Viitorul, august 1919 (Anul 13, nr. 3414-3444)
1919-08-01 / nr. 3414
'rwt-sîolsr amasums®.g^asaa« ■ - RdKl fttó SklBSBEbZZMB^ítűFlí^fSSljI^iSXB^CBBXBBSSS Wil «UWC11 •?! w «.uuoiuuiii, »'-■'UV este cu școala primară la noi n’a putut,din felurite condițiiuni în care ea a funcționat, să dea roadele ce le așteptam. Deși legiuirile noastre școlare înscriu obligativitatea învățământului primar, încă de la 1864, în principiile lor normative, totuși statisticele ne-au arătat de mult și în chip luminos câtă distanță este deja dezideratul formal al legei până la realitatea faptelor. Astfel statistica ultimă din 1914—1915 ne arată cum dintr-un total de 1.029.596 de copii care teoretic ar fi trebuit să urmeze în școală, numai 636.105 de copii au urmat în școlile primare de la sate și din orașe, ceea ce dă un procent 38.3.1 la sută de copii din orașe și 39.6 la sută la sate cari au rămas neînscriși ! Dar cifrele statistice nu ne pot arâta întinderea analfabetismului, dacă nu ținem seamă de faptul că și din cei puțini înscriși, ori toți termină cursul primar, și din aceștia cei ce nu urmează mai departe învățătura ! Uită tot ceea ce au prins cu mintea’ în școală.* .N Și această constatare deschide problema nouă a învățământului peste școlar. Statul chiar dacă își ar face întreaga datorie înzestrând fiecare cătun cu o școală, tot n’ar curma răul neștiinței de carte, atâta timp cât un star ocupa de copiii ce sfârșind școala, uită tot ceea ce au învățat. In actuala sta^ de lucruri, absolventul cursului primar termină învățătura la o vârstă, când nu poate, singur să se perfecționeze mai departe. Pentru copiii cari sfârșesc, școala Chișană ,trebuie cred al, un învățământ post-școlar, care să le fie ’ proaspete' cunoștințele și să fie mai departe educați, până la o vârstă adultă. Plecând de la aceste principii, , la cercul de studii al 'Partidului nostru," s’a ajuns la desideratul ca limita al bigativităței Invățământului să se întindă până la vârsta de 16 ani, și în jos până la 6 ani. ■ De altfel întinderea anilor de curs primar, pentru aceia cari nu urmează în cursul secundar, este în teritoriile eliberare mai lungă decât la noi. Astfel în Ardeal cursul primar are 6 clase în Bucovina 8 clase. Sașii din Transilvania țin copiii lori în școală până la vârstă de 16 ani. Dar această școală primară prelungită evident că va avea două tipuri. Pentru cei ce urmează mai departe școala se va sfârși mai de grabă iar pentru ceilalți vor trece în al II-lea grad sau ciclu unde se vor preda aminime învățături de ordin practic, în legătură cu nevoile regiunilor, și se va da educația cetățenească. Cu modul acesta nu vaar lvea două școale primare, una pentru orășeni și alta pentru săteni,soluție la care se opreau legiuitorii oligarhici, ci un singur fel de școală, care va fi mai lungă sau mai scurtă, după cum absolvenții ei vor trece mai departe în licee sau se vor opri la cursul primar. . învățământul popular și elementar va trebui să fie completat printr’o mai multă atenție dată școalelor materne, sau așa numitelor „grădini de copii“, pentru că în aceste școli ale primei copilării se pot pune bazele caracterului de mai târziu. In afară de aceasta gradinele frobeliane pot fi un element foarte bun pentru sădirea sentimentelor naționale. Și fără a imita pe Unguri cari în Kisdedowurile lor făcuseră focare de deznaționalizare românească, putem face totuși școli de sădire a sentimentului, curat național acolo mai ales unde o prea lungă stăpânire străină cerea să-l înăbușe. "Grație, "acestui învățământ postșcolar și preparator se va întreține cultura până la adolescență și se va sădi în suflete educația cetățenească. Cu aceste modificări școala primară va deveni adevăratul laborator în care se vor făuri caracterele și mințile acelora pe care o nouă legiuire îi chiamă la, viața largă politică, a Statului român, prin votul obștesc. Odată admisă, ca o necesitate a vreme participarea tuturor cetățenilor la viața politică a statului, școala populară trebue sa primească modificări care să o facă a răspunde cu succes marei ei misiuni. I! cu ii In „Biblioteca? Ingei Poporului“ a apărut primul număr intitulat: „Basmele Bunicăi“. Probabil că în acest număr sunt strânse basmele cu care „Liga Poporului“ h hrănește imaginația celor execți l... D. Take Ionescu în interviewul acordat ziarului „Adevărul“ — „excelentului nostim confrate“ cum îl numește „Românimea“ — se ridică contrar decretelor-legi dar dela început la această pozițiune contra lor, care ne arată cât este de u. consiliant „omul intransigent“: „S-a făcut un mare abuz cu decretele-legi care trebuiau în orice caz rezervate numai pentru chestiile urgente și indispensabile“. * Deci „decretele-legi“ în starea actual a țăriei aui fost o necesitate recunoscută ca atare de d. T. Ionescu. Atunci trată argumentarea de mai departe fiu privire la.., „lovitura de stat“ a decrețelor-legi, cade in apu ! „Dimineața“ ,s-a supărat pe un dar ce adăogase la numele de Trotzîi pe acela de Braunstein, și nuanide pe sălbaticul care a transformat o țară imfensă într-un cimitir, și unr din ospiciu de nebuni, drept „o figură „istorică“. „Dimineața“ menține epitetul și crede iă noi nu înțelegem isensul cuvintelor - dacă protestăm contra ,figurei istorice“ a lui Trotzki. Mărturisim că lăsăm istoricilor dela ,Dimineața“ onoarea de-a trata pe trotzki ca un personaj istoric, noi continuând a-1 considera ca unul din cei mai periculoși criminali pe care i-a produs omenirea ! Chestie de apreciere, de preferință și de simpatii ! " Ziarele din strada Sărindar, scriu numeroase articole drept răspuns la articolul nostru în care arătam nezma unui ziar independent. Eate ciudat de " ce fiind vorba de actel de ziare, „Adevărul“ și „Dimi,neata“ se amestecă în vorbă. Intregeam dacă am fi discutat chestiunea ziarelor subvenționate de foc, al Tar. sau.do Ica țfc 5*5 ^ Ș! DUPĂ INFERMI-ERE ACEEAȘI ULTIM «țaffiEl IN JAPANI A IriSsresaRfe la destâinuiri ale urna! xUiris! fidi fetei»md _ Relativ la recenta criză ministerială din Spania, ,d. Maurice Praxi face în „Le Petit i Parisssien“ următoarele interesante destăinuiri: j „Spania a trecut printi’o nouă criză ministerială. Sufb ren pretext dân cele mai neînsemnate, guvernul Maura a demistómat și e înbiriuit de d. Suehen: To’ ca. Cu toate acestea guvernul Manaia,. care prezidase recentele alegeri își asigurase în Parlament o majoritate zdrobitoare. Căci, după cum se știe... 1 în Spaniola,rezultatul alegerilor eate.i.1 .întotdeauna favorabbil guvernului. r ! In ciuda deci a acestei majorităti, " d. Mauria' pleacă de la putere- El pilear , că în mod aproape misterios, cum , trebue să plece pe rând, toti mii miștrii spanioli, după doarr trei luni 1 tele [ședere precară. s | Situația Aceasta este foarte-asimplu- < filă și amenință să devie grabă. I Cu toate acestea, Spania era în « idreptățită să trăiască ceasuri foarte fericite. < I Spania m’a participat la război... . < I Ea și-a păstrat copiii... Ea s’ia om , i 'bogățiit... Ea trăiește într’o abundent."tă relativă, iar viața scumpă ele care "li se plânge ni is’ai .părea nouă extra-ordinar de ieftină. Spania, ar fi aiunt deci multe motive ca să fie fericită, t I Tot cu pi ea l se avârneo ieșite în crize veștinice și e în plină turburare. . . Uneltirile propagandei germane SandMis&&xsss _ * ■Nu treibue să fii onaite filosof ca să ghicești natura jenei ce apasă Spania. Spania a fost, tot timpul cât a durat lungul război, prada ieftină a germanilor și încă mu și-« ,putut re- i veni încă. . ~ Germania a semăinat zăpăceala, dezoridinea și ura, în sânul a două mari partide politice spaniole, a otrăvit o parte din opinia publică aplauidă, pu .p.reea în itiretivnsulă. de daussa. 1 'î8fiffCîăt £ fiin ha 't fastiisaam,' aiiar < neaoș germană. Am văzuit «aceasta lu i Madrid... . j ] In timpul celor patru ani de răz 1 1 ili Oii au apărut acolo, mari ziare, așa zise spaniole, dar n'aveam nici o gri îje nici de Spania și nici de interesele ei, și cari nu apărau decât pe Germania și interesele germane. ( Diplomați germani în ] Spania . ■tesaßana La Madrid, tot la Madrid, am văzut pe um ambasador al Germaniei, prințul Rratibolr, transformând ambasada sa în dăroină de spionaj., Acest prinț, care nu era decât un spion, avea ca iecomidanti tot spionii de la t Stolker până la Grimm și trecând prin von Kalle. Această bandă sinistră și tragică a menținut Spania sub teroare- Cine ar mai avea curaj,jul să dezmintă azi toate acestea! Care altul decât Radboa a proluocat! turburi vile revolutionare din 1917? ! ! Care altul decât el a pus la cale ja tentativa de asasinat contra contelui d-illomanotues? ‘5 Ambasador satt rnnîra? Care altul decât Ratibor a răsturnat pe rând trei guivernii — care n’aveau alt cusur decât că erau ne- s plăcute Kși serva? Toti Ratibor a pus la cale se suita un diaire« vaporaului ! Azedjerda“ In fata paiașului , Tarragone cum ®ieau incindarea tuturor vacselor spaniole ce făceau comerț cu « asiatii» cum de asemenea , și vapoarele companiei Tarta din Barreleu a... c D. Taya, e proprietarul, aiai fierui ziar tantantofil „Plusblicidac” și a fost țineta tuturor atacuri dodr pain-germaniidor. f In 1918, efludam stabilit cu doou- « merite zdrobitoare că prințul Rallilor își atașatul ,său de ambasadă, simt niște baniditi omdilitari, un ministru “ sipaniol ne-a declarat: •• Mulțumesc... mai,tamest, că me-ați dom,aste,at pe acești criminali. Ați făcut i Spainiei i un serviciu exemplar. ■ Spania^ parieze otrava germană Iată ce spunea un ministu span iiol cinstit si sibeer uniui ziarist francez: Bacă Spania ar fi putut rezista atâta de mult timp unor iancipere atât de neighttofulli am fi putut-o de îara țară de 8.áaWi. și afară de globl nostru... Dir i^paama mu este ^ o ură așa de îndejurtată,. Ea a suferit grozav și nu nu poate restabili decât foarte încoțdiar la’o intoxica. ,pe care era cât l* aci s’o răpuic. _ i Dar, spre a se ii«î»cea, este nevoie mai întâi, ca să renunțe complect .8 otrava germasii Germanii cari i’au încuibat la donchiiire ...•oiborât, le loc tomul, dota înfrângere.. Ei continuuă a face un șantaj periculos, atât pe seama tărței cât săi oamanilor pollitici și ipresei. Chiar • pirum, există la Madrid.. politică germană .•are plapsază deasupra ,polliticei sum ] dole. • Germaniiii de acolo urmaresc un plan. Ei vor împiedece cu orice fuel Spania *k* a se apropia tie! Franța. ‘ ■ Trebuie ca Spaaija să se libereze olaită pentru totdtertifica de imersurile ideiri nuilui. Ea ihroite' să isi redebândească deplina și întreaga sa liberate. Numai laitmaxi ea va putea lucra în liniște. Nummai. atuinci miniștrul ei vot putea,guverna mai mult și nu «w mai fi răs sturn ați subit de un scamator misterios. îmi-E ■ greva cei. Matori’or Una d’u. grevAp care va avea efectele cele mai salutare și contra * joc., ,, ",: nu se poate pictica, este aceea*a clar cari la un moment dat nu ar mai voi să fie speculați. • Ce li s’ar putea imputa acelora cari, intr-p bună zi ar zice: „Nu mai fii] ,ru de acum în colo la feluritei locauri de consumație, pentru a plăti obiectele ce la pot consuma «Joasă, pe un preț cel puțin jumătate mai red ras“. Ce vină s’ar putea gătei feme Tot , icelora care ați lua hotărîrea de a fiu ajuta pe unii negustori de obiecte de lux să di vină milionari, ne- nai cumpătind stofe, pe nene, toate ficele mici fleacuri cari absorb o a • vere ?“ ^ I Și dacă consumatorii s’ar hotăriî, să nu mai fi la spoil,iar’1, prin chiar a- i jearta spoilatorii ar înceta sa mai existe... „fante des combattants!“ ! Căci nici o măsură administrativă, nici un control oficial, nm e mai dificace decât controlul pe care îl face publicul însuși, și decît buna ev jlucație a acestui public, care constă,n puterea de -a ne abține dela orice ccumpurătură, cîndi simțim că suntem speculați. Stofele sunt scumpe ? Girafele sunt excesiv diete scumpoi ? Vom purta haine rupte, și ghete cu poteci.! Căci drăcia !în aceste vremuri cînd ads-lea, țni luxul ava la origină o pre- i varieatie, este un semn distinctiv de jobleță ! , .Cine munciește [UNK] din greu, cinstit și cîștigă proporțional cu munca lui, este în drept, a trăi mai bine decît reel apare din ii no sari din insuficiență intelectualii nu poate cîștfliga ,ct ca el. Dar și acesta care cîștigă cu manea lui muncă, poate să se înmîneze pentru. *« nu face pe plac speculatorilor. Greva consumatorilor, ea singură, ie face să încetaze franemasoneria speculantilor. --1 " Petronius i . LECOURI a Paris, poliția nu a izbutit să înfrâneze viteza automobilelor, decât trăgând focuri asupra șoferilor nesupuși. Ce-i oare de făcut la noi ? Publicul care se plimbă la șosea, și chiar el de pe calea Victoriei, asistă adesea prin adevărate curse de iuțeală, și bieții oameni se gândesc cu groază că nu sunt aigurați în cazuri de accident e. fie supărătoare amintire a ocupației gorijlmane, este desigur fluerul strident și brutal al câtorva automobile militare. Nu s’ar putea schimba oare ? E reglementat acest semnal f . E estetic? E cutincios ? Scriitorii elvețieni se agită în jurul unui proect de lege asupra proprietății intelectuale care va fi supus în cuâza Parlamentului. Favoriții muzelor cer enunțarea la acest proect, o retribuție egitimă și deplina libertatea în modul impunerii de producțiile lor, știrile asupra extrădărei Ex-Kaizerului ce se contrazic. Presa olandeză crede că 2% pentru moment nici nu poate fi vorba e această chestie. Va trebui mai întâi săibă loc ratificarea tratatului de pace de ătre aliați. Cu prilejul bombardărilor Parisului, sa luase măsuri ca toate bitourile antice ale principalelor biserici să fie rdicate și puse la adăpost. Cu acest prilej ele au fost catalogate, otografiate și colecționate în albumuri. Astăzi s-au luat măsuri pentru, punerea ar la loc. E vorba de a se spori alocația deputaților și senatorilor francezi de la 15.000 la 24 000 fr. Alți deputați propun O.Ono K. PRESA ■INDEPENDENTĂ Nu ne surprind discuțiile, comeneabile scrii atacurile provocate de articolu nostru „Către o presă independentă“. Era firesc ca, mai ales acei cum rara pe căciulă, să țipă mai tare. Conștiința vinovăției nu găsește ală supapă în 'apărare decât strigă-ul și baterea cu pumnii în iicul, im 'hu gresia că unii confrați vor trăi să se sugestioneze pe ei Vivi și 'supra ei ca în urmă să aibă mierea de convingere asupra ,pui’îcBiîii . O scurtă trecere în revistă a răspnsurilor tipărite cu privire la această chestie, e în destul de edificatoare. „Izbânda“ se trudește să descoper contraziceri și confuzii, cercând s’abată discuția pe alt tărâm. Abuttate de polemist! Când nu-ți conduc o temă, schimbi vorba, sau te egi de virgulele din articolul adersarului. Cu cât vei găsi "maimuțe "pretexte de caricaturizare, cu cât scapi mai repede prin tangenți. Cum era de așteptat. ..Adevărul“ ’,?’ se coboară la o astfel de discure de... amănunte, în care e vorba de subvenții încasate dala „sca” sau e rublele primite de d.. Miile de la legația Rusă. „Universul” nici nu caută să se apere că ar avea o independență...arxistă, fiind în deobște cunoscut cad. Aelian Ponescu e unul din adepții lui Take Ionescu. In deosebire de „Izbânda”, rivala sa de piață, „Dimineața” care a priceput articolul și chiar îl aprobă, nu rea să facă nici un fel de cauză omună cu „Adevărul” și nici nu încarcă a-i lua apărarea. Ne-a răspuns și ziarul „Dacia”, un rgan care după cum am spus-o, pae a,merge în sensul unui ziar cudevărat independent. Ținem să lăturim pe confratele „Dacia” asupra unei nuanțe. E desigur o deosebire oare un ziar independent” și un iar politic- imdepandeîii. In primul c az independența însemnează nou-l calitate, în al doilea caz, în dependența e în raport cu politica urmărrită de acel organ. Noi care nu,-am avut în vedere, criind or.Hoidul în chestie, decât du calm și informația maselor, deim din suflet ca confratele „Dacia” să-și urmeze cât mai bine drumul, apucul și, nu îș reglăm decât cu în orice prilej sa-și dovedească tot mai mit, independența sa, , I ".......j j Prăpastia .Boí^vis^ySai Can mărește tenia - — Câteva date asupra gem ce e&isti ai »a fostisă imșssma mcsse^châ — de descompunere socială adâncește tot «mai mult golul în Rusia’EdificiM ridicat cu atâta trudă de-a rândul secolelor de civilizațiune s’a ruinat în cei doi ani de stăpânire bolșevistă așa încât astăzi Rusia prezintă înfățișarea unui muribund deasupra căruia rotesc păsările de pradă pândind clipa în care să-i poată sfâșia cadavrul. 4 Nicăiri mai mult ca’n Germania acest desnodământ fatal nu-i așteptat. Aci se fac socoteli peste socoteli, se inventariază moștenirea ce va rămâne pe urmele bolșevismului, se fac planuri pentru viitor ; capitaliștii germani își pregătesc capitalurile ca sa le arunce în golul adânc al dezorganizării spre a absorbi apoi bogățiile reconstituite pe trupul șubred al Rusiei, după stârnirea nebuniei bolșeviste. Aceasta este o dogmă la Berlin. Rusia va deveni astfel o colonie predestinată să acopere pierderile suferite de Germania în războiul ei nenorocit. Rusia este ultima și singura speranță a Germaniei strivite. Germania .Imperialistă de odinioară va fi astfel. Germania parazitară de mâine. irosi fedfensi&ei Și fiindcă este vorba de „afacere’’ cr'pitaliștii germani combină toate posibilitățile după calculele sărtîtite de jă Ne fim la, îndeenâj ! diferite statistici de exactitatea căărora nu ne putem îndoi, ele fiind născute cu bună credință și exactitate, întrucât urmăresc realizarea unor scopuri de care depinde salvarea ulterioară a „Vaterlandului”.. Reproducem acest inventar al bolșevismului, el fiind oglinda fidelă a situat tiranei din Rusia. Aprovizionarea. Industria eras:CTg*aaHB$M . In 1914 intrau zilnic în Petrograd 1 câte 32 vagoane de mărfuri ; în 1918 numai 5. :La Moscova în 1914, 26 vagoane ; în 1918, 5. In ce privește întreprinderile in • 1dustriale, funcționau în districtul • .Moscovei 211 din care au rămas ,la. sfârșitul lui. 1918 numai 72. Din 161 de uzine pentru industria i I textilă nu mai funcționează astăzi nici zina. Același lucru s’a întâmplat, ] j și cu uzinele de ciment și de cauciuc. " • Uzinele de petrol din Baku de abia] 1 mai dădeau la sfârșitul anului 1918 < , 601000 livre față cu cele 2,045.000 li 1ivre din iarna anului 1916—1917. : 1osrta lucrătorilor 11 La 1 Ianuarie 191S erau la Petrograd 673 întreprinderi industriale care întrebuințau la lucru 278.000’ lucrători. Numărul acesta s’a redimis, la 1 Aprilie 1918, la 10.000, ceea ce însemnează o reducere de 50 la sută a mâinei de lucru, in timp de 3 luni. i.Sindicatele lucrătiorilor de metale Ianuarie 1918 183.000 membri, număr care s’a redus la 1 Mai 1918 la 0.090. Leșina transportoriilor Serviciile de transporturi pe apă și uscat au suferit tot atât de mult ab administra punea, bolșevista. De unde până în 1918 mișcarea portiari,or era foarte activă, la sfârșitul acstui an pretutindeni mi se constată dcât o completă stagnare. Pe Volga de-abia/luaii trece tohand în când câte un vas,rătăcit. Inorturi vasele stau acostate, încreîenite. Materialul locomotivelor în stare ea funcționa se micșorează din zi i zi. Numai 50 la sută din locomoivelle care funcționau în 1947 mai eau în serviciu-u. anul 1918. In schimb nci o locomotivă, nici un vagon nu mai sunt astăzi în construcțiune, căci telierele și uzinele au încetat de uici Tucrij fl: " >♦ ,g;ă :ui C ^ . «iCî.âQ-lâ tgru- sMaiag Ban M Kan Biwwi Populațiu mea a suferit aceiași diminuare în orașele mari, furia boievistă fiind mai înverșunată în cearele" populate, cei care au avut veacul să scape in viață"au fugit a? nea. Astfel, din 1.900.000 locuitorii Petrogradului au mai rămas in 913, 900 de mii, iar Iardoscova au mai rămas 95 de mii din cei 300,000 Vuitori,din 1917. Pe măsură însă ce activitatea mauala și industrială încetează "se înmltește, necontenit număruL functioarilor. Intr’un district guvernamental erau î serviciu înainte de regimul boslevist 275 funcționari,astăzi sunt 65 Intr'o casă de sinuttate sunt 44 metionari pentru 144 bolnavi, iar îtr’uai azil de copii sunt 13 functioari pentru 10, internați. lgetul Situațiunea Rusiei este însă și mai vie ilustrată de bugetul ei actual, minte de stăpânirea bolșevistă baciul se solda la 13 miliarde de rube ; sub bolșevism, în 1918 atingea 3 de miliarde, iar pentru primele 4 mi ale anului 1919 , 51 miliarde de rule. Acesta însemnează dezastru, tatăl cheltuește mereu tură a unile golurile fiindcă nu are nici un cnit, iată situațiunea după doi ani de omnie bolșevistă. Rusia merge crește spre ruină coralectă, iar când 2 va trezi din nebunia-i roșie va căca în mâinile capitalismului german iie va ști s’o exploateze. " pîifisîie EinJMMrtsta: 60 lei pe un an 30 „ „ șese la 1 . 15 „ „ trei l-fi 1 j 1Ö LON! iJACmi Atrocităfile să afiriite In această ime blică sub semnătura d-lui Auguste c Gauvahi, un prim articol, în crire s . te vădește cu documente întreaga monstruozitate a regimului instauarat de armatele bulgare de ocupatiune în Macedonia orientală. ! c Iată accet articol: 11 In momentul când delegați« bul tgară urmează a re »natala la castelul de la margrinea pigdurei ..,Boli de i Boulogne“ se publică (de către librăria Berger Livrau it). Rapoartele și s anchetele comisiunei interaliate, asupra călcâiilor de diregi internacional comise de armatele bulgare c în Macedonia orientală. 1 £ Două volume în 4 de peste 600 pag cuprinzând rezultatele lucrărorilor acestei c omisiuni, compusă, î d intrăm beligiam un francez, intern-ie un grec și ren sârb. Francezul, ltd. Georges Dutille era raportorul ’ I general al comisiunii,. Comisiunea [ e avea aia scop să afle adevărul asupra conduitei armateter bulgare, are din August 1016, au ocupat Macedonia orientală, provincie grecască, deși Grecia era pe atunci eutră. Su vremea aceea, cabinetul Radoslavqfi dărduse asigurarea că cupatimea va fi „amicală și de surlă durată“. Ea a fost însă isălatuca și a ținut până la armintiml dela 29 Septembrie 1918. Am adus mai multe ori prilejul ca să ret ,ororile acesteii ocupații. i Dai, ii timpul cât ea a tinut, ne-au lipit mijloacele de informatiune. luată Insă ce armistiitiul a fost întratat, guvenul grec a pus să seurtate cu catre martori imparțiali devăratul caracter al abuzurilor svârșite de bulgari. El a provocat urnirea unei comisiuni interaliate însărcinată a se duce la fața locului și să adune dovezi autentice. Abia,i _ i-au satisfăcut această dorință sfătină. Comisiunea care și-a ales 3, bază de operații Cavalla, a funtonat dela 11 Februarie până 21 A ’prilie vizitând 839 localități din 491 câte au fost ocupate de bulgari. In cursul acestor vizite doi din membrii comisi unei, d-nii Vassilin, profesor la trai,verte tarta ,din Atena și Curtpers consul belgian se îmbolnăviră de tifos exaratematic. D. Vassilin muri chiar de această boale și fu înlocuit de d. Tsirimoraakni președintele tribunalului din Serres. Concluziunile comisiunei conținute intr'o expunere generala, sunt oategorice. Vom analiza mai jos principalele elemente. Se va vedea la ce precedee rafinate a recurs Bulgaria ca să desnationalizeze Macedonia. Metode neîndurătoare si viclene, definute de poporul ce se fălea pe atunci cu supranumele xk .„Prusia Balkamior“, renegând slavismul și proclamându-se turanian. Moon scoate însă aci în evidență alese Concluziuni care se referă la partea politică. Comisiunea exprimă în această privință o părere derisivă lat-o: „Pare sigur că Ruteana a urmărit un singur țel: distrugerea populației ortodoxe grivești din Ivianie- Ionia Orientală. Procedând astfel sa dădea satisfacție sentimentelor fenină și de răzbunare caracteristicei mentalităței bulgare și-și ii......, tea revendicările sale asuma unor regim:, la care aapina de mai mult timp. Distrugerea: a .Început ebiale la ocupare, atunci când guvern rac din Atena și Sofia, mai întrer..HÍÍ14T1 T'.mrrvviLiTr*ia.iYnado t »n ^ re. . iîn‘a fost executată cu mijloace vioi 11 lente și sauKiri lui Macedonia..ci - i orientală nu s‘au înregistrat ca, în j c.Belgia, ca în nordul Franței sau in ți Serbia execuții in masă a populației; cifra, celor mnorti de moarte violentă(câteva, feiite) e. relativ, micălor față de aceia a pierderilor totale , aceste morți proveneau mai adesea u Oui acte irade viramale. Organzarea foametei era ura máj * în loc ascuns, dar’ i cu mult mai crud sisi auai eficaec pentru a suprima elenj “ meatul greatoe, în plus ea serviasp la îmbogățirea flurteriului și sparti-ile ©ularilor balga,: Relațiunio-di-Ajte omoruri. în ma- ,e‘ să prin iui pușciĂ, s«,a alte mijloace violente impresitraează puMicul ci j.f . titor, din cauza ideei ce și-o face de ■ › ‘•spre corpuri ,sfârciuite și de sângele. ' ' vărsat, dar după K&rerea noa ®_ ': b uíanUitea unoii astfel de crime •liita I 111 iO HI ci TL Ziiăiic- 11'’ SOClii CC , I, I«pustă su a condițnni a mii de filute^ ] inofensive să n’sară de foame du 0i pă lungi și i-intrergătoare cliluri.. ' j In ce , liv.terra epine .i.e•■'<'. con'iE ffettitue c... i. pi condamnabil, de j ț. joara U.U ere uâ,i- o ș, ,ib..i foi mraa . xilă legilor și obiceiurilor războiului, în (i*xr ICC1 ója. cc le ti afi .Jiali'üirtDlä; Î'IaÎT O .*CÍ*Í- |KÍ. Hiä Ctu I (onoúzyil țSjii. ÍlXyíáLliá»' >6 Cit Ci 6 H â.11 I Zi - I i e-ș.i- tete •jOiíü.ci l-C Ccil |i3.^'rilU.TS ti-o Uâ'cill” | j) t;, e, c. -ran.iloc da exterminare; pes- ci • s te un stert din deportați de sex Miasculin au sucombat idiii cara,a g hoaminiei, a Iolviturilor', a hinurilor citim; : js.vfijóaKü si* '-ari au fost și Nici un popor civilizat n’ar îndrăzni ,să aplice crimiinalilor săi de drei,,'. i îmi:« ragini ;1 care s’a impus.'citaților din Macedonia. OL iauitală. iParanfernisupraviețuitorii din Euceno cuvântul „iad“ va avea pe viitor o semnificație. Acestea sunt faptele dovedite de nummeroase mărturii acumate cu toate raranțiile de autenticitate. Guvernul bulgar a păstrat asupra lor o liniște , mormantală. El socotea ca și German asa că victoria va face sa se uite totul și că luimea eitvilizată, teroriziată, sau amețită, i va tăcea. Din c ulmirej mii de se suise prin trădare, Bulgaria, căzuse în fundul unei prăpăstii de]uși îLie. .Azi ea trebue sa dea si ocoleaă. In mumele principiului nationalierilor, delegații ei se pregătesc, să jeaarâ cu aroganța lor obișnuită, tei rrtocotii în care mu e bulgăresc decât, iei« ce a fost bulgarizat ,prim violanț .ă și viclenie. Ei și , complicii lor , au reușit să îndoctrineze pe câțiva accidentali, seduși de politețe sau de argumente pretinse științifice. Acum urnă trebue să redeau realitățile, ascultând pe experții demni de acest îuii.... Dacă bulgarii ști scăpa j de urmările caramelicii lor n’ar mai fi nici treptate si nici liniște pe lume. Jar rudar înun c.a.vor ei ,sa decline î as 1 țundarea. Comisiunea de cochetă j declară categoric: „Guvernul și comamdamentul bull cai sunt, direct iresponsabili pentru cele două crime de exterminare prin came și deportare. Responsabilitate.«. Trov nafo >rle fi I Tî i 1 ce privește jafurile, spicifita Ue detotrie felul și irecenzitiunile de muncă im ír ipuse lacratiorilor din Macaloum orl Orientală: ,nu disprețul tuturor- prin-incipiilor de drept kiruițum:;,], ură ,* e cum și pentru toate atrocitățile și limanurile de casa era însoțită exrail 0 cutarca, mărurirea ordonate., fie: „Gugginul bulgar nu va putea să se 1 pa nici de răspunderea la directă șie pentru arestările arabitrare și ter-rt .-turile la ca.-' a supus în mod cii. t. ! ji pensoanale închise cât și pentru do- j £ . cerele si ii-1 ji ii: ii., ; care • ii • ,cu.> din aceasta. Li e ri.rrtrte. | • te.pentru dh.iragerile ; oj. s’..o, carte]și pentru deportarea emilier în ve j ideaea desmitimializării lor. •" ; Ei trebue să răspundă încă centrul fi administratia lor în timpul celor doi spani de ocupație, și cum am spus, r b, cifre, le raza frenciulii, vor fi grele,]; ', dacă'vor fi calculata just. jsr , ■ , ■ ; ' - ' -, t , „In te pmeșe ci immo necurgam v ' din acte individuale izolia'c, . m. .e, c “ fie de militari, fii 'de comitarii (atrocități, violuiri, asasinate, omoruri, ți jafuri, extorcări de suma da burai)... [ deși indirectă răspunderea lor este [ j S încă deplină și ântreagă“. -ț j Cine este oare acest guvern? Gor ] misiunea nu ezită a-1 înfiera, învit> Í unindu-l de disimulare, călcare, de l ] angajamente, mpilări a principiilor t: j celor mai elementare, de drept Jn isternațional, de condamnările sistematica ale nevinovikților. _ ir ,31 nu pregetă, spune comisiumea, sa i a întrebuința orice mijloc, oricât pr . de banbar, pentu a-și nimuiturile, sărem s.a. si a,rare Lie pe; s nu n. ■ ; jraiiii săi biraați, ci și 1---- --U OIul Gel 111 PiCi • , vu multe 3.]iitei'to C ....iiiea țpane d. .... • ■, ■ ■ ■ fa ca guvrernul bulgar ,ra lie coniirai are ,rarei rara, cei a , irmaii, măsura ii, care acera..... rae '-'îație I rate ertra ‘ra. 1 va, îil f - ' ’-'ulU ...ri, îcp...„na © stc.Jtribilă. . Și i .. c ■ iom' ] A ' 1. .... L...... a i — I . ‘ L. m ...e s.. . ra „ d--trebarea.. ■ perete tom... ' relele k a' pi-k-lm ra- De a. te ‘ se vece tell ti (’i arc: m..a exicren 1 g. ■ - -. “icu > raluri: re, ce>iive..se podea:. a T-'- care . rate hm ■ ro mte. . ea ve. ra ta în a; ii arca măsur .01*.putri• r.ra ,să o impuni cea rara : reimopc ... do solo.rartua este imraul aidcM.. si Con...a are drei datoria di a-^vetr 3 măsurile de care iv •. u.. Dar Unu numai în Macedonia Omenă ci, și în £ re Iia bulgarii au eo- s-aceleași oribile abuzuri. Audi* • guvernnlui saru © umij ale pro- 3i,ului elvețian Iraelis sun r total de zdrobitoaire pantru dânșii ca icc,lea ale © renii dunei din Cavalla îR arinte v’ r -obui să și le tie mie în frtte' teic-va delibera asupra jiții'■ ^ nojiilor balcanice.-