Viitorul, iunie 1919 (Anul 13, nr. 3353-3382)
1919-06-01 / nr. 3353
1 .' " ■/' ' îl astfel scriitor trasiceiz și marele nostru prieten, d-l Robert de Flers, propune într’un articol din ,,Figaro“ ca să se împartă tuturor membrilor Conferinței de Pace câte un exemplar din tratatul de la București, pentru ca solii popoarelor să poată cumpăni cele două ceoncepții care au prezidat în făurirea păcii de la București și în jFeditarea preliminariilor de la Versailles.’ Numai comparând pacea sălbatică pe care Von Czernin și Von Kuhlmann au căutat s’o impue României reale și eroice cu pacea ide ispășire pe care aliații i-o impun astăzi Germaniei felone , criminale, delegații națiunilor își vor putea da seamă aât de ipocrite și de primejdioase sunt lamentațiile Contelui Brockdorff-Rantzau ale cărui note și discursuri abile mărturisesc totuși mentalitatea atavică, specială, adică acel amestec de insolență și slugărnicie care pare să facă parte din tradiția diplomației teutone. . .f Germania se plânge, Germania i protestează, Germania se roagă. Germania amenință, întreaga presă a imperiului republică întovărășește implorațiile sau agresiunile primului delegat german de la Versailles, și nu e ușor de întrezărit „miza în scenă“ a acestei ultime tragi-comedie în care Brockdorff-Rantzau face pe protagonistul. Germania n’a voit războiul“ — „Poporul german e nevinovat“ — Milioane de fii ai lui Vaterland morți pe câmpul de onoare, răscumpără astăzi greșeala militarismului“ — „Nu fugim de răspunderi, dar ele cad și asupra aliaților“ — ».Suntem săraci, nu avem de unde plăti despăgubirile“ — „Dacă ni se impune o pace grea, va veni bolșevismul și va pierde odată cu voi lumea întreagă“ etc., etc., etc. Inutile sunt însă toate manevrele germane. Amenințarea, cu bolșevismul nu poate decât să agraveze pedeapsa, după cum văicărește de mizerie nu fac decât să deschidă ochii aliaților asupra extraordinarei puteri de producție a industriei și economiei germane, care în cursul războiului european s’a reorganizat în așa chip, încât odată pacea încheiată, să-și poată în scurt timp recâștiga primul plan pe piața mondială. Germania e vinovată va trebui pedepsită. Germania a rămas tot orgolioasă și amenințătoare — va trebui îngenuncheată. Germania e bogată — va trebui să plătească. Dacă unii delegați de la Conferința Păcii au încă îndoială asupra rigorilor cu care se cuvine a fi tratată Germania, să consulte brutalul și umilitorul document al păcii dictate României, care reprezintă maximul de ferocitate și jaf cu care se putea trata un popor european, cu tendința vădită de a-l reduce la sclavie perpetuă, până la exterminare. "Tratatul de pace de la București, care rămâne veșnic o amintire șiteistră pentru neamul românesc, are pentru istoria lumii o însemnătate instructivă netăgăduită; întâi, a deschis ochii aliaților templ a intențiunilor și planurilor celui mai înverșunat dușman pe care la cunoscut civilizația și asupra primejdiei care amenința lu íceia"''ÍBr 'tft$f>ríei gersfläfite• Tratatul de la București a dat o tenacitate nouă formulei „jus-qu’au bout", ia risipit ca pleava toate vânturile pacifiste care suflau în unele cercuri din apus și a slujit pretutindeni propaganda războinică, până la victoria finală. In al doilea rând, tratatul de la București slujește pentru statornicirea dreptei măsuri în fixarea garanțiilor, restituirilor, reparațiilor și sancțiunilor pe care Germania învinsă le datorește, potrivit programului lui Wilson, omenirii libere. Numai pe baza echității se va putea asigura pacea viitoare a popoarelor, dându-se răgaz țărilor care au sângerat în acest război, ca să refacă și să-și reia locul lor de mai înainte în cultura și progresul lumii. Numai atunci Liga Națiunilor va înceta de-a mai fi un deziderat universal, iar războiul va fi șters din cronica timpului ca cea mai odioasă crimă, când Germania, încă arogantă și primejdioasă, va intra pe calea ispășirii. In cazul când s’ar ivi defecțiuni în mersul tratativelor de pace de la Versailles, de felul retragerii recente a unuia din delegații americani pe care l-a cuprins un acces de simpatie pentru Germania învinsă, socotim că remediul propus de d-l Robert de Flers va avea un efect salutar. O simplă reamintire a procedeelor germane aplicate cu ferocitate în tratatul de la București, va fi de ajuns pentru ca aliații să poată para și ultima ofensivă pe care o deslănțue astăzi Germania — și anume ofensiva milei- Ii CI .l O foarte curioasă atitudine care reamintește statuia lui Ianus, cel cu două fețe, este acea a d-lui dr. Pistiner, reprezentantul socialiștilor din Cernăuți, care afirmă în ziarul „Mântuirea“ că nu admite un „ stat național român”, el fiind internaționalist, dar totuși pentru Palestina îi e teamă ca nu cumva Englezii să-i știrbească ceva din caracterul național evreesc ! Altitudinea acestei contradictorii fac rău atât mișcărei socialiste de la moi, care nu poate fii sănătoasă decât atunci când rămâne în cadrul naționalismului, cât și elementului evreesc dela noi. * Vorbind de situațiunea României, care după „Steagul“ ar fi jertfită da cei mari — natural că nu toate popoarele mari atu generositatea nemțească ! — el crede că vina nu e a aliaților ci a poporului întreg: „Din rândurile noastre a eșit fanfara națională“. Deci «raționalismul e o fanfară, care ne-a dus la ruină, pre când am fi fost fericiți dacă ascultam glasul cumitate al d-lui Virgil Arion, de pildă . Dar „Steagul“ revine iarăși la nenorocita sa teză căi neutralitatea României, ar fi fost o binefacere pentru noi : „ „Să ne întoarcem cu gândul îndărăt cu trei ani, și să ne închipuim! ce-ar fi România azi, în ochii aliaților dacă ea și-ar fi păstrat toate puterile ca fecioarele cuiminii din Biblie care și-au păstrat untdelemnul până la venirea mirelui“." Dacă „Steagul” crede că am fi putut ocupa ținuturile românești, după desfacerea Austriei, Ungariei și Rusiei, fiind neutrali, deci nu alături de învingători, atunci ziarul marghilomianiset mai face decât să dovedească încă odată lipsa de orice idmț politic care a caracterizat nenorocita politică ce-o represintă! In ședinteT gail îe Maffia, trecută, comisia administrativă a Companiei Generale a muncei din Franța, a decis ca să organizeze o săptămână de propagandă, în favoarea locuințelor confortabile pentru lucrători și a îmtrebuințării timpului liber, de care aceștia vor dispune în urma aplicărei regimului celor opt ore. Un colaborator al ziarului „Excelsior" a obținut deja d-1 Leon Jouhaux, secretarul general al Conferinței Muncei mai multe amănunte asupra acestei importante probleme. Iată ce a spus d-1 Jouhaux: Locuințe confortabile pentru lucrători — Chestiunea locuinței, domini pe toate celelalte, din programul nostru, care se referă la igiena și confortul muncitorilor. Rezolvarea ei, va atrage în mod fatal după sine, reorganizarea transporturilor urbane și suburbane, care azi aproarpe nu există, îndată ce vom asigura muncitorilor confortul indispensabil la care aspiră, ne vom preocupa foarte serios de delicata și complexa problemă a întrebuințării timpului liber. „Cetățile muncitorești** Concentrarea populației muncitorești în orașe trebue sa fie compensată prin posibilitatea ce trebue să se dea acesteia de a avea o locuință, sănătoasă, luminată și confortabilă. Sunt pentru acest fel de organizații,dar cu condiția ca să se renunțe definitiv la concepția cetăței muncitorești asemănătoare unei cazărmi sau unei uzine. Nu avem nevoie de clădiri, unde să se inghesuiască un număr nesfârșit de familii. Ceea ce cerem este ca arhitecții să se călăuzească de acest principiu conducător: să asigure fiecărei familii o viață izolată, familială. Acestui cămin familial, atrăgător și curat i se va da apei1 decorul artistic sobru pe care-l reclamă educația națională ce datorește poporului, împrejurul acestui cămin, ce va ridica „Casa Socială" care va seivi în acelaș timp de sală de întruniri, de casă de educație și de recreație. —*—”f—>•■* Sport și s^«Sa Sa«oîe v^s iaaaEi^it3s ® i»^Kärns^MM<fi ® i*aiB I pentru muncitori . 'Satik >— Veți organiza și sporturi? 'WI— Da, dar numai ca un mijloc de educație fizică- Nu vom face sport pentru sport, „ci sport" pentru sănătate. . . — Dar, spectacolele ¥ — VI va mira, când va Voi spune, că ceea ce ce denumește azi spectacol nu corespunde de loc concepțiunei ce avem noi despre spectacol, care trebue să fie un instrument de progres. In această privință, vom avea de lucrat. — în ce măsură va realistă apropiatul congres, programul ce vați schițat? ■ — După ascultarea explicațiilor noastre, fiecare delegat în parte va medita proiectul. Se va începe apoi discuția și se vor da la urmă instructii și directive de ordin general ce vor fi dezolvate apoi de camarazii noștri conferențiari în cursul săptămânei de propagandă. CHeftlunt 5?©«iaSs «Maiuiiifciawmam.ynffl; mamma Coalite PitTM turnători de forma care se prepară în Franța —Ce spune secretarul general al Conferinței muncei de la Paris — Organizarea si print înai de propaganda —Cum, concepeți organizarea săptămânei de propagandă? Veți cere auditorului d-voastră să iscălească programul ce voiți a-l realiza sau vă, veți mărgini la o campanie de idei, destinată ca să miște autoritățile? _ — Vom lucra ân conformitate cu ideile noastre. După părerea noastră Statul trebue să asigure poporului mijlocul de-a locui în mod confortabil și igienie. Am dori dar ca statul să cumpere terenurile necesare pentru construcțiile, grădinilor și caselor sociale. Vom fi fericiți în urmă văzând că aceste încurajări, se reîntorc la colectivitate, chiriașii devenind proprietari. HOTE FILICIANUL INCULEȚ Discuțieue de răspuns al d-lui Foni. plin de fapte, încadrat de necontestat a celui mai vredime de respect dintre bătrânii oameii de știință dem mai, la recepția d-lui Inculeț, în Academia Română, ne-a pus în luminiâ o activitate de savant ce reliefează o personalitate care și așa era, în politica naționalistă, una din cele mai notorii și mai utile neamului. D. Inculeț este un fizidon și un matematician, care își a brăzdat trecutu cu cercetării din cele ce rămâna. El a fost unul din fruntașii științei rusești, înainte de ce Rusia să devină un vast laboratoriu de psihologie anormală sau o clinică de alienați , și s-a remarcat în fizică prin cercetările acelea cari au dus știința la minunatele apecațiuni ale razelor misterioase cărora nu lie este frică de opacitate. Studiile d-lui Inculeț sunt inspirate de cercetările lui Bequerel și, ■*>$ soților Curie, cari prin radioactivitate au descris atâtea noii și mari perspective asupra misterului compoziției materiei universale. Noul academician domnul Inculeț, care intră în merele nostru areopag științific, ca trimis al Basarabiei, are la activul său o activitate intelectuală, în domeniul abstracțiilor pure, merite ce-l indicau să ocupe fotoliul din care cineva poate zării altfel cerut, și în alt chip viata după ce tot ceea ce e omenesc și peritor, dispare. Dar faptul că dim mijlocul Basarabiei îngenunchiate și îmbrobodite , în vălul acela amorțitor de suflete ale sclavismului moscovit, a putut totuși să se ridice o inteligentă clară în domeniul științei, ne arată câte calități are o rassă al cărei irepresentant oficial este și noul academician, ales de pe pământul marelui Hașdeu ! Petronius rUilnic Puilic Sterea ziarului „VIITORUL« Cel mai răspândit JURNAL DE SEARĂ Suveranii interdeați CIUIORIE TRIUMFAU Niciodată călătoria triumfală a vreunui șef de stat nu a fost făcută în mijlocul unui entusiasm patriotic mai cald, a unei bucurii obștești mai desăvârșite, ca aceea pe care Regele și Regina noastră o fac în Ardealul alipit de patria-mumă. ‘Știrile ce ne sosesc zi cu zi, și cari nu sunt decât o palidă icoană a realității, ne arată că entusiasmul fraților din Ardeal merge crescând. La Cluj, cetatea de est a maghiarismului, de unde, — puni atât de bine a caracterizat-o Maiestatea Sa, — „au pornit toate durerile și chinurile la cari a fost supus încercatul nostru •neam“ însuflețirea patriotică nu a cunoscut margini. Ceea ce este cu deosebire mișcător, în aceste seale și fierbinți manifestații de iubire și devotament pentru Suveranii României Întregite, nu sunt atât formele exterioare ale sarbătorirei naționale. Arcurile de triumf și podoabele orașelor și gărilor, mulțimea imensă a țărănimei conștiente de marele act istoric al vizitei primului Rege al tuturor Românilor, sunt desigur impresionante; tot atâta măreție și mândrie patriotică provoacă și splendidele cortegii etnografice, cari, cum, a fost la Cluj, au atins proporții uriașe căci nu mai puțin de o sută cincizeci de mii de oameni, au avut bucuria să defileze prin fața Suveranilor. Costumele pitorești, păstrate primtr'o tradiție de mai multe ori seculară, așa cum erau înainte de stăpânirea asupritorilor de ori, veneau să dovedească încă odată nobla origină latină a poporului < > năn de peste Carpații cari mi mai sunt graniță blestemată. Dar, cum am spus, ceea ce este cu deosebire mișcător și arată profunzimea sentimentului patriotic și dinastic la frații noștri e faptul simplu, în aparență neînsemnat, vă, fără îndemnul nimănui, din singura lor voie bună, și-au lăsat oamenii muncile și gospodăriile, și au pornit cu mic cu mare, cale de zile și nopți întregi, spre orașe, numai pentru mulțumirea sufletească neprețuită pentru dânșii, de a vedea pe Regele și Regina Romăniei Mari. Un popor care dovedește un asemenea suflet e capabil de cele mai mari sacrificii pentru Patrie și Rege... L ECOURI a examenul de capacitate specialitatea L. Română au reușit poeții: Al. T. Stamatiad, Eug. Speranția,’ Mihail Cruceanu], Dragoș Protopopescu-Blebea și I. M. Rașcu. Literatura românească va fi slujită nu numai prin scrisul lor, dar și de pe catedră. Actorii francezi s’au sindicalizat. Au stabilit un minim de salariu: 10 fr. pentru figuranți și 20 fr. pentru actorii care joacă roluri. Directorii de teatru furnizează artiștilor îmbrăcămintea de scenă, chiar și ciorapii, dacă leafa acestora nu trece de 2000 fr. pe lună. I n Franța, și mai ales în Paris, greva consumatorilor a dat rezultate neașteptate. Publicul refuzând a mai cumpăra decât strictul esențial, atât articolele de hrană cât și cele de îmbrăcăminte, au scăzut simțitor. Un exemplu: Untul care acum câteva zile se vindea cu 14 fr. chilografoul, a scăzut la jumătate, iar brânza a scăzut cu trei sferturi din prețul ei. Ziarele franceze anunță că delegații bulgari și turci la conferința Păcii vor sosi înainte de jumătatea lui iunie la Paris. Un nou raid în aviație s-a străbătut distanța Turiu-Londra, 900 kilometri, pe un avion cu 3 motoare și având 8 pasageri. Zahărul se distribui la Paris în bărâcile comunale și se vinde în pachete de un kilo și 750 grame, în schimbul unei ticheta de alimentare. Rația e fixată pe lună. M fetia diiliog Miste!! en#ez[s! meritul Here Teppattow— Cine «interpleți aviatori. —Ingrijor prea engfeallep. — Curegșoșii aviatori salvați# Când exploratorul Scoli și tovarășii săi, la întoarcerea de la polul Sud,, pe care în sfârșit îl atinseră, căzură morți de foame și de frig, la câțiva kilometri depărtare abia, pe depozitul de alimente salvator, de limanul ce avea să-i scape de oceanul de Mg și de mizerie, el adresa în fața morței ce veni de a doua zi, ca un ecou al vieței lor de abnegație și eroism, aceasta""suibli mă scrie publicului: „Nu mi pare rău că am făcut această expediție, ea arată puterea de rezistență a Englezilor și dovedește că știu să privească moartea în față cu tot atâta curaj ca și în trecut“. Dacă există vreun elogiu care să li se poată decerne celor doi viteji Hawker și Grievese, care fără ca nimic să le fi incitat curajul, decât doar amorul propriu național de-a nu se lăsa întrecuți de americani, apoi e desigur acest mesajiu al eroului explorării Polului Sud, însă era vorba de o distanță de 3200 km., ce trebuia efectuată, în cursă directă. Or, e un lucru imposibil străbate această distanță, direct, însă a nu da de ceată, furtună și ploae. Aeroplanul avea esență sufcientă, pentru un zbor de 25 de ceasuri în mers și de 30 ceasuri, în mers lent, putea deci să se menție in agg până la miezul nopții. Totuși anut zbor atât de lung e improbabil față de condițiunile neprielnice în Cari se găsea aparatul. Totul depindea de rezistența motorului, care și-a făcut probele în cursul lungilor raiduri în Marea Nordului și în cursele de durată, când a funcționat mai multe ore decât sunt necesare pentru traversarea Atlanticului. îndată ce a părăsit solvii, Hawkett s-a debarasat de căruța de aterisaj. Cmragiosul aviator și pilotul său sa îmbrăcase cu haine de salvare, care le îngăduia în caz de pericol să plutească ore întregi. Și ea, o ultimă precauțiune ei prinseră de lemnăria aparatului o barcă de salvare, ca provizii, în care în caz, de primejdie, puteau să aștepte în liniște, sosirea unui vapor. Timp nefavorabil, mausssa^sassssssissauKmmisssvtwai^smat rea agitate ®d,KÄÄ*HIBM!SaaÄaa Da plecarea din Terra Nova Hawker s-a bucurat de o vreme frumoasă, cerul era limpede și ușor, iar vântul favorabil. .Pe măsură, însă ce se îndrepta spre Nord, vântul devenea din ce în ce mai violent.. Așa încât pe la miezul nopții, lar prin cer a al Oceanului vâr sufla cu •<o viteză de 40 km., pe oră. Gerul se întunecase acoperindu-se de nori groși, iar marea era agitată.. Aproape de Irlanda vântul deviae extrem de violent, iar marea furtunoasă. La 100 de mile de coastă, vântul avea la suprafața mării chiar o viteză de 65 km. pe ceas. Vapoarele în cercetare wmiamaammammmmtam Kimmmmmmmam La aimia și opt transifiiantice s 0 aflau în drumul aeroplanului, Missuri“, „American“ Venoma“, ,Qu*& en-Maud“, „New-York“ „City** „ Burmese-Prince“ Jimigian“ și „Sardinian“. Ca radiogramele transmise de stațiunea Olifden din Irlanda, n‘a sosit, alt răspuns decât ea „Nimeni n‘a văzut nici un aeroplan în drumul său". Cine sunt esroii noului raid Harry Hawker unul din eroii aerului, e australian de origină, om de o rara tenacitate și de o energie neînduplecată. In Anglia el este cunoscut ca marele favorit al premiixlii ziarului ,Daily Mail“. E un om ‘'••’•multe abie ‘ ani și care și-a pecat cea mai mare parte din timpul său cu studiul înecancei • A concurat pe vremuri la „Circuitul Basgiterei1 organizat de zi&m. *Daily Mail“ și ea această ocazii, după ce a efectuat* 104b mile.te ,apra mărci cu un aeroplan „ ib, a fost împiedicat numai de un accident ușor, ca să câștige premiul. In cursul războiului a colaborat la încercările aparatelor destinate a fi adoptate de „Royal Air Force“. El a stabilit un record de înălțime la Hendon, pe care la bătut în urmă el însuși la Brooklands, ridicându-se la 24.408 picioare. „Pasagerul său e locotenentul Mackensie Grieves englez de origină, un aviator intrepid, și un om ce o voință de fier și o rară putere de rezistență. Acești doi eroi prin curajul lor simplu, chibzuit și calm au făcut să se cutremure din nou de admirație, și de mândrie, o lume prea blazată și prea răsfățată din cauza actelor frecvente de eroism la care a asistat zilnic în cursul celor cinci ani de război Concurența americanilor la dată ce au aflat că aviatorii americani plecați ca să traverseze Atlanticul, au ajuns în insulele Azore cei doi aviatori se hotărîră. Anglia, în concepția lor, nu putea fi bătută, atâta vreme cât îi rămâneau doi fii cari să-și riște viața spre a-i da victoria. Vremea e rea, premiul nu a disputat de nimeni, căci acum se anunță americanul Read nu a putut părăsi Azerele. Și totuși, onoarea e în pericol; ei, ca englezi adevărați, trebue să arate că știu și ei să „privească moartea cu tot atâta curaj ca și în treut“. Plecarea din Terra-Nova Semnalul plecărei Hawker îl dădu la 5 și 55, când aeroplanul părăsi Saint-Jean de Terra-Nova. Aparatul e un biplan Sopwith, prevăzut cu un motor Rolls-Roye, de 375 cai putere, ceea cei-i îngăduie să meargă cu o viteză mijlocie de 160 km. pe oră. Hawker, care cel dintâi și a angajat pentru traversarea Atlanticului, a făcut cu aparatul_gg.il 1509 km, in nouă ore și cinci minute. Acum La 400 150 mile depărtare da coasta irlandeză O telegramă din Londra cu țînta de 19 Mai anunță că la ora 1, după amiază Hawker se afla la o distanță de numai 400 km. de coasta Irlandei, și că se fac prestative pentru primirea aviatorului la aeran dramul din Brookland (lângă Londra). _ ~ O altă depeșă mai recentă anunță că aviatorul se afla la 4 după aratóiză la 150 mile de coasta Irlandei. . Amiralitatea engleză a primit M 10 și jumătate o radiogramă de la stațiunea Castle-Town, fădă in cajia sursei de transîniere, antmițând că aviatorul Huwker s-ar fi scufundat în mare la 4.0 mile deplin tare de capul Loop-Head (Irlanda), la gura fluviului Sanon. Confirmarta InfM. 2-a ț, în programul schițat de di-l Ministru al Instrucțiunei publice, Profesorul Dr. C. Angelescu, pentru comsplectarea și reorganizarea învățământului universitar, văd cu multă jfeneurie că intră și creareaunei secțiuni de educație fisică pe lângă sfaiitatea de știute , in afară de igiena școlară, care merită o atențiune particulară, pentru a ne apăra pe tărâmul militar, industrial și agricol, ne trebue o vagă impusă din copilărie și adolescență a unei educatiuni fisice intensive, rațională și fisiologică. , Aptitudinile rasei românești penitru orice fel de sport sunt uimilitoare, vigoarea rasei, funcționarea fiziologică a organelor, rezistența organică a românului e recunoscută și<> toți. De ce travaliu e capabil un munucitor adult, cu o hrană nerațională,te minunează, indiferent dacă e bărbat sau femee. Distantele enorme ce poate parcurge pe jos într-un timp scurt țăranul, soldatul, denotă o capacitate respiratorie, extraordinară, un aparat ci roatato djs tact, o energie mare, un sistem muscular bine desvoltat și capabil de contracțiuni numeroase și susținute, în fine că are emandarii (rinichi) sănătoși, cari permit eliminarea produselor de desasimilațiune. Multe exemple vnii revin în momentul de față în memorie. In anul 1901, reveneam în trăsură de la Pietroșani (Transilvania) la Târgul Jiu, distanță de aproximativ 70 kilometri. La graniță, la Polateștea, întâlnesc la un isvor de munte, un voinic tânăr țăran, care se ducea pe jos la reg. 18 Gorj pentru concentrare, era păstor în munții Parângului. Noi cu trăsura, eram însoțit de D-rul Bălug, el pe jos scurtând calea pe potecile din marti, ne-am întâlnit în Tg.Jiu la barierea orașului, sprinten și fără urmă de oboseală. Făcuse 45 km., în câteva ore. In com. Nicolești, jud. Binsău, era o familie numită Burtel, cari în timpul adolescenței mele făcea obiectul admirației mele. Pe lângă că posedau toți cei 7 frați o statură imposantă și un piept lat și musculos, se jucau cu sacii de grâu, cari cântăreau la 85 kilograme. «vârlindu-i de jos în căruță, neajutați de nimeni. In special , din ei Toma și Ion erau extraordinari. Intr-o zi unul din ei se plimba cu câte un sac de grâu la fiecare subțioară. Cel Talt a ridicat o roată a batozei de bătut porumb cu o palmă dela pământ. Geva ca ia 8-40,0 kilograme. Urans din Quo Vadus desigur nu ar fi putut ridica atât. In anul trecut la Fălticeni, se prezintă la mine un uriaș muntean, mușcat de un lup turbat la o mână , pentru a fi trimes la Institutul antirabic din Iași. Mi-a povestit că auzind noaptea sgomot la stână, a eșit afară, era lună ca ziua, un lup a sărit asupra lui, Ta înșfăcat cu amândouă mâinile de cap și Ta trântit de un fag până ce Ta omorât, îi adusese și capul înfășurat într-o cârpă. Curaj forță și adresă.. . In timpul studiilor mele de medicină la Paris, frecventasm cu regularitate sala de gimnastică „Cesari“ din rue Tretul Cousin cu mai mulți alți români. Amicul Virgil Broscărescu ne racola, după o prealabilă cercetare, a aptitudinilor fisice și ne ducea la Gesari. Generali întregi de români au trecut pe acolo; e de remarcat ușurința, cu care românii se perfecționau și excelau în toate ramurile porturilor și exercițiilor. Luptători, boxeuri, scrimă, ridicări de greutăți, aparate, de bună seamă că românii veniam in frunte, în frunteachiar altor națiuni. Dar educația Pisică in modul cum trebue înțeleasă, nu însemnează să desvolți,~n gruip de mușchi, în dauna altora, ci să asiguri o dezvoltare normală și armonică a sistemului muscular și a organelor interne. Așa bunăoară, gimnastica atletică, care consistă în exercițiile la teapegumnele, paralele (bare), etc., solicită activitatea musculară a membrelor superioare și neglijează complect pe acea a membrelor inferioare. Pe de altă parte mișcările și position fie anormale, echilibru, punte, rotațiuni, etc., provoacă tulburări profunde în echilibrul organismuluiși în funcțiunile inspirațiunei și expirațiunea. Scrima desvoltă brațul și pidionul drept și provoacă chiar o ușoară spoliosă cu concentarea la dreapta. Am văzut profesori de scrimă cu «Hftn. de anomalii, musculare și osoase. In plus enervează și obosește atențiunea încordată în asalturi e dăunătoare lucrătorilor intelectuali, căci irită sistemul nervos și îl slăbește. Exercițiile cu greutăți desvoltă începere brațul drept și musculatura umărului și omoplatului drept, iar cel stâng rămâne vădit inferior ca desvolitare." Scopul principal al leid.nației fisice ' este să intereseze toate funcțiunile organismului si să le amnxerciseze. Eforturile de repetare aduc câte o dată tulburări grave in funcționarea organelor bolnave sau slăbite. Nu se vor recomanda exerciții de vitsiji, fuga, bicicletă, iboxa, etc., persoanelor cu inima slabă sau deja bolnavă sau asmaticilor, tuberculoșilor. Nici cele de forță anterio«cleroșilor, cardiacilor. Abuzul exercițiilor de forță favorizează hinertrafia cordului și palpitații, hernia, rupturi musculare. De aceea profesorii de gimnastică trebuesc formați de un corp prost, soral compus în bună parte de medici și fisiologi, care să le indice funcționarea normală a organismului, bazată pe date fisiologice și anatomice, antrenarea rațională, evitarea sormenajului fisic care predispune la tuberculoză și conduce la cordiopathii cronice (atheroza hiertrofă a cordului, etc', corecțiunea, atitudinilor vicioase ale corpului, sporirea capacității respiratoare și ■teroltarea toracelui, combaterea obesităței și a gutei, a avenii, are stmitismului, modificarea esteticei ] corpului omenesc, să profetiseze influența nefastă a exceselor de tot felul asupra organismului. . Să se știe un mueruu că forța fișieri nu însemnează rezistență organică. Un atlet care ridică greuități colosale, însă cu organe interne defectuoase, cu artere scleroase, cu un rinichiu impermeabil, cu un plămân emfisănătos cu un ficat grasisian scleroa, Iesiuni provenite în mare parte în rama exceselor alcoolice, are o viață scurtă, fie că moare de consecințele acestor maladii fie că din cauza gilabei rezistențe organice și a micei vitalități a celulei anatomice, o boală acuta îl răpune în puține zile. Pe câtă vreme un om cu aparență gracilă, slab, însă cu organe funcționând normal, ducând o viață regulară și urmând un regim alimentar frugal, poate avea o viată îndelungată și de bănit, seamă longevitatea nu trebue căutată printre atleți, ci printre oamenii sobri, acti-IV?, dacAfect, o viață liniștiită. A preveni boa șl*, a dirija desvoltarea neîspală ^ Îindpilogică a corpului din , copilăria până la vârsta de 25 ani d j a corecta prin educație freică, și S gimnastäca »rfificient atitudini vicioase, a întări prim exerciții epe’I dale t«u anum» grup muscular în scop terapeutic »antizrologic, ta este rolul profesorului de gian' I "st'că, care trebueJ primească o, ’■> în report cu importanța funcțiunei sale. A$ zice ■chiar ca tt'fi Wßlp igiena"® să fie însărcinat cu profesarea cursului de igienă și ilte giminiatica -HB biologică, iar profesorul de gk>enatică să se ocupe numai cu organizarea exercițiilor naturale,_ & lt Cu|iilor, în special pentru copii, a giinfenasticei, după propunerea medicului igienisl. * Rolul medicului igidust caută in a determina in urma unuii exi#ent amănunțit ce fel de exerciții1ecuv vin său trebue evitate pentru amisme organistme. . Vin Suedia și Norvegia între citifre naturale, iuită și meșteșugrile manuale, tâmplari ®, stanagism, gravura pe metale, grădinăria, efenul disvoltă mai ales abilită și îndemânarea. Sunt de opinie a ce oigioiiza tru școlile normale mai alete, sunt complete de gimnastici rtțidenali și fisiologică de către, medicțm igienist, pentru a se resepanjdi prin absol cvenții acestor școale cultuM fisică rațională în mijlociu O alimentație suficientă ( tăn.j. toasăț un exercițiu moderat fizic t w organific, cultura sufletiului și a intrȘ* ligentei) iată care trebue s ă file sofipul unui bun educatori, Rolul igresii»titlui este ă,^îr^țîn î ^ Urcarea în CRONICA ȘCOLARA lincafia unei de dr. TITU DUMITRESCU.