Viitorul, ianuarie 1916 (Anul 9, nr. 2836-2863)
1916-01-04 / nr. 2836
t) întrunire ln Câni — DISCURSURILE PRIMARULUI ROMEI ŞI lINISTRIJLU DE FINANŢE — I iforna, 31 Decembrie. — Ari di sunt lămurite, cinstite şi putern- Mineaţă a avut loc în Ciipitoliu o eu, că statul italian are nu numai .Intrunir'c solemnă organizată de hotărîrea fermă şi leală, dar şi trovnitelul de propagandă pentru mijloace de a îndeplini toate promprumutul naţional. Erau de la misiunile sale într’un mod serald : preşedintele consiliului, d. Sapufos, Jandra, d-na miniştrii Zapelli,. Dacă cheltuelilei cerute de acest Vorsi, Danco, Martini, Grippo, războia sunt mari, nu mai puţin xrarzdai, Cheferi si Cavasola; sub-, mari sunt calităţile admirabile asecretarii de stat, nwnerofi sdiori contribuabilului italian. In timiori şi deputaţi precum şi o mulţi- j pHi primului semestru al actuatemne de fruntaşi. lui exerciţiu, încasările principa-I*rimami Romei,principele Cg-1jc ale statului s’au mărit cu 202 nmna, a rositiei discurs /aorte a milioane și, după nişte baze de o primaait, tu care a relevat că aceas precedere prudentă, s» poate afir- I" cîtprind întrunire arata că po- lîldl această sporire va atinge la icf&ai ^ ^ reS~ -Sfirsitul semestrului al doiîsa sumomentului. i ma de 500 milioane. Tezaurul ita' ce urarea [jaij dispune astfel de mijloacele SAiSASi» trebuincioage spre a ««««*. pa-W înţelegereî şi o aUmfâ econo- Mică spre a smulge industria şi comerţul lor de orc-o servitute duşmană, oratorul şi-a exprimat urarea ca Italia să iasă din acest răsboiu cu toate idealurile sale înplinibe şi cu acel spirit de libertate şi de neatîrnare care a făcut-o puternică şi îndrăzneaţă în zilele de grea cumpănă. Ministrul finanţelor, cioareanu, a relevat faptul că toţi italienii sunt pătrunşi de a nvda supremăţiile e lupta şi ele a infringe definitiv pe duşmanul secular spre a Irevendica graniţele naturate necesare siguranţei Statului; toţi fi’au convins despre necesitatea de a asigura libertatea mărilor,de a Înlătura barbaria care împiedică civilizţia lume?; în lise toţi au înţeles nevoia de a cuceri pentru viitor o pace siântâ şi statorica leare va regula raporturile internaţionale în scop da a folosi desvoltare vieţei «scosoaaee şi progresul umanîtăţel. Toate aceste motive probează meci străluci-o necesitete pentru Italia de a lua parte la acest războiu şi vor da înregului popor italian, fără nici o dentrne de partid sau de clasă, argumente puternice şi indiscutabile spre a lua parte bucuros la împrumutul naţional. După expunerea condiţîunilor favorabile ale împrumutului, d. Careano a îndemnat pe oratorii Cana vor iese propaganda pentru împrumutul naţional şii afirmă mai ales acest adevăr indiscutabil, asuane că finanţele italiene cesităţile noului împrumut , chiar dacă ar atinge suma de mai multe miliarde. 1. Careano şi-a terminat cuvântarea printr’o călduroasă peroraţiune patriotică, cu strigătul de: Trăiască Regele Italiei ! îndelung repetat de întreaga mulţime. Apoi, în mijlocul unei manifestaţii mişcătoare, d. Luesati n hiat cuvîntul, amintind că popoarele care s’ar putea adapta la o viaţă de sclavi ar fi pedepsiţi de laşitatea lor prin pierderea tutulor hotăfiilor lor. Spre a avea o patrie feră, trebue s'o apăraţi şi prin mijloacele financiare. Treime să ne pregătim spre a scăpa cu med ciind de greutăţile care ve-au fost impuse de acest război. Putem să fim şi noi siguri că acest împrumut va fi pentru Italia împrumutul victoriei; întîlni victoria financiară şi apoi victoria miliară ! Fără îndoială, situaţia actuală a ţarei ne permite să găsim printre noi banul trebuincios pentru onoarea şi gloria patriei. Oratorul şi-a terminat cuvîndirea îndemnând pe italieni să-şi arate iubirea lor de patrie print'- o subscripţie cît de mare la împrumutul naţional. Nu voim o sporire de MnHe-mowmîă care ar spori cursul schimbului şi preţul lucrurilor de prima necesitate, dar cooperaţia cu spontaneitatea poporului. Triumful financiar va fi cea mai frumoasă recunoştinţă către elita parfumei noastre glorioase, care luptă şi moare vitejeşte cu numele Italiei pe buze şi în fundul inimei. (Ştefani). mwmmmmmmmmm ■ Jîtpfffg prt sis sejzl Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a primit mai multe rapoarte din partea medicilor veterinari din judeţele: Botoşani, Caliacra, Constanţa Dorohoi, Dnf. ' rostor, Olt, Roman, Teleorman şi - - r..,fmr'în Vlaşca, prin care ae constată, că care au loc astăzi la lilcea, tio- fe aceste judeţe s’a declarat epignamsfi, sodomiră, Ivina şi Covwi zootia de scabie în 12 comune cu lui, d. V. G. Morţun, nmustru de 34 curţî infectate cu 283 cazuri interne a expediat telegrafic prefecţilor din sus numitele judeţe, îtrmănatstrea ek-cnhrâ: „Faţă cu diferitele ştiri, parte ftpärui® în presă, parte venite la minister ca protestări împotriva a mesiacului administraţiei în afegeri, mă cred dator să vă împres: comparaţie, intra cam 16 vindecate şi 257 rămase novimi-ici! ia Nu e mirarea că toată lumea dă năvală la Cinema Bristol ca să vadă pe artista Ivornovska în celebra dramă : Perversitate sau Demonul Cochetăriei. Părerea _ una.înisă o că această artistă n’are loate cele recomandate cu prilejul iilegarilor generate. Ga prefaci vă rog să aveţi cea ..mai mare grij» •ea libera expresia®© a votului să fie garantată, să faceţi ca prin măsurile luate să împiedicaţi influenţarea violentă şi ilegală a conştiinţei alegătorilor şi să opriţi orice manifestări cari pot tulbura ordinea publică, căci este ştiut că pasiunea ea se depune d® către partidele p politice, face să se pună totdeauna în socoteala conducătorilor toate abatere și greşelile făptuite fără sirea lor. de Către partizani mai aprigi, vârf * Şampania „LACRIMA ZORILOR“, produsul pivniţelor „La Dealul Zorilor“ este delicioasa băutură rndigennă cea mai preferatâ de cunoscători, fiind lipsiţi de răspundere trepusese de multe ori în acțiunea lor' La oficiul telegrii.sentral a margiaSe îngrădite «te lege". j totdeauna foarte mare agio mai gume menație în iiua Anului mxi. Dw. r. r ,i r 1 RÂimim,« i s’a ^iză lumea trebuia «8 J AAl i P^ ciu, , ,« pentru . ga. Națională g RomînU'l, iar d. Jf. D. Berlésen, a fost numit cenzor la aceiași instituțiune, pe ziua de î Ianuarie, a. e. —o— Stsnțim informați că primăria da o telegramă atșa că de aiLi.lt ori se lipsea. De data anta însă grație măsurilor luat® de d. Arg».seani, diri ginteie oficiului telegrafie central, acest mare neajuns a fost înlătu Capitalei, va lua serioase măsuri ^1. D. Argeşeanu a înfiinţat mai * . w t .1 z t miitiA odnafa ipi unui ai «a liAanar goniră măcelarilor cari sunt permis să urce preţul ocazia sărbătorilor. cărnurilor cu muite giuispuri noul şi a despărţit ghişeurile pentru predarea telegrameln* de felicitare de apele, prantica telegrame de afaceri sau de interes particular. In acelaș Cărții de tifos eximtematic la un t5 , a dismna ea ne lingă ce tou„t un SEXS A confirmat în mod oficial de către serviciul sanitar al primăriei Capitalei Soldatul bolnav se află actual mai aşeze un «ir lung de pupitre în sala din dosul ghişeurîlor. On modul acesta toată lumea « putut sâ-şî scrie telegramele și să ___j , £ tfTU«NX ÎSCÎrl.e IP I fi IlltJ11? t l vS 2S2 ÎS"“JSJVăZZl.* * fi- «m» ««* -prvlia U Eliaudare dele Soldații, mic bolnav, «m' lați. f;i pus ■pală Astăzi, li: mmiur.H v«. t;a,raonoa@ »»dS? tnftd? l0tasrafiiliu L Vome^eu» • 1 " ' -oo o S! ii HV ® — Cu prilejul alegerilor ey Azi Duminică la Eforie ivUalut Cohulina, număr de ere-o 20, în atin.aere ohi cele de tisemenea izosub observare medi■ * -ele 2 d.a., va avea. loc la cimitirul 551t. Vineri înrrior-Seara la 9 precis Aht Mache! Mache! AOLEO TAPASE llafioara Cioski şi Tănase Mitică Sedentarul SOUTÎ. A «părut .,8'tUat'a ndl-’tară după 16 luni de război“ de C. G. Pătrar«, major în rezervă, brevetat de stat major. In curînd Comtrider! Roma, 1 Ianuarie. — Telegrama din Londra: Camera Comunelor a aprobat o moţiune prin care se hotărăşte că, spre a se obţine sporirea puterei aliaţilor întru continuarea războiului, guvernul englez va consulta imediat coloniile autonome cu scopul de a se căpăta conlucrarea tuturor factorilor economici din Imperiu împotriva dus ■Mamiiul, obștesc. (A. T. I.) îoî.ar®, — {iS ist Asrb!" —O O—“-*• Declara- Ca-me- Londra, 31 Decembrie. la Comunelor a votat la a doua citire legea serviciului militar obligator cu 431 de voturi pentru şi 39 de voturi contra. Asquith a spus minorităţea că trăesc încă în visuri academice şi uită un lucru n ., important: „Că suntem în război«. TM aeriană, pe hn-Şi-a exprimat mulțumirea că minoritatea e atît de mică încît sa poate spune că legea a trecut aproape în unanimitate. (Ag. Tel. Engl.) —o— Ianuarie, — Duelul de Paris 1 Belgian, Paris 1 Ianuarie (prin tcksgra- HiipI Hfs artilorle fia fără fir). In Belgia un tir de A/Uer ne dl,ler artilerie francasă dirijat asupra lucrărilor germane la Nord de Strresiatrăuste, aprovocat două patern top eXprosiuni la Nord de mai continuat în deosebi în ven grafia fără fir). Activitatea arti» Aistile. Francezii au luat sub^ io-|frai sectorului belgian. Lupta cu ferei noaatre continuă dealungul eulor, un convoi de ravitalare bombe a reînceput în regiunea de întregului front ajutată și com în sectorul Chivy, la Nord-Est de Vailly, la Sud-Bel de Berry-au- Bac, către cota 108. Francezii au distrus lucrări germanee între Arguimé și Meuse. Tunurile franceze de mar® calibru, au distrus un blockhaus german în regiunea Fâs*ges. Nauen, 1 Ianuarie (prin t eh ara-Ti „ __f _• lupte izolate de artilerie, mine și grenate de mină. Poldhu, 1 Ianuarie (prin telegrafia fără fir). — Comunicatele britanice arată lupte izolate de gă activitatea regulată de artilerie și mine, francezii raportează că atacurile de gaze năbușitoare în apropiere din cauza schimbării vîntului asupra liniilor germane. Paris, î ianuarie. Comunicat oficial. In tot timpul noptei, activi- I terea artileriei a fost mare. La sud ds rîul Somme, în sec- —0 ~torul Ligonc©, una din patrulele la Steenskaete. Comunicat | artilerie a ] Umoniştii iaakz? contra pacei premature Londra, 31 Decembrie, __1 gir noastre a atacat o patrulă dnsmn- Carson şeful Unioniştilor irlan nă: această din urmă a fugit lăudezi în cursul discursidtd a sfă- sind pe teren doi morţi şi un răfuit pe fiecare care are interesul Bît, în viitorul comercial şi industrial In Champagne, am bombardat şi al Angliei să fie circonspect faţă rispit trupele germane în mişcare! “* Toma Cardinalul de om şi care simptom de pace. Ca în tranşeele din împrejurimile mo 71. /. toria către posteritate o cm să nu vilei din McsniL ° I “ ——00 se conclude o pace (An. Tel. Engl). -----po---prematură. Londra- 31 Decembrie. In Camera Comunelor, răspunzînd întrebarea unui deputat, ministrul comerțului a declarat că numărul falul Hîntelor în întregul Regatul- Unit a fost de 3.398 în anul 5913, pe cînd nu a fost decât 2.887 în 1 1912,411 în anul trecutl915. (Reuter). ciile de poliţie. „Giornali if Italia“ află din Ateroa că un detaşament inamic (?) debarcat la Corfu a înarborat drapelul pe vila Kaiser-ului. (A. T. I.) _____ (tneraldl f. title la Corf) La jarul otajărel' insulei Corfu — Ctmtiiâiariîî® îiî „FrfcB-4§sMăt — Ziarele de-mre atingere adusă drepturilor de bstaloane - ^ „_.j,__ suveranitate ale Greciei vg. provo-, înălţimea -o@ Stpielss& MKspoitmii 1 Ianuarie (prin telegrafii). Capitala Muntenevătămat iar populaţia liniştită, o Nauen, 1 Ianuarie (prin telegrafia fără fir). — Prăbuşirea Muntenegrului ocupă întreaga presă europeană şi cercurile militare, înţelegerea declară toate ţările unde planurile ei au eşuat ca fronturi de luptă accesorii, precum Gallipoli şi ținutul Vardarului. Londra, 31 Decembrie. — Un Ultimile forţe muntenegrine se torpilor francez a adus la Corfu compuneau din 36.000 oameni Impe generalul Putnik şeful marelui tanterie, 1700 artilerie precum şi stat-major sîrb şi alţi ofţirei su- 30.OOO sîrbi luptind în urnire cu periori sirbi. (Ag. TA. Engl.) i muntenegriniu Viena 1 Ianuarie.— Mujtienogrenlî abandonîndu-şî capitala, au bătut în retragere pe toate pune» i se ne da o idee despre proierite salvate. V?«na î Ianuarie (prin f. fir), duşmennici. Doi ofiţeri ruşi, 240 • --------“ — fost făcuţi prizonieri, de amicii săi. Belgia, 'Muntenegru, pentru care Quadru- j ■p%7 n’a mişcat nici măcar un deget şi care datoreze Amplei, cu Puterile Centrale ţii lor şi relevă lată df PrtfrUe Centrale, care ■jg^'n^ărnÎT tunurilor cucerite, în ment deosebit. La Kormin ent nt de oscilă este situația po fe^ete penten rinntul Lowren »’a vreral venes a respins ua atac pre S re *M2ÂÂS‘«âî ri”*« 4 N,TM*r"' 'M •» viei amice, că pentru ele este vor-î'»r ijduRi eri se rifl’că la 300. Sure , y , ; f i*/-* r S de Reran? unde dușmanul reris ha numai de apararea integrităţi » ■i^ac’tate an ««sitei jtoestee şi a intereselor greceşti si că fie- ’neă eu tenac ta © au teu, ca în ţările tor o impresie dure- j -----n o—— roasă. In cem ce priveşte aliatele j _ FOST 'or. Bulgaria şi Turcia, Puterile nevirate nu vor avea linişte, pinii *s cînd nu le vor da un concurs efi-. , . „ in. ■ace si nu vor atinge în colabora- 1 *J“¥,a£3® rea cea maî strimtă cu eh scopul *ir^‘ tranet», a - . .. . •irmărit, astfel că aceste două runcai in aer un important pod grafia fard fir). — Rusiî după ce țări să ce poata desvolta in U- de cal© ferată «are baga comuni au respins contra-amunzi de germanertate şi, rezemate pe aliaţii lor catia mir» aripa dreapta şi ştia- ne consolidează acum poziţiile de ■„dernici, sâ-mi poată îndeplini daea a armatei bulgare, usolind au»t- cmnimd cucerite. Oftezi se comuoria lor pe rit de dificilă, pe atît fel bulgar«*. N ci germanii am nicâ numai operațiuni neinsemh plină de șanse. Acest sistem es- MonasLr n ci bulgarii da Ghev naie. In Marea Neagră uri torpi- V cu mult mai superior aceluia al srheli și lacul Donau nici turci* Ixw rus a distrus un suhmmm ger Quadrupled tm numai din punct d!n Kanti» Guninîdrna nu încep man pe coasta Amtiohei. le vedere moral, ci și din cel prap ataejil «©ntra formu_ație* pun‘ic.(Korr. Burpmri. țitmi a aliaților, Salonicul. — Fiiar^s d« U fiorwgfeîs- S3P ți Kiiifiâir ânseats te a§r — „ . . . . . , , Paria 1 Ianuarie. Comitateat «1 Potdbu t feuaare (prin tele- ț armatei din Orient. Nimic de sein grat a fără f r). ^t’rț d n DeJM nalat la graniţa grecească. Trespnn că expedem br ten-că d?n înţele plenului nostru de apă- Meseipotamie n gout hre i Durare n- au silit să aruncăm în aer m n eă, d ncolo de Rbe t Saad ur- »«durile de pe căile ferate de la Rărind mereu dușmanuL ÎDormghissar și Kandir. (Havas). Activitatea în 1915 pe coasta — o — uao—— —■ — — Cardinala! Merster la Roma Roma, 2 Ianuarie. lari atacuri ross la Tapufcul _ Viena Roma, 1 Ianuarie. —■ După știri fia fără din Corfu, trupele sîrbești cmtî- graiul este in mîinede noastre. Urmiă să debarce în această insulă, mărind pe inamicul bătut, trupeîmpreună cu trupele sîrbești. au fe noastre au intrat erl după afost debarcate şi unele detaşa -nenţiasă în Gelinge reşedinţa rege» «se. Iluşmanul a dat cinci marte de trupe franceze pentru servi- lul nmntenegaruluî. Oraşul este ne; »tacuri, dintre care ultimul azi d Viena 1 Ianuarie.— Inamicul a încercat cu începere de isii iar aş, să rupă frontul nostru basarabian Ungă Toporouţi şi la Baramtineaţă, dar a trebuit de fiecare dată să s© retragă cu pierderi din o seije mai mari. Focul nimicitor al artileriei noastre, îndreptat în mod excelent, a avut o part® Soarte însecinată la respingerea ruşilor da la începutul bătălii din Galiţia orientală şi de pe frontul Basarabiei. Armata generalului Pflanzer-Rabin şi trupele austroungare ale generalului Bothmer au făcut peste 5193 de ruşi prizonieri, printre cari 30 ofiţeri. Detaşamentele noastre au risipit lingă Karpilowka, în Wolhynia, câteva posteri de pază rusești. •îuluî SiTypa de mijloc, dușmanul dlos ndu-se (te un viscol puternic. Comtantimpol, 30 Decembrie*— i încercat în două rînduri să ia In ziua de 12 1, un crucișător, otensiva in regiunea satului Dotorpiloare și un monitor la largul Tropolie, dar a fost mereu respins strîmtorilor, au deschis focul lor le focul nostru, în această regi în contra cheiurilor de la Tekkimeea şi la Cernăuţi, duşmanul a Burnu şi Sédéul Bahr. Un alt ms fost silit să părăsească tranşeele untor care îndreptase focul său în sala de prima lini©, pe care le-am ocupat. smiAjiA militară a rus@ si Roma, 1 Ianuarie. . .JHessagero“ scrie că ultimele telegrame din Petrograd sosite in diferite capitale ale Quadruplet, nu lasă nici o îndoială asupra succesului repurtat de ruşi în ultimele operaţiuni, ţinînd seamă că evacuarea ţinutului din jurul Cernăuţilor continuă, cu toate că Austro- Ungaria primesc mereu nouî întăriri, cari se cred că pornesc din Balcani. (A. T. I.) -—----—------00 o— -----—— Viena 2 Ianuarie (prin t. f. fir). Drupta pe frontiera Basarabiei tele frontului meridional şi pe ei; continuă. Spaţiul din Toporoniz a «teistei frmărind pe fowarie, am fost din nou teatrul unor lupte înpete noastre au treeut linia Bsdua -versanate, «ar© au întrecut în ve- Getingo-Grab-Gralmvo și au pă- hemență pe toate cele care a’au teuns în teritoriul muntenegrean dar mai îna’nte pe acest elmp de Viena, 1 Ianuarie. — Ziarele de- ^ ja «gt de B’jeca și Fugă Avto» luptă. Adviarsarul tenace a înaîn- j “1 "feaynia* ^'jcTtto^dî^PawI clară, că ocupația insulei Corfu Vîe, tunuri, 560 de puști, o tat ori de patra ori în unele lo-|wo« ,je 10.523 tone' s’au scufundat este o violare manifestă a dreptu- mteralteră, precum şî o mare cancuri de 6 ori cu coloanele sate d® jH Marsa Adriatică meridională lui şi un act de violenţă, prin ca- titate de muniţii şi alt material atee contra poziţian’lor putawitoi «Wntein-s© tm «tete n!» re, afară de Grecia, Italia este cel ^ războiu au căzut în înlinile contestate, a fost respins mereu al Dte cauza ajutoarelor reped« si mai mult aUnsă m prestigiul sau «^streiltegă GnUtovo.deseori în lupte corp la corp eu: bI“ organizate. în ambeteWmri out pînă acum la Anaforta și Ari VOlFrsmdenblat“ compară proce ' M?** Iteras® și U da 111 sateni «te, aproape }ntreffn1 echipaj şi toate Burau de toate obiectele mai imdeal Quadrupled fată de aliaţii si *imie n011’ i Persoanele care se găseau pe bor- portante lăsate de duşman dup« ^ - - Serbia1 și\ ~~ OCOPAPSA «P1276I — 112 îl nf’ *JIUUL'“Îl'ILîS d,l1 ***** d«*A vapoare au fost plecarea lui: 10 tunuri. 2000 da Koeni(jsv\:r.lnhausen 2 Iannaasehetrie. — La grupa generalului de baricadele Linsingen un atac rus a eşuat în ţinutul Czernysz spre S de curba St grulm, în fața ,rotitului trupelor austro-ungare. tîosWică părăsesc TRftHSCSLE DE PR8MIS U«l£ DEL» DE*î#lAJTI (Petrograd, 81 fsimaade. comunicat oficial. In Galiția, pe frontul - RUSII e?5 CONSOLIDEAZĂ P#2JTJiSNILE — Poldhu, 1 Ianuarie (prin tele le austro-italiene Poldhti, 1 rrjtumaoit Itmuaris (prin fel* S — ‘(Bf V-Wf rct)oJÎ (prin tele- carned lupt« locale. Pare că au» trăiCîî au retras o puternică porţiune ds forţe după acest front spre a o utiliza în Galiţia şi Muntenegru. activitatea artileriei Coîtaao 1 Ianuarie plectată de actunîle aeriane. Bateriile duşmane au asufrlit proeetll© specialmente incendiare, aau prs poziţiunlor noasta® dintre Garda şi Adige (în valea Terrogundo, Adige) şi pe Borgo (Vahingana). Nici o stricăciune. Artileria noastră a distrus adăposturi-Ifondra 2 Ianuarie—Amiralul eo le duşman® spre E de trecătoare» mandant al forțelor navala ca ope- Bregone, (terentul Cordevole fia fără fir). Pe viscol și ploaie rează pe coasta belgiană a trimis;DÎ ,.y^:S»nd« trăgînd foac,M.a limitai U,. ,,Port asupra ctivită- ^ 5K țel din anul trecut: „Pierd ^rilfâ Koder (Ga'î) și Seebach (Gallitz) pricinuita duşmanului și care sunt împrăştiindu-le In sectorul Javacaaosente în mod pozitiv sunt un î?,6® (p© Javapecek) în basinul Dio ! • Plezzo și on San Matmo p© Vartorpdor german și 2 submarine; au straîi! respIns rarcile atacuri are tose distrase 8 fabrici mari mi îi. adversspmliu* Isonzul Inferior tare și a patra a fost avariată, artileria dușmanii a tras foepri Lingă Zeebrugge s’au distrus 13 asupra local'tăț lor Gradisca, Satunuri de calibru mare, 2 depozita &iut^yL^aTnrtru a .wîrUt bomne unimi î mai miiLfce deposit© mi- |xî asupra baraoa ineintelor duslitare şi staţiuni de semnatară Pimane la Breganza în Gladiearîa. Arderile engleze au fost de un reîntoreîndu-se cu bine în liniile yacht armat şi un curâţitor de noastre’ (Gadorna). mine. Am avut 34 de morţi şi 24 de răniţi. (Ag. Tel. Engl.) Viena, 1 Ianuarie. — Pe frontul de sud-vest, situaţia e neschimbată. CUeva puncte ah frontului nostru de lingă Malborgeth și Reibl au fost expuse focului artileriei inamice. Activitatea aviato- A sosit la ’ r^or italieni s’a întina de ^ asemeni • A nea și asupra regiundl TriestuM. ± ■ ■ m.. q frfyfubfi aruncată asupra localitătii Pirano n'a cauzat nici o stricăciune. — ACTitJf$EA RERLPm-Roma 1 Ianuarie.— Comunicat, oficial: Pe întregul nostru froat activitatea artileriei noastre «pri*uită și complectată cu acţiunea aeroplanelor a mai continuat în cootra bateriilor duşmane care» asvfe ÎS maî ales țmjjeefcil» incendiari asupra poziţiunilor noastre dia Artisshno, Gerda, Adige, în vale* Teragnole, Borgo și Sagana. Nici o stricâeiun® nu s’a întâmplat. Bateriile noastre au distrus adăposturile dușmane Ia est de tree&* toarea Oregone», în Corcfervole, lingă Visdende, Piave şi au risipit coloanele de trupe şi de aprovisi® nar© la Roder Gail, Serbaeli şi Gaillitz. In sectorul Enavorc^k, în bazinul râului Plezzo şi lîngă San Martino del Carso, am iK®yins atacuri Dsînftemni^e ale duşmanului. Pe rîul Isonzo de jos, bateriile duşmane au tras asupra localităților Gradisca, Sagriado și Monfelcone. Ale noastre au bombardat Devataki și toborik dușmanii între Tione și Bregumo, n vutet Giudicaria. (Stefani). Scufundarea vaselor „Brindisi“ şi „Palermo“ Roma 2 Ianuarie. — In ziua de 6(1), vaporul rechiziţionat „Brindisi“ de 541 fene şi în ziua de 8(1). ■ p — puşti şi baionete, 60 tunuri revolvere, 8750 obuze, 4500 bombe, 160 lăzi de muniţiunî de infanteria ă aovîrîitoare de bombe, 61 vagoane Decan ville, şine şi accesorii pentru 2 kilometri, 80 pontoane, 67 sVipuri, 2859 corturi diferite, 1850 Petrograd, 1 Ianuarie. — Pe ^te a®^mă fcn 3^°^ frontul din Caucaz în ultimele 120 ,hîdft8ne, drPJ’e^Kin^. 250 lupte, am capturat peste 300 de as nP.^ f0tri!* r,gft? T T^n . keri, patru tunuri, o mire canti.TMmnorTM tote de chesoane și de munițiuni. 2000 eutlî 09 conserve. 5000 aaci Detaşmentele de kurzi care au încrecat o ofensivă şi au fost respinse în regiunea nord-vest de orişul Ardfise, au fugit spre vest. (Westnik)._____ ______________ Constantinopole, 31 Decembrie. Comunicat oficial. Pe frontul din Caucaz, atacurile violente ale duşmanului în noaptea de la 111 date cu nişte forţe însemnate în contrii poziţiunilor înaintate ale centrului nostru, au dat greş în urmă contra atacului nostru. Duşmanul a încercat pierderi mari şi a lăsat în mîinile noastre o mare cantitate de puşti şi nume ■roşf itrizonieri, precum şi două mitraliere. Duşmanul a fost respins în vechile sali poziţuni. Printre cei căzuţi se găsesc mulţi ofiţeri duşmani. Două atacuri date prin surprindere in noaptea de 11-12 în sectorul Arap Ghedigi, la vest de Olty, au fost uşor respinse. Pstatul Dardanelsis, direcţia poziţiunlor noastre de Im Bilid Bahr, a fost atacat de un uiroplan turc şi a trebuit să se departeze. In ziua de 12-1, după amiari, um aeroplan emir csat condus de locotenentul Buddicko, a atacat un cl cincilea aparat duşman de tip Farman şi La dat jos în propiere da Scddul-Bahr. "iotul a fost găsit mort observatorul rănit. Aeroplanul va fi reperat şi va putea fi întrebuinţat. Pulin mai pe urmă", un alt din aeroplanele noastre a clacat un aeroplan englez care venea din direcţia golfului Saroa şi Va silit să fugă, şi apoi să alteriseze în insula Imbros. Englejii mai continuă să anunţe în comunicatele lor că trupele lor s’au retras de bună voi în linişte de la Anaforta şi de la Ari Burnu. Cantitatea prăzilor arărate mai la vale şi care nu e complectă, nu e de loc exogentă. Părăsirea taberilor pe care duşmanul nu le-a putut transporta din cauza plecărei oile grăbite arată într’un mod lămurit că această operaţie nu s’a făcut de bună voie Constantinopol 31 Decembrie. — Iată rezultatul inventariului făde previziuni, 12.500 sape şi unelte diferite. Cantitatea previziunilor ar putea atinge o cifră poate de trei ori mai mare. Pompele, aparatele de distilat apă, etc, nu sunt trecut în această lista. La fronturile celelalte, nimic da semnalat. (Depeșă comunicată, d© Legațiunea otomană). ——oo — ScBfDPflrea unui crucișător assîria* Paris 1 Ianuarie (prin telegraf!a fără fir). Ministrul de mari«*! italian, telegrafiază ci submarlonul francez Fancault a scufundat un crucișător austriac la apropfrere de Cattaro. în mare Érie papa IV-a