Viitorul, mai 1919 (Anul 13, nr. 3327-3352)

1919-05-06 / nr. 3327

1 a A. ai CtoíteSpre-iseceiedi ni«. ó&£i 'Pil MM ABONAMENTE îl fi­­_1_ ~' . în țară ... . uin an 60 Lei șease luni 30 Lei .s* ^ în străinătate . . un an 100 Lei . . șease luni 50 Lei e un n­umăr ,smMu 40 Bani REDACȚIA ADMINISTRAȚIA ANUNCIURI COMERCIALE II <l­l STRADA ACADEMIEI No. 1; STRAnA ACADEMIEI No. 17 | Intrarea prin Calea Victoriei No. 56 Intrarea prin Basag. Imobiliare Se Prim­esc direct la Administrația mărului, Btr. Academiei 17 N­ mannme ^M_S1128_49[28_________i .­­ Telefon 31128­49/28 ^Jfil^toate^LgențUh^ ---------:—. _ II /S 9 BAH1 ■re ' ’ "te tac« - a m a \ 1 Rectificare u privire asupra geîului cum s’a­­ Isfașurat situația internațională de încheierii a armistițiului până în p­rezent, arată că s’au­ produs o se­­a de fapte ce își trag origina din­­ săși condițiile convenției de înce­p­ere a ostilităților. Cu toate că în Orient înaintarea­­­ Igerătoare a o­știr­ei lui Francheti 'Esperey și dezastrul armatei austt­ro-u­ngare în câmpia venețiană au­­ terminat brusc operațiunile militare,­ vrăjmașii învinși au știut să profite d­­e unele măsuri­­ greșite ale Aliați­­l­or și au izbutit să complice mersul " Trese­rii evenimentelor prin fapte,­­l căror efect tocmai acum a înce­t­­nit a se corecta, în interesul păcii­ generale, grație atitudinei hotărîter­ii de prieteni aplaudată a României l ’dări. Astfel armistițiul din Balcani, p­­­rintr’o lipsă de preciziune privitoa­r­e la măsurile militare de luat în<­rământ românesc de peste Dunăre" ,a hotarele­r dela 1916, a trezit prin­t­re Bulgarii lacomi și de­rea credin­­ț pofta de a mai ridica ochii asa­­­. Dobrogii, când nici nu poate "vapea vreo dispade asupra stâ­rnii acestui ținut, care numai frontiera dela 1913 ne va asigura i Jriștea dinspre Sud. De asemenea în chestiunea Bana­tului procedeul urmat nu a fost cel mai potrivit, întrucât anumite e­­citațiuni au făcut ca armata sâr­bească să pătrundă peste Dunăre deșteptând apetituri de expansiune­­ară temelii, au făcut chiar ca admi­nistrația ungurească să se mai poa­tă agăța de o situație iremediabil pierdută. Prin aceste două fapte se prelungește așteptarea legitimă a u­­nei populații care tn marea-i majori­tate întinde brațele către noi. Din­­ cauza atitudinei adoptate s’a­­ com­­plicat și întârziat soluționarea unei chestiuni, care, în conformitate cu­ stipulațiunile precise ale tratatului­ din August 1916, nici nu mai putea fi ridicată. Ca o măsură cu caracter de ex­pedient se prezintă și dotarea de a se opri tru­pele noastre din Ardeal pe o linie de­ demarcație mai înapoi decât frontiera stabilită prin tratatul cu Aliații. Toate­­ aceste ’deriziuni nu fac fa­ță împrejurărilor. A dovedit’o des­fășurarea ulterioară a evenimente­lor, în al căror curs acțiunea noas­tră apare ca un corectiv necesar venit la timp și în folosul țării și în profitul cauzei comune. Acțiunea de rectificare a erorilor strecurate a început cu splendida o­­perație militară a oștirii noastre, care trecând linia de demarcație, depășind provizoriu și frontiera fi­xată la 1916, săvârșește o operă de­ interes general prin stârnirea anar­­h­iei bolșevice din centrul Europei. Armata română, admirabilă în vi­tejia sa tradițională, și impunătoare prin disciplina-i­natinsă de sufla­rea bolnavă a dezordinei din jurul hotarelor noastre această armată care a reîniviat în ipostaza triumfu­lui, după încercarea de a o desființa în primăvara anului 1918, a înfrânt pas cu pas rezistența dârză a duș­manului milenar, i-a înmuiat pentru totdeauna trufașa-i’cerbicie, a răs­pândit în întreaga lume faima Ro­mâniei Mari ca stat de ordine în noua configurație politică din O­­rient, are meritul și suprema onoa­re să înscrie cea mai scumpă pagină­ din istoria neamului nostru: să tra­gă hotarul strămoșesc al țării între­gite de la Nistru până la Tisa. Când posteritatea de la distanță, va judeca­­ cu seninătate importanța măreață a zilelor în cari se înteme­iază larg și puternic viitorul ramu­­rei latine din străvechea Dacie, va ferici generația actuală dăruită cu norocul de a fi trăit asemenea vre­muri. X. Zi cu zi D. gen­eral Averesen scrie în „în­dreptarea“ despre „Strategia noas­tră în 1916“. Reținem din acest artr­itel proza: „Am mers de aceea în­ainte cu odăii unedi și, orb­it de unele succese u­­șoare și efemere“. Probabil că e vorba de aventura­­ de la Flămânda, la carte d. general Averesen se gân­dește din când in când! Ziarul „îndreptarea“ are un arti­­stel plin de efui­une pentru genera­lul Barthelot care ne părăsește. Probabil că regretele „Indreptărei“ mult, cu atât mai sincere cu cât își reamintește de ce­al­altă plecare­­ a imnului și marelui amic al Româ­­niei, după Incheera armistițiului cu Nemți, câmd generalul Ber'­becot e­ra să fia predat de d. general Averescu ca prisonier la Nemți! * In fine guvernul național a căpă­tat uin nou aderent. E­d. Al. Mar­ghiloman care în „Steagul“ se arată nemulțumit de modul­ cum e alcă­tuit actualul rmn eter. E drept că alcătuirea lui nu sta făcut după indicatunile „Puterilor Centrale, și după avizul prealabil al lui Macken­sen. Recunoaște«» că da acest punct de vedere suntem­ în inferioritate fa­ți de cabinetul eminamente natio­nal al d-lui Al. Marghiloman. * OPERAȚIILE Armatei Rom­ase Comunicat oficial — din 3 Mai st. n. 1919 FRONTUL DE EST.— Schimb de locuri între ambele maluri ale­ Nis­trului. FRONTUL DE VEST. — Trupele doastre au ocupat, după lupte îndâr­jite, localitățile Tisa Fuered-Toero­­ces-St. Mikios. Am trecut la vest de Tisa în re­giunea Tokay. La 2 Mai de la Csap la Gura Mare­ Ofului trupele noastre au înaintat pes­te tot până la Tisa, astfel încât sun­tem în lungul acestui râu pe tot frontul. Trofee: 2 ofițeri, 1* soldați, 3 tu­nari, 17 mitraliere, 619 arme, nunc­­r,­rol material și munițiuni. Pierderi. Morți: Căpitanul Chiră­­ifescu, sublocst. Popescu Nicolae și 14 soldați. Răcif: 84 softivrî.­ M. C. (I ■ [UNK] [UNK]MiaSBfi BBBBBBBfi Bfi HBKSSSS Bpfii Relațiile rorale-íí Minií O conferință a profe­­­­sorului larnik Profesorul dr. Ioan Urban Jarnik,­­ membru corespondent al Academiei Române, romanist ilustru, e o fi­gură bine cunos­cută în cercurile noastre univers&am întreaga temă științifică a pro­fesorului Jarnik, care de decenii în­tregi se ocupă cu studiul limbei, li­­teraturei și folklorului românesc, îl arată ca un mare­ sincer și bun prieten al României. Profesorul Jaraik, însoțit de fiul său dr. Hertvik Jarnik se află în București, și va ține în curând o conferință la Ateneu. Ne facem o plăcere și o datorie de a reproduce mai jos apelul pe care profesorul Jarnik l-a adresat publi­cului Capitalei, cu acest prilej: Viu în România după un răstimp de 40 de ani și sunt fericit că de da­ta asta viu în România tuturor Românilor. Poporul Ceho-Slav, al cărui salut prietenesc vi-l aduc astăzi, s-a tre­zit și el la­ viața liberă, stăpân pe destinele lui. Necesitățile politice, economice și culturale din prezent și mai ales în vederea viitorului recomandă ca între popoarele noastre cea mai strânsă legătură de prietenie să i se cimenteze. Acestui nou il țel, eu și fiul meu, buni prieteni ai tarei și poporului Român, ne am hotărît să închinăm modestele noastre puteri. Trebue să ne cunoaștem unii pe alții și toate schimburile de benefi­cii econom­ice și culturale să aibă loc între noi ca de la frați la frați, începutul îl vom fa­ce prin două conferințe „a mea și a fiului meu“ pe cari le vom des­vo­lta în sala Ate­neului în ziua de Miercuri 7 Mai a. c. ora 5 p. m. tratând despre: „Relațiunile Româno-Cehoslave din trecut și viitor". Tot produsul brut al acestor con­ferințe, îl destinăm sporirea fondu­lui pentru ajutorarea copiilor or­fani, rămași pe urma vitejilor sol­dați români. Rugăndu-vă să luați fMrie la a­­ceste conferințe, vă trimitem salu­tul nostru prietenesc. Dr. IOAN URBAN JARNIK4 Profesor la Universitatea din Pra­ga, Membru corespondent al Aca­­­d­emiei Române. Di’. HERTVIK JARNIK Directorul Bibliotecei Nationale Brno- (Moravia) P.S. Biletele de intrare se găsesc la Ateneul Român în fiecare zi de la 9—12 a. m. și 3—5 p. m. Nu mai încape îndoială că Mier­curea viitoare sala Ateneului va fi neîncăpătoare pentru publicul care va veni să asculte cuvântul de bun și vec­hiu prieten al profesorului Jarnik și al fiului său.­­­OOXXO0- - SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ BULETINUL DE AZI Duminică, 4 Mai Comunicatul de aseară al Marelui Cartier General anunță că tru­­pele românești după lupte îndârjite cu ungurii, au înaintat peste tot pînă a­bisa, atingând astfel unul dintre cele mai principale obiective ale o­­perațiunilor noastre pe frontul de Vest. Cu toată cererea de pace lui Bela­ Kun, care mai spera să salveze cu această manoperă o situație pier­dută de pe acum, trupele noastre vor continua înaintarea, împlinind ast­fel până la capăt rolul european pe care-l au în situația din prezent. Asupra situațiunei generale internaționale, suntem complect lipsiți de vești, care să intereseze în deosebi. Din sursă germană se anunță nu­mai retragerea lui Hindenburg de la comandamentul trupelor imediat după semnarea preliminărilor păcei. Din cuprinsul telegramei care anunță faptul, reese că fostul generalisim al KaizerMui nu se mai împacă cu situația de azi și cu atât mai puțin cu aceea care va urma prelimină­rilor de pace. Un al doilea fapt, pe care-l anunță o știre scurtă, e criza de guvern care s’a declarat în Bulgaria și care e o semnificație cu mult mai inte­resantă de cum o prezintă telegrama scurtă de la S Sofia și care spune că motivul isbucnirei crizei de guvern ar fi interzicerea congresului agrarian. Adevărul este că, la adăpostul paravanului acestui pretins congres agrarian, se ascundea semnalul începerea unei mișcări anarhice în Bul­garia, a cărei dată fusese de mai înainte fixată pentru ziua de î Mai. Și guvernul bulgar și comandamentul aliat de la Sofia era de mai îna­inte în curent cu acest plan al agrarienilor și socialiștilor bulgari. Acesta e motivul nemărturisit pentru care președintele de­ consiliu Teodorițî a infer­sis așa numitul congres agrarian. Dar fapt mai este însă că din cei runt membrii ai guvernului bulgar, trei sunt agrarieni și doi socialiști, la un moment dat pot forma majoritatea un consiliu cu radicalul fttnío­ff de la Instrucția Publică. Agrarienii dețin ministerele de agri­­cu­rt și Lucrări Publice și Comerț, iar socialiștii portofoliile Justiției și ai Muzicei. Cu un număr așa de mare de portofolii în guvern, nu era greu ca agrarienii și socialiștii să provoace criza, care a isbucnit. Telegrama de aseară mai anunță că se "tratează cu socialiștii pen­tru rezolvarea crizei. In cazul acesta e probabil că președintele de consiliu Teodoroff înțelege să refacă guvernul cu excluderea elementu­lui agrarian, dacă va reuși să desolidarizeze pe socialiști, acordându-le un mai mare număr de locuri în cabinet de­cât cele de până acum. De la Conferința păcei nici o știre nouă până aseară și nici nu va putea fi decât după remiterea textului preliminărilor de pace delegați­lor germani. i! MEETINGUL de azi dimineață - Stud­enii universitari și cetățenii Ca­pitalei se strâng în jurul statuei lui Mi­­hai Vodă Vitsaiul spre a $ărb­ători vic­toria trupelor Homârse­i din Ardeal . Azi, la orele 10 dimineața, studen­ții universitari români și cetățenii Capitalei se strâng în jurul statuei Marelui Voevod Mihai Viteazul spre a sărbători izbânda desăvârși­tă pe care au repurtat-o vitezele noastre trupe în Ardeal și realiza­rea întreagă a idealului neamului românesc. Cum ultimele știri primite au a­­rătat că evenimentele de arme au pecetluit pentru totdeauna triumful cauzei noastre sfinte. Românii din întreaga țară nu puteau rămâne nepăsători și mi-și putem închide în taina sufletului explozia entuzi­asmului lor curat. De aceea studenții universitari— cari au fost de obicei în fruntea tu­­turor manifestațiilor naționale — au lu­at inițiativa meetingului de azi, lansând următorul manifest că­tre populația Capitalei : R­O­M­A­NI­I. La Tisa, și dincolo de Tisa încă, ajuns­ a oștile noastre. S‘au dus — vijelios — vitejii, s‘au dus cu pumnii strinși pe credincioa­sele sânete, cu ochii țintiți într’‘a­­colo, aprinși de sfântă și dreaptă mânie, s‘au dus și­ au dus ea ei a­­marul necuprins al unui neam prea necăjit. Și acolo, pe meleaguri unde ‘și făcuse sălaș nelegiuirea păgânului, acolo flutură în bătaia vântului — izbânditoare— flamura românească. A ta, ostaș român, e biruința ! Și unde e colț de moșie româneas­că, unde slobod bat astăzi inimile românești — și Cal­ die-Sus ne-a în­vrednicit să vedem că larg e pă­mântul unde slobod, în legea lor, trebuie să bată inimile românești— se aud cuvinte de slavă și de nădej­de în vrednicia lui și lacrimi multe se plâng perm­i vitejii fără nume. ’cari au căzut c­u fața la dușman ROMANII. Se cade să vă strângeți cu toții în­ sfân­ta zi a Duminicii de mâine (4 Main), în dimineața zilei (la ora 10), să vă strângeți mulți în preaj­ma chipului de bronz al Viteazului și de aci să se îndrepte cuvântul nostru de dragoste, supunere și mă­rire, către Marele Voevod al Româ­nilor și cătția Măria Sa Doamna Maria, căci Ei au luptat și au păti­mit pent­ru izbânda neamului româ­nesc. De aci să cadă o lacrimă caldă de pietate întru cinstirea celor cari au căzut cu vrednicie pe pământul ță­rii, straja împietrită la hotarul din Mare până la Ho­tin, din Tisa până în Nistru, din Dunăre și până din­colo de Sătmar. De aci să se slăvească vitejii cari astăzi strejnesc moșia strămoșeas­că din Asfințit și Răsărit,, din Mia­­ză­ zi și Miază-no­apta De aci, împreună cu noi, studenții, cari am dat cu dărnicie din sângele nostru pentru mărirea țării, să stri­găm : Trăiască Marele Voevod al tutu­ror Românilor ! Trăiască Măria Sa Doamna Lui și Vlăstarele Lor ! Trăiască Armata Română ! Studențimea Universitară. • . * Acest­ manifest a fost răspândit l­a o gară în întreaga Capitală. Evenimentul va fi­ sărbătorit și în țară, oficiindu-se servicii­ religioase în toate bisericile. Bucuria se citește pe toate frun­țile și în ochii tutu­ror, de ori dimi­neață Capitala căpătând o nouă în­fățișare în urma desăvârșirii acțiu­nii noistre naționale în Ardeal. * Unindu-ne glasul nostru cu al studenților Universității din Bucu­rești — în rândurile cărora sunt acum Români de pretutindeni — îndemnăm pe cetățenii Capitalei să ia parte în număr cât mai mare la inimoasa ma­nifestare națională de azi. Stîrl­iii Îmina IAȘI. — Cu prilejul întroarcerei M. S. Regina Maria la d. dr. I. Nistor ministrul Brt??VWiaL a trimis M. S. o entuziastă tFClfram­ă, prin c are exprimă recuno^int» M. S., în numele populațiunei covina, pentru opera ce a la fă^r tui­t-o în străinătate. ■ M. S. a răspuns mulțumiți«­ #3^ ministru Nistor pentru tele exprimate. — In urma intervențiunilor ö­ilei ministru I. Nistor, s-a trimis pen­tei Bucovina semințelo­r necesare itlentei recolte precum și însemnați canti­tăți de alimente. — O delegațiunne a polonilor din Bucovina a fost primită în audiență de către d. ministru Nistor, precum și o delegațiune a evreilor. Ambele delegați­uni au felicitat pe d. ministru, arătându-i în acelaș timp doleanțele lor. —eoxicoe------— Știri fie leși —■ De la corespondentul nostru— IAȘI. — Până astăzi s-au consti­­­tuit în județul Iași un număr de 4­ colonii sătești. Aceste colonii au fost formate din țăranii din regiunile muntoase ale județelor Suceava și Piatra- Neamț cărora com­isi­unea de împă­mântenire din Iași le-a acordat tere­nurile expropriate rămase disponi­bile. Abonal­»¥ ă ia­r,WIIT © fttl!LS= 60 lei pe up an 30 w „ șase luni 15 „ „ trei luni ti8ipi*umițt«al Jlafito al greciei Paris 3 Mai— Se anunță din A­­tena . Subscripția pentru împrumu­tul intern de 75 milioane a fost des­chidă. Subscripțiile sunt numeroa­se. Toate băncile capitalei și toate clasele sociale se grăbesc a subscrie la acest împrumut național. Bănci­le din Capitală au acoperit îndată 25 milioane. Grecii din Arherxea s'au înscris cu aceiași sumă. Regele a subscris­­jum­ătatte milion. In general se n>— vede un strălucit su­cces care dov­n­dește starea economică ia fie vi­to­a­re a țarei. 3Marfi 6 Mai 1919 * Ultima oră telegrafică ­oni­ MOI 5 Verificarea puterilor delegaților germani Paris 3 sau Comunicatul urmă­tor arată în ce condiții a avut loc la Versailles schimbul de puteri în­tre delegații Aliați și germani. Președintele comitetului interaliat, de verificare al titlurilor, d. Jules Cambon, și membrii acestui comi­tet, d. White pentru America, lord Hardinge pentru Eniglitera și Ma­rșul pentru Japonia, au primit la 1 Mai, la Trianon Palace, pe contele Brockdorff-Rantzau, președintele de­lega­ți­ei germanei. Acesta a prezentat pe președintele comitetului german de verificare a puterilor; d. Landsberg, miniștrii al justiției, precum și pe ceilalți membrii. Titlurile delegaților germani au fost date d-lui Cambon,­­ care a re­mis în schimb pe acelea ale­ delega­ților puterilor aliate și asociate. Delegații germani s-au retras a­­poi.Comitetele de verificare au exa­minat apoi, d­e o parte, și de alta, ti­tlurile. Ziarele spun că ceremonia a fost foarte simplă. In vestibulul cel ma­re, colonelul Henri a prezentat pe delegați în sala unde stetea în pi­cioare de Cambon și c­ailalți membrii aliați ai comitetului de verificare, și la fiecare prezentare răspundea un salut... j­t; 3n ggrivsu­la în­cepe să se micl­itească © rimsa Nauen. 3. — Greva generală din Bremen a încetat Miercuri. Chiar lucrătorii din docuri au decis de a relua lucrul peste tot. Tramvaiele circulă pe toate liniile. In Turingia în împrejurimile localităților Go­tha, Erfurt și Saal­feld s-au strâns trupe guvernamentale în sco­p de a fi trimise mai departe în Bavaria. Din acest motiv înputerniciții po­porului radical diin Gotha au tri­mis o telegramă de protest guver­nului imperiului contra­r ocupării localităților din Gotha, din motive necuno­scute de trupe guvernamen­tale. Criza $ui Minim­ in Bsan­gari si Paris 3 Mai.— Din Sofia. In ur­ma hotărării luată de guvernul bul­gar de a interzice congresul agra­rian, s-a manifestat o criză ministe­rială. Miniștrii socialiști au decla­rat că vor să se retrargă. Actualmen­te sunt în curs negocieri cu parti­dul socialist pentru reconstituirea­ cabinetului sub președinția d-lui Theodoroff. i­m­­te fapta chibliuirii ____ Ziua de 1 Mai ,a fagi­uiriiâtorl­i la fabricid­e­le cii’bor tirpib.ro din Capitală de întreș personal, funcționari ei lucrării­, unul din steliarile fabric«­ <ș, in fața luciră­to­rlor sa»» ji­, d-1 pro­­fcsor Ieșea » ținut­a * terrwlă, vor bija d JDysplai la cultură «b datoria se mută pe prinsa“. l­ 3]easte d-nii [­jrijilfl Sifkcfolrul fa­ K i­elpf, a Jbnduce D­rec­țiunea Veverdlä a Regiei, director- Linginer M. Constantinescu, Maior Dimitriui comandantul mi­litar, îm­preună cu întregul personal supe­­rior al fabricelor de chibrituri și titobre. In introduc firea cuvântării sale î­l Iorga a spus că, ta’ar fi îndrăznit să vorbească harnicilor ilumc­tori, dacă n’ar lucra și dânsul îndeajuns ,a să poată privi în față, pe toți a­­ceea ce-și fac dat­oria. D-l Iorga a arătat că adevărata învățătură, a­­ceea pe care și o poate însu­și ori îinie voește și are plăcerea de a cilci și a se cultiva, fără să fie numai de­cât bogat, hotărăște destoinicia a­­nului ș­­i dă dreptul să aștepte roa­tele mulicei sale. In alte țări din a­­pus și mai ales în Statele­ Unite ale Americei, nu îr9 pune preț pe d:,pl­i­ne și certificate, ci numai pe servi­­ciile pe cari, cei ce le posed, dove­­desc prin practică și le pot înde­­plini. De aceea, lucrătorii nu numai aui nebune să aibă v­reo ură contra ce­­or culți, contra cărturarilor,­ cum­­ lin păcate se întâmplă astăzi în Ru­sia, ci cu multă râvnă să caute să le cultive pe ei. D-l Iorga insistă apoi asupra fc­­oaselor culturale pe cari rnsprezent­­ațiile alese de cinematograf le pot aduce și roagă direcțiunea fa­brice­­or să înfi­bițeze un asemenea ci­ne­­matograf, de care personalul să poa­ă beneficia în mod­ cu totul gratuit. După cuvântare, corul fabricei a ântat diferte arii patriotice națio­nale, alternând cu d-nii Vlădescu­­i Pan­im­an, cari au dat binevoite- j­ui concurs cântând din vioară și­ lan cântece clasice și naționale și l­a muzica militară a regimentului 1 grăniceri, pusă la dispoziție prin ună­voința d-lui Coloniei Uică. La sfârșit s-a îne­ns o horă mare,­­ care a luat parte întregul perso­­n­l, de la director până l­a un­ Anul scriitor cu o însuflețire demnă de­­ iele ce trebuesc trăite de aci îna­--------—ooxx-oo-----r—te î * i ian trecerea Ju­go-Slavilor în Carinthia Paris 3 Mai.— „Je Tempo“ face cunoscut că în cercurile iugo-slave din Paris nu s-a primit din Belgrad mici o știre primitoare la incidentele militare care s-au produs în Carirn­­thia. In­­ privința știrei din izvor a­­ustriac, după care 17.000 iugo-slavi au trecut dincolo de linia fixată de armistițiu,­ se declară în aceleași cercuri că cifra aceasta nu cores­punde realitatea. Efectivul total al iugo­slavilor în Carinthia și Carni­­olia nu atinge 20.000 oameni. Crinzel­ miclu­i mondial Destăinuir­e fostului ministru de externe al Germaniei Jagov Paris 3.— D. dze Jagov, fost nnstru de externe al Germaniei, a publicat lucrarea sa: „Războiul uni­versal: cauzele și începutul său“. El declară ca era convins, înainte de război, de nevoia unei înțelegeri cu Anglia. Regretă că Germania a pri­mit așa de rău o­fertele de alianță, făcute în 1899 de d. Joseph Cham­berlain. Pe când ambasadorul A­u­stro-Un­­gariei îi făcea cunoscut textul ulti­­matului e­ătre Serbia, d. Jakov îl găsi prea aspru, și i se păru că de­pășește scopul. El se arătă surprins de ce Vienna informa așa de târziu Berlinul de hotărârile luate. D. Ja­gov regretă de asemenea că pretinse ostilități franceze pe teritoriu au servit de pretext unei declarațiuni de război către Franța. Acestei osti­lități cu totul închipuite, erau sem­nalate statului major de­ către su­bordonații săi, iar acesta fără să-și dea osteneala de a le verificai, le transmitea guvernului. Theodor­­ W­olff de la „Berliner Tagblat“.... publică povestirea pe care d. vraigov o face asupra inter­­viewului pe care l-a avut cu ambasa­dorul Austriei. După aceasta se înțelege și m­ai puțin de ce Germania a respins ca­tegoric propunerea făcută de Sir Edward Grey de a supune unei reu­niuni a ambasadorilor cele două co­ndițiuni puse de Serbia. Ce­stifoirii g­erminiei Paris­ 3. — Conferința convocată de delegațiunea națională armeană și-a terminat lucrările. Scopul ei este să obție o Armenie integrală, independentă, în limitele sale isto­rice. mi- Tuv*forBi*aB*ile din IU n­ a © fi es#­ Nauen. 3. — Munchenul st­res# # cupat în seara de 1 Mai de câtrer compania populară de apărare Re­gensburg sub comanda­­ lui SagrmlL Ier. Privitor la luptele de stradă. E­­vident înverșunate nu au sosit în­că știri mai precise. Rgfrsorga simșând Hindenburg — Dela comandamen­tul armatei germane — Nauen, 3 Mai. — Cu prilejul emîi­nentelor tratative de pace mareșal­­ul de Hindenburg a adresat preșe­dintelui imperiului Ebert uim­i­­toarea scrisoare: începutul tratati­­­velor de pace, mă îndreptățește­ de a aduce urm­ăitoarele la cunoști­nța­­ guvernului imperiului.­ Am r­ătmasi î­n capul com­and­amen­tul aui suprem­ în timpul fluctuațiilor, căci credeam de datorie de a servi; patria mai de­parte în timpul de grele nevoi’. In­­­cheindu-se pacea preliminară, cred că datoria mea s’a îndeplinit. Do­rința mea de a mă retrage în viata’ privată va fii înțai­easă peste tot ar vându-se în vedere vârsta mea înat­­­intată știindu-se cât de greu mi-ai fost în timpul actual de a-mi execu­ta serviciul, față d­e părerile melei și a întregei­ mele personal­i­tiăți precum și față de trecutul meu. Președintel­ © imperiului ai răspuns în urmă mareșalului următoarele: D-le Mareșal General! Am luat cu­noștință despre deciziuinea dv. de ai vă retrage din comandamentul su­prem, în viața priKvată după semna­rea, păcei preliminare. Declarându­­mă înțeles cu aceasta profit de oca­­z­ine de a vă exprima mulțum­iirilie popor­ului german petntruu serviciile aduse cu mari jertfe patriei noastre atât în ti­m­pul ră­zboiului cât și în timpul actual. Pop­orul­ german nu va uita niciodată căt și în timpuri de grele nevoi au­ perseverat îar credin­ță în postul dv. punând patriei per­soana Dr. la dispoziție. Vase Americane scoase din servicii Washington. 3. — Departamentul naval anunță că trei sau patru Va­se de război care au luat parte la distrugerea flotei spaniole în San­tiago-Cuba în anul 1898, vor fi scoa­se din serviciu și numele lor se vai­da la noi Dr­eadnaugh­t-uri. Vasele care urmează să fi­e retrase sunt: Indiana, Iowa, Massachusetts. Renu­mitul vas „Oregon“ care a făcut in­conjurul Americei de sud pentru a lua parte la luptă, va fi reținut păs­trându-și numele și de aci înainta. l ul timp inform­ații Comandamentul orașului a dat ordonanță prin care se rechizițio­nează automobilele și toate celelalte ve­hicule, scutindu­se num­ai acelea care aparțin autorităților și misiu­nilor străine. Starea semănăturilor din Basara­bia este cât se poate de îmbucură­toare. Ploile căzute în ultimul timp fac să se întrevadă o abundentă re­coltă. S’a creat, pe lângă prefectura po­liției Capitalei, un serviciu al po­­pulației înființând­u-i se biurouri speciale cu funcționari numiți din nou în acest­­ scop.­­ Postul de comandant al sergenților de­ oraș, ocupat până în prezent nu­mai de ofițeri, va putea fi acordat pe viitor și unui­ inspector civil, de pe lângă prefectura poliției Capita­lei. Cercul de Recr. Bucureștii adu­c și la cunoștința sublocot. de rez. Mă­­njescu Gheorghe­­ din Batal, de Spe­cialități să se prezinte imediat la cerc fiind mobilizat. S’a acor­dat medalia Bărbăție și Credință cl. II fără spade d-lui Achil Sa­m­over, conducăto­rul parcului Iași al automobilelor Regina Maria. S’a acordat medalia Bărbăție și Credință cl. III D-cor G. Rusu și Ștefan Simionescu din comi­na Dor­na jud. Suceava. D. Andrei Ghimislui a fost numit ajutor de sub-prefect în Basarabia în locul d-lui I. Petrescu, demisio­nat. D-1 Filimon Uzuru­ a fost numiți ajutor de sub-prefect la Tuzla. D-l I. Dobr­escu a fost numit ad­ministrator die plasă în județul Ro­­manați. .D-1 Pandele Teleagă a fost revo­cat din funcțiunea de șef de biurou în prefectura jud. Ch­ișnău, iar în locul său se mută deja Prefectura Ti­terna d­ 1 V. Olaru.­­ Pe lângă cele 500 tone de sulfat de cupru vor mai sosi în curând în­că 1300 tone, din care 700 pentru Ba­sarabia. Cu aceste 1800 tone de sulfat de cupru se va putea tropi 72.000 ha. vie In ultima ședință a comitetului sociietăței „Progresul Silvic“ s-a ho­­tărît ținerea unui congres silvic, la care să participe silvicultorii, din toate ținuturile României Mari1. Bin vederea Congresului­ Ligii Ori­turale ce va avea loc la 31 Mai a. e„ D-nii membrii ai Secției București sunt convocați în adunare generală Duminică 18 Mai a. c. orele 2 p. m.s în localul Ligii Culturale, Str. Gene­ral Berthelot No. 1 pentru alegerea delegaților, în­­ conformitate cu Sta­tutele: Societatea „Știntelor Medicale din București Rne­ședință Lunii ? Mai în amfiteatrul spitalului Colței ora 9 seara. Ordinea zilei: d. C. I. Ureche: do­uă cazuri de tromboza sinului lon­­­gitudinal; td. Ștefănescu Zănoagă. ■Contractură în mușchii masticat­ori; d. G. Marinescu: a) Parotidită ca­­naH­culară; b) Reconstituirea băși­­cei; d.V. Săvescu: Asupra unui caz de gangrena prin tromboza arterei poplitee; d. Al.­­Rădulescu: Abces rece costal simulând și morbul lu­i Pott; Prezintare de bolnavi, piese și aparate. Societatea de Chimie din Roma­­nia, va ține ședință ordinară Mier*, cum­ 7 Mai orele 8 jum. d. a. în loca­­tul Laboratorului de Chimie Anali­tică. La ordinea zilei: Dr. Kollo, Despu oxidația morfinei; Dr. Al. Ionescu, Stabilirea, din punct de vedere chi­­mico legal a identitatei unei faini du­­pă ce a suferit actul panificări; d. Alexandrescu, Un procedeu de per­fecționare în întrebuințarea beților carbonizate în pirognosie. Regulă* mentul buletinului. i*a Prefectura Poliției Car­telei aflându-se mai multe posturi de șef de b­arou, comisar, srib-com­itear­ pentru cari se cer condițiuni spe­ciale de admitere, licență, absolvent de liceu, sau cel puțin­­ a 4 clase se­­cundare, se face cunoscut amatori­­lor de a se prezenta cu cererii Pro­tecturei Poliției Capitalei (sfinul Personalului) și cu acte din care să rezulte atât studiile făcute cât și - a satisfăcut obligațiile legei d­e re­crutare. --------OOXXOQ—--------

Next