Viitorul, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 3190-3218)

1918-12-01 / nr. 3190

ita;.ä öi yjä^»r«»2öis^3et« Iád. 3S&0 ■ -................................ ABONAMENTE , . un an 40 Lei . . . . nn an 35' Lei ’ ■• Un număr vechiu 60 Bani BANI Ib­­ari­ . . In străinătate seaae luni 18 Lei seane luni 9 Lei, REDACȚIA STRADA ACADEMIEI No. 19 Intrarea prin Fasag, Imobiliara Telefon <57123 49.23 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Intrarea prin Calea Victoriei No. 56 Telefon 5123 49­ 23 AMUNOIURI COMERCIALE Linia corp 7 pe o coloană in pagina IV. ..... Lei 1.50 Linia corp 7 pe o coloană in pagina III..............................« 2.50 inserții și reclame pagina III . . . . . . . ■ .__» 4.— (NOUL GUVERN )" In locul guvernului Coandă d­emisionat, s’a format eri gu­vernul prezidat de către dt. Ion C. Brătianu, șeful partidului n­ațional-liberal. Deși a avut o guvernare de scurtă durată, ministerul prezi­dat de către generalul Coandă și-a împlinit­ cu prisosință misiu­nea, care nu era dintre cele mai­­ ușoare.­­ Guvernul Coandă, care s-a dovedit prin acțiunea lui de gu­vernământ a fi fost o necesitate imediată, a urmat la cârma sta*­tului guvernului Marghiloman, pe­­ care a trebuit să-l înlocuiască­­ în momente de o importanță, care se poate ușor aprecia, ți­­,ju­ând se afflă de evenimentele cari au urmat, precipitându-se, după ce d. Marghiloman a tre­buit să părăsească conducerea treburilor țărei. , Situația în care­­ guvernul Coandă a luat puterea, era cu atât mai delicată, cu cât Macken­­s­ert trona încă la București în­conjurat de­ o întreagă armată care mai stăpânea teritoriul ocu­pat, iar în timp ce armatele a­­n­gate nu ajunseseră încă la Da­­­rsăre, d. Marghiloman încerca la­­ președinția consiliului o politică de aventura, lucrând să lege­­ interesele și­­ soarta României de puterile Centrale, definitiv în­vinse în momentul acela de a­­lunii noștri. . . Sub greutatea unei asemenea tvine, guvernul Marghiloman a­­ fost silit să plece. Față cu situația specială însă, terin teritoriul nostru pe atunci ocupat încă, un guvern de tran­ziție era o necesitate politică a­­ momentului, pe­sie ministerul­­ Coandă a știut s-o împlinească,­­făcându-și toată datoria și în direcția politicei­­ noastre națio­nale și în aceea a consolidarei interne, prin reluarea operei în­trerupte pentru înfăptuirea ime­diată a reformelor, cari să pună primele baze ale acțiunei de de­­bnocralizare a țărei. Îndrumarea aceasta era cu atât mai nece­sară, cu cât guvernul Marghilo­­­man făcuse tot posibilul să elu­deze reforma agrară, înlocu­­ind-o cu voință prin muncile si­lite și pr­in arendările obliga­torii.­­ Astăzi, însă, când România trebue să intre în calea normală și definitivă a politicei sale și să-și umeze drumul statornic și în politica externă și în cea internă, era firesc ca formarea noului guvern să se încredințeze șefu­lui partidului națîonal-liberal ;­­șefului acelui partid care a de­clarat războiul pentru realizarea animaței naționale și care a în­cheiat convenția de la 4 August­­ 1916 , al partidului al cărui gu­­vern a dus timp de doi ani greu­tatea situațiunei; era firesc în­­ sfârșit ca formarea noului gu­­­­vern să se încredințeze șefului partidului național-liberal care, declarând războiul, a realizat prin el Unirea tuturor Românilor." 1 Noul guvern Brătianu, va avea deci de aci înainte,­­ să desa­­­ra­­că opera de apărare în afară a integrităței drepturilor­­ noastre și­ să realizeze înlăuntru, prin imediata aplicare a refor­­­­elor, opera de consolidare in­ternă a noului stat român spo­rit. Pe aceste două mari chesti­uni, acțiunea noului guvern va­­ fi perfect unitară*, fără putință de abatere sub nici un cuvînt. • De­o­cam­dată, în formați­unea ce i s’a dat, noul guvern a păstrat în rândurile sale pe unii dintre miniștri actuali, com­plectând majoritatea portofolii­lor cu membrii ai partidului națîonal-liberal și rămânând ca u­lterior să se rezolve chestiunea guvernului de colaborare. Desigur că e bine ca gu­vernul să se prezinte în afară d­u unitatea tuturor partidelor IpojHiCp de guvernământ cari au fost pentru război, dar e și mai necesar însă ca înainte de toate să se asigure unui a­­semenea guvern unitatea de ac­țiune pe chestiunea apărăreii drepturilor noastre integrale la pacea generală și pe aceea a reformelor interne democratice din­ programul partidului liberal. Ori­care ar fi urmările care ar mai veni, noul guvern, prin de­clarația publicată eti, ^a arătat chipul cum înțelege să pășea­scă la munca­­ de consolidare internă a țărei, ca și la acela de apărare a drepturilor româ­nești în afara și opera acea­sta se va realiza întreagă. Spulberarea miei chioriü fi­in­­it. [. mm 0 SCRISOARE­A D. dr. Angelescu, fostul ministru al tarei l­­ Washington, reîntors la București, ne trimite următoarea­­ scrisoare.: f Domnule Director, In lipsa mea din țara, un jurnal germano­///, din București, a publi­cat informația cd guvernul român­­­ nu ar fi dat câte­va sute de­ mii de lei pentru a merge în America.1 Dau cea mai formală destiinț­ie a acestei informați­uni. Nu am primiți nici un ban drin guvernul român; am mers în America cu banii mei­­ proprii și­ pentru a arăta până la­­ ce punct este calomnioasă infor­­­­­mația publicată, țin să adao­g, de­­și ași fi dorit să nu vorbesc de acest fapt, că nu numai nu am­­ primit nimic, dar am transportat,­ platit personal, și întreținut lega­­­țiunea din Washington timp­­ de 4 luni, tot cu banii mei, cheltuind peste una sută mii de franci. Doctor Angelescu Anunțăm cu multă părere fie rău că ori după ami­a­zi­, la oră 4, a încetat din viață Gheorghe Li­ciu­­, fost consilier la Înalta­ Curte de Casație. G­heorgh­e Liciu a fost una din cele mai senine și luminoase fi­guri din magistratura­ noastră, pe care a slujit-o timp de patruzeci de ani cu o rimă de adevăr, un nealterat simț de dreptate, și cu ac­el înalt sentiment de înțelegere și ,bunătate cari caracterizează pe adevărații apostoli ai justiției. Multele însușiri de magistrat cu cari. Gh. Lifiu, fusese înzestrat, au fost stimulate și ele o puternică dragoste pentru misiunea socială a­­­ omului, menit să facă dreptate. Și atât de­ adânc îi pătrunsese în suflet aceasta dragoste, încât ni­mic n’a fost în stare să-l determi­ne pe Gh. Litiu să părăsească­ a­­ceastă carieră. Nici prietenia personală , cu Ion Brătianu, nici situația distinsă pe care a avut-o în partidul națîonal­­liberal, al cărui membru devotat a fost, nimic nu l’a putut ispiti să aspire la o altă îndeletnicire. Iubit și respectat de toți câți­vau cunoscut sau au venit în con­­tact cu don­sul, Gh. Liciu a urcat treptele er­arh­iei în magistratură până la cea mai înaltă, la aceea de consilier la înalta C­urte de Ca­sație, numai mulțumită caracteru­lui său integru, inteligenței sale vioaie, adânc văzătoare, culturei juridice temtifi­ce, sufletului său bun, blând, drept și feneralmente cinstit.­­ Gheorghe Liciu a fost d­escen­­dentiu­l unei foarte vechi familii moldovenești, ai­­ cărei membri au ocupat­ demnități în județul Neamț încă de pe la 1524. Un gest al regretatului Gh­. Li­­ciu, care merită să fie reținut, este că a restituit însemnele ordinului Sf. Ana, cu care fusese decorat de Țarul Rusiei la 1878, ca răsplată că luase parte la lucrările de de­limitare ale celor trei județe din Basarabia, cedate după războiu. Nu voia Lieiu, ca distincția ce i se dase, să fie legată de o atât de dureroasă amintire... S’a miultțu­­i­uit cu distincțiunile românești, era comandor al Stelei României și Coroanei, Medalia jubiliară, etc. Cu dispariția lui Gheorghe Li­tiu, partidul liberal pierde una din cele mai venerabile figuri. Transmitem familiei îndurerate ex­presiune a adâncilor noastre pă­reri de rău. , Cei cari se duc Moartea lui G. Litiu Ei eu : „Steagul” ne spune«?« să facem dovada că d. Marghiloman și-a­­ kts toată­ acțiunea de opoziție cu fondurile, Gunther. » Nici d. Marghiloman și nici o- 1­ici­osul tovărășiei Mackensen-Mar­ghiloman nu vor pierde nimic aș­teptând. ‘ I N­ putem asigura că de ceea ce-i este frică, nu are să scap», ** «***! Fiindcă nu poate să desmintă afirmațiile noastre,"A Marghilo­man face pe victima. In „Steagul” de eri recunoaște­­ că a voit să expulzeze pe unii m­embri ai legațiilor aliate da la Iași, dar pretinde că măsura acea­­­­sta fără precedent, era impusă de­­ nemți. Rându­l de abia azi seama de­­ toate ticnind)te tristei sute guver­­­­nări, * d. Margi­ilt>nian a adop­tat tactica de a se spune la adă­postul paravanului nemțean și are totuși naivitatea să creadă că va putea fi luat în serios. In ce privește telegrafia fără fir deschisă, tot „Steagul” pretin­de că miniștrii­ aliați o aveau la dispoziție în chip așa de­ larg, ia­r­cât cuvintele din telegrame se a­­­­biliau cu zecile de mii. E așa de adevărat, ce pretinde d. Marghiloman,­ încât telegrama de la Iași a ministrului Franței în chestiunea Debrogei —■_ di­n cauza prea marei libertăți a corespon­denței­­ telegrafice, a fost reținută de cenzura d-lui M­ilineu timp de opt zile. Am vrea să ști­ții, însă, pentru ce d. Marghiloman a perm­is lega­țiilor telegrafia cifrată cu câteva zile înainte de a pleca de la putere, dacă regula pentru statele neutre era nova și telegrafia deschisă/ S’o explice dacă poate.­­* ■ ' •*'­* Tot în „Steagul” de er­ d. Mar­ghiloman afirmă că­ nu cunoaște tratatul încheiat de România cu aliații la 4 August 1916 și prin ca­ire ni se recunoaște integralitatea­­ drepturilor asupra tuturor ți­nu­­­t­urilor locuite de români. Nu-d­. credem.. Dacă n’am putut să cunoască ast­fel acest tratat, a tre­­­­buit însă neapărat să-l cunoască­ gr­­iie, veche» d-sale tovărășii cu d-lui Racovski, care avusese gri­ja să pub­lice tratatele de alianță furate din arhivele ministerului de externe de la Petrograd în to­vărășia lui Trotzki și Lenin I .. pox-xoe -----— 1 k ielii rai 0e către trupei? de ocupa­!? nemțesti Reproducem mai­ jos o parte din sumele pe cori nemții, în timpul o­­cupațiunei le-a impus să le cheltu­iască? administrația­­ comunală a Capitalei. După cum se va vedea aceste cheltuiri constitue un adevă­rat jaf și ele arată încă odată men­talitatea nemților în timpul ocupa­­țiunei: 1. Bani. nume­rari plătiți cassei guvernământului imperial german, ? .950.000; 2. Colonelului Otto Grosskreuz,­­chirie pentru casele din str. dr. Lue­ger No. 8, ce a servit de spital lei 20.000; Á Pentru încuartirări, adică pen­tru hoteluri 4.512.951,51 *, 4. Camere mobilate 611.691,85; i 5. Hotel imperial (ostatici români), 196.300,­»2. idem rechiziționat pen­tru autoritățile militare germane 147.388,93; * 6. Chiria d-nei Ana Sergies 14.080, 7­­5.482.422,01 plăți făcute la di­ferite fabrici­ , 8. 296.148 idem cu hrana trupei; 9. Idem, birjari, căruțași, etc. (poliție) 3.995.000; 10. Idem, lucrători de la corvezi, cuprins și pâinea (Poliția), 2 mii. 293.646,20; , 11. Tuhrpark, personal, aprovi­zionarea celor 3 depozite și întreți­nerea Poliției Militare Germane 2.013.260. * 12 Plăți făcute cu hrana foștilor internați (Velisavato) 1.177.270 ;­­ 43. Idem reconstrucția podurilor județene și plă­ți de­­ pers­o­n­a­l, 85.292.97; 14. Idem cu instalațiile de elec­­tricitife, apă, canal, băi, și closete 5.798.076.37» • “ 13. Idem pentru diferite lucrări de transformări a localurilor ocupate de trupele germane și aliate ; 16. 7.177.986.02; mobilier; 17. 9.1 M.443.46; idem cu bucă­tăriile populare cuprinzând salarii, aziluri și lazarete și ostaticE; 18. 7.685.542; idem cu plata de lemne, păcură și gaz, pentru trupele de ocupații ; 5.882.966.68. idem cu băile Eforiei (Dr. lussuru­m, 312.467.25. 19. Idem, p. opera de la Teatrul Național 61.750. 20. Idem cu spitalele temporale de boale venerice Matei Basarab și Lucaei 642.229.64. Personal suplimentar angajat la diferite servicii ale Primăriei, precum și personalul de la diferite­­ autori­tăți­ germane cuprinzând și femeile angajate pentru curățirea local­urilor la diferite autorități germane plă­tite prin Politia Orașului București ‘4 712.090 In total Lei 53­ 106.608.01. Telegram societăței mun«fiin­d­ — Către­­ Președinte al Consiliului de miniștri — Societatea «Unirea Comercianți­lor» în care se găsesc grupați frun­taș comercianți și industriași din Capitală, a trimes” prin președintele său d. Ion Dumitrescu-Militari, ur­mătoarea telegramă d-lui Președinte al Consiliului de miniștri, D. Ion I. C. Brătianu, Președin­tele Consiliului de miniștri. In momentele mari ale înfăptui­­rei unităței tuturor românilor, co­mercianții și industriașii Capitalei grupați în Soc. , Unirea Comer­cianților" își întorc privirile spre marele luptător al realizării aces­tui ideal. Astăzi când luați în mână frâ­nele guvernului României Mari și de-a pururi nedespărțită, rugile noa­stre fierbinți se ridică la Cer pen­tru cel care a realizat visul secu­lar și ambițiunile tuturor celor ce sim­t cu adevărat românește. Dăruiască-vă cerul toate haru­rile și o viață îndelungată pentru a consolida ceea ce ați știut să realizați în chip atât de înțelep­­țește și înălțător. Noi comercianții și industriașii grupați în joc. „Unirea Comer­cianților" vom fi alături de înfăp­tuitorul României Mari pentru bi­nele și prosperitatea neamului ro­mânesc. Ion Dumitrescu-Militari Președintele Soc. «Unirea­ Comercianților* —“00 xxo p Hultudine orașului București către­­ generalul d’Esperey D-l C. b­ălăceanu, locțiitorul de primar al Capitalei a înmânat ieri din partea consiliului comunal ur­mătoarea adresă de mulțumire ge­neralului francez Franchet d’Esperey pentru înalta cinste ce-at făcut Bu­cureștilor vizitândudu- l­e EXCELENȚĂ Sunt însărcinat de consiliul mu­nicipal al Capitalei să vă exprim urările sale de bună venire în mij­locul nostru. După zilele triste și deja atât de depărtate ale invaziei germane, în timpul cărora dușmanii noștri și ai voștri, s’au­ acoperit de rușine, astăzi, avem nemărginita fericire de a ne vedea țara liberală și uni­tatea națională a tuturor popoare­lor române înfăptuită. Gloria și fericirea aceasta le datorim sforțărilor noastre, sacri­ficiilor noastre și suferințelor noas­tre, cum și neprețuitului sprijin al tuturor marilor noștri Aliați. Sunteți, Excelență, unul din cei mai străluciți reprezentanți ai ace­lor admirabili soldați care n'au a­­vut odihnă înainte de a vedea în­deplinită opera ordonată de justiție și Dumnezeu. ■­Prin vitejia și geniul Vostru ați descoperit partea slabă a formida­bilei puteri teutone. Sub loviturile Voastre îndrăznețe, s'au făcut pri­mele spărturi. De atunci, prăbuși­rea germană n’a mai contenit. Astăzi, grație bravurii soldaților Voștri pe toate fronturile, Germa­nia e pusă la pământ și civilizația salvată. ’ Orașul nostru e fericit că Vă are ca oaspe. El vă felicită pentru faptele Voastre strălucite și Vă mulțumește cu recunoștință pentru puternicul sprijin dat cauzei române. Binevoiți, vă rog, Excelență, a primi expresia celei mai înalte con­siderații. ” Primar, C. Hălăceanu Generald d’Esperey a însărcinat azi dimineață pe un­ general din suita ea să mulțumească verbal d-lui primar al Capitalei­ pentru cuvin­tele sale de bună venire. Moartea generalului Mra. O veste tristă ne vine de la Iași. Generalul Laffont, principalul ata­șat militar­­ al Franței a încetat din viață ori în urma contractării unei­ gripe infecțioase. Știrea aceasta a produs o mare consternare atât în rândurile ar­matei franceze cât și în cer­ul nu­meroșilor săi prietini și camarazi români, care în ultimul timp mai ales avuseseră ocazia să-i prețu­­iască și mărinimia sufletului său de elită și înaltele lui calități mi­litare. Născut la Havana în insula Cuba dintoiun tată francez și o mamă localnică, generalul tafront veni de tânăr în Franța unde după sfârșitul studiilor liceale intră în școala politecnică iar de aci trecu ca ofițer de artilerie în armata franceză. In timpul carierei sale militare, trecea drept unul din cei mai distinși ofițeri de artilerie fapt care îi grăbi înaintarea și atrase atenția generalului Langre de Car­ry, unul din eroii de la Marna, care înainte de isbucnirea răsboiu­­lui îl avusese ca aghiotant al său. Intrat în răsboi cu gradul de locotenent colonel, el comandă la început artileria diviziei a 18-a care la Verdun se acoperi de glo­rie, apoi ca colonel comandă pe Somme artileria unui grup de di­vizii de ravagiile cărora germanii își amintesc de­sigur și astăzi. Desemnat să facă parte din mi­siunea militară franceză trimisă în România, Generalul Lafont sosi în țara noastră în luna Decembrie 1916 unde primi însărcinarea reorgani­­zărei artileriei noastre de câmp. E de prisos să mai facem elogiul ac­tivității Generalului Laffont­in R­o­mânia în tot timpul anului 1917 După defecțiunea rusă, fiind îna­intat la gradul de general, guver­nul francez îi încredința comanda trupelor ceho­slovace care din Rusia trebuiau să fie trecute în Frpnța. In timpul acesta însă, intervenind pacea de la București și situația din Rusia, înrăutățindu­se, Gene­ralul Laffont primi­­ ordinul să ră­mână la Iași ca atașat militar al Franței. De­ atunci și până în ziua mor­ții sale, generalul Laffont a a în­cetat un singur moment să ne arate dragostea lui frățească și să ne în­curajeze or de câte ori aroganța germană ne impunea o nouă umi­lire. La legația francezză din Iași, el ne primea totdeauna cu bunăvo­ință, ne da toate detaliile, cu­ pri­vire la faimoasa contra ofensivă a aliaților noștri și în fie­care zi, ci singur ne indica noile avansuri ale trupelor franco-engleze. Mi-aduc a­­minte de sărbătoarea acelei seri ne­uitate când Generalul Laffont ne-a anunțat capitularea Bulgariei. Bu­curia lui și a noastră nu mai cu­n noștea margini. Astăzi însă generalul Laffont nu părăsește pentru totdeauna. Cu ini­­ma strânsă de durere, ne descope­rim în fața resturilor pământești ale acestui adevărat frate de sufe­rință și glorie și împreuna cu vi­tejii lui camarazi de arme, țara și armata noastră depune prinosul d­­e recunoștință și evlavie pe mor­mântul aceluia al cărui nume va rămâne adânc săpat în inima tu­telar Românilor. li fel ca Mai Inculparea făcută Mafiei Medicilor întâmpinarea de mai jos a fost adresată Asociați­unei medicilor din țară: Domnule Președinte." Ct­ urmare la scrisoarea cf. d. doc­­tor-dentist Niculescu v’a adresat relativ la întâmpinarea noastră, ar veni onoarea a vă aduce la cuno­ștință că medicul vizat de domnia­­sa este acel care în timpul cam­paniei din Moldova a reclamat pe doctorul Niculescu care făcea pro­pagandă germanofilă în armată. Pentru­ acest fapt și în urma ce­­rerei d-lui, general Petala, d-ruil Niculescu a fost judecat de Curtea Marțială și pedepsit. Primiți, vă rugăm, Domnule Președințte, • încredintarea înaltei noastre consideratiuni. Dr. Danielopolu, Dr. Bej­an, Dr. P. Nicuolescu, Dr. Iacobovici, Dr. Piturescu, Dr. Dănulescu, Dr. Go­­moiu. J 1 DELEGAȚIA transilvăneană la gen.­­ Berthelot D. CaiUB Brediceanu secretar general pe lângă departamentul externelor al guver­nului provizor din Transilvania, și M. Po­­po­vici, delegat al acestui guvern pe lângă guvernul român au fost primiții alaltăeri într’o lungă audiență de către d. general Berthelot. D. Brediceanu și Popovici au transmis, iubitului nostru oas pe invitația Consiliului, diriguitor al Transilvaniei de a veni ca să viziteze ținuturile românești de curând eliberate. D. General Berthelot, mulțumind căldu­­­ros deleg­ițim­ei a arătat prin cuvinte pline ] de însufețire toată dragostea pe care o­­ are pentru’toți Românii și în special pen­­­­tru Românii transilvăneni al căror dureros ’ martiriu îi este perfect cunoscut. ț S’e interesat de aproape de starea lu­ ’ erurilor din Transilvania, Banat și celelalte­­ provincii românești de peste munți și a­u promis tot concursul său in vederea așe­­zării definitive a României Mari. T-—— OOXXOO .......— I ' - I —--r— ooxyoo —-----— --------— OOXXOO ——----­ Literalii i Átadna — Către A. Ion I. C. Bratianu — Organizația liberală din Alexan­dria (Teleorman) a expediat urmă­toarea telegramă d-lu­i Ion I. C. Bră­­tianu șeful partidului national-li­beral ; * Domnului I. I. C. Bratianu BUCUREȘTI Astă­zi 28 Noembrie membrii partidului național-liberal din Alexandria întruniți pentru întâia oară* ca cetățeni ai României Mari, au hotărât în urma «forței neuitatu­lui Ion Proconiu, fost șef al partidului li­beral teleormănean», să rugăm pe distinsul ■ nostru cod județean Nicolae Racotă să pri­­­­m­ească a face legătura dintre noi și d-voa­­stră. Aducându-vă aceasta respectos la cu­noștință, vț­ rugăm să fii ne-voiți a o aproba ! și profitând de acest prilej strigăm trăiască î România întregită și făuritorul ei. (si) Ștefan Sfândreanu, Florea Groz l­­es du, Traian Enescu­,, Mihail Pe­trescu,­­Alexandru Maca­vei, D. S. Miceanu, Preo­­­­tul Alexandru tibeliean, Teodor Biesen, I Petre Angh­el Mincu, Preotul G. Georgescu i Do­­tor Traian fieea, Petrachie Săceanu, I Marin Anghelescu, Ton Teodoresnu, Dimi­­­­trie N. Teodorescu, Ioniță R. Petrescu, I . Tudor E Intim, Stan Frumosu, Alecu Si* miop, Lazăr Vintilă, Christliche Olari, * Fiorea Georgescu. 1 Urmează alte multe semnături. I —------OOXXOO-----1---­ Sâmbăta i pecamme »14 D8ie«nmsn^i ULTIMA OM TELEGRAFICA Datoria de război a 0 misiune americană a vizitat­t Germaniei *-Ci spune d. Lloyd George­­ Londra. — In cuvântarea sa­­ I i 11 Decembrie, d. Lloyd, George spus că s’a instituit o com­i­siun­isărcinată să cerceteze capacitate Germaniei de a plăti despăgubire d e războiu\ Bogăția Germaniei de fapt a fot mi puțin prețuită și că ea are opacitate mai mare decât i-am st­ătit-o noi. Primul ministru a spus că su n­­umai două condițiuni cari trebuee ’ideplinite: prima că nu trebu Unită multă vreme urmată de pol­iție în Germania. Aceasta ar fa s­ute de mii de bărbați tineri di ceastă țară, ocuparea Germanii atând dura chiar o generațiun­e aceasta ar fi o afacere neplăcut a doua condiție: că dobânzile bt­ilor nu trebue plătite prin răstur­area bunurilor câștigate cu sudoai de lucrător în această țară. Ge­muia are o datorie de războiu­l­ui multe mii de milioane și ei, iar că, atunci când se va fai sarea de seamă, socoteala aliațilr a trebui să fie plătită înainte î­mprumutul de războiu al Germi­siei. Chestiunea dezarmărilor Radio, 11 Decembrie. — Pree­ngleză din Atena „Press messt­res“ scrie cu privire la recrutări «Ar trebui să se desființeze­­­­ulările pentru armată în țări otșmane și se speră că se va pr­ea îndeplini aceasta la conferirii păcii. Se zice că M. Clynes care a u­itat de curând pe lordul Rhonda­ontrolor al aprovizionărei, va pa­rcipa la conferința păcei ca repr­­entant al agriculturi britanice. guvernul turc cere extrădare celor ce au provocat războiu Nauen. 12 Dec. 1918.—După c­eerea guvernului, legațiunea tun Un Berlin cere predarea fostul­izir Talaat Pașa și ex-ministrul ler războiu Enver Pașa, precum­­ unui număr de membri ai no­ului guvern, care s'ar găsi refl­­ați în Germania. După știri sigure Enver Pașa i­a părăsit în adevăr Constantin mini dar nu a sosit în Germani, p­redarea lui Talaat Pașa­­ mare intra in discuțiune, de car­­e el trebue socotit ca refugiat p­itic. Cât despre persoanele celeia este vorba, după informațiuinile t­ari le avem, nu numai de delte pilitice ci și de delicte comune. H ce boală a murit v ■ Ikritti Hostar Paris.—Edmond Rostand a­num­­e gripă spaniglă, după trei zi­le trecute în mari friguri El mon și vârstă de 54 a/A in iiW'iii'Kwimilff1 ■ * hi £% mmmmgmssaj ■ ylîmm iSSS* ruinele din nordul franței și Belgiei Radio, 11 Decembrie ora 23 — O misiune de directori de ziare financiare și teh­nice americane a sosit la Paris după ce a vizitat regiunile din nordul Franței* și, Belgia devastată de germani Ei au făcut unui redactor al lui „L’Information“ declarațiile mina­toare . Două im­presiuni profunde care rămân în spirit sunt efectele teri­bile ale distrugerei războiului mo­dern și în al doilea loc vinovăția guvernului și poporului germa­n, care a dezlănțuit aceste lupte s­­­tatetice, continuându-se în duș barbar. Am văzut și cules din toate por­țile probe sistematice și metodice relative la principiul faptului, o­­morului și jafului german. Lumea civilizată va da dreptate victime­lor armelor lor și va lipsi deia datorie dacă nu va reclama în întregime... poporului german ș.. pedeapsa aspră a conducătoriio­r germani și a vinovaților lor aju­tori. Lumea a contractat o dato­rie fată de Franța căci a porțint teritoriul ei cu un curaj înverșu­nat a dat civilizației putința să se elibereze de­ amenințarea ger­mană. Sn­pdt­ermm în Jifarență Radio, 11 Decembrie ora 23. După informațiunile ziarului „Li­bérié“ Maiența a fost ocupată de trupele franceze ale corpului 25 în capul căruia se afla generatel Maugin comandantul armatei a 1' Submarinele germane în Paris // Decembrie 23 ore. — și amiralul Roger Invitase autorității militare franceze și aliate precum­­ autoritățile civile să asiste la intre­rea la arsenal. Submarinele german. devenite franceze arborează pavio­nul francez deasupra celui german muzica lucrătorilor arsenalului « intonat Marshil­sza, imnurile en­glez, american, belgian Som­­­ire­­ Meuse. In timpul intrărei vaselor în a­sen­al toți lucrătorii erau rând­uți­­ pe chei, armatele francei: Chitudeie Ö* răsboi­­ aîe Ungariei Budapesta,*26 Noembrie ora 1< Ministrul de finanțe a declarat­­ partidul radical că contul de razi>­ trebue achitat de către acei pe ca­­ri i-a­ sărăcit războiul și a căn . avere a fost apreciată și mărită prte război. Acei cari din cauza aceasta voe d­e a părăsi patria fiindcă în alte t plătesc biruri mai puține, vor ti hui... prin... internațional... iar a­­­chimilionarii vor trebui să plătea 4 sumele cele mai­­ mari.

Next