Viitorul, martie 1916 (Anul 10, nr. 2893-2923)

1916-03-01 / nr. 2893

r Chemarea clasei 1916 la Bulgari jOT*­­ —O—­­ ­ Sofia 12(3).— Un decret militar a ordonat convocarea clasei de re­crutare din 1916, pentru ziua de 18(3). Trebue relevat că, în aceas­tă privință, contrar modului adop­tat în mai toate țările beligerante, convocarea clasei din 1916 a avut loc în Bulgaria, data normală. Țarul Rusiei FELDMARSȘI­l­ «L AR­MATEI ENGLEZE Petrograd 28 Februarie. — Mi­siunea militară engleză, trimisă special pentru a re­­mite Majestat­ei Sale împăratul Rusiei, bastonul de fel­d­mareșal al armatei engleze, a plecat. (Ag. Nord-Sad), Raid aerian CONTRA L3N3E1 D £ CALE FER 4tArA DAN CAR­VIN (Prin telegrafia fără fir) Paklim, 28 Februarie. — Erî am întreprins un raid aerian plin de succes contra liniei de cale ferată din Corvin. Stricăciuni considera­bile. 31 aparate au­ participat la a­­cest raid, toate s’au întors cu bine. Noaptea trecută dușmanul a atacat cu bombe două din pîlniile noastre lingă reduta Plöhenzollern; ambe­le atacuri au­ fost respinse. generalii gallieni bolnav­i o — Berlin, 28 Februarie. Se tele­graf­iază din Paris că ministrul de războia, generalul Gallieni, ar fi gata să-și dea demisia. Un ziar de dimineață ar fi fost autorizat să declare că generalul Gallieni e bolnav. fai­cio fran­sforgo : Lyofî 28 Februari­e (prin tele­grafia fără fir).­­ O im­portantă manifestație franco-belgă a avut loc is Sorbon­a, sub președinția d-lui Dócehand­ și în prezența d-lui președinte al Republice­i. D. Emil Vand­rveble, ministrul Bel­giei, într’un discurs mișcător, a ex­­primat­, inalterabila amiciție a Bel­giei pent­­ru Franța. Au fost înde­lung aclamate următoarele cuvin­te: „Pentru ca pacea de mîine să se interm­ i­eze pe dreptate și să­ a­­sigure liniștea Europei, va trebui ca Belgia să fie liberă, Franța să-și regăsească emiș fi­le sale, iar autori­ răspunzător­ de agresiunea îndreptată în contra noastră să fie constrânși de a mărturisi gre­­șala lor. Noi nu vroim de­cît aceas­ta, dar vreim din tot sufletul nos­tru și nu vom înceta lupta decât după ce o vom dormi di“. Sermon’a și Poptupei Lyon 28 Februarie (prin telegra­fia fără fir). — Germania a săvâr­șit o mare greșală declarând război unui inimic care i se pare slab în aparență. Cu privire la această ruptură, ■I Jean Herbette spunne în l’Ech­o ’n Paris“: „Cu această țară mică, care se arătase gata a despăgubi pe armatorii lor. Germanii aruncă mănușa cu mîndrie, dar se feresc s-o arunce Italiei care se află în război, de mai bine de 9 luni, cu aliații lor. Istoria va judeca“. îlyptess în Efrica dfe Est Londra 28 Februarie.­­ Minis­terul de războiu anunță că genera­lul Smith telegrafiază din Africa de est că după ce a ocupat orașul C­icală generalul Van de Venters cu trupele sale a înaintat spre To­­retta pe care a găsit-o în mare parte evacuată de dușmani. Cîțiva germani s’au predat. Am capturat o mitralieră. Generalul Benenger ocupă acum acest oraș. Eri gene­ralul, Tijuko a început bombarda­rea și atacul în contra pozițiilor de la Salaita pe care a și ocupa­­t-o. Operațiile continuă. (Ag. Tel. E­ngl.). In­­ jurul unor știri pubi­cata di presa italiană — o — Viena 28 Februarie. — Cartie­rul pr.seî de războiu Mografia­­ză că comunicatul italian din 2(3), care a constatat că o baterie ita­liană ar fi bombardat cu succes ta­ 1­ieri­le noastre din dosul localită­­ții Dodeca cont­ina o neexac­titate. Din contră, c­umi aceste­ tunuri au deschis focul în contra taberelor noastre, fără însă a pricinuii vre-o pagubă, artileria noastră a distrus cu desăvârșire acoperirea aa­stor baterii, care au tăcut. Ziarul sem­i-oficios italian „E­­sereito“, recunoscând că acțiunea italiană în contra pozițiunilor noastre extrem de solide, nu a pu­tut proceda cu repeziciune, mai spune, î­n scop de a liniști pe cei pe­simiști, că sunt o serie întreagă de succese italiene, dar trece sub tă­ceri pretinsele câștiguri de teren respinse de noi, de pildă în valea Lugari­a și pe Colle. Su­s zisul ziar mai povestește că în mai multe cazuri italienii au respins pe trupele austriace, au stingherit lucrările lor de întări­ri, oprind înaintarea lor, toate a­­ceste arată sforțările disperate al­e italienilor spre a menține stăpâ­nirea posesiunilor lor primitivi­­ pe care noi le-am evacuat într’un mod voluntar spre a ocupa alte lumi potrivite apărări. Articolul ziarului „Esercito“ documentează prin urmare neizbîn­șia tuturor sforțărilor făcute pînă acum de italieni Firește, lupă­le în care, ca de pildă la Rombon, lîngă Oslavița și în alte puncte ale frontului, trupele noastre au izgonit pe duș­man într’un mod victorios, sunt privite cel mult ca niște atacuri remarcabile. încheierea modestă a ziarului militar italian cam zice că trupe­le italiene nu sunt meactive, dar că ele trebue să persevereze cu o liniște plină de răbdare, pare a fi destinat aliaților în scop de a cal­ma dorințele lor de a obține trupe italiene la ajutor. In fine „Gazeta lu­i Popolo“ pretinde că raid­ul aviatorilor ita­lieni la Laibach, după pretinse ra­poarte austriace, care totuși nu sunt cunoscute aci, ne-ar fi costat 800 de victime. Nu e­xistă de­câr un singur ra­port oficial austriac care consta­tă că raid­ul italian a fost fără suc­ces. S’a constatat într’un mod ofi­cios că bombele aviatorilor italie­ni au ucis pe un copil și rănit doi cai. De asemenea o neadevărată ști­rea după care aviatorii italieni ar fi doborît un aeroplan austriac in timpul acestui raid care i-a cos­tat scump italienilor. (Korr. Bnr.). ’n fani unor tratatii tis­lul S­p Wim Eyths ■«.Qm» (Prin telegrafia fără fir) Nauen, 28 Ianuarie. — Reuter menționează că Sir William By­tes a declarat în Parlament că de­­putații sunt împedicați de a vorbi ,iar, de a spune adevărul, fiind o­­•rifi ,în legea apărărei naționale. Dacă alegătorii ar cunoaște adevă­rul, ar judeca altfel. Deputatul spune că înainte de a intra Anglia în războiu­, știa deja că Anglia pu­sese flota ei la dispoziția Franței. Cînd soseau­ știri din partea Bel­g­iei a fost însărcinat a declara de­nnită­ților că Anglia, intră în răz­boiu­ din cauza Belgiei, iar nu spre a apăra echilibrul politic în Eu­ropa. Sir William Byles spune mai departe că s’a opus atunci a decla­ra în public un neadevăr, că va sosi ziua unde va­ putea spune tot 'Aer­arul. Deeputatul declară că Franța a *«*# **« 1911 tratatul din Algesiras­prijinind astfel Anglia întreabă dacă asta este respectul­ Angliei pentru tratate, adăugînd că Ger­mania a fost silită să prepare răz­boiul din 1911. întrunirea liberalilor din Câmpina Cîmpina, 28 Febr. 916 O întrunire a membrilor parti­dului liberal a avut loc ori în saloanele clubului din localitate. Sala încă de la ora 11 a. m. era arhiplină nu numai cu partizanii politici liberali dar cu foarte mulți orășeni, meseriași și săteni fruntași din comunele vecine ale plaiului: Breaza, Telega, Ocina și Comarnic, cari au ținut să mani­festeze sentimentele lor de dragos­te și încredere față de doi dintre membrii marcanți ai partidului li­beral, d-nii Demetrescu-Agram­, fostul prefect al județului și prin­țul Gh. Valentin Bibescu. Din Ploești cu trenul de dimi­neața au sosit mulți fruntași între cari, d. Becescu-Silvan deputat de Prahova, d. Spirea Sorescu, președ. delegației județene, d. Tom­a So­rescu, președ. consiliului județean, d-nii Protopopescu, Ciocîrdel, D. Bazilp.Aeu, consilieri județeni, Au­rel Moșoiu prim ajutor de primar la Ploești, Bibi Demetriade, con­silier comunal, Barbu Fotescu, mare proprietar, d. Dumitrescu- Toboc, etc. etc. La sosire au fost întâmpinați de fruntașii locali în cap cu d. Dem. I. Ștefănescu, șeful partidului li­beral și primar al orașului. Aflîndu-se în trecere spre Tele­ga, unde uram sǎ asiste la confe­rința secțiunei soe, ortodoxă, d. De­­metrescu-Agrarii, a fost oprit cu insistentele tutuim*, spre a lua par­te la agapa anuală a membrilor partidului liberal " din Cîmpina. Rămas aci, d-sa a făcut mai mul­te vizite la fruntașii partidului din oraș., Agapa*"a avut loc la ora 12 a. m. și a durat întră o atmosferă depli­nă de solidaritate și aju­ngîndu-se la seria toasturilor, primul a fost ținut de­­ D. DEM. S STEFANESCU, șe­ful partidului local, care arată bu­curia și mulțumirea ce o simte vă­zând în mijlocul cetățenilor cîm­­pineni, pe acești doi funtași ai vieții liberale din Prahova. D-sa roagă pe d. Agnaru, în nu­mele liberalilor de pe valea Pra­hovei, să-și reia locul de cinste în rândurile partidului. Termina vich inimi pentru șeful part­idului national-liberal d. Ion I. C. Brătianu și pentru d. Al. Ha­dova și șeful liberalilor prahoveni. Au toastat apoi : D. SPIREA SORESCU, președin­tele delegației județene, care con­­firmă cele spuse de d. Ș­tefănescu, adăugînd că meritele d-lui Agra­ru­, întrec suferința ce a avut și-l numește apostolul învățământului celor mici­­ și celor mari. D. NICU FILIPESCU, institu­tor, face constatarea că, după cum oameni ca d. Agraru s’au ridicat de jos prin muncă, la situațiunî frumoase, tot astfel oameni iluș­tri ca principele Bibescu, viță de Domn, se ridică, coborîndu-se în mijlocul poporului. D. A. SCRIPCA, directorul școa­lei de băeți, în puține cuvinte re­le­vează origina familiei Bibescu, spunînd că în școală elevii învață­ că Domnitorul Bibescu a­ semnat prima Constituție a țărei, iar în­treaga­-i familie, a sprijinit în­tot­deauna învățământul. D. C. OPROIU, învățător, scoa­te în relief virtuții, descălește și civice ale d-lui Agraru, și cons­tată că d-sa este o personalitate în țara noastră. Fiindcă d. Agra­m­i a fost prea sincer și cinstit să sperăm că lucrurile se vor îndrep­ta în cel mai scurt timp spre mul­țumirea tuturor, D. BECESCU-SILVAN, depu­tat, spune că eroi nu sunt numai cei cari cad în tranșee la hotarele țârei, ci și victimele din lăuntrul țârei, așa cum s’a întâmplat cu d. Demetrescu-Agrare, căruia îi dă asigurări că în scurtă vreme a­­jutat de dragostea tutulor, d-sa va fi așezat fee locul ce i se cuvine pe drept. D. inginer Gh­­IOBANU, prin cuvinte călduroase exprimă celor can sunt astăzi înconjurați de a­­tîtea simpatii, speranța sa care crede că­­ e a tutulor, că vor fi răs­plătit! după meritele ce au. PREOTUL I. CHIRICA, mulțu­mește d-lui Greffinescu, președin­tele clubului liberal, care ne-a dat prilejul să avem în mijlocul nos­tru, pe doi dintre cei mai iubiți și mai vrednici fruntași d. Agra­re și prințul Bibescu, în sănătatea cărora închină în numele cîmpine­­ttilor. D. G. NICULESCU, învățător, relevează că numele d-lui Agraru a depășit hotarele județului nostru și că întreaga învățătorime apre­ciază meritele și munca d-sale. D. DEMETRESCU:AGRARU. arată că, prin muncă, cinste și răb­dare, ori­cine ca și d-sa se poate ridica și poate fi folositor țărel și societăter. Mulțumește emipinenilor pentru manifestările lor sincere de dra­goste și termină închinând pentru șeful partidului d. I. I. C. Brătia­­nu care ne-a scăpat țara de de­zastru, prin înțelepciunea și răb­darea sa. D. GH. VALENTIN BIBESCU, nu găsește îndeajuns cuvinte spre a mulțumi celor de față pentru manifestările ce li se arată, atât d-sale și d-lui Agramu, de care nici odată nu s’a despărți. Mai vorbește, în numele mese­riașilor (climpineni, d. D. GRA­­MENTEANU, patron meseriaș, care mulțumește d-lui Dem. S. Ște­fănescu, pentru grija ce o are în orice împrejurare pentru clasa meseriașilor. înainte de terminarea agapei s’au expediat următoarele telegra­me, semnate de peste 80 de parti­cipanți : D-lui HA BRATIANU șeful partidului national-liberal București Membrii partidului și clubului liberal din Cîmpina și din toate comunele vecine, împreună cu re­prezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de ce­tățeni, avînd cu cinste în mijlocul lor pe fruntașul liberal, Dumi­trescu-Agraru și pe neprețuitul lor con­județean și amic politic Principele George Valentin Bibes­cu strânși astăzi 28 Februarie 1916, la masa frățească în casa clu­buhu liberal din Cîmpina,, va transmite sincerile lor urări de să­nătate și de isbîndă pe năzuință pentru fericirea țarei, a neamului și a partidului liberal. D-lui AL. GH. RADO­VICI ministru industriei București Membrii partidului și clubului liberal din Cîmpina, și din toate comunele vecine, împreună cu reprezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de cetățeni, avînd cu cinste în mijlo­cul lor pe fruntașul liberal Dumi­trescu-Agramu și pe neprețuitul lor conjudețean ,și amic politic Principele George Valentin Bibe»­­cu, strînșî astăzi 28 Februarie 191% la masa frățească in­ casa clubului liberal din Cîmpina, vă asiguri de desăvîrșitul lor devotament. 1 Miercuri 2 Martie, ora 5 p. m. va avea loc ia cercul de stud­i P. N. L. conferința d-­tii C. î. BAȘ­­COTANU despre: POLI­TICA NO­ASTRĂ INDUSTRIALA SI PRO­BLEMA ZAHĂRULUI. — 6 — Reprezentanții sindicatelor agr­­­­cole din tară se vor întruni Joi. 3­0 Martie, la Uniunea centrală din strada Batiste, spre a discuta mai multe chestiuni privitoare la vîn­­zarea și exportul cerealelor. Asemenea consfătuiri se vor ține in fiecare joi. Direcțiunea Magazinului „La Po­mul de Aur“, aduce la cunoștința distinse­ sate clientele că au fost primele noutăți pentru sezonul de primăvară, trântesc de d-nul Edgar Fulm, care se află n străinătate. • —0— Po­ziția de 1 Martie c., au fost chemați temporar în activitate­­ de serviciu; d-nii căpitan de rezer­vă Petrescu Al, din reg. 13 art., la ars naiul armatei; sublocot. de rezervă Bonode Emil, din reg. 1 art. cetate și sublocot. de rezervă I Barbărasă G. N., din reg. Dolj. D. Ibraim Hagi Tuseim Ceau­ș, a­­ fost numit membru în com­isi­u­­nea int­rimară Lenova, în locul Sc­ liiî Velicu Nicolai, înlocuit.­­ Direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar, a primit mai multe rapoarte din partea in­dicilor ve­terinari, că în 15 județe s’a decla­rat epizootia de scabie, în 29 co­mune cu 138 curți infectate cu 1354 cazuri dintre cari 9 mortale, 2 ucise, 217 vindecate și 1126 ră­­m­ase bolnave. — o a t­estă seară la Universitatea po­pulară­ se țin următoarele cursuri: Economie politică, c­u d. Const.­­Fundățeanu, de la 8 9, limba en­gleză, cu Kf. V. Bărbate de la 8-9, cornotabilitatea, cu d. P. Dre­ga­ncscn, de la 9—10 și cursul de Bio­logie, cu d. St. Sihleanu, de la Cu­r­surile se țin la liceul­ „La­zăr“ — ----------------------------------—­ "Adunarea generală anuală a so­­cietăței ,Govora-Calimănești“, ca­re fusese convocată pentru elî, nu s’a putut fine din cauza lipsei nu­mărului de membri cerut de sta­tute. Adu­narea generală se va tine Cu mimica viitoare, 6 Martie, la minis­terul industriei și comerțului, cu ori câ­i membri vor fi prezenți. —6 — „ Societatea științelor Medicale va ține ședință extraordinară azi Luni 29 Februarie 1916, ora 8 și luni, seara, în amfiteatrul spitalu­lui Colțea. La ordinea zilei este: 1) D. Petre Niculescu.— Proble­­mele de medicină internă in actu­alul resbel. 2) D. I. Iacobovici.— Tratamen­tul plăgilor cu soluția Dakin. 3) D. C. Urechiă.— Psihiatria în resbel. 4) D. Mircea Bruteanu.— Date cu privire la sifilisul de la țară. 5) D. D. Comb­escu.— Meningită cerebro-spinală epidemică teu e­­xantem.­­ DD. Ion Jianu și Dascian.— Plăgi prin gloanțe explozibile pe frontul rusesc. ——O—■ Brî 26 c. a avut loc la sediul so­­cietăței „Voința“ strada Smîrdan No. 23 o consfătuire cu Președin­ții diferitelor societăți cooperative de economie și ajutor reciproc pen­tru organizarea membrilor aces­tor societăți în ajutorul cooperati­vei de consum Voința. „Liga Deșteptarea“ de la 28 Fe­bruarie cuprinde: Moartea și testa­mentul Regin­a Elisaveta; Ochii copiilor din Romînia, de Carmen Sylva; Mamă­ popsie de Regina Elisabeta; Un îndemn grabnic de a se semăna in și cânepă; Călugă­rii și măgarul, versuri de dr. C. Popescu-Azuga; Cronica războiu­lui; Casele de citire și cursurile de adulți, de Simion Popescu; Bucă­tăria săteanului, de Arestia Moi­sei; Anecdote, satire pentru be­țivi, cărți folositoare pentru căr­turari. —6— Absolvenții școalei industriale „Bursa Muncei“ sunt rugați cu insistență în interesul cauz­e­lor comune să înainteze de urgență la sediul Cercului, la d. Ion N. Mi­nea, din stat. Tunari No. 9 Bu­curești, următoarele acte: Certificatul de absolvire a școa­­i­i Industriale; certificatul de ab­solvire a 4 clase primar­e; orice alt certificat- eventual de absolvire a vre­ unui alt curs, certificatul do­veditor al profesiunei ce o exer­cite. Aceasta spre a le putea depuri la ministerul Instrucțiunii unde au fost cerute pentru r­­endica­­rea drepturilor acestor absolvenți. In Monitorul Oficial No. 257 de Joi 18 Februarie a. c. s’au publi­cat condițiile examenului pentru obținerea dreptului de a fi picher în serviciil­e teh­­nice ale Statului, județului și comunelor, precum și pentru obținerea dreptului de a fi confirmați ca picheri cei ce ocupă actualmente asemenea posturi, pu­tîndu­-se­ bucura de toate dreptu­rile ce le acordă Regulamentul sancționat prin înaltul Decret Re­gal No. 5519 din 2 Septembrie 1913.J­­­C­~~ Prefectura județului Fălciu, a raportat ministerului de interne, că starea timpului, în acest județ a fost variabil cu zăpadă și ploaie. Semănăturile făcute în toamna anului trecut promit a fi bune, mai ales în timpul din urmă, fiind acoperita cu zăpadă. Locuitorii se ocupă în prezent cu pregătirea te­renului pentru plantație de vii și pomi roditori, cum și cu gospodă­ria casei. Ultimul număr al excelentei re­viste „FLACARA“ e închinat Carmen Sylves. Colaboratorii sunt «i-n'î: Ion Al. George, C. Banu­, Cosima, Victor Eftimiu, Scarlat Froda, E. Goga, C­ Sp. Hasnaș, E. Lovinescu, Ion Pillat, Duiliu Zam­­firescu și d-nele Natalia Negru și Mary Miller-Verghy. -o­o­o­o-9-10. ——O— 1 |3|. I 3 Pe fractal de gest Laptele continui In Verten Violente atacuri ! CERMAiME LA SOO-EST DE BETH1NCOURT Pold din­ 28 Februarie.­— Spre N de Aisne dușmanul după ce a bom­bardat erl poz­tiția de noastre în­ tre Troyons și Berry au Bac timp de mai m­alte ore a trecut de la Viile au 13o­s atacînd l'nna noas­tră înaintată la Buttes. După câte,­va lupte destul de vii am respins­­ dușmanul din porțiunea nord-ves­­tică și vestică a pădurei, pe care reușise a o ocupa. In cursul nopței germanii au întreprins violente a­­tacuri contra tranșeelor noastre spe S­E de Bethincourt, care deli­­mitează drumul de la BeShincourt la Ch­atter.court.­­ Imediatele contra-atacuri ne-au înapoiat compleetamente impor­­­tante de comunicațiuni ale tranșee­lor, în care noi am putut pătrun­de. Spre F de Meuse dușmanul și-a îndoit silințele sale în re­ga­l­tul Vaux și creasta fortului Vaux.­ Bombardarea continuă toată noa­ptea cu mare violență și atacurile de infanterie în contra satului, a­­ cum redus la ruine prin focuri, a deveni din ce în ce mai dese. Duș­manul a luat în posesiune cîteva­ case spre E de biserică. Toate efor­­tu­r­ile sale de a înainta spre V au­­ eșuat. A făcut cîteva progrese spre povîrniș, însă silințele sale de a ajunge rețelele de sîrmă d­i­n frontul fortului au fost nimicite­­ de focurile noastre. în Woevre bombardarea urmează cu intensi­tate în di­strictul E­x și Moulain­­ville. In Lorraina focul artileriei noastre a vătămat serios uvragiile, germane. mont au fost foarte ucigătoare pentru germani; ei au atacat în trei rînduri cite patru în coloană, împușcați de tirurile artileriei și de focurile mitraliere, ei au tre­buit să se retragă lăsînd cîmpul a­­coperit de cadavre. Astăzi în regiunea Douaumont unul dintre avioanele noastre a doborît un Fokker care a căzut în flăcări în liniile germane. Ol Berlin 28 Februarie. — Comu­nicat oficial din 12(3). — La nord­est de Neuville, am provocat o ex­plozie încoronată de succes și am ocupat pîlnia săpată de explozie. In regiunea la vest de Meusa, dușmanul a îndreptat sforțările sale, cu pierderi­ mari, în niște a­­tacuri zadarnice în contra potzi­­ciunilor noui. Pe înălțimile situate la est de Meusa și în Woevre, activitatea luptelor a fost limitată, la­ niște dueluri de artilerie. Totalul prizonierilor a arătat în comunicatele noastre din 29(2) și 4(3), pentru perioada cuprinsă de la începutul evenimentelor în re­giunea Meuse, a ajuns acum la 430 ofițeri și 26.042 oameni prizo­nieri nerăniți, 189 tunuri, dintre care 40 de calibru mare și 232 mi­traliere. Lângă Leppois, francezii nu au reușit mai bine, cu toate atacurile lor reînoite, să recucerească ve­chia lor poziție. Inamicul a fost respins cu pierderi în vechile iran­șee, (Wolfsbureau). Ii5pt fir e în­n jurul DOOAS vsorn d­oi conti­«UA CU IM­GRS.1)ftARB Paris 28 Februarie (prin telegra­fia fără fir). — In Artois la est de Neuville francezii au făcut să explodeze o mină și au ocupat pil­­­nia. La nord de Aisne canonada j s’a menținut foarte vie în regiu­­­­nea Buttes. La sud de orașul Bois j pe malul sting al Meusei activita­­­tea celor două artilerii a fost mai­ puțin vie în cursul zilei. Pe malul­­ drept bombardarea s'a menținut intensă în regiu­nea la est de Douaumont. Ea fost mai înceată pe restul sectorului ca și în Woe­vre. Germanii nu au încercat nici o acțiune de infanterie pe tot frontul nostru. După nonile informațiumi asalturile nereușite date cri contra tranșeelor franceze la est de Doua­ I Luptele pe frontal Isonzonul Costano, 28 Februarie. —­ In zona Del Caznoi (Costeana Boite), cete de lucrători dușmani au fost îm­prăștiați de focurile trăgătorilor noștri, după ce au încercat pier­deri sensibile. Dealungul frontului Isonzo din Plezzo la Zaro infante­ria noastră sfidînd intemperiile, a ajuns în mai multe puncte liniile dușmane asimiiind bombe. Se sem­nalează nouă acțiuni ale artileriei adverse contra adăposturilor după Isonzoul inferior, în special contra stațiunei in Kormons. Daune ne­însemnate. Intervenția eficace a artileriei noastre a redus la tăce­re băterii­le dușmane. Pe Carso în­drăznețele noastre trupe au utili­zat în mai multe puncte cilindre explosive asupra rețelelor din pozi­­țiunile dușmane. Adversarul a ri­postat asvîrlind bombe cu gaze la­­crimogene. Pe întregul t­eatru de operațiuni împotriva puternicelor precipitări atmosferice, activitatea artileriei­­ noastre­ continuă. Feririle francezilor dela începutu­l prééiMí — o — (Prin telegrafia fără fir) Nauen, 28 Februarie, — Minis­trul de războiu Gallieni a comuni­­cat într-o ședință secretă a com­i­­shinei militare din palatul Bour­bon. Pierderea toatală a francezi­lor ar fi de peste 2 milioane oa­meni dintre cari 800.000 morți, 400 mii greu­ răniți, un milion mai u­­șor răniți, 300 mii dispăruți. En­glezii au­ pierdut numai 600 mii oa­meni. Comunicările ministrului de război și ar fi produs o impresie ca­tastrofală, luptele din jurul platoului Doberdo —­o — (Prin, telegrafia fără fir) Norddeich­, 28 Februarie, — Pe frontul litoralului, focul artileriei dușmane a­ fost era mai violent, în sectorul platoului Doberdo au avut loc lupte cu aruncătoare de mine și gmnate de mină. La Viena 28 Februarie (prin telegra­fia fără fir).­­ Eri înainte de a­­miază artileria dușmană a înce­put să bombardeze cu vioiciune po­zițiunile capului de punte gori­llan, partea sudică a orașului Go­rilla și platoidul din Doberdo. A­­ceste focuri au continuat în cur­sul nopței. Pe frontul karitîmi ar­tileria italiană a­ desfășurat o ac­tivitate mai mare, cu deosebire spre NE de Paularo. Lupte de in­fanterie nu au avut loc nicăeri, Vase englezești scufundate (Prin telegrafia fără, fir Nauen 28 Febr.— Di strugătoru­l britanic Coquette și torpilorul No. II au fost distruse pe coasta en­gleză­ de arene, scufundîndu-se, 4 puteri, 1i oameni­ înecați. Ș­TIRI — PE FRONTUL DE EST gara diti Kalkanja bombardată da artilerie Q I Petrograd 28 Februarie. — Două grupuri considerabile de patrule germane care încercaseră să se­­ z­­propie de tranșeele noastre lingă rîurile Olda­vnem­ și Sussey au fost risipite de bateriile noastre. Artileria grea rusească a risi­pit o coloană inamică care se în­­drepta spre flancul drept al pozi­­țiunilor noastre de la Dwinsk. Artileria germană a bombardat ieri, timp de o oră și fum, gara din Kalkum­.. In regiunea Strupei de mijloc, au fost ciocniri între patrule ru­sești și posturile germane, am cap­tu­rat prizonieri dușmani. La est de Cernăuți, artileria noas­tră a bombardat cu succes o bate­rie inamică în mers. Am observat exploziunile mai multor chesoa­­ne. Pe frontul Cauca­zului, ofensiva noastră mai continuă. (Westnik). Loptfile d­is Irak Constantinopole 28 Februarie.­ Pe frontul Irak-ului, dușmanul fiind în imposibilitate de a dobîn­­di vre-un rezultat prin­ al­ttlurile sale fără pregătire, a întrebuin­țat de o lună încoace toată mijloa­cele spre a se apropia de poziț­iu­­nile noastre. In ultimile zile, vrăjmașul a reu­șit să se apropie de tranșeele noas­tre­ pînă la vre-o 150(200 de metri; s-a putut observa că dușmanul se pregătea cu o mare activitate pentru un atac decisiv. In ziua de 8(3) dimineața, duș­manul cu grosul forțelor sale a început un atac pe malul drept al Tigrului. Lupta a ținut cu înver­șunare pînă la apusul soarelui. Cu ajutorul trupelor sale de în­tărire aduse repede cu flotila flu­vială, dușmanul a reușit sa ocupe o parte din tranșeele noastre, dar connt­ra-a­tacuri­le energiei, ale re­zervelor noastre ne-au redat toate tranșeele noastre și dușmanul a fost respins spre pozițiunile sale anterioare, lăsînd 2.000 de morți pe teren și o mare cantitate de arme și de material de războiu. Pierderile turcești sunt relativ slabe. Nici o știre însemnată nu a so­sit de pe celelalte fronturi de lup­tă. (Depeșă comunicată de legațiu­­nea otomană). •a si cm în patria a­ HM CVampftolp Putpf in JL I AÄab I& I# It iJ j|* it Ä C 'PTsîpro pin­cin iijstráCit'o? uW.j ViUi

Next