Viitorul, iulie 1915 (Anul 8, nr. 2652-2682)

1915-07-01 / nr. 2652

La Institutul „Model“ ¥$? RE­FETE !^— BUCUREȘTI - Strada Lu­eger (Fîntînea) S de sub direcțiunea Doamnei Maria P. Marinescu, pu­tinele locuri disponibile se pot reține de pe acum pen­tru anul școlar viitor. B­S Beets­*» L. L. 8?mss. me« tils c»s-'cial at Bailor Slatni*• Hio­dova s’a ms^aiat în* *A­­* țiune per.Sra tot timpul se­zonului, cu începere de la 20 Iunie. masmBaasmBaí^s^s^mmmm >*z BUCUREȘTI STR. SMARD­AN­ul și 27 Telefon 3/83, 3S/41 și 30/20 aduce la cunoștință că a primit un transport de De la 259—aceí­ kgr. iMflf* DE MANA ?! rlirL de CURTE SISTEMATICE calitate superioară Se găsesc numai la: DEPOZITU­, GENERAL pentru ROMANIA, BUCUREȘTI Strada 0 A­im 23—23 J#S8N»wte m mai nelișioasă r:c S'like'cf calității s­as|s­ 2l si „Cl­tSît“ D:n râionul actual DEMOCRAȚIA No. 6 DIN ANUL III avînd cu­prinsul următor: EXPANSIUNEA GERMANĂ ȘI POLITICA EXTERNĂ A CAN­CEL­ARULUI DULOV de I. C. Cătuneanu. IN CE PARTE POATE PI VIC­TORIA? de Din Groșerea. MOBILIZAREA FINANCIARĂ IN ANGLIA de Dr. Victor I. Slă­vean­u­.TM Cronica Politică.—Acțiunea Na­țională. Fapte, Documente și Re­cenzii. Sa bani exemplarul. Domnii abonați c*s[i cer 3ch:maâif»i de acres», sfori runați să bine-roiascä a trimite odată cu cer*e*»ez și BüreO A sub care primesc ilarul. Hatoio HI spertis !î im 30 r "mn 1 pu­felu fae­ton de mare lux­usaj 6 loa­­n vínás ocazional. Se poate vedea între i jam. — 3 jum­. p. m­., în strada f’levnei, 10. lEHi împlomat al politech­nicei din Mü­n­­­cen, cu mai mulți ani de practică în Germania (Mine), de aproape 2 ani în Romînia la firmă mon­dială, versat mai cu seamă în pro­iectare, montaj și exploatare de uzine electrice și instalațiuni de forță, cunoscînd mai multe limbi, caută ocupație corespunzătoare. Oferte la ziar sub Electrician. Ciocolata cu gîîSÎ de Ciocolata cu alune r ,' tu ■<*»'•­ «>■ m m Lumea PREFERA comuna PORTOCALA ALONETA AVIATORILOR DESERT Ciocolata de vînzare la toate magazinele de Co­loniale, delicatese și cofetării din țară RAHO GHERMANI, București BIROU TEGHEIe­-PALATUL „GENERALA“ FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT: seceratori­­­ simple și de legat Sfoară de Manilla Treerători manuale și cu mane­ Presse și sdrobitoare de struguri au­totractoare „FLOMBER** Pluguri cu discuri Cazane și Mașini cu Aburi MOTOARE­ BEI BER ZIfciA Uleiuri Minerale Americane POMPE-REZERVOARE Curele — Furtuni de Cauciuc S’a deschis municipal din CONSTANTA Teatro - OHMtttni — ATRACȚIUNI — ffi­eri concerte simfonice sub direcțiunea d-lui OCTAVE HODEIGE fs­tesù iiglissipa italiana LOPEZ CONSTANTA - PALACE JLI/Sl mm Direcțiunea HUSTER Restaurantul Hotelului „Constanța Palace“ Restaurantul Gazinului și Barul American proprietara hotelului «Befner» sub d­ecim­es­m­o di bobim GEA­M­A SUPERIOARA SI CEA MAI EFTINA APA MINERALA NATURALA SINGURA PROASPATA SOSITA ANUL ACESTA IN TARA EftVmefitanti SBnerali: MIX­T WILHELM STEISHART, București, strada Zialui 4 CINEMA „ZEFIRUL“ PROGRAM NOU NOBIDISH MONOPOL si tina si Fira tentă?:..." (Tragedie) = = üÉfi P tu Morch­es? eu Su­tta­ JB și Ban Polemica staftanțească ~ Bouă scrisori — Primim ca redacție următoarele :anul din uneltele D-tale (ale d-lui scrisori pe cari le publicăm sub 113 a­ni) a proferat cuvinte insult r­ăspunderea semnatarilor lor. Răspuns d-lu­ Bana, înainte de a fi întrebat de sem­natarii răspunsului din „Viitorul” printre care sunt și eu, ce anume declaration­ am făcut d-hn­ Bani, voi răspunde — ca toți cei intere­sați să poată lua cunoștință de ele — „marelui patriot” Bană. După cite se poate vedea, d. Bană văzînd că cu informațiunile false ce le-a cules și cu invențiunile ti­căloase ale d sale nu poate ajunge la bun sfârșit, pentru a servi în mod conștiincios cauza celor in slujba cărora este, îmi pare că în­cepe o nouă serie de inventiuni . Declarațiunea mea către d-ta a­ fost următoarea: am redactat și semnat acel proces-verbal al soc. „Dacia” cu convingerea că nu de­servesc interesele țarei înființind o societate naționalistă. D-ta..­­Me Bann, nu ai nici un drept a-mi impune voința d-tale, căci nu d-ta ești îndrituit să-mi arăți calea ce trebue să urmez. Câtă vreme nu depind de nimeni și nu sunt în solda nimănui, d­upă cum crezi d-ta, susțin încă sus și bate ideile mele pe­ caii le soco­tesc ca sănătoase și cari nu sunt îndreptate în contra nici unuia din acei cari, doresc cu adevărat întregirea neamului. Poate mai mult eu de cit ^ d-ta doresc îzbîndirea frumosului ideal național. Este o mare canalie a­­­ cl care mă socotește ap vîndut intereselor străine, pe mine care în tot timpul am nutrit idei de înalt patriotism, pe mine care în­otdeauna în mijlocul consătenilor mei am propagat idei fru­moase ?î­i-am îndemnat și îndrumat pe calea cea­ bună pentru a-î face buni romîni. Nu De ta ai să-mî cenzurezi ac­tivitatea mea, mai degrabă eu pe a D-tale care din nenorocire te mai afli încă în fruntea studențî­­mei. D-ta monopolizatorul patrio­tismului,, ,D-ta care acum­ trebuia să ne scrii impresiunii din închi­soarea Văcărești“, șî care a­i fost scăăpat de noi nu pentru a te sal­va pe D-ta ci onoarea studențimei, vii acum și-mi atribui mie fapte pe care totdeauna le-am reprobat! De ce, atunci cînd nu fac­­ la D-ta aplaudînd șî strigînd „ura“ la legațîunea rusească, nu-mi dai voe a crede că politica urmată pi­nă acum ne-a scăpat de la o mare nenorocire și deci să o îmbrățișez cu toa­tă căldura! Prudența și înțelepciunea­­ bu­nului și marelui român J Brătianu este de admirat căci a știut ce fa­ce și nu a dus țara la rîpă. A­­tunci cînd momentul va veni și cînd garanțiile necesare vor exista, însuși vodă Ferdinand­ își va chema ostașii și va merge în fruntea lor să culeagă laurii biruinței in ori­ce parte ar fi: înainte de a fî filo-german, filo­­rus mai știu eu cum, trebue să fim cu toții buni rob­âni șî să ne fa­cem datoria cînd­ va trebui. Aștept să văd și eu ce anume de­­clarațiu nî țî-am făcut, a­fară de ce­le ce am spus mai sus, șî sunt ne­răbdător să vad pînă unde merge nemernicia unui om. Dar de la D-ta toate sunt de așteptat. TACHE PETRESCU, student la Drept. —o— Domnule Director, Vă rog să bine-voi­ți a dă loc în onoratul D-voastră ziar urmă­toarelor rectificări în legătură cu chestiunea studențească. In numărul de eri­­ al „Viitoru­lui“ au­ publicat o scrisoare a stu­denților acuzați că ar fi primi­t bani pentru a manifesta anumita atitudini politica Semnatarii spun în acea scrisoare cărn sfîrșit: „Și, toate la adresa unuia din cei mai cinstiți șî mai harnici profesori ai universității noastre, a d-lui V. Pîrvan în fața erudiției căruia ori­cine trebue să se plece eu res­pect“. Cum între cuvîntătorii cari s’au ocupat de chestia studenților par­tizani ai d-lui prof. Pîrvaan am fost cu deosebiră ea, mă simt da­tor să fac următoarele observări: 1) N’am „proferat* ni­ci un cu­­vînt insultător la adresa d-lui prof. Pîrvan; de altfel semnatarii scrisorii nu au participat la întru­nire și cad în acest chip în gre­­șala în care au căzut cei ce acu­zau pe d. prof. Pîrvan pentru de­claratului făcut­ într-o conferin­ță, la care ei nu asistaseră. 2) Erudiția d-lui prof. Pîrvan ie­se din cercul puterii m­ele de a­­preciere. Universitatea și Acade­mia au consacrat-o la timp; și apoi această erudiție nu are rost în ches­tiunile de politică studențească. 3) Nu sunt o unealtă a d-lui Gh. Banu, conțin căruia^ am luptat și candidat la alegerile Centrului studențesc și cu care sînt­ de atunci într’o aproape completă lipsă de relațiuni. m­i nedrept să mi se atribue mie asemenea declarațiuni. Va veni de altfel curînd vremea de a arăta că prea marile proporții ce s’au dat chestiune­ studențești au făcut ca ea să devie teren de exploatare pentru anumite interese particu­lare, ceea ce duce tot atît de mult la compromiterea cauzei studen­țești. Mulțumindu-vă, vă rog,­­Domnu­­le Director, să primiți asigurarea stimei mele deosebite. MARIN ILIESCU, student la Litere și Drept fost membru în Comite­tul Centrului. -------------—o­o­o­o--------------­ Onomastica regelui Petre al Seriei Onomastica regelui Petru al Ser­biei s’a sărbătorit ori la leg’iția sîrbă printr’un serviciu religios oficiat de pr­eotul capelei rusești, în prezența d-nei și d-lui Daulo Marinovici ministrul Serbiei, d. Multedo ministrul Spaniei- co vmel aghiotant, Angel­escu, Greceanu, directorul ministerului de externe Con­tos­cu directorul cabinetului de externe, Corbescu, prefectul poliției, Slub­oievici primul secre­tar al lgației, Andonovici atașat militar, Nastasievici, secretarul le­­gației d-na și d. Svillokosici con­­sulul general al Serbiei, T. Despo­­tovici președintele coloniei sîr­­bești, d-na și d. Rakici consilier de legație, Dragomanul consulatului gen. romín din Monastir, deputat Ituli din Belgrad, Andrei Popo­vici, avocații Cihoschi și Angeles­cu, colonia sîrbă, etc. După serviciul religios a urma­­­t recepție. A luat cuvântul d. mai nistru Mialm­ucovici toastând pen­tru regele Petru, pentru­­ prințul Alexandru îăndîndu-i vitejia și pentru armata și poporul­ sîrb. A mai vorbit din partea colo­niei sîrbe i d. Despotovicî, preșe­dintele Coloniei. Un tar­aff de lăutari sîrbi a in­tonat diferite imnuri sîrbești și românești. Recepția s-a sfîrșit la ora 1 d.a --------------—o 0­o 0 -------------— MIȘCAREA ARTISTICA-LITErARA La isl si la strelil lafg -Expoziția școalei­­ superioare d­e art­itectură Școala­ de­­ Arhitectură s’a hotă­rit să expună lucrările executate anul acesta în atelierele școalei.­­Expoziția aceasta e și interesan­tă și necesară, — și merit­ă­ nu nu­mai „o binevoitoare atenție“, — ci o cercetare amănunțită și serioasă. Nu se expun lucrările unei școale oare­care speciale, pentru a se ve­dea perfecționarea la care a ajuns, — cî­nd­ se arată și norma ce aceas­tă școală o dă arhitecturii noastre. Este oarecum obligată să edifice publicul de modul cum își îndepli­nește rolul de îndrumătoare în a­­ceastă artă, după care în Istoria Lumii se obișnuește a se studia tim­purile și moravurile unei seri.­­ Și mai ales acum, cînd arhitectura ro­­mîneasca cuprinde gustul public tot m­a­i intens, și cum această arhi­tectură nu se poate studia de­cât în țară. Școala care o direcționează tre­bue să se descarce de răspunderea morală ce o are prin expunerea ac­tivității ei. Ș­coal­ele similare din străinătate au săli speciale pentru expunerea lucrărilor lor. La Beaux Arts în timpul expo­ziții vezi sălile tixite de lumea ca­re urmărește și cercetează cu mult­­ interes norma și mersul școalei. A­­colo școala a format gustul public și gustul public alimentează școala și astfel Franța a ajuns la înălți­mea artistică ce-i este recunoscută în întreaga lume. Și pe cînd acolo în Franța, o expoziție de Arhitec­tură poate fi numai interesantă, la noi e necesară. E necesară pentru marele public căruia i se dă posibilitatea să facă deosebirea între adevărata artă a Arhitecturii și Arhitectura de spe­culă ce o dă o enormă masă de ar­hitecți de contrabandă, privilegiată de stat prin nelegiferarea acestei branșe. N­ecunoscîndu-se sistematizarea ce pune școala în formarea artisti­că și tehnică a arhitectului acesta e socotit ceva mai puțin ca un me­seriaș. Greșala aceasta o fac și in­stituțiile noastre cu bi­rouri de Ar­hitectură care își recrutează arhi­tecții fie în mod politic, fie prin influențe nenorocite. Care își numește personalul teh­nic prin concurs . E necesară expoziția și pentru școală însăși care formează astfel o școală publică, descarcă Minis­terul de modul cum, își întrebuin­țează bugetul la această școală și totdeoidată își pune în evidență e­­lementele ce mai tîrziu merită să aducă servicii folositoare țarei. Se clasează după progresul ce­­ are între școalele străine și prin procct­ele de echivalență, a celor ca cin din străinătate, stabilește for­ța celor ce urmează î­n țară. E emulativa pentru elevi : mun­ca lor nu e numai, pentru cunoș­tințele și valorile ce se cer in școa­lă,­­ ci și pentru marele public­­care se obișnuește să­ î aprecieze. Pentru profesorii școalei de ase­meni e necesară din aprecierile ce se vor face se deduce norma ce tre­bue să urmeze pentru a fi în spi­ritul vremii. E necesară și pentru arhitecți care se găsesc continuu stiinși de pe căi răslețe împrejurul unei școale de normă. E bine ca aceste expoziții să fie deocamdată anuale și e bbie să li se dea atenția ce o merită și din partea publicului și din partea au­torităților și instituțiilor noastre. Pentru că nu e o simplă paradă, o formă de îndeplinit, sau o am­biție de satisfăcut, — meritul se impune nu se capătă. Și dacă am stăruit asupra impor­tanței acestei expoziții e ca nu cumva dîndu-i-se o interpretare greșită, imensul bun ce ar rezulta să se ducă pe largul canal d­e ne­­păsărei, caracteristica superficia­lității. Arhitect H. S­tancul eseu Dela Sfatul Negustoresc­ uri a avut loc adunarea Sfatu­lui. A prezidat d. Anghel Ioiescu asistat de d. Gheorghiu. . S’a citit rapoartele secțiunilor, luîndu-se act de comunicarea teo­riei Bazargic care a cerut inter­venția centrului pentru regula­rea transporturilor din­ Bulgaria. D. Abramei citește raportul lu­crărilor trimise secțiunilor. In urma cererilor «multiple de călcările comerțului ambulant »e deleagă biuroul a interveni pe lîn­gă d. ministru de comerț că pînă la­ legiferare să se oprească noia­nul de ambulanți ce cutreeră pia­­ța. Se ia act de numirea secțiilor ia­­p Altei­nagiul ce se ptin de »for­tul central la Curtea­ de Argeș Lunîndu-se în­ dlecuțiuor cererea mai multor membri se del «agă biuroul a interveni către organele în drept că la foarte licitafimnile statului de furnituri să se respec­te cu strictețe legea­ contabilităței statului, dîndu-Se o preferință spe­­cialișilor. Se numește și o comi­­siune spre a foca cercetări rela­tive în toate direcțiunile. Ridicându-se chestiunea apro­­vizionărei cu mărfuri îau parte în discuție d-nîi Iones­cu, Nicoles­­­­cu,­­Gherghiu și alții. Se aminti dis­­­cuția pentru viitoarea ședin­ță cînd secretarul va prezenta da­­­te relative. Chestiunea compune­­rei consiliului general se amină. In privința distribuirei zahăru­lui se va așteptai comunicarea d-lui primar și dispozîțîunile ce a luat în a se distribui zahăr r­egus­torilor pe care conform­ dorinței d-sale au depus­, lista. In vederea sezonului de toamnă se va consti­­tui un comitet de comerț pentru a se lua măsuri de aprovizionare, generaă cu mănăsuri. Ședința se ridică la orele 7 seara, --------------0 0­0­6—------­ BB5SSI 0 pagini din literata lastra economica CREȘTEREA INFLUENTEI ECONOMICE GERMANE IN ROMANIA de Marcel Bîbici.Sturla O pagină interesantă a literatu­rei noastre economice e desigur studiul acesta, despre care s’a spus numai bine. Publicul cititor sa aflat în studiul „Creșterea influentei economice ger­mane în Romînia” o notă deose­bită și rar întâlnită în operele de știință similare: entuziasmul și sinceritatea, precum și calități sti­listice osebite. S’a vorbit cu­­ mult a­­parat critic de alții, de așa numita „poezie a științei“ (nu de „poezia științifică) care adaugă un reflex de largă umanitate și idealism con­­statămilor-formule științifice. De­si­gur în studiul de care trebue să scriem aceste rânduri, găsim nu­mai schițată această ’ atitudine, to­tuși pentru cadrul restates al lui, este calitatea care ne-a determinat să-l prețuim. Am ascultat acest stu­diu la Ateneu sub formă de confe­rință ; publicul a aplaudat de­sigur nu cifrele care răsunau ca semne de întrebare sub cupola largă a să­­lii, ci a aplaudat lirismul cald ce-a îmbrăca­t vertebrele argument­ării, avîntul cu care sufletul despica o problemă de o atît de strigătoare actualitate. Tînărul conferențiar venea din Franța cu fructul stu­diilor și petenelelor sale și ar fi putut cădea învins de grandoarea țărei unde trăise cei mai fru­moși ani ai viatei; a păstrat insă imparțialitatea științifică într’o chestiune care a orbit mulți oa­meni inteligenți și cu o superiorita­te necunoscută. Creșterea influenței economice germane în România, privește pro­blema din­tre­ puncte de vedere distincte : I) Istoricul infiltrațiunei economice germane în România de la primele tratate pînă azi; II) Sta­diul actual de desvoltare al influ­enței economice germane la noi în ce privește comerțul, industria, banca; III) Cauzele și efectele a­­cestei influențe precum și mijloa­cele de care s’au servit Germanii pentru a pune stăpînire pe piața noastră economică. Tînărul economist a lăsat cifrele și faptele să vorbească și a tras concluziile cele mai logice. S’a vorbit mult de emanciparea economică dar prea puțini sînt a­­ceia care știu pînă la ce punct a­­nume se poate vorbi în țara noas­tră de o industrie națională și cît de mult mai avem de făcut pentru a avea­ o industrie și o activitate economică națională. Datele cu pri­vire la comerțul, industria și capi­talismul german sunt cât se poate de extacte fiind culese după rapoar­tele consulatelor germane din Bu­curești și după statisticile cele mai conștiincioase. Sunt desigur cîteva cifre — cum sunt acelea ale capita­lurilor cuprinse în bănci — (pp. 27, 28) asupra cărora însuși autorul face rezerve. Asupra celor cîtorva mici erori de tipar (pp. 16 an 1886 în loc de 1886, 1874 în loc de 1875) nu se poate opri un spirit critic serios. Așteptăm­­ tipărirea literărei celei mari cu privire la relatiunile noas­tre economice cu Germania; acolo pe lîngă documente și tablouri sta­tistice coplete vom găsi revărsat întreg sufletul autorului de care ne ocupăm, și vom găsi explicația nă­dejdilor frumoase ce le nutrim sem­­nînd aceste aprecieri fugare. Const. StoHta ---------------popo-----------— Si fie o sinucidere? Aseară comisariatul circ. 30 a fost vestit că în parcul Carol I s’ar afla un cadavru. Un ofițer de po­liție s’a transportat la locul indi­cat și, într’a­devăr, a găsit în drep­tul Arenelor Romane, într’un cerc de brazi cadavrul unui individ ca de vre­o 31 de ani. După cercetări­le făcute în urmă pare a se stabili că mortul se numea Tănase Ior­­dăchesert, fost grădinar la cimiti­rul Șerban Vodă (Bella), dispărut de cîteva zile de acasă. Se crede că numitul s-ar fi otrăvit. Cada­vrul a fost transportat la Institu­tul medico-legal. Ancheta o con­tinuă comisarul Brumărescu.­­ T:­­ c. BIBLIOGRAFI! A apărut coala 9-a, anul al VI-lea din importantai și interesante pu­­­blicațiune: „Figuri Covumvorove din Romînia. Dicționar biografic ilustrat, de sub direcțiunea d-lui René C. Polysu, FOCȘANII intelectual și artistic O privire retrospectivă Pomeneamu într’o cronică trecu­tă despre ascendentul pe tărâmul intelectual și artistic ce Focșanii a știut să-și cîștige grație celor câte­va societăți culturale ce au luat ființă abia în ultimele vremi și mai cu seamă celor două biblio­teci publice, adevărate focare de cultură. Propunîndu ne a vorbi despre toate acestea, firește că în cadrul aci îngăduit, nu vom putea decât doar să­ spicuim aceea ce credem mai de seamă dîntr’o rodnică acti­vitate cum fu acea a ernei și a u­­nei bucăți a primăverei trecute. In prim­u­l rând cată să așezăm Ateneul popular,­ o asociație ce a fost creată din inițiativa unor oa­meni de bine în frunte cu D. D. N. N. Săveanu, Ștefan Graur, Papa­dat și alții cari se îngrijesc și de educația sufletească a maselor po­pulare. In bogatul și interesantul ciclu de conferințe ce a fost ținut mai în fiecare Dîihr înecă ziua, în sala teatrului Combbat Maior Pas­­tia s’au perindat la tribună vor­bitori buni, profesori cu rîvnă la carte, oameni politici și medici, ca a­u căutat prin cuvinte populare în formă ușoară să vulgarizeze ches­tiuni științifice și literare. Să notăm conferința d-lui N- N. Săveanu despre cel dîntîi filosof ce l’a avut romînimea, — despre Vasile Conta și opera sa filosofică, despre vestitele-i teorii acea a fa­talismului șî a ondulațiunei uni­versale, — pe conferențiarul foarte ascultat a știut s’o îmbrace într’o formă deși aleasă totuși,pe înțele­sul tuturora.­­ Apoi cele cite­va conferințe ale unui alt meșter al cuvântului, ace­le ale d-lui V. Haneș profesor de liceu, care vorbi rînd pe rînd des­pre cultul limbei și al literaturei române despre poetul Grigore Ale­­xandrescu. Eminescu și Hașdeu. Acesta a adus o notă de occidenta­lism din intelectualizatul ș­i rafi­natul Paris de unde a venit în lo­calitatea noastră. D. dr. Buteanu — un chirurg me­rituos — a ținut să recomande foc­șănenilor... marile familii ale mi­crobilor, vorbind despre lupta ce omenirea are a o duce în contra a­­cestor ființe, ce nu se­ văd cu o­­tichiul liber, de profilaxia boalelor și de noile descoperiri în aerotera­­pie. Au fost și cîte­va conferințe cu subiect politic în legătură cu răz­boirea Europeană, la cari au stră­lucit id­nii Ștefan Graur, N. D. Chirculescu și Rădulescu Rîmnic. Intre acestea a vorbit ei d. Th. Iordănescu , profesor de liceu, care cu migălositatea­­ cunoscută a dez­gropat și prezentat timpurile apu­se ale acoperirei cetăților Esercu­­lanum și Pompei, conferința ce a fost intitulată „Un oraș­ mort“. La fel cu Universitățile popula­re existente în orașele mari, câți­va profesori de liceu au pus și aci bazele în ăst an cu mijloace mo­deste, unei Universități populare îi« la care acei ce nu s’au putut în­deajuns adăpa la izvoarele științe­lor și literaturei universale își trag sucul dătător de emoțiile curate ale culturei și literaturei clasice. Au­ făcut aoi cursuri d-nîi pro­fesori de liceu: Iordănescu despre antichitatea greacă, romană, și a­­rabă. Chiar filosofia vulgarizată, Bondescu, un imbibat al culturei germane, în cîte­va cursuri min­u­­nate a vorbit despre poeții și scrii­torii germani în special a­cest cu atenție și încordare ascultat, diser tind asupra clasicilor Schiller, Goe­­t&e și de montu­mentala operă a a­­cestuia din urmă ,­Faust, iar d. Haneș, în aceiași frumoasă formă despre poeții romîni însistînd mai ales asupra scrierilor lui Odobescu. Bibliotecile publice au adus ser­vicii incomensurabile prin faptul că sunt puse la îndemâna fie­că­­ruia și ele dispun de un mare nu­măr de opere de valoare, proveni­te numai din donații particulare. Biblioteca pusă sub îngrijirea li­­gei culturale, își are sediul chiar în inima orașului, ea e vizitată de un m­are număr de cetitori. Aci, în timpul ernei au avut loc mai multe șezători liiterare-artist­ice, la cari s’au produs d-nii Lascarov, Haneș, Dumi­trescu ziarist, apoi­ d-ra Nicolau — o pianistă ce pri­­nuește cu îndemânare etapele cla­virului, d. Alexandrescu un violo­nist de seamă și alții. Vine apoi Biblioieca ,­Smolensk“ ce-șî are locul la școala donată de d. V. Seherev, această bibliotecă numără aproape 4000 de volume , cărți de literatură, științe de edu­cație și literatură dramatică în mai toate limbile moderne­­ — e­­xistența ei se datorește d-lui dr. Nacht care depune muncă sporni­că in adunarea de nouă cărți. Des­chidă în fiece Duminică după prîna biblioteca e vizitată de un mare număr de cititori. N’am vroi să trecem cu vederea, vorbind de aceste instituții și de una de modest și fără tunde și fan­fare, dăinuește de mai bine de 8­­ ani în orașul nostru și care aduce­­partea ei de contribuție în împrăș­tiirea culturei în popor. Este­­ vorba de Asociația A. T. I. E. R. o casă de editură ce a fost fondată în ur­mă cu 6 ani de către d. dr. Nacht, avocat B. Zossmer și inginer Bra­­umstein,­­ și a cărei menire este de a traduce în limba romînească­ opere de ale marilor scriitori e­­braiști. Această asociație a editat pînă în prezent, peste 12 volume, pe cari grație unei bune organiza­­ții în țară le-a plasat, în toate im­­giurile. La fel cu societățile de a­­cești fel din apus, A. T. I. E. R. are corespondenții săi onorifici la Iași pe d. dr. Fișier și dr. Rabino­­vici ; la Galați pe dr. Leon Gold­i I. Meyer ; la Botoșani pe St. Al­­recht; la Tecuci pe Herrn. Edel­stein ; la Ploești pe d. dr. Brezis ; la București pe d. M. Schweigw j la Bîrlad pe Ach. Finkelstein etc. Ca manifestări art­is­tice trebua să amintim sutți de cele 2 șezători literare, ce au adunat, în sala Tea­trului Pastia, un public alas, o vor­­ba de prima în care marea Suzane Daspres împreună cu soțul ei Lug­­ne Poe au adus cum­plul Franței însângerate , apoi șezătoarea lite­raților grupați în jurul revistei ieșene „Viața Românească”, la ca­re s’au produs Gala Gal­action, To­­pîrceanu și Codreanu — de curînd premiați de Academie — Beldicea­­nu, Rotică și doi scriitori putnenî d-na Zoe Papadat-Bengescu și un vechi și cântăreț — Mir­on­escu. Mai notăm în fugă extraordina­ra stagiune a teatrului comunal, la care au jucat, toate înjghebările artistice mai de seamă din țară, Compania Vo­icu­l­esc­u- B­u­­l­and­ra — cu celebrele piese „Idealul“, „Lu­minătorii“ și „Moartea civilă“ la care am avut prilejul să admirăm puternicile talente artistice ale protagoniștilor Companiei Mano­­lescu, Bulandra și d-na Sturdza, a­­poi trupa Teatrului Național din Craiova cu drama modernă „Sîn­­gele spală“ . Comp. lirică fostă Grigoriu cu „Polonia nu piere“, „Iri fine singur“, „Soțul ideal“ — am­­ mai admirat tiranul din unită , o stea a teatrelor pariziene pe com­patrioata noastră Marioara Ven­tura, trupa Carussy si ca înoheerfi a stagiune! trupa lui Victor Anto­­nescu cu Florica Fterescu și Ciu­cur ette pensionarii., pensionați al trupei Maximilian. L. Calm ---------------o­ooo —-----------­ .T Universitare Premiul Ildiei de la Facultatea de Litere și Filosof­ie din București a fost acordat anul acesta d-lui Const. T. Stoika pentru lucrare în manuscris: Traduceri romînești din poezia latină.- ;­­oricui și im­portanța lor. — 7­. Boria F­u,,­i și-a trecut magna cum laude ••­­an de doctor, în drept la FacidUi.Ua de Drept din Paris tratînd trei gr­e: L’action de l’assineur contre ]en tiers respon­sables de la realisation clu­risque. Juriul era compus din Marcé Plantel, Ballin și Picdelièvre. !---------------ocoo-----—

Next