de mare luxusaj 6 loan vínás ocazional. Se poate vedea între i jam. — 3 jum. p. m., în strada f’levnei, 10. lEHi împlomat al politechnicei din Müncen, cu mai mulți ani de practică în Germania (Mine), de aproape 2 ani în Romînia la firmă mondială, versat mai cu seamă în proiectare, montaj și exploatare de uzine electrice și instalațiuni de forță, cunoscînd mai multe limbi, caută ocupație corespunzătoare. Oferte la ziar sub Electrician. Ciocolata cu gîîSÎ de Ciocolata cu alune r ,' tu ■<*»'• «>■ m m Lumea PREFERA comuna PORTOCALA ALONETA AVIATORILOR DESERT Ciocolata de vînzare la toate magazinele de Coloniale, delicatese și cofetării din țară RAHO GHERMANI, București BIROU TEGHEIe-PALATUL „GENERALA“ FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT: seceratori simple și de legat Sfoară de Manilla Treerători manuale și cu mane Presse și sdrobitoare de struguri autotractoare „FLOMBER** Pluguri cu discuri Cazane și Mașini cu Aburi MOTOARE BEI BER ZIfciA Uleiuri Minerale Americane POMPE-REZERVOARE Curele — Furtuni de Cauciuc S’a deschis municipal din CONSTANTA Teatro - OHMtttni — ATRACȚIUNI — ffieri concerte simfonice sub direcțiunea d-lui OCTAVE HODEIGE fstesù iiglissipa italiana LOPEZ CONSTANTA - PALACE JLI/Sl mm Direcțiunea HUSTER Restaurantul Hotelului „Constanța Palace“ Restaurantul Gazinului și Barul American proprietara hotelului «Befner» sub decimesmo di bobim GEAMA SUPERIOARA SI CEA MAI EFTINA APA MINERALA NATURALA SINGURA PROASPATA SOSITA ANUL ACESTA IN TARA EftVmefitanti SBnerali: MIXT WILHELM STEISHART, București, strada Zialui 4 CINEMA „ZEFIRUL“ PROGRAM NOU NOBIDISH MONOPOL si tina si Fira tentă?:..." (Tragedie) = = üÉfi P tu Morches? eu Sutta JB și Ban Polemica staftanțească ~ Bouă scrisori — Primim ca redacție următoarele :anul din uneltele D-tale (ale d-lui scrisori pe cari le publicăm sub 113 ani) a proferat cuvinte insult răspunderea semnatarilor lor. Răspuns d-lu Bana, înainte de a fi întrebat de semnatarii răspunsului din „Viitorul” printre care sunt și eu, ce anume declaration am făcut d-hn Bani, voi răspunde — ca toți cei interesați să poată lua cunoștință de ele — „marelui patriot” Bană. După cite se poate vedea, d. Bană văzînd că cu informațiunile false ce le-a cules și cu invențiunile ticăloase ale d sale nu poate ajunge la bun sfârșit, pentru a servi în mod conștiincios cauza celor in slujba cărora este, îmi pare că începe o nouă serie de inventiuni . Declarațiunea mea către d-ta a fost următoarea: am redactat și semnat acel proces-verbal al soc. „Dacia” cu convingerea că nu deservesc interesele țarei înființind o societate naționalistă. D-ta..Me Bann, nu ai nici un drept a-mi impune voința d-tale, căci nu d-ta ești îndrituit să-mi arăți calea ce trebue să urmez. Câtă vreme nu depind de nimeni și nu sunt în solda nimănui, după cum crezi d-ta, susțin încă sus și bate ideile mele pe caii le socotesc ca sănătoase și cari nu sunt îndreptate în contra nici unuia din acei cari, doresc cu adevărat întregirea neamului. Poate mai mult eu de cit ^ d-ta doresc îzbîndirea frumosului ideal național. Este o mare canalie a cl care mă socotește ap vîndut intereselor străine, pe mine care în tot timpul am nutrit idei de înalt patriotism, pe mine care înotdeauna în mijlocul consătenilor mei am propagat idei frumoase ?îi-am îndemnat și îndrumat pe calea cea bună pentru a-î face buni romîni. Nu De ta ai să-mî cenzurezi activitatea mea, mai degrabă eu pe a D-tale care din nenorocire te mai afli încă în fruntea studențîmei. D-ta monopolizatorul patriotismului,, ,D-ta care acum trebuia să ne scrii impresiunii din închisoarea Văcărești“, șî care ai fost scăăpat de noi nu pentru a te salva pe D-ta ci onoarea studențimei, vii acum și-mi atribui mie fapte pe care totdeauna le-am reprobat! De ce, atunci cînd nu fac la D-ta aplaudînd șî strigînd „ura“ la legațîunea rusească, nu-mi dai voe a crede că politica urmată pină acum ne-a scăpat de la o mare nenorocire și deci să o îmbrățișez cu toată căldura! Prudența și înțelepciunea bunului și marelui român J Brătianu este de admirat căci a știut ce face și nu a dus țara la rîpă. Atunci cînd momentul va veni și cînd garanțiile necesare vor exista, însuși vodă Ferdinand își va chema ostașii și va merge în fruntea lor să culeagă laurii biruinței in orice parte ar fi: înainte de a fî filo-german, filorus mai știu eu cum, trebue să fim cu toții buni robâni șî să ne facem datoria cînd va trebui. Aștept să văd și eu ce anume declarațiu nî țî-am făcut, afară de cele ce am spus mai sus, șî sunt nerăbdător să vad pînă unde merge nemernicia unui om. Dar de la D-ta toate sunt de așteptat. TACHE PETRESCU, student la Drept. —o— Domnule Director, Vă rog să bine-voiți a dă loc în onoratul D-voastră ziar următoarelor rectificări în legătură cu chestiunea studențească. In numărul de eri al „Viitorului“ au publicat o scrisoare a studenților acuzați că ar fi primit bani pentru a manifesta anumita atitudini politica Semnatarii spun în acea scrisoare cărn sfîrșit: „Și, toate la adresa unuia din cei mai cinstiți șî mai harnici profesori ai universității noastre, a d-lui V. Pîrvan în fața erudiției căruia oricine trebue să se plece eu respect“. Cum între cuvîntătorii cari s’au ocupat de chestia studenților partizani ai d-lui prof. Pîrvaan am fost cu deosebiră ea, mă simt dator să fac următoarele observări: 1) N’am „proferat* nici un cuvînt insultător la adresa d-lui prof. Pîrvan; de altfel semnatarii scrisorii nu au participat la întrunire și cad în acest chip în greșala în care au căzut cei ce acuzau pe d. prof. Pîrvan pentru declaratului făcut într-o conferință, la care ei nu asistaseră. 2) Erudiția d-lui prof. Pîrvan iese din cercul puterii mele de apreciere. Universitatea și Academia au consacrat-o la timp; și apoi această erudiție nu are rost în chestiunile de politică studențească. 3) Nu sunt o unealtă a d-lui Gh. Banu, conțin căruia^ am luptat și candidat la alegerile Centrului studențesc și cu care sînt de atunci într’o aproape completă lipsă de relațiuni. mi nedrept să mi se atribue mie asemenea declarațiuni. Va veni de altfel curînd vremea de a arăta că prea marile proporții ce s’au dat chestiune studențești au făcut ca ea să devie teren de exploatare pentru anumite interese particulare, ceea ce duce tot atît de mult la compromiterea cauzei studențești. Mulțumindu-vă, vă rog,Domnule Director, să primiți asigurarea stimei mele deosebite. MARIN ILIESCU, student la Litere și Drept fost membru în Comitetul Centrului. -------------—oooo-------------- Onomastica regelui Petre al Seriei Onomastica regelui Petru al Serbiei s’a sărbătorit ori la leg’iția sîrbă printr’un serviciu religios oficiat de preotul capelei rusești, în prezența d-nei și d-lui Daulo Marinovici ministrul Serbiei, d. Multedo ministrul Spaniei- co vmel aghiotant, Angelescu, Greceanu, directorul ministerului de externe Contoscu directorul cabinetului de externe, Corbescu, prefectul poliției, Sluboievici primul secretar al lgației, Andonovici atașat militar, Nastasievici, secretarul legației d-na și d. Svillokosici consulul general al Serbiei, T. Despotovici președintele coloniei sîrbești, d-na și d. Rakici consilier de legație, Dragomanul consulatului gen. romín din Monastir, deputat Ituli din Belgrad, Andrei Popovici, avocații Cihoschi și Angelescu, colonia sîrbă, etc. După serviciul religios a urmat recepție. A luat cuvântul d. mai nistru Mialmucovici toastând pentru regele Petru, pentru prințul Alexandru îăndîndu-i vitejia și pentru armata și poporul sîrb. A mai vorbit din partea coloniei sîrbe i d. Despotovicî, președintele Coloniei. Un taraff de lăutari sîrbi a intonat diferite imnuri sîrbești și românești. Recepția s-a sfîrșit la ora 1 d.a --------------—o 0o 0 -------------— MIȘCAREA ARTISTICA-LITErARA La isl si la strelil lafg -Expoziția școalei superioare de artitectură Școala de Arhitectură s’a hotărit să expună lucrările executate anul acesta în atelierele școalei.Expoziția aceasta e și interesantă și necesară, — și merită nu numai „o binevoitoare atenție“, — ci o cercetare amănunțită și serioasă. Nu se expun lucrările unei școale oarecare speciale, pentru a se vedea perfecționarea la care a ajuns, — cînd se arată și norma ce această școală o dă arhitecturii noastre. Este oarecum obligată să edifice publicul de modul cum își îndeplinește rolul de îndrumătoare în această artă, după care în Istoria Lumii se obișnuește a se studia timpurile și moravurile unei seri. Și mai ales acum, cînd arhitectura romîneasca cuprinde gustul public tot mai intens, și cum această arhitectură nu se poate studia decât în țară. Școala care o direcționează trebue să se descarce de răspunderea morală ce o are prin expunerea activității ei. Școalele similare din străinătate au săli speciale pentru expunerea lucrărilor lor. La Beaux Arts în timpul expoziții vezi sălile tixite de lumea care urmărește și cercetează cu mult interes norma și mersul școalei. Acolo școala a format gustul public și gustul public alimentează școala și astfel Franța a ajuns la înălțimea artistică ce-i este recunoscută în întreaga lume. Și pe cînd acolo în Franța, o expoziție de Arhitectură poate fi numai interesantă, la noi e necesară. E necesară pentru marele public căruia i se dă posibilitatea să facă deosebirea între adevărata artă a Arhitecturii și Arhitectura de speculă ce o dă o enormă masă de arhitecți de contrabandă, privilegiată de stat prin nelegiferarea acestei branșe. Necunoscîndu-se sistematizarea ce pune școala în formarea artistică și tehnică a arhitectului acesta e socotit ceva mai puțin ca un meseriaș. Greșala aceasta o fac și instituțiile noastre cu birouri de Arhitectură care își recrutează arhitecții fie în mod politic, fie prin influențe nenorocite. Care își numește personalul tehnic prin concurs . E necesară expoziția și pentru școală însăși care formează astfel o școală publică, descarcă Ministerul de modul cum, își întrebuințează bugetul la această școală și totdeoidată își pune în evidență elementele ce mai tîrziu merită să aducă servicii folositoare țarei. Se clasează după progresul ce are între școalele străine și prin procctele de echivalență, a celor ca cin din străinătate, stabilește forța celor ce urmează în țară. E emulativa pentru elevi : munca lor nu e numai, pentru cunoștințele și valorile ce se cer in școală, ci și pentru marele publiccare se obișnuește să î aprecieze. Pentru profesorii școalei de asemeni e necesară din aprecierile ce se vor face se deduce norma ce trebue să urmeze pentru a fi în spiritul vremii. E necesară și pentru arhitecți care se găsesc continuu stiinși de pe căi răslețe împrejurul unei școale de normă. E bine ca aceste expoziții să fie deocamdată anuale și e bbie să li se dea atenția ce o merită și din partea publicului și din partea autorităților și instituțiilor noastre. Pentru că nu e o simplă paradă, o formă de îndeplinit, sau o ambiție de satisfăcut, — meritul se impune nu se capătă. Și dacă am stăruit asupra importanței acestei expoziții e ca nu cumva dîndu-i-se o interpretare greșită, imensul bun ce ar rezulta să se ducă pe largul canal de nepăsărei, caracteristica superficialității. Arhitect H. Stancul eseu Dela Sfatul Negustoresc uri a avut loc adunarea Sfatului. A prezidat d. Anghel Ioiescu asistat de d. Gheorghiu. . S’a citit rapoartele secțiunilor, luîndu-se act de comunicarea teoriei Bazargic care a cerut intervenția centrului pentru regularea transporturilor din Bulgaria. D. Abramei citește raportul lucrărilor trimise secțiunilor. In urma cererilor «multiple de călcările comerțului ambulant »e deleagă biuroul a interveni pe lîngă d. ministru de comerț că pînă la legiferare să se oprească noianul de ambulanți ce cutreeră piața. Se ia act de numirea secțiilor iap Alteinagiul ce se ptin de »fortul central la Curtea de Argeș Lunîndu-se în dlecuțiuor cererea mai multor membri se del «agă biuroul a interveni către organele în drept că la foarte licitafimnile statului de furnituri să se respecte cu strictețe legea contabilităței statului, dîndu-Se o preferință specialișilor. Se numește și o comisiune spre a foca cercetări relative în toate direcțiunile. Ridicându-se chestiunea aprovizionărei cu mărfuri îau parte în discuție d-nîi Ionescu, Nicolescu,Gherghiu și alții. Se aminti discuția pentru viitoarea ședință cînd secretarul va prezenta date relative. Chestiunea compunerei consiliului general se amină. In privința distribuirei zahărului se va așteptai comunicarea d-lui primar și dispozîțîunile ce a luat în a se distribui zahăr regustorilor pe care conform dorinței d-sale au depus, lista. In vederea sezonului de toamnă se va constitui un comitet de comerț pentru a se lua măsuri de aprovizionare, generaă cu mănăsuri. Ședința se ridică la orele 7 seara, --------------0 006—------ BB5SSI 0 pagini din literata lastra economica CREȘTEREA INFLUENTEI ECONOMICE GERMANE IN ROMANIA de Marcel Bîbici.Sturla O pagină interesantă a literaturei noastre economice e desigur studiul acesta, despre care s’a spus numai bine. Publicul cititor sa aflat în studiul „Creșterea influentei economice germane în Romînia” o notă deosebită și rar întâlnită în operele de știință similare: entuziasmul și sinceritatea, precum și calități stilistice osebite. S’a vorbit cu mult aparat critic de alții, de așa numita „poezie a științei“ (nu de „poezia științifică) care adaugă un reflex de largă umanitate și idealism constatămilor-formule științifice. Desigur în studiul de care trebue să scriem aceste rânduri, găsim numai schițată această ’ atitudine, totuși pentru cadrul restates al lui, este calitatea care ne-a determinat să-l prețuim. Am ascultat acest studiu la Ateneu sub formă de conferință ; publicul a aplaudat desigur nu cifrele care răsunau ca semne de întrebare sub cupola largă a sălii, ci a aplaudat lirismul cald ce-a îmbrăcat vertebrele argumentării, avîntul cu care sufletul despica o problemă de o atît de strigătoare actualitate. Tînărul conferențiar venea din Franța cu fructul studiilor și petenelelor sale și ar fi putut cădea învins de grandoarea țărei unde trăise cei mai frumoși ani ai viatei; a păstrat insă imparțialitatea științifică într’o chestiune care a orbit mulți oameni inteligenți și cu o superioritate necunoscută. Creșterea influenței economice germane în România, privește problema dintre puncte de vedere distincte : I) Istoricul infiltrațiunei economice germane în România de la primele tratate pînă azi; II) Stadiul actual de desvoltare al influenței economice germane la noi în ce privește comerțul, industria, banca; III) Cauzele și efectele acestei influențe precum și mijloacele de care s’au servit Germanii pentru a pune stăpînire pe piața noastră economică. Tînărul economist a lăsat cifrele și faptele să vorbească și a tras concluziile cele mai logice. S’a vorbit mult de emanciparea economică dar prea puțini sînt aceia care știu pînă la ce punct anume se poate vorbi în țara noastră de o industrie națională și cît de mult mai avem de făcut pentru a avea o industrie și o activitate economică națională. Datele cu privire la comerțul, industria și capitalismul german sunt cât se poate de extacte fiind culese după rapoartele consulatelor germane din București și după statisticile cele mai conștiincioase. Sunt desigur cîteva cifre — cum sunt acelea ale capitalurilor cuprinse în bănci — (pp. 27, 28) asupra cărora însuși autorul face rezerve. Asupra celor cîtorva mici erori de tipar (pp. 16 an 1886 în loc de 1886, 1874 în loc de 1875) nu se poate opri un spirit critic serios. Așteptăm tipărirea literărei celei mari cu privire la relatiunile noastre economice cu Germania; acolo pe lîngă documente și tablouri statistice coplete vom găsi revărsat întreg sufletul autorului de care ne ocupăm, și vom găsi explicația nădejdilor frumoase ce le nutrim semnînd aceste aprecieri fugare. Const. StoHta ---------------popo-----------— Si fie o sinucidere? Aseară comisariatul circ. 30 a fost vestit că în parcul Carol I s’ar afla un cadavru. Un ofițer de poliție s’a transportat la locul indicat și, într’adevăr, a găsit în dreptul Arenelor Romane, într’un cerc de brazi cadavrul unui individ ca de vreo 31 de ani. După cercetările făcute în urmă pare a se stabili că mortul se numea Tănase Iordăchesert, fost grădinar la cimitirul Șerban Vodă (Bella), dispărut de cîteva zile de acasă. Se crede că numitul s-ar fi otrăvit. Cadavrul a fost transportat la Institutul medico-legal. Ancheta o continuă comisarul Brumărescu. T: c. BIBLIOGRAFI! A apărut coala 9-a, anul al VI-lea din importantai și interesante publicațiune: „Figuri Covumvorove din Romînia. Dicționar biografic ilustrat, de sub direcțiunea d-lui René C. Polysu, FOCȘANII intelectual și artistic O privire retrospectivă Pomeneamu într’o cronică trecută despre ascendentul pe tărâmul intelectual și artistic ce Focșanii a știut să-și cîștige grație celor câteva societăți culturale ce au luat ființă abia în ultimele vremi și mai cu seamă celor două biblioteci publice, adevărate focare de cultură. Propunîndu ne a vorbi despre toate acestea, firește că în cadrul aci îngăduit, nu vom putea decât doar să spicuim aceea ce credem mai de seamă dîntr’o rodnică activitate cum fu acea a ernei și a unei bucăți a primăverei trecute. In primul rând cată să așezăm Ateneul popular, o asociație ce a fost creată din inițiativa unor oameni de bine în frunte cu D. D. N. N. Săveanu, Ștefan Graur, Papadat și alții cari se îngrijesc și de educația sufletească a maselor populare. In bogatul și interesantul ciclu de conferințe ce a fost ținut mai în fiecare Dîihr înecă ziua, în sala teatrului Combbat Maior Pastia s’au perindat la tribună vorbitori buni, profesori cu rîvnă la carte, oameni politici și medici, ca au căutat prin cuvinte populare în formă ușoară să vulgarizeze chestiuni științifice și literare. Să notăm conferința d-lui N- N. Săveanu despre cel dîntîi filosof ce l’a avut romînimea, — despre Vasile Conta și opera sa filosofică, despre vestitele-i teorii acea a fatalismului șî a ondulațiunei universale, — pe conferențiarul foarte ascultat a știut s’o îmbrace într’o formă deși aleasă totuși,pe înțelesul tuturora. Apoi cele citeva conferințe ale unui alt meșter al cuvântului, acele ale d-lui V. Haneș profesor de liceu, care vorbi rînd pe rînd despre cultul limbei și al literaturei române despre poetul Grigore Alexandrescu. Eminescu și Hașdeu. Acesta a adus o notă de occidentalism din intelectualizatul și rafinatul Paris de unde a venit în localitatea noastră. D. dr. Buteanu — un chirurg merituos — a ținut să recomande focșănenilor... marile familii ale microbilor, vorbind despre lupta ce omenirea are a o duce în contra acestor ființe, ce nu se văd cu otichiul liber, de profilaxia boalelor și de noile descoperiri în aeroterapie. Au fost și cîteva conferințe cu subiect politic în legătură cu războirea Europeană, la cari au strălucit idnii Ștefan Graur, N. D. Chirculescu și Rădulescu Rîmnic. Intre acestea a vorbit ei d. Th. Iordănescu , profesor de liceu, care cu migălositatea cunoscută a dezgropat și prezentat timpurile apuse ale acoperirei cetăților Eserculanum și Pompei, conferința ce a fost intitulată „Un oraș mort“. La fel cu Universitățile populare existente în orașele mari, câțiva profesori de liceu au pus și aci bazele în ăst an cu mijloace modeste, unei Universități populare îi« la care acei ce nu s’au putut îndeajuns adăpa la izvoarele științelor și literaturei universale își trag sucul dătător de emoțiile curate ale culturei și literaturei clasice. Au făcut aoi cursuri d-nîi profesori de liceu: Iordănescu despre antichitatea greacă, romană, și arabă. Chiar filosofia vulgarizată, Bondescu, un imbibat al culturei germane, în cîteva cursuri minunate a vorbit despre poeții și scriitorii germani în special acest cu atenție și încordare ascultat, diser tind asupra clasicilor Schiller, Goet&e și de montumentala operă a acestuia din urmă ,Faust, iar d. Haneș, în aceiași frumoasă formă despre poeții romîni însistînd mai ales asupra scrierilor lui Odobescu. Bibliotecile publice au adus servicii incomensurabile prin faptul că sunt puse la îndemâna fiecăruia și ele dispun de un mare număr de opere de valoare, provenite numai din donații particulare. Biblioteca pusă sub îngrijirea ligei culturale, își are sediul chiar în inima orașului, ea e vizitată de un mare număr de cetitori. Aci, în timpul ernei au avut loc mai multe șezători liiterare-artistice, la cari s’au produs d-nii Lascarov, Haneș, Dumitrescu ziarist, apoi d-ra Nicolau — o pianistă ce prinuește cu îndemânare etapele clavirului, d. Alexandrescu un violonist de seamă și alții. Vine apoi Biblioieca ,Smolensk“ ce-șî are locul la școala donată de d. V. Seherev, această bibliotecă numără aproape 4000 de volume , cărți de literatură, științe de educație și literatură dramatică în mai toate limbile moderne — existența ei se datorește d-lui dr. Nacht care depune muncă spornică in adunarea de nouă cărți. Deschidă în fiece Duminică după prîna biblioteca e vizitată de un mare număr de cititori. N’am vroi să trecem cu vederea, vorbind de aceste instituții și de una de modest și fără tunde și fanfare, dăinuește de mai bine de 8 ani în orașul nostru și care aducepartea ei de contribuție în împrăștiirea culturei în popor. Este vorba de Asociația A. T. I. E. R. o casă de editură ce a fost fondată în urmă cu 6 ani de către d. dr. Nacht, avocat B. Zossmer și inginer Braumstein, și a cărei menire este de a traduce în limba romînească opere de ale marilor scriitori ebraiști. Această asociație a editat pînă în prezent, peste 12 volume, pe cari grație unei bune organizații în țară le-a plasat, în toate imgiurile. La fel cu societățile de acești fel din apus, A. T. I. E. R. are corespondenții săi onorifici la Iași pe d. dr. Fișier și dr. Rabinovici ; la Galați pe dr. Leon Goldi I. Meyer ; la Botoșani pe St. Alrecht; la Tecuci pe Herrn. Edelstein ; la Ploești pe d. dr. Brezis ; la București pe d. M. Schweigw j la Bîrlad pe Ach. Finkelstein etc. Ca manifestări artistice trebua să amintim sutți de cele 2 șezători literare, ce au adunat, în sala Teatrului Pastia, un public alas, o vorba de prima în care marea Suzane Daspres împreună cu soțul ei Lugne Poe au adus cumplul Franței însângerate , apoi șezătoarea literaților grupați în jurul revistei ieșene „Viața Românească”, la care s’au produs Gala Galaction, Topîrceanu și Codreanu — de curînd premiați de Academie — Beldiceanu, Rotică și doi scriitori putnenî d-na Zoe Papadat-Bengescu și un vechi și cântăreț — Mironescu. Mai notăm în fugă extraordinara stagiune a teatrului comunal, la care au jucat, toate înjghebările artistice mai de seamă din țară, Compania Voiculescu- Bulandra — cu celebrele piese „Idealul“, „Luminătorii“ și „Moartea civilă“ la care am avut prilejul să admirăm puternicile talente artistice ale protagoniștilor Companiei Manolescu, Bulandra și d-na Sturdza, apoi trupa Teatrului Național din Craiova cu drama modernă „Sîngele spală“ . Comp. lirică fostă Grigoriu cu „Polonia nu piere“, „Iri fine singur“, „Soțul ideal“ — am mai admirat tiranul din unită , o stea a teatrelor pariziene pe compatrioata noastră Marioara Ventura, trupa Carussy si ca înoheerfi a stagiune! trupa lui Victor Antonescu cu Florica Fterescu și Ciucur ette pensionarii., pensionați al trupei Maximilian. L. Calm ---------------oooo —----------- .T Universitare Premiul Ildiei de la Facultatea de Litere și Filosofie din București a fost acordat anul acesta d-lui Const. T. Stoika pentru lucrare în manuscris: Traduceri romînești din poezia latină.- ;oricui și importanța lor. — 7. Boria Fu,,i și-a trecut magna cum laude ••an de doctor, în drept la FacidUi.Ua de Drept din Paris tratînd trei gre: L’action de l’assineur contre ]en tiers responsables de la realisation clurisque. Juriul era compus din Marcé Plantel, Ballin și Picdelièvre. !---------------ocoo-----—