Viitorul, noiembrie 1915 (Anul 8, nr. 2775-2804)

1915-11-01 / nr. 2775

lg' A'W­%iw* fi Atitudinea Greciei — UN ARTICOL AL ZIA­RULUI „CORIERE DE LA SERRA“ Roma, 29 Ogf. — „Corriere dettă Sera“ scrie că nu se știe, dacă Gn cia e pe cale de a înfige și ea ptam naiul, așa cum a făcut Bulgaria. Pentru a se înlătura însă ori ce­­ posibilitate primejdioasă — spune­­ ziarul — Quadrupla trebue să ia­­ toate măsurile cuvenite.­­ De­sigur, ameninţarea flotei­­ franco-engleze în apropierea ape­lor Greciei şi sporirea continuă a forţelor debarcate la Salonic, iar debarcarea de trupe in Albania ar produce la Atena efecte salutare. Gercia trebue să simtă că forţele aliaţilor de pe mare şi uscat sunt gata să lucreze viguros. Pentru a prrintîmpina o mişcare a Greciei defavorabilă Quadruplei, Grecia trebue silită să-şi lămurească în grabă atitudinea, mobilizarea aî, care avea de scop atacarea Bulga­riei, devine cum o ameninţare îm­potriva aliaţilor, înţelegerea este stăpînă în Mediterană; are mij­loace cu care să-şi­­garanteze acea­stă stăpînire şi a neglija întrebu­inţarea lor ar fi o gravă greşeală. (A. T. I.) aniversarei )I. S. regelui italiei Fonia., 29 Octombrie. ■— Ani­versarea naştereî Regelui s’a ser­bat cu mare însufleţire în toată­­ tar­a şi în coloniile sale. In Italia chiar şi în oraşele în care socialiştii erau pini acuma majoritatea, ziua naşterii regelui a fost prilejul unei unanime săr­bătoriri. In Tripolitania, genera­lul Ameglio a trecut în revistă trupele, după care a avut loc o re­cepția la Konak unde au vorbit Assuna Paşa și Farad-Bey. Muf­tiul a făcut o rugăciune pentru ich­inda Italiei. Tonic oraşele din Italia şi co­lonii au fost iluminate. (A. T. I.) •----0X0----­ erilor de poliţie • Se ştie că înaintarea ofiţerilor de poliţie se făcea piuă azi numai ',pe baza aprecierilor personale ale­­Prefectului Poliţiei, aprecieri in­fluenţate de cele mai multe ori de­­intervenţii aile diferiţilor protec- j­atorî ai ofiţerilor candidaţi la în­­înaintare. .­­ Spre a pune capăt acestui sistem, dăunător serviciului poliţienesc, şi care mai implică adesea o nedrep­­tătăţire patentă a funcţionarilor me­rituoşi, d. G. Corbescu, prefectul poliţii Capitalei, a l­uat o Deriziune­­prin care se institue concursul pen­­­tru înaintările ofiţerilor de poliţie. Iată textul acestei Deriziuni ca­re introduce un regim de mai mare dreptate în această importan­tă ramură administrativă. Avînd în vedere cu înaintările 'în grad ale ofiţerilor de Poliţie •'din Poliţia Capitalei, în cazuri de bivacanţe, dau făcut pînă în prezent ,în baza apreciereî directe şi per­sonale a Prefectului; Considerînd că o asemenea apre­­ciere, pentru a fi cit mai luminată şi nepărtinitoare, trebue bazată­­pe toate elementele de judecată ce pot învedera meritele şi însu­şirile candidaţilor. Considerînd că în primul rînd al însuşirilor personale, capacita­tea profesională ţine un loc de seam­ană, a cărei dovadă însă nu reese totdeauna din simplul contact al serviciului, pe de o parte din cau­sa numărului mare al funcţiona­rilor, iar pe de alta din acea a Scurtei perioade al funcţiunei pre­­f­ect­orale. Considerînd că în asemenea con­făiţiuni, alegerea bazată — pe lîn- Igă alte elemente de apreciere — jpe un concurs între camdidaţi la­­acelaş grad, asupra materiilor că­tre fac obiectul atribuţiunilor func­­ţiuneî, este un mijloc mai nemerit i de a garanta în mod permanent atît interesul superior al institu­­lîţiuneî de care depind, funcţionarii a­ît şi drepturile lor legitime la re­cunoaşterea şi răsplătirea munceî­­şi capacităţeî lor. Considerînd însă că o astfel de f­ormă — îngrădite de anume con­­diţiunî statutare — mai este me­­imită să înlăture —, intervenţiunea­­şi favoritismul, mijloace folosite l şi cel mai des în dauna însuşirilor­­de caracter şi demnitate, şi preju­dicial­­ile cină izbutesc atît insti­­tuţiunea cit şi interesele lor bine înţelese ale funcţionarilor.' In ceea ce priveşte condiţiunile statutare; Avînd în vedere că pentru pre­darea probelor concursului este necesar a se da candidaţilor te­meinice garanţii de nepărtinire şi de capacitate; Considerînd că ambele aceste deziderate pot fi îndeplinite prin instituirea unei Comisiunî de e­­xaminare şi judecată a candidaţi­lor, compusă în afară de şeful in­­stituţiunei de către Inspectori şi Comisari aleşi prin vot secret de către însuşi ofiţerii poliţiei Capi­talei. Pentru aceste motive decidem: 1. Ori­ce vacanţă în corpul ofi­ţerilor de Poliţie ai Capitalei se împlineşte la concurs între cei de acelaşi grad. 2. Data concursului este adusă la cunoştinţa celor interesaţi prin circulară, la declararea vacanţei. 3. Candidaţii doritori a se pre­zenta vor comunica aceasta în scris Prefecturei pînă cel mai tîr­­ziu în ajunul zilei cînd este fixat concursul, ora 6 p. m. Subiectul care fac obiectul con­­cursului sunt alese de prefect . 5. Candidaţii au trei ore pentru proba scrisă. 6. Examinarea probelor candida­ţilor­­fi clasarea lor se face de către o comisiune compusă din prefect, ca preşedinte şi din doi inspectori şi doi comisari aleşi, cîteşi palm de către toţi ofiţerii de poliţie ai Capitalei,­ prin scrutin secret. 7. Comisiunea este aleasă pe ter­men de un an şi hotărăşte asupra probelor candidaţilor, la toate va­canţele ivite în cursul acelui an. 8. Comisiunea cotează valoarea probelor prin note de la 0 la 20, pentru fiecare cestiune pusă. 9. In caz de paritate de note sau de apreciere între doi sau mai mulţi candidaţi, comisiunea hotă­răşte după ţinerea unui examen o­­ral, avînd în vedere şi statele de serviciu ale candidaţilor. 10. Şeful biroului diviziei perso­nalului îndeplineşte atribuţiunile de secretar al comisiunei. 11. Candidaţii streini corpului, nu vor putea, fi preferaţi la vacan­ţă, de­cît dacă au titlul de licen­ţiat în drept. Dată azi la 18 Octombrie 1915. Prefect, Corbescu. pop »sara ULTIMA Progresele francezilor »18:18 J . Londra Karnaroen (Prin telegra­fia fără fir), 29 Octombrie.— Co­municatul oficial francez spune ca forţele britanice au fost acum întă­­rite cu o nouă diviziune ocupînd în ai departe regiunea din sus de Doiran, întinzîndu-se în direcţiu­nea Struniitei unde au fost semna­late încăerări între patrule brita­nice şi bulgare. Atacurile bulgari­lor contra localităţi Krivoiak do­vedeşte tulburarea pricinuită bul­garilor prin progresul trupelor franceze de cealaltă parte a Cenei. Francezii ocupă acum regiunea Merzin Camnendol şi Derbrista efec­tiv, apărînd Bebuna. Sunt trenuri care circulă foarte liber la Gher­­gheli şi Grădiştea. Sosirea Genera­lului Mauro de pe frontul din Flan­d­ra se aşteaptă în curînd. Acesta îşî va asuma comanda supremă a trupelor britanice, si Lyon 29 Oct. (Prin telegrafia fa­tă fir).— Se află din Salonic, că generalul Sarrail a făcut o inspec­ţie pe frontul aliaţilor, in regiunea tStrumiţa unde francezii au făcut­­prizonieri. Canonada continuă în Surul Valencievo, linia engleză fi­ind considerabil întărită, şi se în­dreaptă spre Nord uşurînd astfel operaţiunile trupelor franceze, a [căror mişcare contribue la presiu­nea contra bulgarilor în trecătoa­­rea Babolna. O mare încredere [domneşte la cartierul general al ‘[«aliaţilor, ea este împuternicită­­prin sosirea de noi forţe. Englezii [au ocupat un alt timp de zece ki­­­lometri de Salonic indicînd prin aceasta numărul mare de trupe SPC care sunt decişi să’l, trimeată. Un fapt demn de remarcat este frumoasa ţinută a soldaţilor celor două armate care fraternizează cu soldaţii greci şi cu populaţia.­­— Essigas'na resping pa­laţile­ francez! — Sofia 28 Oct.— Comunicat asupra [operaţiunilor din 10 Noembrie: Am repurtat un succes astăzi în fraza Gradsko-Krepaplanim­ unde an­­tglo-f­rancezii au încercat să înainte- ze pe malul sting la Vardarului. Tru­­pele noastre i-au respins un­ărim­­­­i. Pe celelalte fronturi situaţia c ^neschimbată. Urmărirea duşmanului [continuă. (Agenţia Bulgară). I— țJrmArîraa Sisrîiilor — Berlin 29 Octombrie.— Urmărirea Sîrbilor in regiunea de păduri dein sud de Morava occidentală a făcut P£ FRONTUL BALCANIC progrese bune. Peste 4000 sîrbi au fost făcuţi prizonieri. Armata Boiageff a trecut Mora­va în mai multe puncte. (W. B.), Viena, 29 Oct. — La răsărit de Trebinje am respins un puternic atac muntenegrean. Inimicul a a­­vut perdere mari. Trupele austro-ungare cari îna­intează din Uzice spre sud au a­­juns ori la jumătatea drumului spre Nomvaros. La nord-est de Ivanjica am go­nit pe duşman din mai multe po­­ţiuni de pe dealul Cemerne. La, Trestenî o mie de sîrbi au că­zut în mîinile noastre. La Vrnjas­­kabanja, la sud-vest de Tresteni sîrbiî au lăsat ambulanţele cu o­­mie de soldaţi şi ofiţeri răniţi cu un medic. Diviziile germane ale generalu­lui Koeves gonesc pe sîrbi în regi­unea Stoloviplanina şi spre răsă­rit de acest puncte trupele austro­­ungare au forţat ascensiunea mun­telui Krujajela şi Pogled. Armata generalului Gollwitz luptă la nord-est de Brus şi la nord de muntele Jastrebae precum, şi la picioarele acestui munte. Forţele bulgăreşti trec Morava Ungă Alexinaţ. (K. B.) ---------------pop------------------­ Ruşii au ocupat regiunea la Italienii Înaintează D. Burlan­a dincolo de Zapra —Atamrl anstrlaee respinse— Coltano 29 Oct.— (Prin telegra­fia fără fir), in valea Înaltă din Campele, Torente Maso duşmanul a atacat poziţiunea noastră Coldi S. Giovanni, deşi susţinut de nume­roasă artilerie aşezată pe vîrful Cupo şi pe Montalton, atacul a fost respins. In valea Cordevole conti­nuă presiunea noastră energică, a­­supra şirului muntos dintre mun­tele Siev şi muntele Setteass. Au mai fost începute şi mici operaţi­uni avînd de scop a îndepărta de­taşamentele vrăjmaşe rămase încă pe povîrnişul din­dărăt de la Cold di Lana. In Isonzo de mijloc în sectorul Plava infanteria noastră a încer­cat eri o înaintare hotărîtă dincolo de satul Zagora, luînd duşmanului 280 de prizonieri, dintre care 3 o­­fiţeri. Şi pe înălţimile de la NV de Corizia se semnalează miei progre­se, am luat şi 18 prizonieri. Pe Carso toată ziua a paralizat acţiu­nea artileriei noastre negura şi ploaia torenţială. Torentele, nume­roase prăpăstii stingheresc înain­tarea infanteriei, totuşi avîntul stăruitor al trupelor noastre a fă­cut să puem lua cu asalt tranşee importante la SV de S Martino şi să luăm duşmanului vre-o 30 de prizonieri. (Cadorna). — Also &©ia©ra.S Ita­lian pentru cucerirea Goriţei — Viena, 29 Oct. — Inimicul şi-a reînoit sforţările pentru cucerirea Goriţei. După pauza care a urmat cele de a treia bătălii de pe Ison­­za au încorporat rezerve şi au con­centrat noi trupe în regiunea Go­­rice. Eri după o violentă pregăti­re cu artileria care a durat mai maulte ore, au dat un atac gene­ral cu forțe considerabile pe tot frontul de la Plava pînă la Monte del Serbusi. Toate atacurile au fost din nou respinse parte prin focuri parte prin lupte corp la corp. Ini­micul a amit perderi foarte gra­ve și dat fiind și vremea foarte rea din acea zi inimicul n’a dat un nou atac. ----i.O o----­Ifilftisii , poseda Viena 29 Octombrie. — Cartie­rul presei de războia comunică că declaraţiunile oficiale după cari italienii au dejucat sforţările noas­tre de a recuceri Col di Lana şi au luat muntele Sief, sunt minci­noase. Este adevărat că Col di Lana a fost, precum s’a recunoscut prin comunicatul nostru oficial din 7 Noembrie în mod trecător în po­sesiunea. inamicului, dar chiar în acea zi a fost recucerit printr’un contra-atac întreprins de tiraliorii t.italieni. De atunci acest, munte a rămas în mîinile noastre. Tricolorul italian n'a fîlfîit nici­odată pe vîrful lui. E de asemenea neadevărat că i­­talienii ar poseda Monte Sief. (Corr. Bureau). ­­0X0 -­­ Acţiuni de artilerie pe frontul de vest Paris, 29 Octombrie. — împuş­căturile continuă de ambele părţi în regiunea Laos şi mai la sud au loc lupte­ de patrule în cari am a­­vut avantagiul. Violente bombardări inimice au avut loc în sectorul Beuvraignes şi în Champagne în regiunea Tra­peze. Artileria noastră a ripostat pretutindeni foarte energic. Noap­tea a fost calmă pe restul frontu­lui. (Havas). Paris 30 Octombrie (prin tele­grafia fără fir).— Canonada a fost în special activă de o parte și de alta în sectorul Loos regiunea Fos­se colonne și Souchez; in mai mul­te regiuni munca minerilor france­ze a obţinut rezultate excelente; la Sud de Somme aproape de Fay explozia unui furnal francez a răs­turnat galerii şi a făcut să sară o poştă germană. In fata lui Beuvraignes un „eafmouflet“ a distrus o cameră de mine germană încărcată; în Ar­gon a două mine franceze au vătă­mat lucrările germane la înălţi­mea Chevauchée şi la cota 185; la Eparges o altă mină de asemeni a făcut ravagii în tranşeele germane. Francezii numaî­de cît au ocupat pîlnia cu toată rezistenţa germani­lor; între Meusa şi Mosella la nord de Flircy lansarea bombelor fran­ceze au efectuat concentrări de fo­curi contra poziţiunilor germane. Berlin, 29 Octombrie­ — Teatrul occidental. In diferitele puncte ale frontului au avut loc lupte de artilerie precum şi o vie activita­te de lupte de mine. Un aeroplan englez a trebuit să se coboare la nordvest de Mapeu­­me, aviatorii au fost făcuți priteo­­nieri. -----iaxo----­ — p — sosit la Viena Berlin 29 Oct.— Ministrul de ex­terne austro-ungar d. Burian a con­tinuat astăzi convorbirile cu perso­­nagiile competente. A luat masa la d. Jagow. D. Burian se înapoiază diseară la Viena. (K. B.). Viena 30 Octombrie. — Minis­trul de externe d. Burian a sosit din Berlin. (KB). SERBIA NU SE GÂN­­DEŞTE SA SN€HEE PACF (Prin telegrafia fără fir) Lyon 29 Octombrie.— Nici un moment guvernul sîrb nu s’a gân­dit să închee pace şi nu se va gîn­­di înainte de victoria generală a aliaţilor. Susţinută cum este astăzi de gu­vernele şi opinia publică a ţări­lor, Serbia va lupta pînă la ulti­ma ei suflare și este mai încreză­toare de­cît în­totdeauna în viito­rul rasei sale.-----O O--* Beni­am­iPolMira­nsclistit la postul său (Prin telegrafia fără fir) Lyon, 29 Octombrie. — Legaţi­­unea sîrbă la Paris este autoriza­tă să arate că diferitele ştiri ten­denţioase puse în circulaţie de presa germană cu­ privire la sănă­tatea voevoduluî Putnik, că voe­­vodul nu s’a gmdit un moment să părăsească postul său. El conti­nuă să dirijeze operațiile armatei sîrbești. inșii a ocupat la est Petrograd 27 Octombrie.— Comu­nicat: Pe frontul occidental, la stînga Curlandei elementele noas­tre au ocupat regiunea de la est de Kemmern luînd multe muniţiuni şi material de război părăsit de Germani în retragerea lor precipi­tată* Artileria inamică bombardea­ză cu înverșunare pozitiunile ce le am ocupat în ajun în regiunea O­­leg la nord-est de Mitava. In regiunea Iacobstadt am ocu­pat după o luptă crîncenă lingă gu­ra fluviului Pikstern satul Epuin. In regiunea Dvinsk am cucerit, după o luptă crîncenă cu baioneta, satul Ujeniski, latura occidentală a lacului Sventen făcînd aproape 100 prizonieri. In regiunea Komarovo, la nord de orăşelul Kolki inamicul a luat în trei rîndurî ofensiva dar fără nici un succes. Artileria noastră a incendiat magaziile de muniţiuni­ ale duşma­nului la Beresiany, la sud de oră­şelul Kolki. La răsărit de oraşul Zaliesciki lingă limita sud est a satului Viniatite am luat cu asalt o pădurice puternic organizată şi de unde inamicul îndrepta conti­nuu contra tranşeelor noastre un foc de flanc. Inimacul a dat patru contra-atacuri spre a recuceri a­­ceastă pozitiune de sprijin dar a fost respins. In Marea Baltică un submarin englez a scufundat crucișătorul german „Undinke“. Pe frontul caueazului nici o schimbare. (Westnik), regiunea de Kemmern Grapa Linsingen. Sprijinită de ar­tileria germană, trupele austro-un­gare au gonit pe dușman dincolo de Kosciuşmika la nord de calea fera­tă Kowel-Sarny şi dincolo de pozi­ţiunile adiacente. 7 ofiţeri şi peste 260 soldaţi au fost prinşi, am luat 8 mitraliere. La sud de calea ferată atacurile ruseşti au fost respinse. Atacări ruse la Riga respinse Berlin 29 Oct.— Teatrul oriental. Grupa Hindenburg: Lingă Kém­iaera, la vest de Riga, trei atacuri ruseşti, sprijinite de focul vaselor ruseşti, au fost respinse. In cursul nopţei trupele noastre au fost retra­se, conform planului strategic şi fă­ră să fim supăraţi de duşman, din regiunea de păduri de la vest şi sud­­vest de Schlot, pentru că ploile din ultimele zile au transformat aceas­tă regiune în băltoace. Lingă Ersemuende, la sud-est de Riga, un atac al duşmanului n'a dat rezultate fiind oprit de focul nostru. Am dat un scurt contra-atac făcînd peste 100 prizonieri. Situațiunea a neschimbată pe fron­tul principelui Bavariei. In jurul scufundări . vasului Ancona Londra, 29 Oct. — (Pun telegra­fia fără fir). — Următoarea ştire a fost primită la Borna din Tunis: Căpitanul vasuilixî Ancona a sosit azi aci şi confirmă declaraţia că submarinul vrăjmaş atacînd stea­­merul, a lovit şi bărcile, care erau gata să fie lansate şi că mai mulţi pasageri au fost omorîţi sau răniţi pe bord sau alţii chiar fiind în bărci. Cîţi­va dintre cei naufragi­aţi apropiindu-se de submarin au fost împinşi. Căpitanul declară so­lemn că submarinul nu a dat vre­un semnal ca steamerul să se o­­prească. Submarinul şi-a anunţat presenţa la o distanţă cam de cinci mile printr-o bombă, ce a atins stea­menii. Ancona sa oprit. Ultimele bombe şi torpile au fost aruncate de la o distanţă de 300 de metri. Un supus britanic, pasager de clasa Ill-a pe bordul An­conei, văzut la Malta, spune că la Messina pe vas se îmbarcaseră vre­o 130 de pasa­geri de clasa IlI-a, mai toţi greci şi cîţi­va italieni, majoritatea fe­mei şi copii plecînd spre America. Ancona avea pe bord 498 de per­soane, dintre care se ştie că au fost salvate 320. Comptabilul Şef Muzzi şi doctor Castronone d. Ceci- Grey cum şi 23 de americani sunt printre cei dispăruţi. ‘­Ziarele de di­mineaţă din New-York comentează scufundarea Ancone, spunînd că această infamie e numai una din întregul şir comis. Mînia poporu­lui creşte din ce în ce contra teu­tonilor. Presîiiiiiibârl­ii pedeapsă acordaţi de împăratul Wilhelm Colonia, 29 Oct. — „Koelnische Zeitung“ află că împăratul a pres­­­chimbat ca o graţie în urma in­­tercesiuneî Papei, pedeapsa de moarte pronunţată contra conte­sei de Belleville şi a domnişoarei Thuglier şi a, Louis Severin din Bruxelles în muncă silnică pe via­ţă. (K. B.) rus lîngă Rafalowka respins Viena. Oficial 29 Oct.— La vest de Czartom­isk am respins un atac rus la vest de Rafalo­wka. Trupele austro-ungare sprijinite de artile­ria germană au respins pe dușman pe Styr, 7 ofițeri, 200 oameni, 8 mitraliere,au căzut în mîinile noa­stre. Alt­cum nimic nou. -poo­ Guvernul Skiludis va obţine o mică majoritate l'n Cameră Prin sşirea fl n partidul Va- Dizellst a 27 de deputaţi Bale 30 Octombrie. — Baseler Nachrichten află din Atena că Ne­on Asty află din cercurile politice că 27 deputati din partidul venize­­list au anunţat că vor eşi din acel partid aşa că guvernul Skuludis ob­ține atunci o mică majoritate în Cameră. (KB). Cj&teflamilitele trupelor germane bombardate de avioanele englezilor Londra 30 Octombrie. — Rapor­tul lui Sir J. Freud din 10(11) spune: aeroplanele­­noastre au bombardat cantonamentele trupe­lor germane cu bun succes. In a­­ceiași zi într’o luptă de aeroplane, un aeroplan german a fost dat jos de la o înălţime de 17.000 pi­cioare. Intrio altă luptă lingă Douai am perdut un aeroplan. La 8(11) am respins două mici atacuri cu bombe la stînga noastră extremă, încolo nimic important de semnalat. Activitatea artile­riei a fost mai mică ca de obiceiu. (Comunicat de legațiunea en­gleză). de Kemm Ceremonia botezării latinii din­ Turquoise — Denumit Hustedjin Ombasi — Constantinopol 29 Oct.— In prezen­ţa ministrului de război Enver pa­şa, a vice-amiralului Souchon a a­­vut loc după amiazi în faţa amirali­tate! la Cornul de Aur ceremonia botezărei submarinului francez des­­­potmolit „Turquoise“ în „Mustedjib ^Ombasî”, după numele caporalului­­ de artilerie care a ochit focul care a­­scufundat submarinul. A avut loc o revistă militară la care au partici­pat și echipagiile germane în ser­viciul marinei. (K. B.). -----OXO----­ Sufitele din Bartale Constantinopole, 29 Oct. — Co­municat. Pe frontul Dardanelelor nimic important în afară de o lup­tii de artilerie care a silit trei va­se transport cari se află la Fe­mikliman să se îndepărteze. La Seddulbahr am distrus un aruncător de bombe inimic și am provocat explozia pe aripa stin­gă­ a unei mine care a distrus o tranșee m­imică, încolo nimic de înregistrat. Situaţia economicii A GERMANIEI — UN ORDIN DE ZI AL GRUPULUI LIBERAL DIN RESC­HSTAG — — o—* Lyon 29 Octombrie.— Grupul na­ţional liberal din Reich­stag s’a în­trunit în congres la Eisenach la 7 Noembrie. In cursul desbaterilor mai mulţi oratori au declarat că nu s’ar putea prea bine anunţa gr­a­vitatea situaţiei economice a im­periului. Ordinea de zi a delibe­rărilor exprimă regretul că statele confederate n’au înţeles toate la timpul nemerit interesul suprem de a se sacrifica interesele econo­mice ale imperiului. -----o o----­ „Echo de Bulgarie" despre plecarea d-lui Savinski Sofia 30 Octombrie. — Vomen­im­d plecarea d-lui Savinski şi bucurîndu-se de însănătoşirea mi­nistrului Rusiei, oficiosul Echo de Bulgarie scrie: . Printr’o autosugestiona bizară diplomaţia rusă îşi făurise un tab­lou absolut fantazist despre starea de spirit din Bulgaria căci anumi­te cercuri din Petrograd îşi închi­puiau că Bulgarii din recunoştiin­­ţă faţă de Rusia ar abdica indepen­denţa lor şi ar fi fericiţi să prime­ască ordine venite din afară; se cre­dea că imaginea slavismului a fas­cinat privirile, noastre şi că în cli­pa hotărîtoare a istoriei noastre am fi renunţat la aspiraţiunile noastre naţionale în Macedonia aservită şi torturată de poporul care se zicea şampionul slavismului. Diplomaţia rusă n’a înteles pe Bulgaria deşi a­­vea pretenţiunea de a cunoaşte bi­ne interesele sale revendicările sa­le şi se apăra ori de cîte ori din­spre Bulgaria i se amintea realita­tea. In Mai 1913 diferendul­ sîrbo-bul­gar, în care Rusia asumase rolul de judecător, ajunsese la punctul cel mai critic. Rusia eşind din ro­iul ei ne sfătuia să fim împăciui­tori adică să cedăm mereu nesăţios­sei pofte a Sîrbilor iar cînd regele Bulgarilor, interpret fidel al senti­mentelor poporului său a răspuns sfaturilor împăratului că Bulgaria avea nu numai drepturi dar şi da­torii faţă de Macedonia a fost la Petrograd o mişcare generală de supărare. D. Savinsky, care a părăsit ţara noastră o lună după colegii săi, o­­norat fiind de o vizită a regelui şi înconjurat de toate atenţiile dato­rite unui străin de marcă, va putea atesta că Bulgaria nu se gândeşte cîtuşi de puţin de a face revoluţia atît de mult dorită în anumite cer­curi şi că din potrivă a întins toate forţele sale pentru triumful cauzei sale pe care-l vede apropiat Naţiu­nea bulgară n’are decit un glnd şî un ideal şi va putea zice că Rusia a distrus cu propriile sale mnimni o­­pera lui Alexandru II. (Agenţia Bulgară). —­o— Acord Mrs comisia germana PENTRU CUMPAR­AREA CEREALELOR Sl COMI­TETUL CONTROLULUI ALIMENTELOR BULGARE Sofia 30 Octombrie. •— Un acord a intervenit între comisiunea ger­mană însărcinată cu cumpărarea cerealelor şi comitetul de preve­dere socială care are înaltul con­trol asupra comerţului de alimen­te în Bulgaria. Pe baza acestui acord, zisa comisiune obţine au­torizarea de a exporta imediat 20.000 tone porumb, transportul făcîndu-se pe calea dunăreană. Cumpărarea de alte cereale va fi­­autorizată în măsura excedente­lor cari vor fi constatate luîndu­­se de bază cantităţile necesare în­­destulăreî ţarei. (Agenţia Bulga­ră). Declaraţiile ministrului grec la Paris Fâcate ziarului „Le Matin" Paris 30 Octombrie. — Minis­trul Greciei a declarat ziarul că „Le Matin“: ştirile ce ne sosem din Macedonia sunt unanime să constate­ cu ce amicală ospitalitate sunt primite trupele dv. pe terito­riul grecesc. Nu numai că sau stabilit între ofiţeri şi autorităţi relaţiuni de cordială încredere dar populaţiunea fraternizează cu soldaţii voştrii. De altfel ar trebui să se igno­reze complect sentimentele adinei ale poporului grec pentru aş putea închipui că ţara noastră ar putea fi despărţită vre­odată de senti­mente serioase de naţiunile cari în trecut au prezidat la liberarea ei şi la cari se adaugă relaţiunile tra­diţionale fondate pe interesele vi­tale. Poporul grecesc n’a uitat nici odată serviciile aduse de Fran­ţa cum s’ar putea presupune deci că în clipa cînd trupele voastre și cele ale Angliei luptă contra ini­micilor seculari ai helenismului, aceste sentimente ale Greciei și se fi schimbat? (Havas). -----exo----­ Lordul Kitchener are misiune în Indii New-York­ 30 Octombrie. — As­sociated Press află din Washing­ton că informațiuni confidențiale arată că misiunea definitivă a lor­dului Kitchener este în Indii un­de ar fi izbucnit dezordine se­rioase. (KB). -----exo----­ Cavaleria bulgară a Intrat în Priștina Sofia 30 Octombrie. —­ Retrag­rea trupelor sîrbeşti are pe alo­­curi caracterul unei fugi dezordo­nate. In cîteva puncte Sîrbiî cal încercat atacuri disperate aşa da pildă în regiunea Monastir unda forţai« bulgare au respins atacu­rile Sîrbilor, pricinuindu-le per­dere mari. Bulgara înaintează victoria­ dincolo de Prilep. Cavaleria bul­gară a intrat in Pristina. (KB).­­aooo- A se citi In pagina a 4-a , Modificările Introduse în regulamentul pentru aplicarea le­gel casei de Împrumut pe gaj, agricultorilor și industriaşilor In jurul executarei domnişoarei Cavele, etc. etc.

Next