Viitorul, ianuarie 1916 (Anul 9, nr. 2836-2863)

1916-01-04 / nr. 2836

t) întrunire ln Câni — DISCURSURILE PRIMARULUI ROMEI ŞI lINISTRIJLU DE FINANŢE — I if­orna, 31 Decembrie. — Ari di­ sunt lămurite, cinstite şi putern- Mineaţă a avut loc în Ciipitoliu o eu, că statul italian are nu numai .Intrunir'c solemnă organizată de hotărîrea fermă şi leală, dar şi trovnitelul de propagandă pentru mijloace de a îndeplini toate pro­­­m­prumutul naţional. Erau de la­ misiunile sale într’un mod sera­ld : preşedintele consiliului, d. Sa­­pufos, Jandra, d-na miniştrii Zapelli,. Dacă cheltuelilei cerute de acest Vorsi, Danco, Martini, Grippo, războia sunt mari, nu mai puţin xrarzd­ai, Cheferi si Cavasola; sub-, mari sunt calităţile admirabile a­­secretarii de stat, nwnerofi sdior­­­i­ contribuabilului italian. In tim­­iori şi deputaţi precum şi o mulţi- j pHi primului semestru al actuate­­mne de fruntaşi. lui exerciţiu, încasările principa-I*rimami Romei,principele Cg-1­jc ale statului s’au mărit cu 202 nmna, a rositi­ei discurs /aorte a milioane și, după nişte baze de o primaait, tu care a relevat că aceas precedere prudentă, s» poate afir- I" cîtprind întrunire arata că po- lîldl această sporire va atinge la icf&ai ^ ^ reS~ -Sfirsitul semestrului al doiîsa su­momentului. i ma de 500 milioane. Tezaurul ita­' ce urarea [jaij dispune astfel de mijloacele S­AiSASi» trebuincioage spre a ««««­*. pa-W înţelegereî şi o aUmfâ econo- Mică spre a smulge industria şi comerţul lor de orc-o servitute duşmană, oratorul şi-a exprimat urarea ca Italia să iasă din acest răsboiu cu toate idealurile sale înplinibe şi cu acel spirit de li­bertate şi de neatîrnare care a fă­cut-o puternică şi îndrăzneaţă în zilele de grea cumpănă. Ministrul finanţelor, ci­oareanu, a relevat faptul că toţi italienii sunt pătrunşi de a nvd­a supremă­ţiile e lupta şi ele a infringe defini­tiv pe duşmanul secular sp­re a I­­revendica graniţele nat­urate ne­cesare siguranţei Statului; toţi fi’au convins despre necesitatea de a asigura libertatea mărilor,­­de a Înlătura barbaria care împiedică civilizţia lume?; în lise toţi au în­­ţ­eles nevoia d­e a cuceri pentru viitor o pace siântâ şi statorica leare va regula raporturile interna­­ţionale în scop da a folosi desvol­­­tare vieţei «scoso­aaee şi progre­sul umanîtăţel. Toate aceste moti­ve probează meci străluci-o­ necesite­te­ pentru Italia de a lua parte la acest războiu şi vor da înregului popor italian, fără nici o dentrne de partid sau de clasă, argumente puternice şi in­discutabile spre a lua parte bucu­ros la împrumutul naţional. După expunerea condiţîunilor favorabile ale împrumutului, d. C­areano a îndemnat pe oratorii Cana vor iese propaganda pentru împrumutul naţional şii afirmă mai ales acest adevăr indiscuta­bil, as­uane că finanţele italiene cesităţile noului împrumut , chiar dacă ar atinge suma de mai multe miliarde. 1­. Carea­no şi-a terminat cuvân­tarea prin­tr’o călduroasă perora­ţiune patriotică, cu strigătul de: Trăiască Regele Italiei ! îndelung repetat de întreaga mulţime. Apoi, în mijlocul unei manifes­taţii mişcătoare, d. Luesati n hiat cuvîntu­l, amintind că popoarele care s’ar putea adapta la o viaţă de sclavi ar fi pedepsiţi de laşita­tea lor prin pierderea tutulor ho­­tăfiilor lor. Spre a avea o patrie f­­eră, trebue s'o apăraţi şi prin mijloacele financiare. Treime să ne pregătim spre a scăpa cu­ med ciind de greutăţile care ve-au fost impuse de acest război­. Pu­tem să fim şi noi siguri că acest împrumut va fi pentru Italia îm­prumutul victoriei; întîln­i victo­ria financiară şi apoi victoria mi­liară ! Fără îndoială, situaţia ac­tuală a ţarei ne permite să găsim printre noi banul trebuincios pen­tru onoarea şi gloria patriei. Ora­torul şi-a terminat cuvîndirea în­demnând pe italieni să-şi arate iu­birea lor de patrie print'- o subs­cripţie cît de mare la împrumu­tul naţional. Nu voim o sporire de MnHe-mowmîă care ar spori cursul schimbului şi preţul lucrurilor de prima necesitate, dar cooperaţia cu spontaneitate­a poporului. Tri­umful financiar va fi cea mai fru­moasă recunoştinţă către elita pa­rfumei noastre glorioase, care lup­tă şi moare vitejeşte cu numele I­­taliei pe buze şi în fundul inimei. (Ştefani). m­wmmmmmmmmm ■ Jîtpfffg prt sis sejzl Direcţiunea generală a servi­ciului­ sanitar, a primit mai mul­te rapoarte din partea medicilor veterinari din judeţele: Botoşani, Caliacra, Constanţa Dorohoi, Dn­­f. ' rost­or, Olt, Roman, Teleorman şi - - r..,fmr'în Vlaşca, prin care ae constată, că care au loc astăzi la l­ilcea, tio- fe aceste judeţe s’a declarat epi­gnamsfi, sodomiră, I­vina şi Covwi­ zootia de scabie în 12 comune cu lui, d. V. G. Morţun, nmustru de 34 curţî infectate cu 283 cazuri interne a expediat telegrafic pre­fecţilor din sus numitele judeţe, îtrmănatstrea ek-cnhrâ: „Faţă cu diferitele ştiri, parte ftpärui® în presă, parte venite la minister ca protestări împotriva a mesiacului administraţiei în a­­feger­i, mă cred dator să v­ă împres: comparaţie, intra cam­ 16 vindecate şi 257 ră­mase novimi-ici! ia Nu e mirarea că toată lumea dă năvală la Cinema Bristol ca să vadă pe artista Ivornovska în ce­lebra dramă : Perversitate sau Demonul Cochetăriei. Părerea _ u­­na.înisă o că această artistă n’are loate­ cele recomandate cu prile­jul iilegarilor generate. Ga prefaci vă rog să aveţi cea ..mai mare grij» •ea libera expresia®© a votului să fie garantată, să faceţi ca pr­in măsurile luate să împiedicaţi in­fluenţarea violentă şi ilegală a conştiinţei alegătorilor şi să opriţi ori­ce manifestări cari pot tulbu­ra ordinea publ­ică, căci este şti­ut că pasiunea ea se depune d® că­tre partidele p politice, face să se pună totdeauna în socoteala con­ducătorilor toate abater­­e și gre­­şelile făptuite fără sirea lor. de Către partizani mai aprigi, vârf * Şampania „LACRIMA ZORI­LOR“, produsul pivniţelor „La Dealul Zorilor“ este delicioasa bău­tură rndigennă cea mai preferatâ de cunoscători, fiind lipsiţi de răspundere trepu­sese de multe ori în acțiunea lor' La oficiul telegr­ii.s­entral a margiaSe îngrădite «te lege". j totdeauna foarte mare agio mai gume menație în iiua Anului mxi. Dw. r. r ,i r 1 RÂimim,« i s’a ^iză lumea trebuia «8 J AAl i P^ ciu, , ,« pentru . ga. Națională g RomînU'l, iar d. Jf. D. Berlésen, a fost numit cen­zor la aceiași instituțiune, pe ziua de î Ianuarie, a. e. —o— Stsnțim informați că primăria da o telegramă atșa că de aiLi.lt ori se lipsea. De data anta însă grație măsu­rilor luat® de d. Arg».seani, diri gint­eie oficiului telegrafie central, acest mare neajuns a fost înlătu Capitalei, va lua serioase măsuri ^1. D. Argeşeanu a înfiinţat mai * . w t .1 z t miitiA odnafa­ ipi unui ai «a liAanar goniră măcelarilor cari sunt per­mis să urce preţul ocazia sărbătorilor. cărnurilor cu muite giuispuri noul şi a despăr­ţit ghişeurile pentru predarea te­legrameln* de felicitare de apele, prantica telegrame de afaceri sau de interes particular. In ace­laș Cărții de tifos eximtematic la un t5 , a­ dismna ea ne lingă ce tou„t un S­EXS A confirmat în mod oficial de către serviciul sanitar al primăriei Ca­pitalei Soldatul bolnav se află actual mai aşeze un «ir lung de pupitre în sala din dosul ghişeurîlor. On modul acesta toată lumea « putut sâ-şî scrie telegramele și să ___j , £ t­fTU«N­X ÎSCÎrl.e IP I fi IlltJ11? t­ l vS­ 2S2 ÎS"“JSJVăZZl.* * fi- «m» ««* -prvlia U Eli­audare dele Soldații, mic bolnav, «m' lați. f;i pus ■pală Astăzi, li: mmiur.H v«. t;a,raonoa@ »»dS? tnftd? l0tasrafiiliu L Vome^eu» • 1 " ' -oo o S! ii HV ® — Cu prilejul alegerilor ey Azi Duminică la Eforie ivUalut Cohulina, număr de ere-o 20, în atin.aere ohi cel­e de tisemenea izo­­sub observare medi­■ * -ele 2 d.a., va avea. loc la cimitirul 551t. Vineri înrrior-Seara la 9 precis Aht Mache! Mache! AOLEO TAPASE llafioara Cioski şi Tănase Mitică Sedentarul SOUTÎ. A «părut .,8'tUat'a ndl-’tară du­pă 16 luni de răzb­oi“ de C. G. Pă­trar«, m­ajor în rezervă, brevetat de stat major. In curînd Comtrider! Roma, 1 Ianuarie. — Telegrama din Londra: Camera Comunelor a aprobat o moţiune prin care se hotărăşte că, spre a se obţine spo­rirea put­erei aliaţilor întru conti­nuarea războiului, guvernul en­glez va consulta imediat coloniile autonome cu scopul de a se căpăta conlucrarea tuturor factorilor eco­nomici din Imperiu împotriva dus ■Mamiiul, obștesc. (A. T. I.) îoî.ar®, — {iS ist Asrb!" —O O—“-*• Declara- Ca-me- Londra, 31 Decembrie. la Comunelor a votat la a doua ci­tire legea serviciului militar obli­gator cu 431 de voturi pentru şi 39 de voturi contra. Asquith a spus minorităţea că trăesc încă în visuri academice şi uită un lucru n ., important: „Că suntem în război«. TM aeriană, pe hn-Şi-a exprimat mulțumirea că mi­noritatea e atît de mică în­cît sa poate spune că legea a trecut a­­proape în unanimitate. (Ag. Tel. Engl.) —o— Ianuarie, — Duelul de Paris 1 Belgian, Paris 1 Ianuarie (prin tcksgra- HiipI Hfs artilorle fia fără fir). In Belgia un tir de A/Uer ne dl­­,ler artilerie francasă dirijat asupra lucrărilor germane la Nord de Strresiatrăuste, a­­provocat două patern top eXprosiuni la Nord de mai continuat în deosebi în ven­ grafia fără fir). Activitatea arti» Aistile. Francezii au luat sub^ io-|frai sectorului belgian. Lupta cu fer­­ei noaatre continuă dealungul eu­­lor, un convoi de ravitalare bombe a reînceput în regiunea de întregului front ajutată și com­ în sectorul Chivy, la Nord-Est de Vailly, la Sud-Bel de Berry-au- Bac, către cota 108. Francezii au distrus lucrări germanee între Ar­guimé și Meuse. Tunurile franceze de mar® cali­bru, au distrus un blockhaus ger­man în regiunea Fâs*ges. Nauen, 1 Ianuarie (prin t eh ara-Ti „ __f _• lupte izolate de artilerie, mine și grenate de mină. Poldhu, 1 Ianuarie (prin tele­grafia fără fir). — Comunicatele britanice arată lupte izolate de gă activitatea regulată de artile­rie și mine, francezii raportează că atacurile de gaze năbușitoare în apropiere din cauza schimbării vîntului asupra liniilor germane. Paris, î ianuarie. Comunicat o­­­­ficial. In tot timpul noptei, activi- I ter­ea artileriei a fost mare. La sud ds rîul Somme, în sec- —0 ~­­­torul Ligonc©, una din patrulele la Steensk­aete. Comunicat | artilerie a ] U­moniştii i­aakz? contra pacei premature Londra, 31 Decembrie, __1 gir noastre a atacat o patrulă dnsmn- Carson şeful Unioniştilor irlan­ nă: această din urmă a fugit lău­dezi în cursul discursidtd a sfă- sind pe teren doi morţi­ şi un ră­­fuit pe fiecare care are interesul Bît, în viitorul comercial şi industrial In Champagne, am bombardat şi­­ al Angliei să fie circonspect faţă ris­pit trupele germane în mişcare! “* T­oma Cardinalul de om­ şi care simptom de pace. Ca în tranşeele din împrejurimile mo 71. /.­ toria către posteritate o cm să nu vilei din McsniL ° I “ ——00 se conclude o pace (An. Tel. Engl). -----po---­prematură. Londra- 31 Decembrie. In Came­ra Comunelor, răspunzînd întreba­­rea unui deputat, ministrul co­merțului a declarat că numărul fa­lul Hîntelor în întregul Regatul- Unit a fost de 3.398 în anul 5913,­ pe cînd nu a fost de­cât 2.887 în 1 191­­­2,411 în anul trecutl915. (Reuter). ciile de poliţie. „Giornali if Italia“ află din A­teroa că un detaşament inamic (?) debarcat la Corfu a înarborat drapelul pe vila Kaiser-ului. (A. T. I.) _____ (­tneral­dl f. title la Corf) La jarul otajărel' insulei Corfu — Ctmtiiâiariîî® îiî „FrfcB-4§sMăt — Ziarele de-mre atingere adusă drepturilor de bs­tal­oane - ^ „_.j,__ suveranitate ale Greciei vg. provo-, înălţimea -o@­ St­piels­­s& MKspoitmii 1 Ianuarie (prin telegra­fii). Capitala Muntene­vătămat iar populaţia liniştită, o Nauen, 1 Ianuarie (prin telegra­fia fără fir). — Prăbuşirea Mun­­tenegrului ocupă întreaga presă europeană şi cercurile militare, înţelegerea declară toate ţările un­de planurile ei au eşuat ca fron­turi de luptă accesorii, precum Gallipoli şi ținutul Vardarului. Londra, 31 Decembrie. — Un Ultimile forţe muntenegrine se torpilor francez a adus la Corfu compuneau din 36.000 oameni Im­­pe generalul Putnik şeful marelui tanterie, 1700 artilerie precum şi stat-major sîrb şi alţi ofţirei su- 30.OOO sîrbi lup­tind în urnire cu periori sirbi. (Ag. TA. Engl.) i muntenegriniu Viena 1 Ianuarie.­— Mujtieno­­grenlî abandonîndu-şî capitala, au bătut în retragere pe toate pune» i se ne da o ide­e despre p­roierite salvate. V?«na î Ianuarie (prin­­ f. fir), duşmennici. Doi ofiţeri ruşi, 240 • --------“ — fost făcuţi prizonieri, de amicii săi. Belgia, 'Muntenegru, pentru care Quadru- j ■p%7 n’a mişcat nici măcar un deget şi care datoreze Amplei, cu Puterile Centrale ţii lor şi relevă lată df PrtfrUe Centrale, care ■jg^'n^ărnÎT tunurilor cucerite, în ment deosebit. La Kormin ent nt de oscilă este situația po­ fe^ete penten rinntul Lowren »’a vreral venes a respins ua atac pre S re *M2ÂÂS‘«âî ri”*­­« 4 N,TM*r"' 'M •» viei amice, că pentru ele este vor-î'»r ijduRi eri se rifl’că la 300. Sure , y , ; f i*/-* r S de Reran? unde dușmanul reris ha numai de apararea integrităţi » ■i^ac’tate an ««sitei jtoestee şi a intereselor greceşti si că fie- ’neă eu tenac ta © au teu, ca în ţările tor o impresie dure- j -----n o—— roasă. In cem ce priveşte aliatele j _ FOST 'or. Bulgaria şi Turcia, Puterile nevirate nu vor avea linişte, pinii *s cînd nu le vor da un concurs efi-. , . „ in. ■ace si nu vor atinge în colabora- 1 *J“¥,a£3® rea cea maî strimtă cu eh scopul *ir^‘ tranet», a - . .. . •irmărit, astfel că aceste două runcai in aer un important pod grafia fard fir). — Rusiî după ce țări să ce poata desvolta in U- de cal© ferată «are baga comuni au respins contra-amunzi de germa­nertate şi, rezemate pe aliaţii lor catia mir» aripa dreapta şi ştia- ne consolidează acum poziţiile de ■„dernici, sâ-mi poată îndeplini da­­ea a armatei bulgare, usolind au»t- cmnimd cucerite. Oftezi se comu­­oria lor pe rit de dificilă, pe atît fel bulgar«*. N ci germanii am nicâ numai operațiuni neinsem­­h plină de șanse. Acest sistem es- MonasLr n ci bulgarii d­a Ghev naie. In Marea Neagră uri torpi- V cu mult mai superior aceluia al srheli și lacul Donau nici turci* Ixw rus a distrus un suhmmm ger Quadrupled tm numai din punct d!n Kanti» Guninîdrna nu încep man pe coasta Amtiohei. le vedere moral, ci și din cel prap ataejil «©ntra form­u_a­ție* pun­‘ic.(Korr. Burpmri. țitmi a aliaților, Salonicul. — Fiiar^s d« U fiorwgfeîs- S3P ți Kiiifiâir ânseats te a§r — „ . . . . . , , Paria 1 Ianuarie. Comitateat «1 Potdbu t feuaar­e (prin tele- ț armatei din Orient. Nimic de sein grat a fără f r). ^t’rț d n DeJM nalat la graniţa grecească. Tre­­spnn că exped­em br ten-că d?n înţ­ele plenului nostru de apă- Meseipotamie n gou­t hre i Du­­rare n- au silit să aruncăm în aer m n eă, d ncolo de Rbe t Saad ur- »«durile de pe căile ferate de la Rărind mereu dușmanuL ÎDormghissar și Kandir. (Havas). Activitatea în 1915 pe coasta — o — uao—— —■ — — Cardinala! Merster la Roma Roma, 2 Ianuarie. lari atacuri ross la Tapufcul _ Viena Roma, 1 Ianuarie. —■ După știri fia fără din Corfu, trupele sîrbești cmtî- graiul este in mîinede noastre. Ur­­miă să debarce în această insulă, m­ărind pe inamicul bătut, trupe­­împreună cu trupele sîrbești. au fe noastre au intrat erl după a­­fost debarcate şi unele detaşa -nen­ţi­asă în Gelinge reşedinţa rege» «se. Iluşmanul a dat cinci mar­­te de trupe franceze pentru servi- lul nmntenegaruluî. Oraşul este ne; »tacuri, dintre care ultimul azi d Viena 1 Ianuarie.— Inamicul a încercat cu începere de isii iar aş, să rupă frontul nostru basara­­bian Ungă Topor­ou­ţi şi la Baram­­tineaţă, dar a trebuit de fie­care dată să s© retragă cu pierderi din o seije mai mari. Focul nimicitor al artileriei noastre, îndreptat în mod excelent, a avut o part® Soar­te însecinată la respingerea ru­şilor da la începutul bătălii din Galiţia orientală şi de pe frontul Basarabiei. Armata generalului Pflanzer-Rabin şi trupele austro­­ungare ale generalului Bothmer au făcut peste 5193 de ruşi prizo­nieri, printre cari 30 ofiţeri. Detaşamentele noastre au risi­pit lingă Karpilowka, în Wol­­hynia, câteva posteri de pază ru­sești. •îuluî SiTypa de mijloc, dușmanul dlos ndu-se (te un viscol puternic. Comtantimpol, 30 Decembrie*— i încercat în două rînduri să ia In ziua de 12­ 1, un crucișător, o­­tensiva in regiunea satului Do­­torpiloare și un monitor la largul Tropolie, dar a fost mereu respins strîmtorilor, au deschis focul lor le focul nostru, în această regi­ în contra cheiurilor de la Tekk­­ime­ea şi la Cernăuţi, duşmanul a Burnu şi Sédéul Bahr. Un alt ms fost silit să părăsească tranşeele untor care îndreptase focul său în sala de prima lini©, pe care le-am ocupat. smiAjiA militară a r­u­s@ si Roma, 1 Ianuarie. . .JHessage­­ro“ scrie că ultimele telegrame din Petrograd sosite in diferite capitale ale Quadruplet, nu lasă nici o îndoială asupra succesului repurtat de ruşi în ultimele ope­raţiuni, ţinînd seamă că evacua­rea ţinutului din jurul Cernăuţi­lor continuă, cu toate că Austro- Ungaria prim­esc mereu nouî în­tăriri, cari se cred că pornesc din Balcani. (A. T. I.) -—----—------00 o— -----—— Viena 2 Ianuarie (prin t. f. fir). Dru­pta pe frontiera Basarabiei tele frontului meridional şi pe ei­; continuă. Spaţiul din Toporoniz a «teistei frm­ărind pe fowarie, am­ fost din nou teatrul unor lupte în­­pete noastre au treeut linia Bsdua -versanate, «ar© au întrecut în ve- Getingo-Grab-Gralmvo și au pă- hemență pe toate cele care a’au teuns în teritoriul muntenegrean dar mai îna’nte pe acest elmp de Viena, 1 Ianuarie. — Ziarele de- ^ ja «gt de B’jeca și Fugă Avto» luptă. Adviarsarul tenace a înaîn- j “1 "feaynia* ^'jcTtto^dî^PawI clară, că ocupația insulei Corfu Vîe, tunuri, 560 de puști, o tat ori de patra ori în unele lo-|wo« ,je 10.523 tone' s’au scufundat este o violare manifestă a dreptu- mteralteră, precum şî o mare can­­curi de 6 ori cu coloanele sate d® jH Marsa Adriatică meridională lui şi un act de violenţă, prin ca- titate de muniţii şi alt material atee contra poziţian’lor putawitoi «Wntein­-s© tm «tete n!» re, afară de Grecia, Italia este cel ^ războiu au căzut în înlinile contestate, a fost respins mereu al Dte cauza ajutoarelor reped« si m­ai mult aUnsă m prestigiul sau «^streiltegă GnUtovo.­­deseori în lupte corp la corp eu: bI“ organizate. în ambeteWmri out pînă acum la Anaforta și Ari VOlFrsmdenblat“ compară proce ' M?** Iteras® și U da 111 sateni «te, aproape }ntreffn1 echipaj şi toate Burau de toate obiectele mai im­deal Quadrupled fată de aliaţii si *imie n011’ i Persoanele care se găseau pe bor- portante lăsate de duşman dup« ^ - - Serbia1 și\ ~~ OCOPAPSA «P1276I — 112 îl nf’ *JIUUL'“Îl'ILîS d,l1 ***** d«*A vapoare au fost plecarea lui: 10 tunuri. 2000 da Koeni(jsv\:r.l­nhausen 2 Ianna­­aseh­et­rie. — La grupa generalului de baricadele Linsingen un atac rus a eşuat în ţinutul Czernysz spre S de curba St gr­ulm, în fața ,rotitului trupe­lor austro-ungare. tîosWică părăsesc TRftHSCSLE DE PR8MIS U«l£ DEL» DE*î#lA­JTI (Petrograd, 81 fsimaade. comuni­cat oficial. In Galiția, pe frontul - RUSII e?5 CONSOLIDEAZĂ P#2JTJiSNILE — Poldhu, 1 Ianuarie (prin tele­ le austro-italiene Poldhti, 1 rrjtumaoit Itmuaris (prin fel* S — ‘(Bf V-Wf rct)oJÎ (prin tele- carned lupt« locale. Pare că au» trăiCîî au retras o puternică por­­ţiune ds forţe după acest front spre a o utiliza în Galiţia şi Mun­tenegru. activitatea artileriei Coîtaao 1 Ianuarie plectată de act­unîle aeriane. Ba­teriile duşmane au asufrlit proee­­tll© specialmente incendiare, aau prs poziţiunlor noasta® dintre Garda şi Adige (în valea Terrog­­und­o, Adige) şi pe Borgo (Vahin­­gana). Nici o stricăciune. Artile­­­ria noastră a distrus adăposturi-Ifondra 2 Ianuarie—Amiralul eo le duşman® spre E de trecătoare» mandant al forțelor navala ca ope- Bregone, (terentul Cordevole fia fără fir).­­ Pe viscol și ploaie rează pe coasta belgiană a trimis;DÎ ,.y^:S»nd« trăgînd fo­ac,M.a limitai U,. ,,Port asupra ctivită- ^ 5K țel din anul trecut: „Pierd ^rilfâ Koder (Ga'î) și Seebach (Gallitz) pricinuita duşmanului și care sunt împrăştiindu-le In sectorul Java­­caaosente în mod pozitiv sunt un î?,6® (p© Javapecek) în basinul Di­­­o ! • Plezzo și o­n San Matmo p© Var­torpdor german și 2 submarine; au str­aîi! respIns rarcile atacuri are tose distrase 8 fabrici mari mi îi­. adversspmliu* Isonzul Inferior tare și a patra a fost avariată, artileria dușmanii a tras foepri Lingă Zeebrugge s’au distrus 13 asupra local'tăț lor Gradisca, Sa­tunuri de calibru mare, 2 depozita &iut^yL^aTnrtru a .wîrUt bom­­ne unim­­i î mai miiLfce deposit© mi- |xî asupra b­araoa in­eintel­or dus­­litare şi staţiuni de semnatară Pi­­mane la Breganza în Gladiearîa. Arderile engleze au fost de un reîntoreîndu-se cu bine în liniile yacht armat şi un curâţitor de noastre’ (Gadorna). mine. Am avut 34 de morţi şi 24 de răniţi. (Ag. Tel. Engl.) Viena, 1 Ianuarie. — Pe frontul de sud-vest, situaţia e neschimba­tă. CUeva puncte ah frontului nostru de lingă Malborgeth și Reibl au fost expuse focului arti­leriei inamice. Activitatea aviato­­- A sosit la ’ r^or italieni s’a întina de ^ aseme­­ni • A nea și asupra regiundl TriestuM. ± ■ ■ m.. q frfyfubfi aruncată asupra localită­­­tii Pirano n'a cauzat nici o strică­ciune. — ACTitJf$EA RERLPm-Roma 1 Ianuarie.— Comunicat, oficial: Pe întregul nostru froat activitatea artileriei noastre «pri*­uită și complectată cu acţiunea ae­roplanelor a mai continuat în coo­­tra bateriilor duşmane care» asvfe ÎS maî ales țmjjeefcil» incendiari asupra poziţiunilor noastre dia Artisshno, Gerda, Adige, în vale* Teragnole, Borgo și Sagana. Nici o stricâeiun® nu s’a întâmplat. Bateriile noastre au distrus adă­post­urile dușmane Ia est de tree&* toarea Oregone», în Corcfervole, lin­gă Visdende, Piave şi au risipit coloanele de trupe şi de aprovisi® nar© la Roder Gail, Serbaeli şi Gaillitz. In sectorul Enavorc^k, în bazinul râului Plezzo şi lîngă San Martino del Carso, am iK®yins a­­tacuri Dsînftemni^e ale duşmanu­lui. Pe rîul Isonzo de jos, baterii­le duşmane au tras asupra locali­tăților Gradisca, Sagriado și Mon­felcone. Ale noastre au bombar­dat Devataki și toborik dușmanii între Tione și Bregumo, n vutet Giudicaria. (Stefani). Scufundarea vaselor „Brindisi“ şi „Palermo“ Roma 2 Ianuarie. — In ziua de 6(1), vaporul rechiziţionat „Brin­disi“ de 541 fene şi în ziua de 8(1). ■ p — puşti şi baionete, 60 tunuri­ revol­ve­re, 8750 obuze, 4500 bombe, 160 lăzi de muniţiunî de infanteria ă aovîrîitoare de bombe, 61 vagoa­ne Decan vil­le, şine şi accesorii pentru 2 kilometri, 80 pontoane, 67 sVipuri, 2859 corturi diferite, 1850 Petrograd, 1 Ianuarie. —­ Pe ^te a®^mă fcn 3^°^ frontul din Caucaz în ultimele 120 ,hîdft8ne, drPJ’e^Kin^. 250 lupte, am capturat peste 300 de as nP.^ f­0tri­!* r,gft? T T^n . keri, patru tunuri, o mire canti­.TMmnorTM tote de chesoane și de munițiuni. 2000 eutlî 09 conserve. 5000 aaci Detaşmentele de kurzi care au încrecat o ofensivă şi au fost res­pinse în regiunea nord-vest de o­­rişul Ardfise, au fugit spre vest. (Westnik)._____ ______________ Constantinopole, 31 Decembrie. Comunicat oficial. Pe frontul din Caucaz, atacurile violente ale duş­manului în noaptea de la 11­1 da­te cu nişte forţe însemnate în con­trii poziţiunilor înaintate ale cen­trului nostru, au dat greş în ur­­mă contra atacului nostru. Duşmanul a încercat pierderi mari şi a lăsat în mîinile noastre o mare cantitate de puşti şi nume ■roşf itrizonieri, precum şi două mi­tr­aliere. Duşmanul a fost respins în vechile sali poziţuni. Printre cei căzuţi se găsesc mulţi ofiţeri duşmani. Două atacuri date prin surprin­dere in noaptea de 11-12 în secto­­rul Arap Ghedigi, la vest de Ol­­ty, au fost uşor respinse. Ps­tatul Dardanelsis, direcţia poziţiunlor noastre de Im Bilid Bahr, a fost atacat de un u­­iroplan turc şi a trebuit să se de­­parteze. In ziua de 12-1, după amiari, um aeroplan emir csat condus de loco­tenentul Buddicko, a atacat un cl cincilea aparat duşman de tip Far­man şi La dat jos în propiere da Scddul-Bahr. "­io­tul a fost găsit mort observatorul rănit. Aero­planul va fi reperat şi va putea fi întrebuinţat. Pulin mai pe urmă", un alt din aeroplanele noastre a clacat un aeroplan englez care venea din direcţia golfului Saroa şi Va silit să fugă, şi apoi să alteri­seze în insula Imbros. Englejii mai continuă să anun­ţe în comunicatele lor că trupele lor s’au retras de bună voi în li­nişte de la Anaforta şi de la Ari Burnu. Cantitatea prăzilor arăra­­te mai la vale şi care nu e com­plectă, nu e de loc exogen­tă. Pă­răsirea taberilor pe care duşma­nul nu le-a putut transporta din cauza plecărei oile grăbite arată într’un mod lămurit că această o­peraţie nu s’a făcut de bună voie Constantinopol 31 Decembrie. — Iată rezultatul in­ven­tari­ului fă­de previziuni, 12.500 sape şi unel­te diferite. Cantitatea previziuni­lor ar putea atinge o cifră poate de trei ori mai mare. Pompele, a­­paratele de distilat apă, etc, nu sunt trecut în această lista. La fronturile celelalte, nimic da semnalat. (Depeșă comunicată, d© Legațiu­­nea otomană). ——oo — ScBfDPflrea unui crucișător assîria* Paris 1 Ianuarie (prin telegra­f!a fără fir). Ministrul de mari«*! italian, telegrafiază ci submarlo­nul francez Fancault a scufundat un crucișător austriac la apropfr­ere de Cattaro. î­n mare Ér­ie papa IV-a

Next