Viitorul, martie 1916 (Anul 10, nr. 2893-2923)
1916-03-01 / nr. 2893
r Chemarea clasei 1916 la Bulgari jOT* —O— Sofia 12(3).— Un decret militar a ordonat convocarea clasei de recrutare din 1916, pentru ziua de 18(3). Trebue relevat că, în această privință, contrar modului adoptat în mai toate țările beligerante, convocarea clasei din 1916 a avut loc în Bulgaria, data normală. Țarul Rusiei FELDMARSȘIl «L ARMATEI ENGLEZE Petrograd 28 Februarie. — Misiunea militară engleză, trimisă special pentru a remite Majestatei Sale împăratul Rusiei, bastonul de feldmareșal al armatei engleze, a plecat. (Ag. Nord-Sad), Raid aerian CONTRA L3N3E1 D £ CALE FER 4tArA DAN CARVIN (Prin telegrafia fără fir) Paklim, 28 Februarie. — Erî am întreprins un raid aerian plin de succes contra liniei de cale ferată din Corvin. Stricăciuni considerabile. 31 aparate au participat la acest raid, toate s’au întors cu bine. Noaptea trecută dușmanul a atacat cu bombe două din pîlniile noastre lingă reduta Plöhenzollern; ambele atacuri au fost respinse. generalii gallieni bolnavi o — Berlin, 28 Februarie. Se telegrafiază din Paris că ministrul de războia, generalul Gallieni, ar fi gata să-și dea demisia. Un ziar de dimineață ar fi fost autorizat să declare că generalul Gallieni e bolnav. faicio fransforgo : Lyofî 28 Februarie (prin telegrafia fără fir). O importantă manifestație franco-belgă a avut loc is Sorbona, sub președinția d-lui Dócehand și în prezența d-lui președinte al Republicei. D. Emil Vandrveble, ministrul Belgiei, într’un discurs mișcător, a exprimat, inalterabila amiciție a Belgiei pentru Franța. Au fost îndelung aclamate următoarele cuvinte: „Pentru ca pacea de mîine să se interm ieze pe dreptate și să asigure liniștea Europei, va trebui ca Belgia să fie liberă, Franța să-și regăsească emiș file sale, iar autori răspunzător de agresiunea îndreptată în contra noastră să fie constrânși de a mărturisi greșala lor. Noi nu vroim decît aceasta, dar vreim din tot sufletul nostru și nu vom înceta lupta decât după ce o vom dormi di“. Sermon’a și Poptupei Lyon 28 Februarie (prin telegrafia fără fir). — Germania a săvârșit o mare greșală declarând război unui inimic care i se pare slab în aparență. Cu privire la această ruptură, ■I Jean Herbette spunne în l’Echo ’n Paris“: „Cu această țară mică, care se arătase gata a despăgubi pe armatorii lor. Germanii aruncă mănușa cu mîndrie, dar se feresc s-o arunce Italiei care se află în război, de mai bine de 9 luni, cu aliații lor. Istoria va judeca“. îlyptess în Efrica dfe Est Londra 28 Februarie. Ministerul de războiu anunță că generalul Smith telegrafiază din Africa de est că după ce a ocupat orașul Cicală generalul Van de Venters cu trupele sale a înaintat spre Toretta pe care a găsit-o în mare parte evacuată de dușmani. Cîțiva germani s’au predat. Am capturat o mitralieră. Generalul Benenger ocupă acum acest oraș. Eri generalul, Tijuko a început bombardarea și atacul în contra pozițiilor de la Salaita pe care a și ocupat-o. Operațiile continuă. (Ag. Tel. Engl.). In jurul unor știri pubicata di presa italiană — o — Viena 28 Februarie. — Cartierul pr.seî de războiu Mografiază că comunicatul italian din 2(3), care a constatat că o baterie italiană ar fi bombardat cu succes ta 1ierile noastre din dosul localității Dodeca contina o neexactitate. Din contră, cumi aceste tunuri au deschis focul în contra taberelor noastre, fără însă a pricinuii vre-o pagubă, artileria noastră a distrus cu desăvârșire acoperirea aastor baterii, care au tăcut. Ziarul semi-oficios italian „Esereito“, recunoscând că acțiunea italiană în contra pozițiunilor noastre extrem de solide, nu a putut proceda cu repeziciune, mai spune, în scop de a liniști pe cei pesimiști, că sunt o serie întreagă de succese italiene, dar trece sub tăceri pretinsele câștiguri de teren respinse de noi, de pildă în valea Lugaria și pe Colle. Sus zisul ziar mai povestește că în mai multe cazuri italienii au respins pe trupele austriace, au stingherit lucrările lor de întăriri, oprind înaintarea lor, toate aceste arată sforțările disperate ale italienilor spre a menține stăpânirea posesiunilor lor primitivi pe care noi le-am evacuat într’un mod voluntar spre a ocupa alte lumi potrivite apărări. Articolul ziarului „Esercito“ documentează prin urmare neizbînșia tuturor sforțărilor făcute pînă acum de italieni Firește, lupăle în care, ca de pildă la Rombon, lîngă Oslavița și în alte puncte ale frontului, trupele noastre au izgonit pe dușman într’un mod victorios, sunt privite cel mult ca niște atacuri remarcabile. încheierea modestă a ziarului militar italian cam zice că trupele italiene nu sunt meactive, dar că ele trebue să persevereze cu o liniște plină de răbdare, pare a fi destinat aliaților în scop de a calma dorințele lor de a obține trupe italiene la ajutor. In fine „Gazeta lui Popolo“ pretinde că raidul aviatorilor italieni la Laibach, după pretinse rapoarte austriace, care totuși nu sunt cunoscute aci, ne-ar fi costat 800 de victime. Nu există decâr un singur raport oficial austriac care constată că raidul italian a fost fără succes. S’a constatat într’un mod oficios că bombele aviatorilor italieni au ucis pe un copil și rănit doi cai. De asemenea o neadevărată știrea după care aviatorii italieni ar fi doborît un aeroplan austriac in timpul acestui raid care i-a costat scump italienilor. (Korr. Bnr.). ’n fani unor tratatii tislul Sp Wim Eyths ■«.Qm» (Prin telegrafia fără fir) Nauen, 28 Ianuarie. — Reuter menționează că Sir William Bytes a declarat în Parlament că deputații sunt împedicați de a vorbi ,iar, de a spune adevărul, fiind o•rifi ,în legea apărărei naționale. Dacă alegătorii ar cunoaște adevărul, ar judeca altfel. Deputatul spune că înainte de a intra Anglia în războiu, știa deja că Anglia pusese flota ei la dispoziția Franței. Cînd soseau știri din partea Belgiei a fost însărcinat a declara dennităților că Anglia, intră în războiu din cauza Belgiei, iar nu spre a apăra echilibrul politic în Europa. Sir William Byles spune mai departe că s’a opus atunci a declara în public un neadevăr, că va sosi ziua unde va putea spune tot 'Aerarul. Deeputatul declară că Franța a *«*# **« 1911 tratatul din Algesirasprijinind astfel Anglia întreabă dacă asta este respectul Angliei pentru tratate, adăugînd că Germania a fost silită să prepare războiul din 1911. întrunirea liberalilor din Câmpina Cîmpina, 28 Febr. 916 O întrunire a membrilor partidului liberal a avut loc ori în saloanele clubului din localitate. Sala încă de la ora 11 a. m. era arhiplină nu numai cu partizanii politici liberali dar cu foarte mulți orășeni, meseriași și săteni fruntași din comunele vecine ale plaiului: Breaza, Telega, Ocina și Comarnic, cari au ținut să manifesteze sentimentele lor de dragoste și încredere față de doi dintre membrii marcanți ai partidului liberal, d-nii Demetrescu-Agram, fostul prefect al județului și prințul Gh. Valentin Bibescu. Din Ploești cu trenul de dimineața au sosit mulți fruntași între cari, d. Becescu-Silvan deputat de Prahova, d. Spirea Sorescu, președ. delegației județene, d. Toma Sorescu, președ. consiliului județean, d-nii Protopopescu, Ciocîrdel, D. Bazilp.Aeu, consilieri județeni, Aurel Moșoiu prim ajutor de primar la Ploești, Bibi Demetriade, consilier comunal, Barbu Fotescu, mare proprietar, d. Dumitrescu- Toboc, etc. etc. La sosire au fost întâmpinați de fruntașii locali în cap cu d. Dem. I. Ștefănescu, șeful partidului liberal și primar al orașului. Aflîndu-se în trecere spre Telega, unde uram sǎ asiste la conferința secțiunei soe, ortodoxă, d. Demetrescu-Agrarii, a fost oprit cu insistentele tutuim*, spre a lua parte la agapa anuală a membrilor partidului liberal " din Cîmpina. Rămas aci, d-sa a făcut mai multe vizite la fruntașii partidului din oraș., Agapa*"a avut loc la ora 12 a. m. și a durat întră o atmosferă deplină de solidaritate și ajungîndu-se la seria toasturilor, primul a fost ținut de D. DEM. S STEFANESCU, șeful partidului local, care arată bucuria și mulțumirea ce o simte văzând în mijlocul cetățenilor cîmpineni, pe acești doi funtași ai vieții liberale din Prahova. D-sa roagă pe d. Agnaru, în numele liberalilor de pe valea Prahovei, să-și reia locul de cinste în rândurile partidului. Termina vich inimi pentru șeful partidului national-liberal d. Ion I. C. Brătianu și pentru d. Al. Hadova și șeful liberalilor prahoveni. Au toastat apoi : D. SPIREA SORESCU, președintele delegației județene, care confirmă cele spuse de d. Ștefănescu, adăugînd că meritele d-lui Agraru, întrec suferința ce a avut și-l numește apostolul învățământului celor mici și celor mari. D. NICU FILIPESCU, institutor, face constatarea că, după cum oameni ca d. Agraru s’au ridicat de jos prin muncă, la situațiunî frumoase, tot astfel oameni iluștri ca principele Bibescu, viță de Domn, se ridică, coborîndu-se în mijlocul poporului. D. A. SCRIPCA, directorul școalei de băeți, în puține cuvinte relevează origina familiei Bibescu, spunînd că în școală elevii învață că Domnitorul Bibescu a semnat prima Constituție a țărei, iar întreaga-i familie, a sprijinit întotdeauna învățământul. D. C. OPROIU, învățător, scoate în relief virtuții, descălește și civice ale d-lui Agraru, și constată că d-sa este o personalitate în țara noastră. Fiindcă d. Agrami a fost prea sincer și cinstit să sperăm că lucrurile se vor îndrepta în cel mai scurt timp spre mulțumirea tuturor, D. BECESCU-SILVAN, deputat, spune că eroi nu sunt numai cei cari cad în tranșee la hotarele țârei, ci și victimele din lăuntrul țârei, așa cum s’a întâmplat cu d. Demetrescu-Agrare, căruia îi dă asigurări că în scurtă vreme ajutat de dragostea tutulor, d-sa va fi așezat fee locul ce i se cuvine pe drept. D. inginer GhIOBANU, prin cuvinte călduroase exprimă celor can sunt astăzi înconjurați de atîtea simpatii, speranța sa care crede că e a tutulor, că vor fi răsplătit! după meritele ce au. PREOTUL I. CHIRICA, mulțumește d-lui Greffinescu, președintele clubului liberal, care ne-a dat prilejul să avem în mijlocul nostru, pe doi dintre cei mai iubiți și mai vrednici fruntași d. Agrare și prințul Bibescu, în sănătatea cărora închină în numele cîmpinettilor. D. G. NICULESCU, învățător, relevează că numele d-lui Agraru a depășit hotarele județului nostru și că întreaga învățătorime apreciază meritele și munca d-sale. D. DEMETRESCU:AGRARU. arată că, prin muncă, cinste și răbdare, oricine ca și d-sa se poate ridica și poate fi folositor țărel și societăter. Mulțumește emipinenilor pentru manifestările lor sincere de dragoste și termină închinând pentru șeful partidului d. I. I. C. Brătianu care ne-a scăpat țara de dezastru, prin înțelepciunea și răbdarea sa. D. GH. VALENTIN BIBESCU, nu găsește îndeajuns cuvinte spre a mulțumi celor de față pentru manifestările ce li se arată, atât d-sale și d-lui Agramu, de care nici odată nu s’a despărți. Mai vorbește, în numele meseriașilor (climpineni, d. D. GRAMENTEANU, patron meseriaș, care mulțumește d-lui Dem. S. Ștefănescu, pentru grija ce o are în orice împrejurare pentru clasa meseriașilor. înainte de terminarea agapei s’au expediat următoarele telegrame, semnate de peste 80 de participanți : D-lui HA BRATIANU șeful partidului national-liberal București Membrii partidului și clubului liberal din Cîmpina și din toate comunele vecine, împreună cu reprezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de cetățeni, avînd cu cinste în mijlocul lor pe fruntașul liberal, Dumitrescu-Agraru și pe neprețuitul lor conjudețean și amic politic Principele George Valentin Bibescu strânși astăzi 28 Februarie 1916, la masa frățească în casa clubuhu liberal din Cîmpina,, va transmite sincerile lor urări de sănătate și de isbîndă pe năzuință pentru fericirea țarei, a neamului și a partidului liberal. D-lui AL. GH. RADOVICI ministru industriei București Membrii partidului și clubului liberal din Cîmpina, și din toate comunele vecine, împreună cu reprezentanții liberali din Ploești și cu un foarte mare număr de cetățeni, avînd cu cinste în mijlocul lor pe fruntașul liberal Dumitrescu-Agramu și pe neprețuitul lor conjudețean ,și amic politic Principele George Valentin Bibe»cu, strînșî astăzi 28 Februarie 191% la masa frățească in casa clubului liberal din Cîmpina, vă asiguri de desăvîrșitul lor devotament. 1 Miercuri 2 Martie, ora 5 p. m. va avea loc ia cercul de studi P. N. L. conferința d-tii C. î. BAȘCOTANU despre: POLITICA NOASTRĂ INDUSTRIALA SI PROBLEMA ZAHĂRULUI. — 6 — Reprezentanții sindicatelor agrcole din tară se vor întruni Joi. 30 Martie, la Uniunea centrală din strada Batiste, spre a discuta mai multe chestiuni privitoare la vînzarea și exportul cerealelor. Asemenea consfătuiri se vor ține in fiecare joi. Direcțiunea Magazinului „La Pomul de Aur“, aduce la cunoștința distinse sate clientele că au fost primele noutăți pentru sezonul de primăvară, trântesc de d-nul Edgar Fulm, care se află n străinătate. • —0— Poziția de 1 Martie c., au fost chemați temporar în activitate de serviciu; d-nii căpitan de rezervă Petrescu Al, din reg. 13 art., la ars naiul armatei; sublocot. de rezervă Bonode Emil, din reg. 1 art. cetate și sublocot. de rezervă I Barbărasă G. N., din reg. Dolj. D. Ibraim Hagi Tuseim Ceauș, a fost numit membru în comisiunea intrimară Lenova, în locul Sc liiî Velicu Nicolai, înlocuit. Direcțiunea generală a serviciului sanitar, a primit mai multe rapoarte din partea indicilor veterinari, că în 15 județe s’a declarat epizootia de scabie, în 29 comune cu 138 curți infectate cu 1354 cazuri dintre cari 9 mortale, 2 ucise, 217 vindecate și 1126 rămase bolnave. — o a testă seară la Universitatea populară se țin următoarele cursuri: Economie politică, cu d. Const.Fundățeanu, de la 8 9, limba engleză, cu Kf. V. Bărbate de la 8-9, cornotabilitatea, cu d. P. Dregancscn, de la 9—10 și cursul de Biologie, cu d. St. Sihleanu, de la Cursurile se țin la liceul „Lazăr“ — ----------------------------------— "Adunarea generală anuală a societăței ,Govora-Calimănești“, care fusese convocată pentru elî, nu s’a putut fine din cauza lipsei numărului de membri cerut de statute. Adunarea generală se va tine Cu mimica viitoare, 6 Martie, la ministerul industriei și comerțului, cu ori câi membri vor fi prezenți. —6 — „ Societatea științelor Medicale va ține ședință extraordinară azi Luni 29 Februarie 1916, ora 8 și luni, seara, în amfiteatrul spitalului Colțea. La ordinea zilei este: 1) D. Petre Niculescu.— Problemele de medicină internă in actualul resbel. 2) D. I. Iacobovici.— Tratamentul plăgilor cu soluția Dakin. 3) D. C. Urechiă.— Psihiatria în resbel. 4) D. Mircea Bruteanu.— Date cu privire la sifilisul de la țară. 5) D. D. Combescu.— Meningită cerebro-spinală epidemică teu exantem. DD. Ion Jianu și Dascian.— Plăgi prin gloanțe explozibile pe frontul rusesc. ——O—■ Brî 26 c. a avut loc la sediul societăței „Voința“ strada Smîrdan No. 23 o consfătuire cu Președinții diferitelor societăți cooperative de economie și ajutor reciproc pentru organizarea membrilor acestor societăți în ajutorul cooperativei de consum Voința. „Liga Deșteptarea“ de la 28 Februarie cuprinde: Moartea și testamentul Regina Elisaveta; Ochii copiilor din Romînia, de Carmen Sylva; Mamă popsie de Regina Elisabeta; Un îndemn grabnic de a se semăna in și cânepă; Călugării și măgarul, versuri de dr. C. Popescu-Azuga; Cronica războiului; Casele de citire și cursurile de adulți, de Simion Popescu; Bucătăria săteanului, de Arestia Moisei; Anecdote, satire pentru bețivi, cărți folositoare pentru cărturari. —6— Absolvenții școalei industriale „Bursa Muncei“ sunt rugați cu insistență în interesul cauzelor comune să înainteze de urgență la sediul Cercului, la d. Ion N. Minea, din stat. Tunari No. 9 București, următoarele acte: Certificatul de absolvire a școaii Industriale; certificatul de absolvire a 4 clase primare; orice alt certificat- eventual de absolvire a vre unui alt curs, certificatul doveditor al profesiunei ce o exercite. Aceasta spre a le putea depuri la ministerul Instrucțiunii unde au fost cerute pentru rendicarea drepturilor acestor absolvenți. In Monitorul Oficial No. 257 de Joi 18 Februarie a. c. s’au publicat condițiile examenului pentru obținerea dreptului de a fi picher în serviciile tehnice ale Statului, județului și comunelor, precum și pentru obținerea dreptului de a fi confirmați ca picheri cei ce ocupă actualmente asemenea posturi, putîndu-se bucura de toate drepturile ce le acordă Regulamentul sancționat prin înaltul Decret Regal No. 5519 din 2 Septembrie 1913.JC~~ Prefectura județului Fălciu, a raportat ministerului de interne, că starea timpului, în acest județ a fost variabil cu zăpadă și ploaie. Semănăturile făcute în toamna anului trecut promit a fi bune, mai ales în timpul din urmă, fiind acoperita cu zăpadă. Locuitorii se ocupă în prezent cu pregătirea terenului pentru plantație de vii și pomi roditori, cum și cu gospodăria casei. Ultimul număr al excelentei reviste „FLACARA“ e închinat Carmen Sylves. Colaboratorii sunt «i-n'î: Ion Al. George, C. Banu, Cosima, Victor Eftimiu, Scarlat Froda, E. Goga, C Sp. Hasnaș, E. Lovinescu, Ion Pillat, Duiliu Zamfirescu și d-nele Natalia Negru și Mary Miller-Verghy. -oooo-9-10. ——O— 1 |3|. I 3 Pe fractal de gest Laptele continui In Verten Violente atacuri ! CERMAiME LA SOO-EST DE BETH1NCOURT Pold din 28 Februarie.— Spre N de Aisne dușmanul după ce a bombardat erl poztiția de noastre în tre Troyons și Berry au Bac timp de mai malte ore a trecut de la Viile au 13os atacînd l'nna noastră înaintată la Buttes. După câte,va lupte destul de vii am respins dușmanul din porțiunea nord-vestică și vestică a pădurei, pe care reușise a o ocupa. In cursul nopței germanii au întreprins violente atacuri contra tranșeelor noastre spe SE de Bethincourt, care delimitează drumul de la BeShincourt la Chatter.court. Imediatele contra-atacuri ne-au înapoiat compleetamente importante de comunicațiuni ale tranșeelor, în care noi am putut pătrunde. Spre F de Meuse dușmanul și-a îndoit silințele sale în regaltul Vaux și creasta fortului Vaux. Bombardarea continuă toată noaptea cu mare violență și atacurile de infanterie în contra satului, a cum redus la ruine prin focuri, a deveni din ce în ce mai dese. Dușmanul a luat în posesiune cîteva case spre E de biserică. Toate eforturile sale de a înainta spre V au eșuat. A făcut cîteva progrese spre povîrniș, însă silințele sale de a ajunge rețelele de sîrmă din frontul fortului au fost nimicite de focurile noastre. în Woevre bombardarea urmează cu intensitate în districtul Ex și Moulainville. In Lorraina focul artileriei noastre a vătămat serios uvragiile, germane. mont au fost foarte ucigătoare pentru germani; ei au atacat în trei rînduri cite patru în coloană, împușcați de tirurile artileriei și de focurile mitraliere, ei au trebuit să se retragă lăsînd cîmpul acoperit de cadavre. Astăzi în regiunea Douaumont unul dintre avioanele noastre a doborît un Fokker care a căzut în flăcări în liniile germane. Ol Berlin 28 Februarie. — Comunicat oficial din 12(3). — La nordest de Neuville, am provocat o explozie încoronată de succes și am ocupat pîlnia săpată de explozie. In regiunea la vest de Meusa, dușmanul a îndreptat sforțările sale, cu pierderi mari, în niște atacuri zadarnice în contra potziciunilor noui. Pe înălțimile situate la est de Meusa și în Woevre, activitatea luptelor a fost limitată, la niște dueluri de artilerie. Totalul prizonierilor a arătat în comunicatele noastre din 29(2) și 4(3), pentru perioada cuprinsă de la începutul evenimentelor în regiunea Meuse, a ajuns acum la 430 ofițeri și 26.042 oameni prizonieri nerăniți, 189 tunuri, dintre care 40 de calibru mare și 232 mitraliere. Lângă Leppois, francezii nu au reușit mai bine, cu toate atacurile lor reînoite, să recucerească vechia lor poziție. Inamicul a fost respins cu pierderi în vechile iranșee, (Wolfsbureau). Ii5pt fir e înn jurul DOOAS vsorn doi conti«UA CU IMGRS.1)ftARB Paris 28 Februarie (prin telegrafia fără fir). — In Artois la est de Neuville francezii au făcut să explodeze o mină și au ocupat pilnia. La nord de Aisne canonada j s’a menținut foarte vie în regiunea Buttes. La sud de orașul Bois j pe malul sting al Meusei activitatea celor două artilerii a fost mai puțin vie în cursul zilei. Pe malul drept bombardarea s'a menținut intensă în regiunea la est de Douaumont. Ea fost mai înceată pe restul sectorului ca și în Woevre. Germanii nu au încercat nici o acțiune de infanterie pe tot frontul nostru. După nonile informațiumi asalturile nereușite date cri contra tranșeelor franceze la est de Doua I Luptele pe frontal Isonzonul Costano, 28 Februarie. — In zona Del Caznoi (Costeana Boite), cete de lucrători dușmani au fost împrăștiați de focurile trăgătorilor noștri, după ce au încercat pierderi sensibile. Dealungul frontului Isonzo din Plezzo la Zaro infanteria noastră sfidînd intemperiile, a ajuns în mai multe puncte liniile dușmane asimiiind bombe. Se semnalează nouă acțiuni ale artileriei adverse contra adăposturilor după Isonzoul inferior, în special contra stațiunei in Kormons. Daune neînsemnate. Intervenția eficace a artileriei noastre a redus la tăcere băteriile dușmane. Pe Carso îndrăznețele noastre trupe au utilizat în mai multe puncte cilindre explosive asupra rețelelor din pozițiunile dușmane. Adversarul a ripostat asvîrlind bombe cu gaze lacrimogene. Pe întregul teatru de operațiuni împotriva puternicelor precipitări atmosferice, activitatea artileriei noastre continuă. Feririle francezilor dela începutul prééiMí — o — (Prin telegrafia fără fir) Nauen, 28 Februarie, — Ministrul de războiu Gallieni a comunicat într-o ședință secretă a comishinei militare din palatul Bourbon. Pierderea toatală a francezilor ar fi de peste 2 milioane oameni dintre cari 800.000 morți, 400 mii greu răniți, un milion mai ușor răniți, 300 mii dispăruți. Englezii au pierdut numai 600 mii oameni. Comunicările ministrului de război și ar fi produs o impresie catastrofală, luptele din jurul platoului Doberdo —o — (Prin, telegrafia fără fir) Norddeich, 28 Februarie, — Pe frontul litoralului, focul artileriei dușmane a fost era mai violent, în sectorul platoului Doberdo au avut loc lupte cu aruncătoare de mine și gmnate de mină. La Viena 28 Februarie (prin telegrafia fără fir). Eri înainte de amiază artileria dușmană a început să bombardeze cu vioiciune pozițiunile capului de punte gorillan, partea sudică a orașului Gorilla și platoidul din Doberdo. Aceste focuri au continuat în cursul nopței. Pe frontul karitîmi artileria italiană a desfășurat o activitate mai mare, cu deosebire spre NE de Paularo. Lupte de infanterie nu au avut loc nicăeri, Vase englezești scufundate (Prin telegrafia fără, fir Nauen 28 Febr.— Di strugătorul britanic Coquette și torpilorul No. II au fost distruse pe coasta engleză de arene, scufundîndu-se, 4 puteri, 1i oameni înecați. ȘTIRI — PE FRONTUL DE EST gara diti Kalkanja bombardată da artilerie Q I Petrograd 28 Februarie. — Două grupuri considerabile de patrule germane care încercaseră să se zpropie de tranșeele noastre lingă rîurile Oldavnem și Sussey au fost risipite de bateriile noastre. Artileria grea rusească a risipit o coloană inamică care se îndrepta spre flancul drept al pozițiunilor noastre de la Dwinsk. Artileria germană a bombardat ieri, timp de o oră și fum, gara din Kalkum.. In regiunea Strupei de mijloc, au fost ciocniri între patrule rusești și posturile germane, am capturat prizonieri dușmani. La est de Cernăuți, artileria noastră a bombardat cu succes o baterie inamică în mers. Am observat exploziunile mai multor chesoane. Pe frontul Caucazului, ofensiva noastră mai continuă. (Westnik). Loptfile dis Irak Constantinopole 28 Februarie. Pe frontul Irak-ului, dușmanul fiind în imposibilitate de a dobîndi vre-un rezultat prin alttlurile sale fără pregătire, a întrebuințat de o lună încoace toată mijloacele spre a se apropia de pozițiunile noastre. In ultimile zile, vrăjmașul a reușit să se apropie de tranșeele noastre pînă la vre-o 150(200 de metri; s-a putut observa că dușmanul se pregătea cu o mare activitate pentru un atac decisiv. In ziua de 8(3) dimineața, dușmanul cu grosul forțelor sale a început un atac pe malul drept al Tigrului. Lupta a ținut cu înverșunare pînă la apusul soarelui. Cu ajutorul trupelor sale de întărire aduse repede cu flotila fluvială, dușmanul a reușit sa ocupe o parte din tranșeele noastre, dar conntra-atacurile energiei, ale rezervelor noastre ne-au redat toate tranșeele noastre și dușmanul a fost respins spre pozițiunile sale anterioare, lăsînd 2.000 de morți pe teren și o mare cantitate de arme și de material de războiu. Pierderile turcești sunt relativ slabe. Nici o știre însemnată nu a sosit de pe celelalte fronturi de luptă. (Depeșă comunicată de legațiunea otomană). •a si cm în patria a HM CVampftolp Putpf in JL I AÄab I& I# It iJ j|* it Ä C 'PTsîpro pincin iijstráCit'o? uW.j ViUi