Viitorul, octombrie 1915 (Anul 8, nr. 2744-2774)

1915-10-01 / nr. 2744

Declaraţiile fostului făcute presei ruseşti i­’iaistrv bulgar la Fetrograv Petrograd 29 Septembrie.—Fos­tul ministru al Bulgariei, d. Ma­­gearoff, înainte de a pleca în Jiul­­garia, a făcut declaraţiunile urmă­toare ziarelor. A declarat că consideră misiu­nea sa în Rusia complectamente neizbutită se vede înşelat în mo­dul cel mai josnic de­oare­ce guver­nul bulgar a violat in mod ruşinos toate conditiile cu cari Madjaroff consimţite să primească postul sau la Petrograd. Fiind amic fidel şi partizan al Rusiei, Madjar­off n’a încetat de a demvita orientarea po­litică a Bulgariei din vremea elin urmă. Prin urmre ruperea relaţiu­­nilor s’a făcut nu din cauza lui Magoroff ci în contra voinţei lui. Părăsind Rusia, îşi exprimă cea mai mare recunoştiinţă către d. Sa­sanoff şi ajutoarele lui şi către pre­sa rusă, care, inştiințînd pe Bul­garia că urmează o politică nefastă s’a achitat în mod conştiincios de datoria ei morală faţă de ţara libe­rată de către Rusia. Relaţiunile dintre d. Sasemoff şi Bulgaria consfituesc cea mai fru­moasă pagină a istoriei Bulgariei. Sosind în Bulgaria d. Magearoff va spune tot adevărul, singur în stare de a salva Bulgaria. Toată poetica mm şi toată viaţa mea sunt bonete pe principiul că Bulga­ri nu se va împotrivi nici o dată triplei înţelegeri. Opoziţiunea ară­tată de Bulgarie, Rusiei, care a li­berate şi a creatn, Angliei care­ a aji­nt-o să se unifice, Franţei care a contribuit puternic la programa­ţi independenţa ei, echivalează şi un păcat de moarte. Invit pe poli­tei civi­­i din Sofia să-mi arate un singur fapt care să probeze că Ger­mania, Austria şi Turcia au făcut vre­o cartă Bula ariei cel mai mic bine. Alianţe htreo-bulgară consti­­tue după mine o ruşine şi un opr­­­prhi nettort pentru ţara mea. în­ţelea prea bine că s’a voit a se uza de Ihdgori­m ca de un instrument orb, der nu'm­i pot închipui cum Bulgaria a consimţit să primească acest rol înjositor. ] Fiind în­totdeauna admirator ‘ al poporului rus, cunoşteam Ru­­■ sta înainte de şederea mea în ace­as­­­tă ţară din literatura ei. Acum văd cu ochii mei proprii că Rusia în reagă este unită ca în epoca răz­boiului dela 1812 in scopul unic de­­ a învinge pe inamic. Cred , prefe­rind că această victorie va fi dobîn­ditâ. Socotesc viitorul Bulgariei plin de un penibil necunoscut căci sunt acte pe cari a cu neputinţă să le comiţi fără a fuea de a te lăsa să fii veştejită de toată lumea. To­tuşi vreau să păstez credinţa că Rusia, care a creat Bulgaria, nu se va retrage pentru totdeauna de la poporul bulgar şi nu-i va im­puta greşelile şi crimele cari au făcut să devieze Bulgaria din dru­mul ei istoric corni­sind un grav păcat și pornind cele mai bune spe­rențe ale națiuneî.­­Westniki. lime * Un consiliu «­e miniştrii s’a ţinut eri după amiază la orele 5. Miniştrii s’au întrunit la dr. Em. Costnescu, ministru de finanţe, care e încă suferind. * Familia Regală a sărbătorit ori aniversarea naş­terei A. S. R. Prin­cipesei Elisabeta. Graţioasa Principesă, născută la 29 Septembrie 1991 a împlinit virata de 21 arti. D. Ion­­. C. Brătanu, preşedintele consiliului de miniştri, a prezentat cu acest prilej M. S. Regelui și M. S. Reginei faliei târî in numele aut­remural. * Știrea dată de unele ziare că, cursele vapoarelor serviciului na­vigați unei fluviale române a fost întreruptă, nu este exactă. Vapoare­l noastre, circulă în mod regulat între toate localită­ţile situate pe marginea Dunărei in teritoriu românesc. Agenţia Remind a p trunite urmă­toarea rafocmatie: Ziarul „Epoee” amintind ştirea că Cernăuţii au fost luaţi de ruşi. Locuţiunea i­ererială şi regală a Au­str­o-Ungariei constată că aceas­tă ştire este falsă. (Com­. de Legat- Austro-U­ng­ariei). „ Vineri d. a. se vor întruni co­mitetele de lectură şi de adminis­traţie, de pe lingă teatrul naţional din Bucureşti, spre a hotărî împre­ună asupra împărţirea fondului de 2768 lei autorilor noştri dramatici. * Zilele acestea ministerul de fi­nanţe va d­a publici­tatei o impor­tantă mişcare făcută atît printre administratorii financiari cît şi printre funcţionarii din serviciile exterioare. •ATTIC fenomen dublu siflemen la piano repurtează la ALlîAM­­BEA cel mal strălucit succes. * D. colonel V. Parféul, membru în comiteWd. »©CM*teței „Ofițerilor ne comunică că această soc. repre­zentată prin Comitetul ei central cu ocazia sărbătoarei doranep'i de la 28 Septembrie, plin da spiritul idragosteî de Ţară şi de entuziasm patriotic au dat următo­area tele­gramă de felicitare: filateetăţi Sale Regelui Ferdinand, Societatea Ofiţerilor Veterani Virtutea Militară, cu ocazia gtsi­­▼ersăreî suire! Maiestăţii Voastre pe Tronul României, depune res­pectuoasei­ sale felicitări, ţurînd : Să trăit! mulţi ani fericiţi. Să tră- ÎAOeă Mitreeteea Sa Regina Maria *s întreaga Birui*­ie. Preş*. Mirt­al* SocietStei, General de divizie P. Gigîrtu * Un ziar de dimineaţă a anunţat că pontonul romînr.rc de la Vidin a fost ridicat la Calafat, pretinzi r,d că prefectul bulgar din Vidin şi-a exprimat mirarea sa asupra acestei măsuri. Această ştire este fără îndoială er­o­vată. Pontonul romînesc a fost ridicat de la Vidin pentru faptul foarte simplu că cursele vapoa­relor romîneşti între Calafat şi Vidin au fost întrerupte de mult. In fiecare an de altfel pontonul ro­mânesc este ridicat cînd navigația este întreruptă. * A .S. R. Principele de Hohen­lohe a părăsit Capitala dii dimi­neața cu trenul de Predeal. * R. Ton I. C. Brătianu, prim mi­nistru și ministru de iszboiu, a pri­mit cri pe d. Marincovici, ministrul Serbiei la București. * REYNOLS improvizează în a­­plauzele generale la ALHAMBRA. •— ® — * D. Victor Antonescu ministru de justiţie a lucrat ori cu M. S. Regala.­­-----­’* In urma unui raport al d-luî dr. Lucian Skupiewski ajutor de primar,­­ probabil că ministerul m­etrao­rmei publica va prelungi închiderea şcolilor din Capitală pi­să la 15 Octombrie viitor. * Sîmbătă 3 Octombrie curent va avea loc între membrii sălei de ar­ma H­­iPipart, concursuri cu spada Si pistolul. Probele cu spada se vor face cu virf de oprire, iar cele cu pistolul cu greaate Gobet asupra siluetelor. * D. inginer ordinar cl. II Conrad Caimer, şef de regiune minieră cl. I a fost numit profesor la şcoala de maeştri sondori din Cîmpina, iar d. inginer ordinar Eugen A. Har­ting, actual profesor, care trece ca şef de regiune minieră cl. L Citiţi îa „ROMÂNUL“ «*re »,pare azî la ora 4 p. m. DURATA RĂZBOIULUI (O problemă uitată); SPECIALELE DE NOAPTE (».Vel mincinoase boer prea mare Preţ adevărul te juri că n’are?“)­­APARATORII IfiTERESELOR STREINE (Şi în materie economi­că, se constată că sunt oameni şi zîsre în slujba intereselor prod­v­­ntee celor romîneştî); ARMATA SARBA; SITUAȚIA precum și ultimele telegrame oficiate.­­ ■ oro—­ ■oo- Atitedh­fl MmM - 1LA wurkitie ganerala* Isia bungar Jskow — Sofia, 27 Sept. — Ganeralul Jekov primind pe reprezentanţii ziarelor austriac©, ungare, germane şi ame­ricane, a declarat: „ Bulgaria au vocato războiul; noi am mobilizat atunci cînd Ser­bia în loc de a libera Macedonia, şi-a concentrat trupele pe graniţa bulgarâ. Ints4e«vrea, în loc da a sfii pe sârbi să cedeze, a adresat Bul­garieî un uîtim­&just, cerîad rapc­­*•*» lanediată cu puterile centrale, cea ce ar echivala cu o sinucidere peatru noi. Împătrita înţelegere a secţuit prin a provoc­a turburări înăuntrul Bulgărită. Bulgaria s’a ateaifi *~s»i apăra dreptul ei de neu­tralitate. întreg poporul se uneşte : împrejurul guvernului. In ce pri-­i veţi« putinţa unor acţiuni ale En­­­­teltei în mările Egee şî Neagră, I d. Jecofî a declarat că acestea­­ sunt acţiuni dificile cari ar fi nu­mai destinate a face o impresiune morală şi se îndoeşte că aceste ac­ţiuni ar putea influenţa cercurile militare. Fe frorinî de Veit Eșecul atacurilor germana dela Loss —o— GERMArtll PIERD 7 PAnA LA 8 Mii OAMENI Paris 28 Sept. — Comunicatul dia 11(10). — Nu s’a semnalat pes­te noapte de cit o bombardare des­­tul de Intensă de artilerie a inami­cului la Nord de Searpe și în Cham­pagna p» frontul nostru dinapoi din regiuea Son ai­n. infsrnmţiunî noul confirmă că violentele atacuri lansate de ger­mani în zilele din urmă contra tron­­­urilor estgiez© şi francele din faţa Luesului şi mai la nord s’au săvîrşit cu un grav şi costisitor aşec. Asaltul principal a fost dat cu un efectiv de 3-4 divizii cari au fost cu totul respins® şi risipite. Numărul morţilor lăsaţi de inamic pe terenul din faţa liniilor aliaţi­lor este evaluat la 7­8090 de oa­meni. (Havas). Soir secrese franceze Paris 29 Sept. — (prin telegrafia fără fir). — Francezii au progresat foarte sensibil în pădurea de la est de drumul de la Seuchoz-Augres, în valea Souefeez şi la est de micul fort dîn pădurea Givenchy; ei au cîştigat de asemeni teren Ungă La Zolle. Vre­ o sută de prizonieri apar­ţinînd corpurilor de gardă au ră­mas în raîinile Francezilor. In Champagne Francezii au fă­cut noul progrese la nord est die Tahure şi au luat printr’un vigu­ros atac totalitatea unei lucrări germane la sud est de sat. Pe flancul şanţului de la Goutte, francezii au făcut Opt sute de pri­zonieri, dintre cari doi ofiţeri. Tu­b­­urile franceze au contra combătut eficace tunurile germane cari bom­bardau violent senile posiţiunî. Ac­ţiune reciprocă de artilerie cu deo­sebire intensă la Eparges, în pădu­rea Le Prétre, la nord de Reglon, în Lorena şi în Vosgî la sud do Steinbach şî în împrejurimile loca­lităţii Thann Atacuri francess respinsa Berlin 28 Septembrie. — In re­giunea Souchez-Neu­ville și în Champagne la nord-est de Le Mes­­nil atacuri inamice cu granate de hrînă au fost respinse. Aviatorii noștri de luptă au doborît cri 4 a­­vhmne inamice. Un aeroplan englez a căzut la est de Poperinghe. La nord-est de Lille locotenentul Iramelmann a co­borit astfel în scurt timp 4 avioane inamice. In Champagne lîngă Som­me Py și pe înălțimile Mensel la vest de Hattenchâtel a mai fost coborît cîte un biplan francez de luptă în lupta aeriană. Noi am pierdut un aeroplan de observație la sud de Bois le Pretre. lep»!­ficatrn regele Cărei la Şofia Sofia, 28 Sept. — La eşirea de la requiemul semnalat, ministrul Roj­­j­mîr­iei Derussi a exprimat mulţu­miri d-lui Radoslavoff pentru de­geata atenţiune a guvernului bul­gar, care a spus că nu va lipsi de a «ocercita un efect bine-fâcător atît asupra guvernului cît şi asupra o­­piniunei publice din România, A­­genția Bulgară). --------------­ Consimt d­ r zb­o’a e! Q ede lei la Londra PENTRU O UNIFICARE A ACŢIUNEI Roma, 28 Sept. — Ziarul „Tribu­na“ primeşte din Londra ştirea că înţelegerea a ţinut un Consiliu de războiu la Londra pentru a concre­tiza planul complect de acţiune în Franţa. Ziarul ,Idea Nazionale“ în această privinţă primeşte din Berna ştirea că este vorba de a complecta şi lărgi planul ce se hotărîse, stabilind pentru luptele în Balcani în contin­gent de vre-o 500.000 oameni precum şi de a lărgi acţiunea flotei engleze. Se crede că Înţelegerea va des­vol­ta o acţiune în stil mare în Balcani. (A. T I.) -----n »* —---­CONSFĂTUIRILE D LUI SALANDEA Roma 29 Sept. — D. Sa­mdra după o lungă conferință cu ba­ronul Sidney-Sonnino, Miniistrul afacerilor drăine, cu Ministrul de războiu și cu cel de marină, a plecat astăzi Ia cartierul general, pentru a conferi cu Regele Victor Emanuel. (A. T. 1). QUADRUPLICEA FATA DE O ACTIUNE A BULGARIEI Roma, 28 Sept.. — Ziarul „Corrir­re della Sera“ zice că pentru cazul cînd Bu­l­garia va ataca Serbia, Quadru­­plcea ar face bine să taie legătura între Sofia și Constantino­pol. Este posibil, scrie numitul ziar, ca atacul bulgarilor să pricinuias­că intrarea în acţiune a Greciei în contra Bulgariei. Ori­cum, înţelegerea trebue să a­­jute pe Serbia la o victorie, impu­­nîndu-se în Balcani la cei ce ne sunt duşmani şi forţînd hotărîrea amicilor. (A. T. I.) Trupele austri-gume­n fi RAUSIT SA TREA­CA PE MALUL DREPT AL STIRULUI Petrograd 29 Septembrie. — La sud de Pripiat, detaşamentele noas­tre au ocupat satul Borejnaia Vo­­lia în regiunea satului Pojug, lin­gă Novoselka pe Styr în sus de Clartomisk, inimicul a reusit să treacă pe malul drept al Stirului. In regiunea Golonie-Milasef, la sudest de Kolky, lupta continuă. έn contraatac inamic în regiunea satului Garaimoka, la swdest de Co­­lonie-Milasef a fost respins. In Bucovina și pe Bucea«­ ini­micul, care a atacat trupele noa­stre a fost la rîndul luî atacat de cavaleria noastră. Aceasta, lucuind ca o avalanșă a constrîns pe inamic să fugă și a făcut prizonieri 150 oameni. femitfita pașapoartelor ministratei Bu­pri?i la Paris Paris, 25 Sept. — Guvernul fran­cez a înapoiat astăzi pnsportul mi­nistrului Bulgariei la Paris. (Ha­vas). LUPTELE DIN JURUL DWINSKULUI AVIATORII BfRHSfil AU B­­UBMIDAT CETATEA Petrograd 29 Septembrie. — Pe frontul occidental al regiune! de la sudvest de Friedrichstadt, aeropla­nele Beastre de tip Ilia Nurmetz au aruncat asupra satelor Walhof și Tauerkaîm pînă la 75 bombe, s’a constatat că loviturile au fost foar­te reușite. In regîunea Dvînsk, ziua trecu­tă, trupele noastre au dat în mai multe locuri o luptă crîncenă con­tra trupelor germane cari au tre­cut în mai multe rînduri la ofensi­vă. In regiunea de la nordvest de Dvinsk un nou atee al satului Gar­­bunovka a gonit pe Germani cari au fugit. In regiunea de la sudvest de Drînsk, Germanii au fost scoși din tranşee între Lautzeshef și Sir­­inski. Urmărindu-i am ocupat o li­nie de la extremitatea sud-est a la­cului Medmuskoe pînă la Lautzes­­seî. Pe linia lacurilor Demmen- Drisviaty, «te la prînz­uri pînă noap­tea a durat o luptă de artilerie. Aviatorii germani au bombardat Dvinskul și gările căei ferate veci­ne. Elementele cavaleriei noastre au ocupat Usiie, pe țărmul occiden­tal al lacului Boguinsk. Am oprit pe Ioc o încercare a înarab­ului de a înainta de la Linveca pe Nieme­­nul superior la sudest de Dielatici. In regiunea de pe ambele părţi ale căei ferate Kovel-Sarny s’au produs mai multe ciocniri cu ina­micul care înnainta spre Styr. In multe cazuri artileria noastră a pu­tut să desfășure un foc omoritor con­tra trupelor inamice. Lupta cance­­nic din regiunea satului Semkî, pe stingă Styrului, în jos de orăşelul I Kolki s’a sfîrşit ori spre seară prin ocuparea de trupele noastre a unei a treia lînie de tranşee inamice. La sudest de orăşelul Koîki tru­pele noastre cu concursul artileriei au ocupat extremitatea orientală a satului Cerniş, satul Selişnîe, şi li­mita naturală de la Prohody în­­cercînd perderî neînsemnate. In re­giunea satului Mohaniţi şi Sîlva, la vest de Derasne, am respins 8 contra atacuri inamice. I Berlin. 28 Septembrie. — Arme­tele general feldmareşalului Hin-' denburg : Atacurile ruse în faţa Dwinsk-ului şi la nordest de Widsy au fost respinse. Un avion inamic a fost coborît la vest de Smorgen i Armatele general fsldnmreşaîu­­luî Prinţ Leopold de Bavaria : Un slab atac al inamicului la est de Baranovici a fost respins cu uşu- I rinţă. |­­ Armatele generalului von Lin­­sîngen . In luptele de cavalerie în­­ regiunea Kuehocka-Wola inamicul a fost alungat dincolo d­e sectorul Besaiminnaja și Wiesiolucha, lup­tele Ungă Jesleroy nu s’au termi-­­ nat încă. La nord de Bielskaja-Wo­ ’ la a inamicul a fost isgonit. I Armatele generalului von­­Both-1 mer: Atacurile puternice ale Ina­micului au fost din nou respinse. Trupele germane au ocupat înăl­țimea la sud de Hladki pe Sereth, 15 km. la nordvest de Tarnopol, respingînd trei atacuri ruse din­spre satul Hladki. Aliaţ­i a faarca conti­riptiaSatanin Viena, 28 Sept.­­• După comuni­­caţiunile autentice din Salonic ale corespondenţei sud-slave, patru tran­sporturi: Australia, Britania, Me­dia şi Djewad au sosit la 5 Octom­brie, la orele 8 dimineaţa în portul Salonic unde au debarcat 800 de sol­dali francezi. Trupele debarcate pro­veneau dela Seddulbahr. In aceiaşi zi a sosit un crucişător englez care a debarcat vre-o mie de englezi. A doua zi au fost debarcaţi 5000 de francezi, 5000 de algerieni şî maro­cani, tot din trupele dela Dar­danele cum şî 2000 de englezi. In total cam 21.000 de oameni cari formează di­viziunea Baillund, comandată de ge­neralul cu același nume. In afară de aceste trupe n’a mai fost debar­cat nici un soldat. La 9 Octombrie a sosit ordinul ca brigada să plece în Serbia, dar în ultimul moment a sosit un contra­­ordin. Englezii au încercat să ocupe Karaburnu, dar au fost împedicaţi de grecă. Pare exclus ca chiar în cîte­va săptămîni să poată fi de­barcaţi mai mult de 40.000 ori 50.000 oameni anglo-francezi. Din ce în ce mai mult se relevează că intenţiu­­nea nu era­ alta decât a lăsa pe Ore­da să se jertfească pentru înţele­gerea. (Corr. Bureau). -----o o----­ , Trupe franceze în Serbia ' Roma 28 Sept. — Se aflS ,1 In Pa­­ris că un contingent de trupe fran­ceze de ajutor a sosit în Serbia fiind primite ca un entusîasm de ned«escris de către populajiunea locală. Aceste trupe erau însoţite de artilerie şî muniţiunî abunden­te. (A. T. I.). ■o’SL.'rxiMBEi-i­ai ssnrxstx DscSaratHis din ’Camera greacă — inSUTRALTATEA AR­MATĂ A GRECIEI — Atena 28 Sept. — Camera. — D. Zsirnis a spus: Guvernul prezen­­tîndu-se în faţa Camerei, îndată după formaţiunea lui, crede de a sa datorie să declare, după o car­­j cetare minuţioasă a situaţiuniî in- t ternaţionale care este pentru mo­ment peste măsură de complicată, că politica sa se sprijină pe ace­leaşi baze de politica Greciei urma­tă de la începutul războiului euro­pean. Spre a asigura mai bine vn­ii­tatea no­astră în prezent va fi ar­mată. Atitudinea noastră în viitor teresele vitale ale naţiunii, neu­tra­se va adapta cu evenimentele a că­ror defăşurare va fi urmărită cu atenţiune profundă de guvern. Gu­vernul este convins da sprijinul reprezentanţilor poporului elen­e în aceste ceasuri critice. D. Venizelos a urmat la tribună. Amănunte urmează. (Agenţia grea­că). DECLARAŢIII/E B-LUI VENI­­ZELOS D. VENIZELOS, şeful opoziţiei ia cuvîntul spre a insista asupra riscurilor cari ar decurge pentru Camera a aprobat. îl ftf! imm I [S.dft îs ■‘“te i I . I urnim msrmrt DELâ STRYPA s au terminat însă ca şi rele din zilele precedente cu un insucces deplin. In spaţiul dintre Zeleznica şi Şti­lul inferior,, inimicul a fost res­pins spre nord-est. Pe frontul d© sud-vest eri de asemenea lupte în­semnate n’au fost. &vsi elfi 1 grssina I W-a iaasstaaaaegaaBHEanMa* ST?PI sf s fispts­îe dim Dard«iac!© 5 aHstaor 10 Salossfcs Tratatul g8PaianobuIgssro*tuî*,!.-tB apel al femeilor bulgare.-Transferări șl âaa ^if âs»!, ®i© Lupile aestro-italiene — ATACURI AUSTRIACE PE CARSO ŞI LA IZONZO — Borna, 26 Septembrie. — In cîte­­va puncte ale frontului a avut loc o acţiune de artilerie. In câteva puncte duşmanul a aruncat obuze asfixiante. In Corni­­a şi valea Fel­ia am respins numeroase patrule inimice făcând prizonieri. Pe Car­so, d­upă amiază din 7 octombrie, după o violenţă şi intensă bombar­data inimicul a încercat cu nume­roase forţe să atace în direcţia Selz dar a fost oprit şi gonit cu per­dere de tirul nostru fără a­ izbuti să se apropie de tranşeele noastre.­­O escadrilă a noastră de 14 avi­oane a bombardat ieri sediul unui înalt comandament austriac la Cos­tanjevine şi la gările inimice la Op­­pncozaseva precum şi gara Nadre­­s­ia. Cu tot focul tunurilor specia­le ale duşmanului avioanele Kocs­k­a s’au învaporat cu bine în rân­durile voastre. Un avion austriac, a aruncat să­geţi asupra la­gărilor noastre şi o bornă la Cormons dar fără a pri­­cinui pagubă. (Ştefani)­ Viena. 28 Sept. — Atacul ItaUeni­­■ lor contra poziţiunei MrzBvrh a fost respins de focul artileriei noas­tre ÎTALTENTT ÎNAINTEAZĂ CĂTRE ROVERET Roma. 28 Sept — Pe frontul ita­lian continuă înaintarea către Ro­­vereto, trecând peste greutăţi enor­me, tot aşa pe planurile Piezzo-uluî şi pe Corso, (A. T. I.) i -----o o----­ lac Halb în zonajd'ge-lui Coltano 29 Sept. — (Prin telegra­­fia fără fir). — In zona Adige-lui i se înregistrează un viu atac dat de detaşamentele noastre contra pozi­ţiei f­il­or Inimice răpind reţelele de fer, distrugînd unele lucrări de a­­părare şi respingînd grupele «ie trupe adversare. Am făcut mai­­ mulţi prizonieri printre cari şi un ofiţer. La rîndul său inamicul, în noaptea de 10 a atacat poliţiuntea noastră de la Monte Maronia dar a fost respins cu mari pierderi. In Carso se semnalează miei progrese făcute de trupele noastre în special în apropiere de pădurea numită Ferro di Cavallo. Cadorna. • Roma 28 Sept. — Inimicul a ară- Itat o mare activitate în lucrările­­ de apărare are căci forate cari au suferit mari stricăciuni din cauza focului eficace al artileriei noastre și atacurilor noastre. Pe frontul îsonzo la 9­:9 și în noaptea următoare după o intensă pregătire cu artilerie şî aruncarea de bombe cu mina, forţe inamice destul de numeroase au încercat atacuri contra pozanurilor noastre de pe dreapta amu Slatenîk în ba­zinul Plezzo, ne MrzU în zona Mon­te Nero, la Delje, în srežonul Tol­­mino-Plava şi Zngera-Izk­­op mijlo­ciu. Pretutindeni Inimicul a fost respins cu perderî grele lăsînd în mîinîle noastre mai mulţi prizo­nieri. (Ştefani). PE FRONTUL CAUCAZULUI Petrograd 29 Septembrie. — Pe frontul Caucazuluî în regiunea Oş­­kan, la confluenţa nurilor Cioroc şi Olt. Turcii au trecut la ofensivă dar au fost respinși. In restul from­­ului mmîo însemnat. (Westnik). SIVA austro-germană in Serbia BoSTOO-GERMANII CUCERESC- PQZl- TIUN!­U4 SUD DE BELGRAD­­ — SÂRBII ReSPîHO ATACURILE DUŞMANULUI LAmGA ^OJAREVATZ Şl ZĂDĂRNICESC IfiCâte CAREA LUI DE A OCUPA ORAŞUL Şi CETATEA SMEDEREVO Berlin 28 Septembrie. — Pe Dri­ dela sud-est şi nu s’au desfăşurat noui lupte. Pre frontul între Sabae şi Grădiş­te trecerea pe Dunăre s’a terminat. La sud de Belgrad au cucerit în­­nălţimile între Zarkowo şi Miri­­jewo. Mai la est atacul este în curs. Po­­zîţiunea sşa zisă Anatema la coti­tura Dunărei lîngă Ramnwa au loc lupte parţial© de artilerie. Trupele germane au capturat pî­­nă acum 14 ofiţeri,­­1542 soldaţi, 17 tunuri, dintre var! două de calibru mare, şi 5 mitraliere. Niş 28 Sept. — Situationen pe teatrul războiului în c'ursuî zîleî naţiunea greacă din aplicarea po-' noaptea de 19 spre liticei d-lul Zairois. S’ar putea con- Bem­iul Dunării, la Sud de­cepe o astfel de politică dacă ea ar implica pentru zece ani integrita­­tea teritoriului nostru şi compensa­­ţiuni proporţionate. Răm, sitnaţiun© fără schimbare. La Nord de Pojarsvaiz, inamicul­­ a încercat de două ori a pune mîna­­ pe poziţiunile noastre în timpul nop­­­ţii Am respins aceste două atacuri cauzînd mari perde­ri inamicului. Pe pozitiunile noastre «ie la Sme­­dorevo, inaîjifca­ a luat printr’un atac de noapte satul Lipa, dar noi prejudiciatul am reluat îndată acest sat con­­strîngînd pe inamic a se retrage si făcîndu-1 sa sufere perderî sim­țitoare, inamicul a făcut două în­D. TCHONCALOS, deputat inde­pendent, roagă guvernul să declare Camerei dacă există un tratat se­cret germano-bulgar intereselor edenice. D. ZAIMIS a răspuns negativ. ]). GUNARIS, ministrul de inter­ne a invitat pe d. l­enizelos să dis­cute politica care îi convine să p­­­reaţa şi oraşul Stuedersvo. Aceste orr cari peste noapte de a lua forţa­ Spre Belgrad, inamicul a atacat ‘ rusesc .„Belgrad misîooa. u „ I din marginile oraşului şi a bombar I« momentul cînd vaporul rom? D. ZAIMIS roagă Camera sa a­ poslţtisnile noastre în cursul ncsc „Petru iîareş“ vroia să plece mine de&baterU© pentru Lunea viitoare, în treg ei zile de iG(iO). Trupele noastre s’&a retras cu 1 ori 2 kilo­metri, artileria noastră neputînd trage asupra inamicului şi pentru ca să nu poată atinge oraşul, tru­pele noastre n’au fost jenate în a­­ceastă m­îșcare. Noaptea a trecut fără luptă. • Pe frontei Savei inamicul a des­chis un puternic foc de artilerie c:: piese de calibru mare asupra, pozîțiundlor noastre. Trupele noas-1 a s’au menținut pe pozifiuni la­ Viena 28 Sept. — Oficial. — Ac­tivita­tea atacului rusesc a slăbit i­eri considerabil pe întregul nostru |jcr front dcTnord-est. Inimicul a între-] Kij|mic important pa restul fron­­prins numai contra liniilor noastre i (Binroul Presei), de pe Strypa cîteva înaintări­ — sudvestul orașului Trupele noastre au luat cu asalt muntele Verde și VellAvracar. In sectorul Semendria-Pojarevăţ diviziile aliaţilor noştri au cîştigat din nou considerabil t­ren Cu prilejul cucerirei Belgradului 9 tunuri de marină, 26 tunuri de câmp, un protector şi numeroase puşti precum şi alt material de răz­boiţi au căzut în mâinile trupelor austro-ungare. 10 ofiţeri s­îrbi şi pes­te 600 oameni au fost făcuţi prizo­nieri. Perderile adversarului au fost foarte sângeroase. Flotila dunăreană a pescuit nu­meroase mine fluviale şi mine de mare ruseşti. (K. B.)­­ Se anunţă de asemenea­ că Bul­garii au atecat pe Strid la Bud de ,Niş, spre a le ’tăia comunicaţia cu­­ Salonicul. Viena, 28 Sept. — Pe teatrul de1 O, altă telegramă «Un sorgiet« sud-est, in Macva şi lîngă Obrem­ care merită toată încrederea anun­­v&, nimic înseminat nu s’a produs, ţă că mai multe aeroplane bulgare Forţele austro-ungare şi germane au sburat cri dimineaţă deasupra înaintează dincolo de Belgrad go- oraşului Niş, fără înaâ a arunca wind pe Sârbi din­­tinăritur­e lor vre-o bombă. ©Sfiit!Bu­d­ - § «cS­mÎS în L'indépendance ucu­Citim mâine“. Telegramele sosite în Capitală din diferite porturi dunărene anunţ că între Bulgari şi Sîrbi au înc­­put ostilităţile, iată cîteva amă înalte în această privinţă. Marţi dimineaţă, pe la ora 4 Bulgarii au început a bombarde cu o violență. Între Cobijnitza și Zaitchiar, un tren sîrbesc plecat de urmeze. Dacă politica guvernului­­ două alseuri au fost respinse, per- Prahovo’spre Zaitchiar cu mnn este aprobata ministri vor ramme , derile in am leului sum urcate. .­­iuni aduse din Rusia cu vaporii -*11 COtfiO R U? tr V'« .13 * ‘ la posturile lor, dacă nu ei vor de­cri la ora 10 dimineaţa, din T Severin spre Prahova cu 250 rezer­vişti greci cari se întorceau în os­trie, comandantul acestui vas a fost avizat de un agent sârb, car venea în grabă cu o barcă din Os­deva, că Bulgarii au început ost­­iităţiie în valea Tîmpean­n. în urma acestei ştiri, rezerviştii­ greci au fost debarcaţi iar vaporul român şi-a întrerupt cursa

Next