Viitorul, mai 1919 (Anul 13, nr. 3327-3352)
1919-05-06 / nr. 3327
1 a A. ai CtoíteSpre-iseceiedi ni«. ó&£i 'Pil MM ABONAMENTE îl fi_1_ ~' . în țară ... . uin an 60 Lei șease luni 30 Lei .s* ^ în străinătate . . un an 100 Lei . . șease luni 50 Lei e un număr ,smMu 40 Bani REDACȚIA ADMINISTRAȚIA ANUNCIURI COMERCIALE II <ll STRADA ACADEMIEI No. 1; STRAnA ACADEMIEI No. 17 | Intrarea prin Calea Victoriei No. 56 Intrarea prin Basag. Imobiliare Se Primesc direct la Administrația mărului, Btr. Academiei 17 N mannme ^M_S1128_49[28_________i . Telefon 3112849/28 ^Jfil^toate^LgențUh^ ---------:—. _ II /S 9 BAH1 ■re ' ’ "te tac« - a m a \ 1 Rectificare u privire asupra geîului cum s’a Isfașurat situația internațională de încheierii a armistițiului până în prezent, arată că s’au produs o sea de fapte ce își trag origina din săși condițiile convenției de începere a ostilităților. Cu toate că în Orient înaintarea Igerătoare a oștirei lui Francheti 'Esperey și dezastrul armatei austtro-ungare în câmpia venețiană au terminat brusc operațiunile militare, vrăjmașii învinși au știut să profite de unele măsuri greșite ale Aliaților și au izbutit să complice mersul " Treserii evenimentelor prin fapte,l căror efect tocmai acum a încetnit a se corecta, în interesul păcii generale, grație atitudinei hotărîterii de prieteni aplaudată a României l ’dări. Astfel armistițiul din Balcani, printr’o lipsă de preciziune privitoare la măsurile militare de luat în<rământ românesc de peste Dunăre" ,a hotareler dela 1916, a trezit printre Bulgarii lacomi și derea credinț pofta de a mai ridica ochii asa. Dobrogii, când nici nu poate "vapea vreo dispade asupra stârnii acestui ținut, care numai frontiera dela 1913 ne va asigura i Jriștea dinspre Sud. De asemenea în chestiunea Banatului procedeul urmat nu a fost cel mai potrivit, întrucât anumite ecitațiuni au făcut ca armata sârbească să pătrundă peste Dunăre deșteptând apetituri de expansiuneară temelii, au făcut chiar ca administrația ungurească să se mai poată agăța de o situație iremediabil pierdută. Prin aceste două fapte se prelungește așteptarea legitimă a unei populații care tn marea-i majoritate întinde brațele către noi. Din cauza atitudinei adoptate s’a complicat și întârziat soluționarea unei chestiuni, care, în conformitate cu stipulațiunile precise ale tratatului din August 1916, nici nu mai putea fi ridicată. Ca o măsură cu caracter de expedient se prezintă și dotarea de a se opri trupele noastre din Ardeal pe o linie de demarcație mai înapoi decât frontiera stabilită prin tratatul cu Aliații. Toate aceste ’deriziuni nu fac față împrejurărilor. A dovedit’o desfășurarea ulterioară a evenimentelor, în al căror curs acțiunea noastră apare ca un corectiv necesar venit la timp și în folosul țării și în profitul cauzei comune. Acțiunea de rectificare a erorilor strecurate a început cu splendida operație militară a oștirii noastre, care trecând linia de demarcație, depășind provizoriu și frontiera fixată la 1916, săvârșește o operă de interes general prin stârnirea anarhiei bolșevice din centrul Europei. Armata română, admirabilă în vitejia sa tradițională, și impunătoare prin disciplina-inatinsă de suflarea bolnavă a dezordinei din jurul hotarelor noastre această armată care a reîniviat în ipostaza triumfului, după încercarea de a o desființa în primăvara anului 1918, a înfrânt pas cu pas rezistența dârză a dușmanului milenar, i-a înmuiat pentru totdeauna trufașa-i’cerbicie, a răspândit în întreaga lume faima României Mari ca stat de ordine în noua configurație politică din Orient, are meritul și suprema onoare să înscrie cea mai scumpă pagină din istoria neamului nostru: să tragă hotarul strămoșesc al țării întregite de la Nistru până la Tisa. Când posteritatea de la distanță, va judeca cu seninătate importanța măreață a zilelor în cari se întemeiază larg și puternic viitorul ramurei latine din străvechea Dacie, va ferici generația actuală dăruită cu norocul de a fi trăit asemenea vremuri. X. Zi cu zi D. general Averesen scrie în „îndreptarea“ despre „Strategia noastră în 1916“. Reținem din acest artritel proza: „Am mers de aceea înainte cu odăii unedi și, orbit de unele succese ușoare și efemere“. Probabil că e vorba de aventura de la Flămânda, la carte d. general Averesen se gândește din când in când! Ziarul „îndreptarea“ are un artistel plin de efuiune pentru generalul Barthelot care ne părăsește. Probabil că regretele „Indreptărei“ mult, cu atât mai sincere cu cât își reamintește de cealaltă plecare a imnului și marelui amic al României, după Incheera armistițiului cu Nemți, câmd generalul Ber'becot era să fia predat de d. general Averescu ca prisonier la Nemți! * In fine guvernul național a căpătat uin nou aderent. Ed. Al. Marghiloman care în „Steagul“ se arată nemulțumit de modul cum e alcătuit actualul rmn eter. E drept că alcătuirea lui nu sta făcut după indicatunile „Puterilor Centrale, și după avizul prealabil al lui Mackensen. Recunoaște«» că da acest punct de vedere suntem în inferioritate fați de cabinetul eminamente national al d-lui Al. Marghiloman. * OPERAȚIILE Armatei Romase Comunicat oficial — din 3 Mai st. n. 1919 FRONTUL DE EST.— Schimb de locuri între ambele maluri ale Nistrului. FRONTUL DE VEST. — Trupele doastre au ocupat, după lupte îndârjite, localitățile Tisa Fuered-Toeroces-St. Mikios. Am trecut la vest de Tisa în regiunea Tokay. La 2 Mai de la Csap la Gura Mare Ofului trupele noastre au înaintat peste tot până la Tisa, astfel încât suntem în lungul acestui râu pe tot frontul. Trofee: 2 ofițeri, 1* soldați, 3 tunari, 17 mitraliere, 619 arme, nuncr,rol material și munițiuni. Pierderi. Morți: Căpitanul Chirăifescu, sublocst. Popescu Nicolae și 14 soldați. Răcif: 84 softivrî. M. C. (I ■ [UNK] [UNK]MiaSBfi BBBBBBBfi Bfi HBKSSSS Bpfii Relațiile rorale-íí Minií O conferință a profesorului larnik Profesorul dr. Ioan Urban Jarnik, membru corespondent al Academiei Române, romanist ilustru, e o figură bine cunoscută în cercurile noastre univers&am întreaga temă științifică a profesorului Jarnik, care de decenii întregi se ocupă cu studiul limbei, literaturei și folklorului românesc, îl arată ca un mare sincer și bun prieten al României. Profesorul Jaraik, însoțit de fiul său dr. Hertvik Jarnik se află în București, și va ține în curând o conferință la Ateneu. Ne facem o plăcere și o datorie de a reproduce mai jos apelul pe care profesorul Jarnik l-a adresat publicului Capitalei, cu acest prilej: Viu în România după un răstimp de 40 de ani și sunt fericit că de data asta viu în România tuturor Românilor. Poporul Ceho-Slav, al cărui salut prietenesc vi-l aduc astăzi, s-a trezit și el la viața liberă, stăpân pe destinele lui. Necesitățile politice, economice și culturale din prezent și mai ales în vederea viitorului recomandă ca între popoarele noastre cea mai strânsă legătură de prietenie să i se cimenteze. Acestui nou il țel, eu și fiul meu, buni prieteni ai tarei și poporului Român, ne am hotărît să închinăm modestele noastre puteri. Trebue să ne cunoaștem unii pe alții și toate schimburile de beneficii economice și culturale să aibă loc între noi ca de la frați la frați, începutul îl vom face prin două conferințe „a mea și a fiului meu“ pe cari le vom desvolta în sala Ateneului în ziua de Miercuri 7 Mai a. c. ora 5 p. m. tratând despre: „Relațiunile Româno-Cehoslave din trecut și viitor". Tot produsul brut al acestor conferințe, îl destinăm sporirea fondului pentru ajutorarea copiilor orfani, rămași pe urma vitejilor soldați români. Rugăndu-vă să luați fMrie la aceste conferințe, vă trimitem salutul nostru prietenesc. Dr. IOAN URBAN JARNIK4 Profesor la Universitatea din Praga, Membru corespondent al Academiei Române. Di’. HERTVIK JARNIK Directorul Bibliotecei Nationale Brno- (Moravia) P.S. Biletele de intrare se găsesc la Ateneul Român în fiecare zi de la 9—12 a. m. și 3—5 p. m. Nu mai încape îndoială că Miercurea viitoare sala Ateneului va fi neîncăpătoare pentru publicul care va veni să asculte cuvântul de bun și vechiu prieten al profesorului Jarnik și al fiului său.OOXXO0- - SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ BULETINUL DE AZI Duminică, 4 Mai Comunicatul de aseară al Marelui Cartier General anunță că trupele românești după lupte îndârjite cu ungurii, au înaintat peste tot pînă abisa, atingând astfel unul dintre cele mai principale obiective ale operațiunilor noastre pe frontul de Vest. Cu toată cererea de pace lui Bela Kun, care mai spera să salveze cu această manoperă o situație pierdută de pe acum, trupele noastre vor continua înaintarea, împlinind astfel până la capăt rolul european pe care-l au în situația din prezent. Asupra situațiunei generale internaționale, suntem complect lipsiți de vești, care să intereseze în deosebi. Din sursă germană se anunță numai retragerea lui Hindenburg de la comandamentul trupelor imediat după semnarea preliminărilor păcei. Din cuprinsul telegramei care anunță faptul, reese că fostul generalisim al KaizerMui nu se mai împacă cu situația de azi și cu atât mai puțin cu aceea care va urma preliminărilor de pace. Un al doilea fapt, pe care-l anunță o știre scurtă, e criza de guvern care s’a declarat în Bulgaria și care e o semnificație cu mult mai interesantă de cum o prezintă telegrama scurtă de la S Sofia și care spune că motivul isbucnirei crizei de guvern ar fi interzicerea congresului agrarian. Adevărul este că, la adăpostul paravanului acestui pretins congres agrarian, se ascundea semnalul începerea unei mișcări anarhice în Bulgaria, a cărei dată fusese de mai înainte fixată pentru ziua de î Mai. Și guvernul bulgar și comandamentul aliat de la Sofia era de mai înainte în curent cu acest plan al agrarienilor și socialiștilor bulgari. Acesta e motivul nemărturisit pentru care președintele de consiliu Teodorițî a infersis așa numitul congres agrarian. Dar fapt mai este însă că din cei runt membrii ai guvernului bulgar, trei sunt agrarieni și doi socialiști, la un moment dat pot forma majoritatea un consiliu cu radicalul fttníoff de la Instrucția Publică. Agrarienii dețin ministerele de agricurt și Lucrări Publice și Comerț, iar socialiștii portofoliile Justiției și ai Muzicei. Cu un număr așa de mare de portofolii în guvern, nu era greu ca agrarienii și socialiștii să provoace criza, care a isbucnit. Telegrama de aseară mai anunță că se "tratează cu socialiștii pentru rezolvarea crizei. In cazul acesta e probabil că președintele de consiliu Teodoroff înțelege să refacă guvernul cu excluderea elementului agrarian, dacă va reuși să desolidarizeze pe socialiști, acordându-le un mai mare număr de locuri în cabinet decât cele de până acum. De la Conferința păcei nici o știre nouă până aseară și nici nu va putea fi decât după remiterea textului preliminărilor de pace delegaților germani. i! MEETINGUL de azi dimineață - Studenii universitari și cetățenii Capitalei se strâng în jurul statuei lui Mihai Vodă Vitsaiul spre a $ărbători victoria trupelor Homârsei din Ardeal . Azi, la orele 10 dimineața, studenții universitari români și cetățenii Capitalei se strâng în jurul statuei Marelui Voevod Mihai Viteazul spre a sărbători izbânda desăvârșită pe care au repurtat-o vitezele noastre trupe în Ardeal și realizarea întreagă a idealului neamului românesc. Cum ultimele știri primite au arătat că evenimentele de arme au pecetluit pentru totdeauna triumful cauzei noastre sfinte. Românii din întreaga țară nu puteau rămâne nepăsători și mi-și putem închide în taina sufletului explozia entuziasmului lor curat. De aceea studenții universitari— cari au fost de obicei în fruntea tuturor manifestațiilor naționale — au luat inițiativa meetingului de azi, lansând următorul manifest către populația Capitalei : ROMANII. La Tisa, și dincolo de Tisa încă, ajuns a oștile noastre. S‘au dus — vijelios — vitejii, s‘au dus cu pumnii strinși pe credincioasele sânete, cu ochii țintiți într’‘acolo, aprinși de sfântă și dreaptă mânie, s‘au dus și au dus ea ei amarul necuprins al unui neam prea necăjit. Și acolo, pe meleaguri unde ‘și făcuse sălaș nelegiuirea păgânului, acolo flutură în bătaia vântului — izbânditoare— flamura românească. A ta, ostaș român, e biruința ! Și unde e colț de moșie românească, unde slobod bat astăzi inimile românești — și Cal die-Sus ne-a învrednicit să vedem că larg e pământul unde slobod, în legea lor, trebuie să bată inimile românești— se aud cuvinte de slavă și de nădejde în vrednicia lui și lacrimi multe se plâng permi vitejii fără nume. ’cari au căzut cu fața la dușman ROMANII. Se cade să vă strângeți cu toții în sfânta zi a Duminicii de mâine (4 Main), în dimineața zilei (la ora 10), să vă strângeți mulți în preajma chipului de bronz al Viteazului și de aci să se îndrepte cuvântul nostru de dragoste, supunere și mărire, către Marele Voevod al Românilor și cătția Măria Sa Doamna Maria, căci Ei au luptat și au pătimit pentru izbânda neamului românesc. De aci să cadă o lacrimă caldă de pietate întru cinstirea celor cari au căzut cu vrednicie pe pământul țării, straja împietrită la hotarul din Mare până la Hotin, din Tisa până în Nistru, din Dunăre și până dincolo de Sătmar. De aci să se slăvească vitejii cari astăzi strejnesc moșia strămoșească din Asfințit și Răsărit,, din Miază zi și Miază-noapta De aci, împreună cu noi, studenții, cari am dat cu dărnicie din sângele nostru pentru mărirea țării, să strigăm : Trăiască Marele Voevod al tuturor Românilor ! Trăiască Măria Sa Doamna Lui și Vlăstarele Lor ! Trăiască Armata Română ! Studențimea Universitară. • . * Acest manifest a fost răspândit la o gară în întreaga Capitală. Evenimentul va fi sărbătorit și în țară, oficiindu-se servicii religioase în toate bisericile. Bucuria se citește pe toate frunțile și în ochii tuturor, de ori dimineață Capitala căpătând o nouă înfățișare în urma desăvârșirii acțiunii noistre naționale în Ardeal. * Unindu-ne glasul nostru cu al studenților Universității din București — în rândurile cărora sunt acum Români de pretutindeni — îndemnăm pe cetățenii Capitalei să ia parte în număr cât mai mare la inimoasa manifestare națională de azi. Stîrliii Îmina IAȘI. — Cu prilejul întroarcerei M. S. Regina Maria la d. dr. I. Nistor ministrul Brt??VWiaL a trimis M. S. o entuziastă tFClframă, prin c are exprimă recuno^int» M. S., în numele populațiunei covina, pentru opera ce a la fă^r tuit-o în străinătate. ■ M. S. a răspuns mulțumiți« #3^ ministru Nistor pentru tele exprimate. — In urma intervențiunilor öilei ministru I. Nistor, s-a trimis pentei Bucovina semințelor necesare itlentei recolte precum și însemnați cantități de alimente. — O delegațiunne a polonilor din Bucovina a fost primită în audiență de către d. ministru Nistor, precum și o delegațiune a evreilor. Ambele delegațiuni au felicitat pe d. ministru, arătându-i în acelaș timp doleanțele lor. —eoxicoe------— Știri fie leși —■ De la corespondentul nostru— IAȘI. — Până astăzi s-au constituit în județul Iași un număr de 4 colonii sătești. Aceste colonii au fost formate din țăranii din regiunile muntoase ale județelor Suceava și Piatra- Neamț cărora comisiunea de împământenire din Iași le-a acordat terenurile expropriate rămase disponibile. Abonal»¥ ă iar,WIIT © fttl!LS= 60 lei pe up an 30 w „ șase luni 15 „ „ trei luni ti8ipi*umițt«al Jlafito al greciei Paris 3 Mai— Se anunță din Atena . Subscripția pentru împrumutul intern de 75 milioane a fost deschidă. Subscripțiile sunt numeroase. Toate băncile capitalei și toate clasele sociale se grăbesc a subscrie la acest împrumut național. Băncile din Capitală au acoperit îndată 25 milioane. Grecii din Arherxea s'au înscris cu aceiași sumă. Regele a subscrisjumătatte milion. In general se n>— vede un strălucit succes care dovndește starea economică ia fie vitoare a țarei. 3Marfi 6 Mai 1919 * Ultima oră telegrafică oni MOI 5 Verificarea puterilor delegaților germani Paris 3 sau Comunicatul următor arată în ce condiții a avut loc la Versailles schimbul de puteri între delegații Aliați și germani. Președintele comitetului interaliat, de verificare al titlurilor, d. Jules Cambon, și membrii acestui comitet, d. White pentru America, lord Hardinge pentru Eniglitera și Marșul pentru Japonia, au primit la 1 Mai, la Trianon Palace, pe contele Brockdorff-Rantzau, președintele delegației germanei. Acesta a prezentat pe președintele comitetului german de verificare a puterilor; d. Landsberg, miniștrii al justiției, precum și pe ceilalți membrii. Titlurile delegaților germani au fost date d-lui Cambon, care a remis în schimb pe acelea ale delegaților puterilor aliate și asociate. Delegații germani s-au retras apoi.Comitetele de verificare au examinat apoi, de o parte, și de alta, titlurile. Ziarele spun că ceremonia a fost foarte simplă. In vestibulul cel mare, colonelul Henri a prezentat pe delegați în sala unde stetea în picioare de Cambon și cailalți membrii aliați ai comitetului de verificare, și la fiecare prezentare răspundea un salut... jt; 3n ggrivsula începe să se miclitească © rimsa Nauen. 3. — Greva generală din Bremen a încetat Miercuri. Chiar lucrătorii din docuri au decis de a relua lucrul peste tot. Tramvaiele circulă pe toate liniile. In Turingia în împrejurimile localităților Gotha, Erfurt și Saalfeld s-au strâns trupe guvernamentale în scop de a fi trimise mai departe în Bavaria. Din acest motiv înputerniciții poporului radical diin Gotha au trimis o telegramă de protest guvernului imperiului contrar ocupării localităților din Gotha, din motive necunoscute de trupe guvernamentale. Criza $ui Minim in Bsangari si Paris 3 Mai.— Din Sofia. In urma hotărării luată de guvernul bulgar de a interzice congresul agrarian, s-a manifestat o criză ministerială. Miniștrii socialiști au declarat că vor să se retrargă. Actualmente sunt în curs negocieri cu partidul socialist pentru reconstituirea cabinetului sub președinția d-lui Theodoroff. imte fapta chibliuirii ____ Ziua de 1 Mai ,a fagiuiriiâtorli la fabricidele cii’bor tirpib.ro din Capitală de întreș personal, funcționari ei lucrării, unul din steliarile fabric« <ș, in fața lucirătorlor sa»» ji, d-1 profcsor Ieșea » ținuta * terrwlă, vor bija d JDysplai la cultură «b datoria se mută pe prinsa“. l 3]easte d-nii [jrijilfl Sifkcfolrul fa K ielpf, a Jbnduce Drecțiunea Veverdlä a Regiei, director- Linginer M. Constantinescu, Maior Dimitriui comandantul militar, împreună cu întregul personal superior al fabricelor de chibrituri și titobre. In introduc firea cuvântării sale îl Iorga a spus că, ta’ar fi îndrăznit să vorbească harnicilor ilumctori, dacă n’ar lucra și dânsul îndeajuns ,a să poată privi în față, pe toți aceea ce-și fac datoria. D-l Iorga a arătat că adevărata învățătură, aceea pe care și o poate însuși ori îinie voește și are plăcerea de a cilci și a se cultiva, fără să fie numai decât bogat, hotărăște destoinicia anului și dă dreptul să aștepte roatele mulicei sale. In alte țări din apus și mai ales în Statele Unite ale Americei, nu îr9 pune preț pe d:,pline și certificate, ci numai pe serviciile pe cari, cei ce le posed, dovedesc prin practică și le pot îndeplini. De aceea, lucrătorii nu numai aui nebune să aibă vreo ură contra ceor culți, contra cărturarilor, cum lin păcate se întâmplă astăzi în Rusia, ci cu multă râvnă să caute să le cultive pe ei. D-l Iorga insistă apoi asupra fcoaselor culturale pe cari rnsprezentațiile alese de cinematograf le pot aduce și roagă direcțiunea fabriceor să înfibițeze un asemenea cinematograf, de care personalul să poaă beneficia în mod cu totul gratuit. După cuvântare, corul fabricei a ântat diferte arii patriotice naționale, alternând cu d-nii Vlădescui Paniman, cari au dat binevoite- jui concurs cântând din vioară și lan cântece clasice și naționale și la muzica militară a regimentului 1 grăniceri, pusă la dispoziție prin unăvoința d-lui Coloniei Uică. La sfârșit s-a înens o horă mare, care a luat parte întregul personl, de la director până la un Anul scriitor cu o însuflețire demnă de iele ce trebuesc trăite de aci îna--------—ooxx-oo-----r—te î * i ian trecerea Jugo-Slavilor în Carinthia Paris 3 Mai.— „Je Tempo“ face cunoscut că în cercurile iugo-slave din Paris nu s-a primit din Belgrad mici o știre primitoare la incidentele militare care s-au produs în Carirnthia. In privința știrei din izvor austriac, după care 17.000 iugo-slavi au trecut dincolo de linia fixată de armistițiu, se declară în aceleași cercuri că cifra aceasta nu corespunde realitatea. Efectivul total al iugoslavilor în Carinthia și Carniolia nu atinge 20.000 oameni. Crinzel miclui mondial Destăinuire fostului ministru de externe al Germaniei Jagov Paris 3.— D. dze Jagov, fost nnstru de externe al Germaniei, a publicat lucrarea sa: „Războiul universal: cauzele și începutul său“. El declară ca era convins, înainte de război, de nevoia unei înțelegeri cu Anglia. Regretă că Germania a primit așa de rău ofertele de alianță, făcute în 1899 de d. Joseph Chamberlain. Pe când ambasadorul Austro-Ungariei îi făcea cunoscut textul ultimatului eătre Serbia, d. Jakov îl găsi prea aspru, și i se păru că depășește scopul. El se arătă surprins de ce Vienna informa așa de târziu Berlinul de hotărârile luate. D. Jagov regretă de asemenea că pretinse ostilități franceze pe teritoriu au servit de pretext unei declarațiuni de război către Franța. Acestei ostilități cu totul închipuite, erau semnalate statului major de către subordonații săi, iar acesta fără să-și dea osteneala de a le verificai, le transmitea guvernului. Theodor Wolff de la „Berliner Tagblat“.... publică povestirea pe care d. vraigov o face asupra interviewului pe care l-a avut cu ambasadorul Austriei. După aceasta se înțelege și mai puțin de ce Germania a respins categoric propunerea făcută de Sir Edward Grey de a supune unei reuniuni a ambasadorilor cele două condițiuni puse de Serbia. Cestifoirii germiniei Paris 3. — Conferința convocată de delegațiunea națională armeană și-a terminat lucrările. Scopul ei este să obție o Armenie integrală, independentă, în limitele sale istorice. mi- Tuv*forBi*aB*ile din IU n a © fi es# Nauen. 3. — Munchenul stres# # cupat în seara de 1 Mai de câtrer compania populară de apărare Regensburg sub comanda lui SagrmlL Ier. Privitor la luptele de stradă. Evident înverșunate nu au sosit încă știri mai precise. Rgfrsorga simșând Hindenburg — Dela comandamentul armatei germane — Nauen, 3 Mai. — Cu prilejul emîinentelor tratative de pace mareșalul de Hindenburg a adresat președintelui imperiului Ebert uimitoarea scrisoare: începutul tratativelor de pace, mă îndreptățește de a aduce urmăitoarele la cunoștința guvernului imperiului. Am rătmasi în capul comandamentul aui suprem în timpul fluctuațiilor, căci credeam de datorie de a servi; patria mai departe în timpul de grele nevoi’. Incheindu-se pacea preliminară, cred că datoria mea s’a îndeplinit. Dorința mea de a mă retrage în viata’ privată va fii înțaieasă peste tot ar vându-se în vedere vârsta mea înatintată știindu-se cât de greu mi-ai fost în timpul actual de a-mi executa serviciul, față de părerile melei și a întregei mele personalitiăți precum și față de trecutul meu. Președintel © imperiului ai răspuns în urmă mareșalului următoarele: D-le Mareșal General! Am luat cunoștință despre deciziuinea dv. de ai vă retrage din comandamentul suprem, în viața priKvată după semnarea, păcei preliminare. Declarândumă înțeles cu aceasta profit de ocazine de a vă exprima mulțumiirilie poporului german petntruu serviciile aduse cu mari jertfe patriei noastre atât în timpul războiului cât și în timpul actual. Poporul german nu va uita niciodată căt și în timpuri de grele nevoi au perseverat îar credință în postul dv. punând patriei persoana Dr. la dispoziție. Vase Americane scoase din servicii Washington. 3. — Departamentul naval anunță că trei sau patru Vase de război care au luat parte la distrugerea flotei spaniole în Santiago-Cuba în anul 1898, vor fi scoase din serviciu și numele lor se vaida la noi Dreadnaught-uri. Vasele care urmează să fie retrase sunt: Indiana, Iowa, Massachusetts. Renumitul vas „Oregon“ care a făcut inconjurul Americei de sud pentru a lua parte la luptă, va fi reținut păstrându-și numele și de aci înainta. l ul timp informații Comandamentul orașului a dat ordonanță prin care se rechiziționează automobilele și toate celelalte vehicule, scutinduse numai acelea care aparțin autorităților și misiunilor străine. Starea semănăturilor din Basarabia este cât se poate de îmbucurătoare. Ploile căzute în ultimul timp fac să se întrevadă o abundentă recoltă. S’a creat, pe lângă prefectura poliției Capitalei, un serviciu al populației înființându-i se biurouri speciale cu funcționari numiți din nou în acest scop. Postul de comandant al sergenților de oraș, ocupat până în prezent numai de ofițeri, va putea fi acordat pe viitor și unui inspector civil, de pe lângă prefectura poliției Capitalei. Cercul de Recr. Bucureștii aduc și la cunoștința sublocot. de rez. Mănjescu Gheorghe din Batal, de Specialități să se prezinte imediat la cerc fiind mobilizat. S’a acordat medalia Bărbăție și Credință cl. II fără spade d-lui Achil Samover, conducătorul parcului Iași al automobilelor Regina Maria. S’a acordat medalia Bărbăție și Credință cl. III D-cor G. Rusu și Ștefan Simionescu din comina Dorna jud. Suceava. D. Andrei Ghimislui a fost numit ajutor de sub-prefect în Basarabia în locul d-lui I. Petrescu, demisionat. D-1 Filimon Uzuru a fost numiți ajutor de sub-prefect la Tuzla. D-l I. Dobrescu a fost numit administrator die plasă în județul Romanați. .D-1 Pandele Teleagă a fost revocat din funcțiunea de șef de biurou în prefectura jud. Chișnău, iar în locul său se mută deja Prefectura Titerna d 1 V. Olaru. Pe lângă cele 500 tone de sulfat de cupru vor mai sosi în curând încă 1300 tone, din care 700 pentru Basarabia. Cu aceste 1800 tone de sulfat de cupru se va putea tropi 72.000 ha. vie In ultima ședință a comitetului sociietăței „Progresul Silvic“ s-a hotărît ținerea unui congres silvic, la care să participe silvicultorii, din toate ținuturile României Mari1. Bin vederea Congresului Ligii Oriturale ce va avea loc la 31 Mai a. e„ D-nii membrii ai Secției București sunt convocați în adunare generală Duminică 18 Mai a. c. orele 2 p. m.s în localul Ligii Culturale, Str. General Berthelot No. 1 pentru alegerea delegaților, în conformitate cu Statutele: Societatea „Știntelor Medicale din București Rneședință Lunii ? Mai în amfiteatrul spitalului Colței ora 9 seara. Ordinea zilei: d. C. I. Ureche: două cazuri de tromboza sinului longitudinal; td. Ștefănescu Zănoagă. ■Contractură în mușchii masticatori; d. G. Marinescu: a) Parotidită canaHculară; b) Reconstituirea bășicei; d.V. Săvescu: Asupra unui caz de gangrena prin tromboza arterei poplitee; d. Al.Rădulescu: Abces rece costal simulând și morbul lui Pott; Prezintare de bolnavi, piese și aparate. Societatea de Chimie din Romania, va ține ședință ordinară Mier*, cum 7 Mai orele 8 jum. d. a. în locatul Laboratorului de Chimie Analitică. La ordinea zilei: Dr. Kollo, Despu oxidația morfinei; Dr. Al. Ionescu, Stabilirea, din punct de vedere chimico legal a identitatei unei faini după ce a suferit actul panificări; d. Alexandrescu, Un procedeu de perfecționare în întrebuințarea beților carbonizate în pirognosie. Regulă* mentul buletinului. i*a Prefectura Poliției Cartelei aflându-se mai multe posturi de șef de barou, comisar, srib-comitear pentru cari se cer condițiuni speciale de admitere, licență, absolvent de liceu, sau cel puțin a 4 clase secundare, se face cunoscut amatorilor de a se prezenta cu cererii Protecturei Poliției Capitalei (sfinul Personalului) și cu acte din care să rezulte atât studiile făcute cât și - a satisfăcut obligațiile legei de recrutare. --------OOXXOQ—--------