Viitorul, aprilie 1919 (Anul 13, nr. 3307-3310)
1919-04-14 / nr. 3307
'''S' Afini al doí-spre-zeceiea No. 3307 BUftM»^ans8rfgíÉiíiÉKtoiBbsBe86^íi«^®ii6^BS6*#8TM"'TM^ ABONAMENTE »are ... . un an SO Lei . . șease luni 30 Lei străinătate . . . un an ICO Lei . . șease luni SO Lei un număr vechia 40 Bani de»a REDACȚIA STRADA ACADEMIEI No.1 Intrarea prin Calea Victoriei No. 56 Telefon alias 4 ® 1&8 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Intrarea prin Pasag. Imobiliară Telefon 51!23 4&/2S !ANUNCIURI COMERCIALE iSe primesc direct Administrația ziarului, dir. Academie ți la toate Agențiile de publicitate y DM NOCIrl5l Războiul actual, prin cantitatea jertfelor, prin zguduirea ce-a adus-o societăților, prin moartea ce-a făcut să treacă atâta de ușor și eșa de repede prin mijlocul unei mulțimi ce uitase de ea, în vâltoarea plăcerilor, a fost și un mare și cutremurător revoluționar. Războiul a pus în lumină valorile celor mulți, celor obscuri, și celor anonimi, și a creiat atâtea noi perspective istorice și sociale, încât poate fi considerat în chipul acesta ca un mare purificator al moravurilor și al întregei alcăcătuiri sociale. Prin resultatele lui, cari confirmă marea lege morală că Dreptatea este ea însăși o forță, a adus pe de altă parte în lume și o concepție mai clară despre valoarea morală a dreptului, și a echității. Sub stăpânirea formulelor, stabilite pe o fișă concepție istorică, se credea că forța primează dreptuls că este de ajuns a fi puternic, ca stat, pentru ca istoria să scrie în imaginele ei superioritatea lui, in ciuda adevăratei valori omeniești care e respectul idealului, al dreptului și al echitățeței. Războiul a dovedit netemeinicia credinței în forța oarbă , imorală. Viața de tranșee în care | m au nivelat diferențele sociale, ^Lr prin egalitarea tuturor în fața prefeferinței și a morței a _ stabili de asemenea și punțile de trecere de la o clasă la alta, la indivizii ce păreau privi tcați la cei ce se credeau că meniți a fi mumai robi. Byintâiu. ■Live to< H Hr ie-a adus în lume, I ,u.a ...JereV mi-j WT '-- da cât aceasta nivel ... Hr^ socială, de cât această de^mocrație sinceră ce s’a trezit ca o nouă formă a vieței în jir’o lume cu atâtea lipsuri ca a noastră. Alături cu aceste mari prefaceri sociale, au venit prefacerile naționale, schimbarea granițelor, înfăptuirea unităților naționale, care a adus în Europa o nouă viață națională, uni alt suflu istoric. Țara noastră- prin înfăptuirea visului ei miie jiar cunoaște și aceasta formă de viață sociala nouă, a între grei etnice în lumina unei democratizâri universale. Ne explicăm astfel, de ce în întreaga lume — și mai ales în țara noastră, se simte prin , tr'ust fel de instinct al maselor, că ceva nou se pregătește, că 10 altă viață ne așteaptă și că ceia ce a fost nu mai poate să fie. E o concepție obscură a și latentă greu de definit, dar nu mai puțin reală, că se va Întâmpla ceva nou, și că forme , noui de viața ne așteaptă. 1 . Simțind acest dor de ceva nou, această conștiință care conduce massele spre o nouă formă de viață socială, unii deimagogi au crezut că poate profita de starea de suflet a mulțimei care e în așteptarea lumei noui, creând icoana falsă a «omului nou». 1 Ne aflăm însă în fața uneimistificări a conștiințelor. Ceia * ce toți doresc, ceia ce toți așiCteaptă, lucrul de care toată lumea trebue să fie convinsă este că după cercarea războiului * mondial, lumea va cunoaște alte forme de organizare internă a statelor, dar această * prefacere nu poate fi opera unui om. Ea este rezultanta forțelor sociale puse în mișcare, în decursul războiului, este concluzia jertfelor nenumărate pe care neamurile le-au făcut pentru triumful ideilor, iar nu creația artificială a unui om. Va fi desigur ceva nou și ceva schimbat în lumea întreagă, și implicit și în țara noastră. Dar prefacerea aceasta va fi opera unei fatalități istorice, va fi efectul forțelor naționale ce au fost chemate la luptă, și nici într’un caz creația unui om. Ce ar putea face acest om nou, mai mult decât a făcut evoluția firească a societăților, grăbită prin cutremurătorul război ? „Omul nou“ este deci o mistificare și o iluzie. El nu va face nimic, chiar când o fi nou — deși în cazul țărei noastre acel pretins „omul nou“, este un vechiu politician—căci toată prefacerea țărei, va fi datorită marilor schimbări ce răzbui le-a adus în lume. De altfel în tot cursul ^‘siriei, ne-a fost dat să întâlnim șarlatani — cuvântul de origină italienesc exprimă bine idea — cari au crezut că pot să profite de prefacerea vremurilor, dându-se drept oamenii noi cari întrupează acele prefaceri. Dar niciodată demagogii, și șireții cari au voit să profite de stările tulburi sociale, nu au și semnat vre-un rol în viața sănătoasă a politicei unei țări. Și „Omul nou“ din țara noastră nu poate face excepție de la regula comuna a tuturor demagogilor mistificatori ai sufletelor populare. însăși viața nouă națională îl va scoate, ca un reprezentant tipic al vechilor procedee de luptă din sânul ei. ^ ^ ^ ^ CI ..îndreptarea“ cere cu insistență aminestierea tuturor trădătorilor. Colaborarea d-lui general Averescu în timpul ocupației, pe de o parte cu d. Al. Marghiloman, și cu Mackensen, pe de altă parte, explică perfect de bine de ce astăzi președintele „Ligei Poporului“ cere cu atâta insistență amnestierea tuturor celor ce s’au făcut vinovați de trădarea tărei față de auismsm ei de moarte. ..Steagul" crede că noi am îndepărtat pe d. Brătianu dela răspundere negând că memoriul publicat în Democrația“ ar fi acela care a fost presentat la conferința Păcei. Noi am spus dela început că memoriul presentat în „Democrația“ este UN REZUMAT al memoriului presentat la conferința păcei. Dar „Steagul“ confundă acest memoriu, cu alte lucrări ce se vor fi publicat in ..Democrația“ în chestia revendicărilor, noastre nationale, și .care acestea, firește, că nu au caract jtenii de oficialitate pe care ziarul marghilomanul vo ește să le dea. „Steagul“ este foarte alarmat pe motiv că la împrumutul Trubei în Basarabia s’a primit rublele Kerenski cari au un curs scăzut. Dacă e un ziar care nu trebuia să ațipiră chestiunea rublelor, este tocmai „Steagul“, deoarece d- Marghiloman e vinovat de a fi tolerat rublele să invadeze Basarabia, aceste ruble Kerenski, lucru care a făcut ca ele să devină moneda curentă a Populațiunei românești din Basarabia. 0 serbare !a Sorta Paris 30 Martie.— O manifestație studențească a avut loc la Lorbona, cu prilejul înmânărei unei adrese de către studenții cehoslovaci, studenților francezi. Au asistat la această ceremonie Kramarcz, polonul ministru și Benes, ministru de externe cehoslovac. Prezidentul solemnitatea. 3- Lucien Poincaré, rectorul Sorbonei, a ținut studenților o cuvântare, reamintind legăturile seculare de amiciție dintre francezi și cehi și salutând glorioasa universitate din Praga ca una din cele mai vechi din Europa. SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Duminecă, 31 Martie. Impresia noastră de eri că, în sfârșit, Aliații au început să se pună de acord cel puțin asupra problemelor mari pe cari Conferința păcei are să se rezolve — impresie care se desprindea din unele hotărîri anunțate în telegramele de ori dimineață — își găsește confirmarea în știrile cele mai noul sosite aseară. Unul dintre secretarii lui Lloyd George a comunicat ziarului „Petit Journal“ — desigur cu autorizația președintelui de consiliu englez — că lucrările Conferinței au făcut progrese simțitoare, că Lloyd George e pe deplin satisfăcut de rezultatele la cari s’a ajuns și că, prin aceste rezultate, se vor înlătura multe pericole, între cari și pericolul bolșevist. E de văzut dacă optimismul acesta va corespunde realităților și dacă, mai ales, declarațiile acestea vor avea cel puțin o confirmare a tăcerei din partea lui Lloyd George. Dar în acelaș timp cu aceste declarații, la Londra s’a produs un discurs al lui Mister Churchill, care exprimă aceleași nădejdi. Aceasta ar însemna, după cât se pare, că optimismul ,care se manifestă în lumea politică engleză ar fi inspirat în cazul acesta din realități cari nu se cunosc încă. In schimb însă, s’au produs în Germania două discursuri, în cursul cărora s’au făcut unele declarațiuni, cari desvăluesc încă o dată sufletul și mentalitatea germană. Au vorbit pe rând președintele de consiliu Scheideman și ministrul de externe contele Brockdorf Rantzau. Se vede din cuprinsul discursurilor că declara role au fost concertate pentru ca în esență, și unul și celălalt să amenințe cu revanșa viitoare, în caz când s’ar impune Germaniei condițiuni de pace, cari în realitate nu ar fi decit condițiunile pe cari o Germanie victorioasă le-ar fi impus Aliaților, așa cum a procedat de pildă cu pacea silită de la București. Atât Scheideman cât și contele Brockdorff-Rantzau au făcut în formule diferite, aceiași declarație amenințătoare pentru pacea viitoare. Scheideman a declarat că „dacă în privința Alsaciei și Lorenei stăruim pentru plebiscit o facem aceasta în speranță nu de a slăbi programul lui Wilson, VISA SPRE A ELIMINA PE VIITOR ORICE IDEI DE REVANȘA“. Pe aceiași chestie, urmând ia tribună ministrul de externe contele Brockdorff-Rantzau, acesa a fost și mai clar și mai categoric în sfidarea fățișă aruncată Aliaților când a spus: „Adversarii noștri ar trebui să recunoască că modul după cum Alsacia și Lorena este tratată acum, VA FI DECISIV PENTRU PACEA VIITOARE A EUROPEI ȘI A LUMEI ÎNTREGI“. iată limbagiul pe care’l ține azi Germania oficială față de Aliați cu toată situațiunea de învinsă. E și aceasta una din consecințele tărăgănelilor dela Conferința păcei, cari” au făcut să se nască la vrășmași speranțe în raport invers cu situațiunea în care i-a pus rezultatul hotărâtor și indiscutabil arazboriului mondial. Sä fie un învățământ, din can cel puțin azi să se tragă toate concluziile, pentru ca secreția și șantajul german să ia sfârșit odată cu începerea discuțiilor la preliminările păcei generale. fostul ministru comunele externe al Austro -Ungariei, Contele Andrassy, acela care n’a izbutit să obție, în toamna anului trecut, încetarea ostilităților, a acordat un interview ziarului „Le Journal“ mărturisindu-și gândurile și părerile asupra actualei situațiuni din Ungaria. Căutând a justirea revoluțiunea ca o consecință a nesocotirei drepturilor Ungariei și a revendicărior aproape realizate ale dușmanilor ei, afrmă că, decât să asiste la descompunerea țăriei sale, preferă a face cauză comună cu bolșevicii în speranța că, revoluția extinzându-se și intensificându-se, va crea «ri.ru Ungaria eofid'tiuni mai bune. " După părerea contelui Andrassy poporul ungar este hotărât ca, din momentul ce este redus la jumătatea terioriilor sale, să piară târând și pe alții în prăpastie. IATA BE, CE IN UNGARIA A IZBUCNIT BOLȘEVISMUL NATIONAL CARE VA ■ [UNK]TEA DEVENI O ALIANȚA INTRE Toate elementele burgheze SI COMUNIȘTI CARE AR PUTEA SALVA TARA. „Am fost amăgiți prin condițiile armistițiului. Karoly și amicii săi își imaginaseră că, din momentul ce făceau să izbucnească revoluția, va izbucni și în țările Ințelegerei. Contele Andrassy trece cu tăcerea întrebarea ce i-a fost pusă, dacă încă dinaintea încetărei ostilităților Karoly era în legătură cu extremitștii și revoluționarii internaționali și francezi. Asupra extensiunei bolșevismului Andrassy afirmă că mișcarea, a fost deslănțuită de foștii prizonieri militari care, în Rusia, au fost cumpărați cu banii lui Lenin. In rândurile acestora intrară masele socialiste și burgheze însuflețite de un sentiment național. Bela Kun și Karoly comunicând cu Moscova făcuseră o alianță militară, contra înțelegerei. In același scop negociazză și cu Spartacus la Berlin. „TOȚI PREFERAM, — continuă Andrassy, — SA MURIM DECÂT SA NE SUPUNEM SI SA RECUNOAȘTEM O SITUAȚIUNE CARE NU NE-AR LASA PUTINȚA DE A TRAI. LA NOI, BOLȘEVISMUL NU-I DECÂT UN ACCESORIU. MIȘCAREA POATE DEVENI NAȚIONALA. ÎNSUȘI POPORUL, DACA-I VOR FI NESOCOTITE DORINȚELE, VA ÎNCHEIA O ALIANȚA CU MAXIMALIȘTII MOSCOVIȚI ȘI CU SPARTACHIȘTII BERLINEZI”. Relativ la intervențiunea Ințelegerei în Ungaria Andrassy spune că dacă aceasta este de natură politică împăciuitoare se va putea obține, poate, un rezultat satisfăcător pentru toți; însă dacă acesată inervențiune va fi militară, nu se va putea obține nimic fiindcă în fața armelor (Socotește sentimentul național care va face și imposibilul pentru a întări răgazul ostil, nu,. ...-----—" In cazul când toate aceste socoteli vor fi false și când această politică maghiară ar da greș fostul ministru de externe declară că totul a fost făcut pentru German a; ba chiar are convingerea că așa se va termina această dramă. După cum se vede, Contele Andrassy nu-și prea face iluzii. Dacă se gândește serios în o revanșe a maghiarlor, nu vrea să fie seamă de posiliitatea unui eșec și a, teribilelor sale urmări pentru Ungaria. ____ plummâ m Ungaria Cf 1 M ISN SI 51 ^sJÉ si' 3 St [papa macinații ® t* ünirei Bssarabie! —Serbarea de la Chișinău— Aniversarea unui an de la unirea Basarabiei cu patria mamă 27 Martie 1918 s’a sărbătorit în Chișinău cu deosebit entuziasm și cu toată solemnitatea cuvenită. La orele 9 au avut loc serbări școlare în prezenta corpului profesoral, elevilor și năruiților în localul fiecărei școli iar la oreo 10,80 s’a oficiat la catedrală un serviciu divin de către P. S. S. Dionise al Ismailului în asistența reprezentanților autorităților civile și militare în frunte cu d- Ministru Cirbureanu, și d. P. Halipa d-nü directori ai Basarabiei și d-nii generali Ioan Pătrașcu și P. Anghelescu. Erau de față și reprezentanți ai aliaților. D. V. Hertea primarul orașului, delegațiam cu drapelele ale feluritelor școli precum și un public numeros. ..<3 •& ■ La orele 12 a avut loc în vasta sală a Teatrului serbarea oficială care a început cu imnul regal cântat de corul general al școalelor secundare și orchestră. Au vorbit apoi d-na P. Hallippa din partea cârmaliei, general P. Anghelescn comandantul div. 15 și profesor Munteanu Râmnic, după care a urmat recitări, coruri, dansuri nationale și talouri alegorice, executate de elevii și elevele șevaltelor secundare sub conducerea d-nor maiștrii, profesori si directori. Publicul a aclamat și ovaționat pe M. L. L. Regele și Regina, armata, Sfatul Tarei și pe fruntașii vieței noastre publice și, a aplaudat călduros cântecile, poeziile si dansurile nationale. Cu acest prilej s’a constituit și comitetul spenstra monumentul umbei după cum urmează : D-nii Miniștrii Ciuhureanu și Incuiet, general Pătrascu, I. P. S. S. Nicodim._d.-mii directori ai Basarabiei, Consilieri tehnici, primarul orașului, prefectul județului și al poliției, directorii școalelor secundare române din Chșinău Președintele Curței de Apel, Președintele Consiliului sanitar, Inspectorul telegraf-poștal și C. F. R. din Basarabia, președinții Partidelor politice din Basarabia (partidul țărănesc in liga românească), Președinții societăților culturale române din Chisșinău și șefii spitalelor orășănești. „ ” maaia HB Maian BBâia an B^ jj| |^| Primirea entuziastă din centrele românești de peste Carpați I.« Primirea A. S. Regale în Blaj a fost deosebit de călduroasă. La intrarea în Catedrală întreg clerul bisericesc aștepta îmbrăcat în odăjdii, în frunte cu episcopul Oradiei Mari P. s. ș. dr. D. Radu care a urat, bun sosit înaltului oaspe. In cuvântarea sa părintele Episcop a arătat importanta emporiului cultural și national de la îmbinarea celor două Tîr•nave. Tedeumul ținut pe urmă a dat prilej numeroasei pături de intelesuali să se prezinte la un loc, spre a cere revărsarea harului Dumnezeesc peste Principele Moștenitor. După serbarea d n biserică A. S. E. a privit defilarea instituturilor culturale reuniunilor și comunelor învecinate care s’au înfățișat să-și depună omagiile lor. Condus de Episcopul dr. D. Radu și vicarii dr. Vasile Suciu a vizat apoi toate așezămintele culturale ale Blajului, internatul de băcut liceul, s cminarul și școala de fete. La ora 8 Mitropola a oferit un supen în onoarea A. S. R. la care pe lângă suita sa și delegații consiliului diligent au luat parte reprezentanții deruduSi superior Greco-Catolic și cei mai de samă fruntași din localitate. P. S. S. Episcopul Radu a coastat în onoarea Prințului, evocând amintirea vremurilor când între aceleași ziduri ale Gag telului din Blaj Principele ardelean Apafi umilise pe un vrednic mitropolit din Bălgrad — cum s’au schimbat vremile s’au dus toți cei de un cuget cu ei și astăzi nouă ni s’a făcut cea mai deplină dreptate. Când în cuselaș locaș al mitropoliniloi din Bălgrad ne e dar să adăpostim pe cel dintâi Principe moștenitor iü României întregite, Mitropolia noastră vă aduce cele mai supuse omagii rugând pe bumd Dumnezeu să vă aducă din nou în mijlocul nostru și bucuria ne va fi deplină. A. S. R. Prințul Carol răspunzând a spus următoarele: La cuvintele atăt de calde și atât de emoționale ce mi le-ați rostit în fața catedralei midim simțit sufletul așa de impresionat, încât n’aș fi putut da nici un răspuns. Am intrat la sfântul altar pentru a mulțumi lui Dumnezeu că ne-a hărăzit această frumoasă zi. Știu că Episcopii cd căror chip îl văd aici toți au fost luptători aprigi și străjeri ai neamului nosru ei au câștigat Blajului dreptul să rămână în veci cel mai sfănt și mai înalt focar de cultură al României întregite, închin paharul in amintirea falnicilor sucrători din trecut și pentru înflorirea celor de azi și celor de mâine. La OrașuL SH»«K-18»E.S«*HistaW-5 Vineri dim. la orele 8 luni. A. S. R. împreună cu suita a plecat spre Orăștie. Studențimea din Blaj și întreg publicul românesc i-a făcut și de astă dată un cordon de alungul străzilor. A. S. R. a câșt%at pe de-a ’ntregul dragostea Blajului lăsând în inima tuturor cea mai frumoasă amintire din câte au avut prilejul Blăjenii să te trăiască vreodată. Drumul dela Blaj până la Orăștie a fosit o adevărată sărbătoare. Aproape toate satele prin care a trecut Prințul moștenitor l’au întâmpinat nelamându-l cu cea mai mare însuflețire. Cu deosebire la Vințul de jos în vechiul ciic al prezidatului consiliului diligent primirea, a fost mai emoționată. Oprindu-se automobilul A. S. R. sub arcul de triumf preotul comunei Au prezentat omagiile, ia fetele buchete de flori. La orele 10 jum. A. S. R. a intrat în Orăștie unde a fost așteptat de o escortă de călăreți care l-au condus până în oraș. Aici prefectiiul județului dr. Vasinca l’a salutat în numele acestui ținut curat românesc în care s’au păstrat din timpurile străvechi tipul caracteristic al tezaurului român. Delegația județeană a fost apoi prezentată A. S. R. de către d. dr. Iuliu Manu. In piața orașului unde a fost ridicat un arc de triumf primarul Orăștiei dir. Boca a prezentat drept omagiu din partea locuitorilor pâine și sare. Din partea d-relor s’au oferit mai multe buchete de florii, așa încât automobilul părea acum o girădină încântătoare. Un cor bine condus a intonat imnul regal însoțit de furtunoasele aclamații ale mulțimei imense. A. S. R. a trecut spre platoul de la marginea orașului unde a făcut inisipecțiunea trupelor regimentului de infanterie din Orăștie. Soldații noștri s-au prezentat în chipul cel mai mulțumitor fiind conduși de lt.-col. Cernăuțeanu. După ce a privit mai mult ca o oră, și jum. exercițiul trupelor ,soldații s’au adunat în jurul AS. S. R. care le-a vorbit îndemnându-i să păstreze virtutiile moștenite de la bătrâni. La ora unu corpul ofițeresc al regimentului din Orăștie a dat un banchet în onoarea A S. R. la care afară de suită au mai luat parte toți reprezentanții românilor din Orăștie și împrejurime. Banchetul s’a ținut în sala cea mare a restaurantului central. La masă servește o grupă de 12 domnișoare în costume naționale românești. Discursul de omagiu l’a ținut la șampanie în numele regimentului IL-col. Cernăuțeanu închinând în sănătatea M. S. Regelui, Ferdinand, a Augustei familii și a A S. R. Răspunzând Prințul moștenitor a ținut să arate paripa de moștenire pe care o avem noii dela strămoșii noștri Daci. Acei oșteni mândri și viteji care au preferat să moară dieât să-și radiul libertatea stric SÜ. Școlile din Orăștie și comunele din jur care veniseră spre a întâmpina au defilat înainte de banchet în fața A. S. R. și de pe fetele lor mândre Prințul moștenitor a putut cti vechia Orăștie dacică. La uliffa Plecarea din Orăștie s’a făcut la orele 12 luni. Dacă n’ar fi intervenit un defect de automobi A. S. R. ar fi putut sosi mai curând la Seliște, după programul stabilit și apoi să plece la Rășinari la mormântul lui Șaguna. La Săliște a sosit numai la orele 6 așa încât cu mult re «pect a trebuit să renunțe la vizita sa din Rășinari. Primirea La Săliște a fost extrem de călduroasă și înălțătoare. A vorbit mai întâi primarul Săliștei și apoi părintele protopop dr. Lupaș, carre a arătat importanța culturală din trecut a acestei comune curat românești și curat ortodoxa. A. S. R. a răspuns emoționat. După aceea a vizitat biserica și școala fiind întâmpinat în tot locul cu entuziaste ovații. La ora 7 s’a reîntors la Steina unde a luat masa împreună cu d. general Tr. Moșoiu iar la orele 3 lum. a asistat în congresul festiv aranjat în onoarea A. S. R. din partea reuniunii de cântării din Sibiu, cu care "Hej publicul a făcut frumoase manifestații de simpatie Prințului moștenitor și întregei case domnitoare. (B. P.) — Recepția de la primăria Capitalei Franței — Lyon, 30. Regina României, însoțită de Principesa Elisabeta, a fost primită tot la Primăria Parisului. Recepta, deși a avut um caracter intim, totuși a fost strălucită. Ceaiul a fost’ servit de d-nele Chassaigne-Goyon și de altele, în timp ce muzica societatei .,Schola Cantorma” executa diferite arii. Suverana a luămi, loc în fotoliul ce i-a fost rezervat curând la dreapta și la stânga Ei pa d-nele Pichon și Antonescu, pe A. S. R. Principesa. Elisabeta, pe d. Pichon, Antonescu, ministrul României, prințul Murat și Prințesa Berchoulat. D. Chamaigne Goyan a rostit o scurtă cuvântare, vrând &MV&î mef bun sosit. M Apoi d. Autrem a relevat cât de măgulit se simte Parisul primind pe Regina României și pe familia Regală. El a arătat robul glorios al României în conflictul mondial. Regina a mulțumit printr-o improvizație făcută pe un ton familiar. Suverana României a evocat cu vădită emoție suferințele îndurate de România, făcând elogiul soldaților, francezi, curagioși, credicioși și miloși. Președintele Comisiullui Comunal al Parisului a închinat in cinstea Familiei Regale și a României, declararând că numele de București va fi dat unei străzi din Paris. OfB MWnWlina ndi a germana Cimmers frataff vek Radio Byk 30 Martie.— D.Philip Herr, unul din secretarii d-lui Lloyd George a informat dri ziarul „Petit Journal“ că deliberările asupra Păcei au făcut progrese simțitoare. Imediat după comiplectarea proiectului tratatului, aceasta va fi în două sau trei săptămâni delegații gervranii chemeii, la Versailles. Mister Kerr ar fi spus că Lloyd George este foarte satisfăcut cu ceia ce s’a făcut. Premierul a itost întotdeauna de ideia că dacă Marea Britanie, Franța, Italia și Statele Unite vor fi de acorda încheierea păcei dutj-a cum au fost în conducerea războiului contra Puterilor'Centrale' opera coniferintei din Paris va fi durabilă și multe pericole © um de exemplu bolșevismul vor fi înlăturate. Dedarsfnte Mm Cjenrchil Radio Byk 30 Martie. — Churchill a ținut azi un immortant discurs la Londra, în care spune : Peste câteva săptămâni poate și mai curând, vom putea cunoaște condițiunile pe care aliații au convenit să le jaipue dușmanului și după alt interval vom ști dacă dușmanul va primi aceste condițiuni sau dacă nouă măsuri sunt necesare din partea noastră. Eu nu cred că trebuie să ne ocupăm cu punctele particulare. Orice învoială care s’a obținut prin conducătoriiexperimentați și îndemânatici și guvernului strânși cu toții la Paris trebuie să fie o învoială cuprinzătoare și generală care trebuie judecată în întreg. Dificultatea și complexitatea .tnsărcinărei lor este fără exemplu. Nu se urmărește câștigul în acapararea, ci cerința pacei, cerința păcei juste și durabile. Creditele acordate U America Ceh-Slovacilor Paris 30 Martie. — Se anunță din Washington. Departamentul tezaurului anunță un credit de 6.330.000 dolari acordat republicei cmho-slovace și 9.000.000 Belgiei totalul împrumuturilor Statelor Unite acordate Ceho-Slovvachiei se ridică acum la 41.330.000 dolari care vor fi întrebuințate spre a plăti pentru armate muniții și aprovizionări pentru forțele ceho slovace în Siberia- Sărbătorirea ambasadonului american la Paris Lyon 29 Martie. Grupul senatorial al aviației a organizat în palatul Senatului o recepție de adio în cinstea d-lui Sharp ambasadorul american la Paris. Au asistat la receptie, d-nele Wilson Sharp, Deschanel, Duhest» d. Daniels ministru de marină al Americei precum și alte numeroase personalități. D. Sharp și-a exprimat recunoștința sa pentru această manifestație de simpatie franco-americană care, a spus el, va mărea foarte mult de Președintele american. Luni 14 Aflffice W& Declarațiile lui Schaidtman și ale lui Brockdoff Rantzau Nauen pe Mart’e. — Primul minisstru Scheideman a făcut în fața Adunarei naționale din Weimar o expunere generală asupra situației politice. Primul ministru german sta declarat contra imperialismului ru șovinismului pe care ie denumesș-tau factori celuți ai ințelegerei popoarei?, tot și contra grupărilor de alianțe", care duc la demnembrare. Dorește o" aprooniere de Rusia dacă aceasta vă renunța la propaganda bolșevistă. iii privnța Alsaciei-LdijjWau, a susțințt plebiscitul, care ar înlătura ideia de revanșe. Se contsorează că Germania republicană a repurtat victoria contra militar Uranlui. Se ridică contra republiciei sovietelor ca principiu guvernamental care, duce la distrugerea și a ultimelor legături de unire în Stet. Repudiază o alianță de revoluție mondială care duce la urceezie și asasinate și se țstomoată pentru alianța popoarelor cu drept egal și fără cătușa înarmărilor. Contele Birockdorff Rantzau a vorbit în acelaș sens, cerind plebiscitul pentru Alsacia-Lorena. „Adversarii, a spus al, ar trebui să recunoască că modul cum va fi rezolvată chesta Alsacei-Lorena, va fi decisiv pentru pacea viitoare a Europei. Mărul discordiei ar trebui să facă loc legăturei a două popoare care au nevoie de raporturi de bună veridri&tate. A protestat contra încercărei c ©m face de danezi de a obține concesiuni în Sclleswig în dauna Germaniei. In privința despăgubirilor a spus că Antanta ar trebui să trateze direct cu Germania, avându-se în vedere situația ei politică ei economică actuală. A cerut liberarea restului spre a putea repara pagubele. A reclamat .l mente. de era» Germania are nevoi urgentă și a multumit Papei pentru concursul ei i -a dat în chestia alimentara, din asta cm*area unei victime a atrocităților germane . Lyon' 80 Martie.— O mulțime considerabilă s’a dus jos în pelerinaj la cimitirul Sennis, la mormântul fostului primar Eugen Odent căzuse victima datoriei sale, fiind împușcat de nemți la 2 Septembrie 1914. S’a cicat un serviciu divin, în amintirea sa la catedrala din Sfinția. Episcopul Le Seime din Beauvais a făcut elogiul acestui martir. Aprovizionarea Iuropgi cu cereate lin fMum Lyon, 03 Martie.—Se anunță cîtrî New-York: D-l Ri>r?r»g, greședintele corporațieinfrocrosanților. cereale a informat infimarea comercianților de ov&g, că e ati$ofiv% necesar ca să se triertează tolimetria în anumite regiuni din Bwapa. SV a votat o remițiune, ps ba standăreili corporația va expedia țifn Mork 1.600.000, tone life greu și cito reale în cursul, tunet vtttgege, . M