Viitorul, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 3446-3474)

1919-09-02 / nr. 3446

5 I i \ tom enni In țară . . In străinătate ABONAMENTE : un an 60 Lei . . șease luni 30 Lei . un an 100 Lei . . șease luni .Q Lai un număr vechiu 40 Bani________ REDACȚIA STRADA EDGARD GLÜNKET No. 2 (Vis-a-vis da Hotel Capsa) Telefoanele Direcția 51123. ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Redact’ t •••■ Administrația 49/23*1311___ P TIANUNCIURI COMERCIALE newataBWBBM wreB taasatfi iBaife^ iWarți * ^^tensii Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academiei 17 și la toate Agențiile de publicitate IMITATE NATIOnil, llli illiiilliillil Cunoaște«i textul conventienei prin care cei mari de la Paris caută Să introducă în viața de etat a țărilor mici, un control al minorităților etnice care este o adevărată stirjbire a suveranităței lor naționale. Acest control al minorităților este cu atâta mai straniu cu cât în loviturile interne ale acestor state mici se creiază o egalitate perfectă între cetățeni cari conviețuesc, indiferent de rasă, de limbă, de religie sau de vechea lor supuranie. 1 A admite controlul în statele mici , Jm sensul că ele trebue să proteagă minoritățile etnice, chiar până acolo încât — spre a lua un exemplu — să Se legifereze sărbătorile lor religioase ca sărbători legale pentru înoirea statul în care ele trăesc, este aceasta o exagerație care nici ,nu are rnevoe de-a fi comentată și criticată-A ne ridica deci, contra acestei impietări a dreptului pa care îl are fiecare stat da a fi liber pe viața lui internă, și a releva jicnirile ce se aduc statelor mici, și în special tarei noastre, prin acest control credem că este o datorie a tuturor celor ce au conștiința luminată și românească. Sunt, însă unele ziare cari caută să pescuiască în apă tulbure și cari văd în această politică de rezistență și de demnitate națională, „acta de învrăjbire“ și trezirea unui antisemitism acul Astfel un ziar care înțelege greșit ,interesele românești, ca și pe acelea file Evreilor, scrie«" „Poate și trebue să urmeze țara o [momenta politică de învrăjbire a Mi milioane de români cu minoritățUe etnice din Stat ? „Nu ar fi numai urma cea mai primejdioasă oferită celor ca cred din dreptatea articolului 5 din traseul cu Austria, dar ar fi a incurspaja politica diametral opusă unei ■repezi și definitive consolidări al noului stat rămân. „Cea dintâi și mai de seamă eroare a partidului liberal e că tindea prezintă în mod fals art. 5 ca un produs al influenței evreești și ca ținzând a creza vreun privilegiu pentru elementul evreilor români, ,cărt. 5 privește, in proporțiunilnemăsurat mai mari, minoritățile de unguri, șvabi și secui decât minoritatea evreiască. A începe dhei o agitațiune antisemită cum o înceașcă partidul liberal, conform vestei rețeta din vechiul regat, este a face jh&st contrariul de ceea ce ne impune situațiunea“. în acest fel de argumentare se sugeră idei cari sunt absolut contrare nu numai dreptei rezolvări a problemei naționale românești, dar se compromite însăși o causă pentru care ziarul acesta se credea autorizat a fi apărătorul ei. Căci, dacă se identică politica de rezistenta si de demnitate, cu o campanie antisemită, atunci prin chiar aceasta se dă curaj antisemiților în mișcarea lojile oarece nimic nu poate întări mai puternic o atare campanie decât identificarea rezistentei noastre de toți bunii români aprobată, cu un act de ostilitate contra Evreilor. In conștiința majoritătei cetățenilor români, gratie nedibăciei acelora cari se fac avocații, cauzei Evreești, se va produce convingerea că Evreii sunt pentru jicnirile ca se aduc tarei. Si aceasta credem că este o periculoasă tactică politică. Mult mai util pentru causa evreiască este a se arăta că Evrei trebue să fie solidari cu noi în protestul ce-i ridicăm contra jicnirilor ce ni le aduc cei mari, în ceea ce privește protecția minorităților. • În orice caz ceea ce ținem să accentuăm este că politica de rezistență națională, nu poate fi nici într’un fel interpretată ca un act de antisemitism. Nici în tradiția țarei noastre, nici în firea românească, ci mai puțin în actuala legiferare, care egalizează pe toți cetățenii României, nu se pot găsi motive că noi hrănim tendențe antisemite. Aceasta ar fi o calomnie la adresa partidelor politice serioase de la noi. Dar pe cât este de adevărat că nu suntem antisemiți că guvernul actual nu are această convingere anacronică și nepotrivită cu tradiția românească, pe atâta de adevărat este că vom ști să nu ne intimidăm de calomniile acelora cari identifică atât idena dibaci, politica de demnitate națională, cu învrăjbire între minorități și cu tendințe antisemite inexistente. Iimo info Pentru d-l irit FHlpeseu »KraussMia ® t%Bimsiaa#aBBC*sa*GMBsam Am afirmat că, sub ocupația lui Mackensen, d-nii C. Argetoianu și jGrigore Flpeseu au tratat cu ziarele puse în slujba inamicului, ca să facă împreună o campanie contra partidului liberal. Am cerșit în aceiași timp ca acești domni să desmintă sub iscălitură afirmBațuimea noastră. Drept orice răspuns, d. Argetoianu ne-a dat în judecată, cerâmiei ne două sute de mii de lei despăgubiri cu o dărnicie de adevarat bogătaș, iar d. Grigore Filipescu, reîntors abuții dela Paus, în loc să desmintă afirmația noastră, mródca în „Epoca“ O scrisoare de apenințări socotind (iesig.a) că va reuși să ne intimideze iol să oprească astfel lămurirea țatbiUi jCtthii asupra unui fapt, pe care-1 a9rpiăm de perfect exact. E o tactică, care nu va reuși rolul Dulipescu nici de data aceasta, fiindică atunci când am făcut afirmația, am tavut și dovezie, pe cari ie vom promuce, de aceasta poate să fie sigur Id. Filipescu, — ia procesuri cu d. Argetoianu, tratativele cu gazeta din piijba lui Mackensen în jud comunel-or Argetoiannul și Filipescu. Așa fiind, nu înțelegem să despărțim aceste două persoane de o acțiune care Ie este comună. 1 Să nu aibă nici o Îîstoială deci d. Flipescu, care se arată așa de grăbit spă la proces nu vor apri suci dovezile feî nici iscălitura, •>>© care ne-o preiac?o azi cu amenințări, care nu emmoționează pe nimeni, ori cât de mmult acesta amenințat ar reprezintăsingurul sistem de discuție în procedeurile d-lui Filipescu. Presa din MiP’»o vorbeule de opera ministrului Tittoni privitoare la o înțelegere între Ilorgânia, și spune ■ci? diplomația și toate organisațiunile Statului trebue să colaboreze la această operă. Academia Română va acorda atal acesta toate cele 8 burse din fondul Adamaki pentru elevii școalei de poduri și șosele din București. Pentru acordarea acestor burse se va constitui un juriu la acea școală pentru ziua de 24 Octombrie. •■ Candidații își vor adresa cererile la școala de poduri până în seara iu i de 20 Octombrie. ■ Un radio San Pauli epuni că dinectiunea Lloyd-ului din Trieste obțiinut de la ministerul transporturilor mai multe vapoare cu care va reâncepee în curând serviciul rapid j Constantinopol-Manea Neargă. Acest serviciu va aduce mari înlesniri comerțului dintre Italia și România. D .1 D. Câmpeanu, șeful serviciului Contabilității, a fost înaintat subdirector al Casei Rurale în ședința Consiliului din 20 August a. Ct ma Sid titlul rhică o notă către România“ ziarul „ Unftransigeant" în numărul său de la 27 August, publică următoarele „Poftim ! trimitem acum o a patra notă românilor. Continuăm a fi pentru inamicii noștri unguri și contra amicilor noștri români. Frumoasă treabă diplomatică! Dar că ar fi să credem un ziar vienez, pe Neue Breie Presse se pare chiar că sar fi dat Austriei mandat să ocupe mintărește o parte din Ungaria, partea cel puțin unde se vorbește nemțește ? Nu cumva Austria ne este și dânsa mai simpatică decât România ! In timp ce reproșăm Aliaților noștri, că nu ne ascultă la Budapeste, aceștia ne reamintesc declarațiile lui Czernin, care anunța că a ridicat din România, 110.000 tone de cereale, legume și furaje, 300.000 oi și 100.000 porci Și aceste transporturi au fost în bună parte destinate Ungariei. Asta nu ne împiedică de a crede pe Ronăni, pentru că efectuiază în Ungaria câteva reluări“. Se pare chiar că la Consiliul suprem se discută dacă Ungaria trebue tratată ca o putere inamică său caun stat nou. Păcat că Tisza a fost asasinat, s’ar prăpădi de râs. Căci împreună cu dânsul, ungurii au fost cei dintâi, iar împreună cu nemții și cei mai feroci, în pregătirea războiului. Se anunță din Constantinopol că cu ocazia plecărei trupelor engleze din Transcaucazia, armenii vor rămâne fără apărare contra turcilor. Se spune că Envier pașa se găsește în Tanscarkazia și în Anatolia orientală gata să se năpustească contra armenilor Societatea agricultorilor din Italia a prezentat ministerului de agricultură un proect pentru stimuilarea culturei cerealelor în Italia. Societatea pune la dispoziția ministerului opera sa în scopul de a se putea preveni nevoile țarei și a se combate scumpirea traiului. A apărut No. 8 din August 1919. „ DEMOCRARIA" revista cercului de studii a partidului Național Liberal cu următorul cuprins : ¥. B. și S. A. Pacea de la Versailles, din punct de vedere ceasornic: Al. M. Călinescu: Întocmirea constitațiunei la România Nouă; C. Hagi Thiodoracky: Reclădirea satelor și a târgurilor distruse pe linia frontului; Dr. Ban Rădulescu: Câteva din corolarele politice și sociale ale marilor procesne financiare puse de războiul mondial; Loîinhia Angelescu: Cronice Politică, Fapte și Documente. Nouiîe concep, ținut asupra lr,dependenții și suveranității statelor. Tratatul cu Acsbia. Recenzii: Finances d’apres suerre et conscription des fortunes. La guerra Roumaine. Prețul unui volum 2 lei. de vânzare la librarii, chioșcuri și vânzători de ziare. Abonamentul 20 lei pe an, se poate trimite prin mandat postal, la administrare,a revistei str. Academiei 11 București, —-------ooxxoo----------- ii situația mmm m ohaia jfl aaara Tg-g Wirrt ;i: r~ - i--r^ ■'■ăyT^qrg'Vi BULETINUL DE AZI: Duminică, 31 August Amânarea scianărd tratatul de pace cu Austria, pune în discuție și adjedisea României, așa de mult legată de*meiîții«erau sast mi de către Aliați a unor anume clauze cari iîi privesc din tratatul austriac. N* a vom indîcațumi noul, care să ne’ dea dreptul să intrevedem într’un fost sau isHk.nl iî dinții însă Cow»ilkiul intaratist față de ‘România. Avem, însă, cuvinte să credem că atitudinea Rostonka se va inspire, »*dîferă îit de amânăre de până acum, #ks satislasserea integrală sau mt a suf actului de vedere românesc, potrivit cu sacarMtca!«, ca serviciile aduse cauzei cosmaes și cu rochia filumeaa pe care i’am creat cu prilejul ciumelor evenimente din Ungaria. De recuno&știxrm acestor stavlcH și acestui rol prin isfaptuiri întregi, depinde imn turare și aíitualusa României, care nu îl zidesc ca, în momente grele pentru cauza comună, să repete și da aci înainte stimai robii de jandarm păzitori intersvisioraitate, ori de cât © c«i e vorba de limpezire pe cate de fapt a unor situațiuni trâbuie în această parte a Era’ceeî. De «aceia amânarea semnării tratatului cu Austria nu «poate avea nici o importanță pentru noi, atâta timp cât această amânare char aduce, în expirarea termcisului fixat, satiefacerea integrală a punctului de vedere românesc. De ac’aGîdstă, iasă, știril din Paris vorbesc de o nouă notă pe care Consiliul sapient Interaliat ar fi adresat’o României și la care nu s’ar fi primit încă răspunsul așteptat. După cât știm «el, dacă răspunsul guvernului român nu s’a produs încă, pricină este că nici noua notă a Aliaților despre care se vorbește, iat a fost remisă guvernului român până la ora svdactărei acestui buletin. Telegramele de aseară, nu aduc nici o știre deosebită. Se confirmă numai că diferendul Halo-sârb nu are încă o soluție și că afiseul se continuă cu privire la frontierile Italiei cu Austria și cu Serbia. lui BRfi ÖÍB ültinul - Ce se crede în cercurile politici germane ■ Nauen. 30. — Știri din Viena m!vitoare la murejurările retragerei arhiducelui Iosef și la formarea opînistorului Friederich în Ungaria ridică îi pui bă rîneli în cercurile republicane germane. Agenții. Antentei în Budapesta și Vierta sprijinesc vederile potentaților Ungari în noua adunare națională și încearcă să obțină o majoritate pentru habsburgi în Ungaria. Presa conservativă germană afirmă că aceste lucrări pentru obținerea unei majorități monarhiste la alegerile în adunarea națională au loc,mai cu seamă , în comitatele din mijlocul Ungariei și sosurile între Tisa și Dunăre. Victoria acestor tendințe este favorizată de acei politiciani francezi care sunt în căutarea unei federațiuni dunărene antigermane, împiedicarea alipirei Austriei Germane către Germania este pentru acești politiciani numai un succes trecător care să-i ducă pe drumul unei federațiuni dunărene. Partizanii acestei politici nu sunt deloc speriați de faptul că posibilitatea unei reîntoarceri a monarhiei în Ungaria, poate să aibă ca urmări formațiuni urin similare în Austria germană și Germania-£@seac3&aa IffQStls si PetreksS Byk, 30. — Ziarul „London Timese“ publică o dare de seamă asupra vieței din Petrograd, conform spuselor unui corespondent care de curând a sosit de acolo. Nemulțumiri crescânde între lucrători și guvernul bolșevist sunt agravate de grele condițiuni ale aprovizionarei și formarea de guvernare. Franța face concesiuni eraatiier Nauen, 30.—Franța a făcut concesiuni Germaniei in chestiunea livrărei cărbunilo. Germania va preda 20 milioane tone anual în loc de 49. Această concesiune este salutată cu mulțumire de presa germană. Repatrierea prizonierilor germani Nauen. 30. — Știrea după care consiliul aliaților a decis ieri imediata retrimitere a prizonierilor germani de război înaintea ratificărei tratatului de pace este împrăștiată de „Vosische Zeitung“, exprimând satisfacția că prin această prevenire a aliaților, care trece peste textul inflexibil al tratatului de pace, s’a înlăturat un argument pentru ura popoarelor facilindu-se un pas .pentru împăciuirea lor. ®&Esxia 2m eliberează prizonieri de război Roma, 30.—Agenția Română informează că guvernul italian, în urma acordului încheiat cu aliații, va efectua retrimiterea prizonierilor de război a forțele bolșevice h Mistrci ’ Lyon, 39. — Forțele balșeviste pe Nistru se zice că ar cuprinde vre-o 20 de regimente prevăzute cu vre-o 60 de tunuri. Acordul dintre Italia și Grecia Roma, 30 —. Presa grecească își exprimă satisfacția pentru acordurile italo-grecești. Ziarul „Ilestia“ cere ca Italia să ia inițiativa morală a unei federații balcanice. Aprovizionarea Budapestei Roma. 30.— Primul tren cu aprovizionări trimis de misiunea italiană din Vama a sosit la Budapesta de câteva zile- Würtembergul și republica germană Nauen, 30. — Cu prilejul prezenței președintelui Ebert la Stutgmark prezidentul din Wurtemberg Wilhelm a adresat lui Ebert o scrisoare prin care arată că recunoaște intru totul ideia actualului stat, și noua putere centrală D-l Wilhelm Gross se exprimă astfel, în această scrisoare: „D-voastră vei vedea și simți credința cu care ne afkam de noua putere centrală. Chiar dacă mai târziu desfășurarea evenimentelor vor aduce oarecari neplăceri totuși noi vom conlucra cu statul pentru ca să întărim în Germania o repliă democrat socială, împotriva oricărei reacțiuni din dreapta și stânca. Unkeintestații pentru Franța Lyon. 29. — Crucișătorul francez „La Marseillaise“ a sosit Miercuri la Saenderburg (Slesvig) unde a fost obiectul unei primiri călduroase din partea unei delegații a populației daneza După amiază u un ofițer german a venit pe bordul crucișătorului ca să ■protesteze. Comandantul i-a răspuns că lucrează din ordinul guvernului francez și ,că nu poate ține seamă de protestările sale. Secf instituira stăvilarelor di d la Niesippe, Paris, 30. —■ Un număr de 500 strentori se ocupă cu repararea stăvilarelor de la Niereport. S’au descoperit resturile a 4 soldați franceză și 2 englezi cari au fost înecați d.e, inundație.. Stuația în Estonia , Paris. 30. — Din Stockholm: In direcția Yamburg, bolșevicii au încercat în două rânduri de a cuceri fosutlUe estoniene între lacurile Rofcenskiage și Sabkskio, dar au fost respinse. In direcția Ostrov, estonienii, după o luptă înverșunată, contra unor forțe superioare, s’au retras de la Estland și Modopo. Detașamente ale armatei Rusiei de nord sunnt la Pskow. Camera Reim a ratificat tratatul 3s par c Lion. 30. — So arajnta »în Bruxelles- După ce au fost ascultați d-nii Colteaux deputat socialist și Doll amps rrristru, discuțiunea generală a fost închisă și tratatul aprobat în unanimitate. m mm rozusi — Declarațiile d-lui Samuel Kompers — Byk. 30. — Samuel Gompara, renumitul șef american al muzicei, vorbind la New York s’a exprimat , a căpătat absoluta convingere că Germania nu s’a căit încă până acum. Gompers declară că delegații germani la conferința din Amsterdam au dovedit iă nu au învățat încă nimic din rezultatul războiului. Privitor la bolșevism Gompers îl descrie ca perdut: „In loc de putere și abundență zice el, pe care o promisese bolșevicii, rușii au găsitxiă s’au ales numai eu oameni fără lucru și nevoi V: Ziarul francez „Excelsior“ cu data de 26 August, publicăimitoarele : „Trimisul special al ziarului Excelsior“ a fost primit la București de d-l Brătianu, primul ministru care i-a făcut mai multe declarațiuni. Deși întârziate din cauza transmiterei, ele mai prezintă încă destul interes pentru a le reproduce. Declarățiile ă-lui Brâtiă BP *aruncă o vie lumină asupra eveinimentelor încă nelămurite, cari au însoțit căderea lui Bela Khun. # BUCUREȘTI, 15 August — Numai primul ministru român poate face declarațiile precise și autorizate pe care le comporta situația din Ungaria. Ocupat cu pregătirea răspunsurilor la diferitele note ale Aliaților, d. Brătianu refuză de mult a acorda orice fel de interview. D-sa trebue să plece pentru câteva zile. Am încercat totuși și am fost imediat invitat să vin la casa particulară a președintelui, un palat încânttător în stil maur ce ocupă în colițul căsei Victoriei. ' „ Am ținut să te văd înainte de piercare, îmi spuse cu amabilitate Trebuia atunci să mai aștept noi amânări în felul celora din fesna Mai?” Ce s’a petrecut în Mai 1918 ESi3a»»® issiasas«ffi EsaMS5B «ESSBS BSsassH Ei Reamintesc primului ministru român:ca »mă aflam pe la începutul lui Mai, cu trupele române între Tokaj și Debrețin, în așteptarea înadunarei contra Budapestei -și că eram la Nyireghyhaza când a sosit ondinxul Conferinței de-a »suspenda operațiunile." A Da, v’a fi întors trist și totuși atunci am fi mers ușor la Budapesta. — Mai mulți comisari bolșevici mi-au declarat câtva timp după aceia, la Budapesta, că se pregătiseră să fugă și se așteptau să vadă avant-gardele române în patruzeci și opt de ore. — Ca și de atunci trei luni de zile, am trebuit să temporizăm, adică să suportăm atacurile inamicului. Căci culmea, armistițiul ce ni se impunea să-l respectăm inamicii nu-l cunoștea și ne ataca. Se face mare caz când vream să ridicăm tunurile maghiare și pe de altă parte se găsește natural, ca în timpul armistițiului aceste tunuri să tragă asupra noastră. Pentru unele state problema ungară este o problemă politică asemănătoare atâtor altele ,care sunt în discuția Conferinței dar PENITlRIU NOI, E O CHESTIUNE CARE INFLUENȚEAZĂ ASUPRA EXISTENȚEI NOASTRE MATERIALE, ASUPRA VIEȚEI NOASTRE DE TOATE ZILELE ȘI CARE A HOTARÎT DE SOARTA A MM 'DÎNTRE SOLDAȚII NOȘTRI„Se poate părea indiferent că două «au trei mi de Români mai mult să d. Brătianu. E cel mai mic lucru ced pot face pentru ziarul Dv. care a fost totdeauna , în randul dintâi, când a fost vorba de a apăra cauza noastră. . . Am să-ți vorbesc deschis. De altfel și presa franceză, în totalitatea ei, a înțeles perfect situația noastră și a adoptat față de noi o atitudine din cele mai simpatice. Și D-l Brătianu, continuă, însuflețit de cauza pe care o apăru se învinovățiri se fac României — în definitiv ce nu se reprosșează? Că am violat armistițiul?Dar, dați-mi voie, armistițiu! acesta România nu-1 recunoaște, ea nu-1 poate recunoaște. De la început nu s’a luat nici o masură pentru a-1 face eficace. Ce-a urmat de aci ? A urmat această stare de lucruri hibrida care a permis Ungurilor să exploateze după placul lor situația politică. S’a ajuns astfel la o scamatorie in geniul celor de la teatrele de păpuși. Când tótrul s’a prăbușit, la Budapesta, a izbucnit revoluția. I s’a spus atunci Contelui Karoly: „,Să regulezi socotdîte”. —„Nu” scuzați-mă, fu răspunsul acestuia, adresați-vă lui Bela Khun”. At cum Bela Khun a căzut și trebue să stăm de vorbă cu arhiducele Josef. Simt e nici un motiv ca toate acestea să se sfârșească. Suntem în adevăr așa de vinovați? Nu sunt nici trei săptămâni de când Conferința ne-a cerut să com fierănt la o acțiune contra Budapestei. Ea calcula atunci că trebuie să-i punănț la dispoziție 200.000 de oameni și dacă acțiunea a întârziat, cauza trebue atribuită neînțeieșerilor dintre cehoslovaci, sârbi și italieni. Și, în fine, America susținea că intrarea în Budapesta nu se va face fără lupte înverșunate de strada și teribile vărsări de sânge, fie sacrificat în această afacere. Dar, eu, sosii răspunzător de viața soldaților mei. IN ALTE PARTI SE DEMOBILIZEAZĂ: CUM MI SE VORBESTE ATUNCI DE UN ARMISTIȚIU CARE MA OBLIGA SA CONTINUU RĂZBOIUL ȘI LA ȘIHAR ASALTURILE VRĂȘMAȘULUI ? Nu, vedeți, dacă ar fi să se repete, ași reîncepe și ași merge din nou asupra Budapestei fără să aștept asenimmentul Confarintei. Situația în Bulgaria Președintele consiliului se oprește, și aci glasul îi devine mai grav, fata mai îngrijorată: — Băgați bine da seamă ! Printr’o greșeală anatoagă, pentru că s'a neglijat să se asigure cu prilejul armistițiului o poziție dominiată în țară, se vor întâlni în Bulgaria mari dificultăți. D-l Brătianu continuă, avântat de căldura cu care își apără cauza tărei sale: le-au făcut Sârbii în Banat — Condițhmnite armistickshiî pe care vrem să-l impunem Ungariei au provocat mirare. Dar se uită că țara noastră a fost complect golită de vrăjmaș. Mai mult decât atâta. Vă vom cita un fapt semnificativ. ȘTIȚI CA SÂRBII AU OCUPAT BANATUL. ACEST BANAT PE CARE VOI IL CEREAM ÎNTREG SI DIN * **E STIAU FOARTE BINE CA ; PARTE, CEL PUTIN, TREBUIA [UNK] SA NE REVIE. CÂND AU TREBUIT SA SE RETRAGA DIN REGIUNEA CE NE FUSESE DATA, EU AU EVACUAT TOT MATERIALUL RULANT DE DRUM DE FIER». RIDICÂND chiajr și șsnîeile de club FERATA. La Temișoara au riScat motoril fix de 5009 de cai care furniza energia atelierelor gării. Au evacuat cu trenuri întregi mobilierul caselor, cirezile de vite, până și uși © și ferestrele. Când nu au mai avut trenuri ca să transporte toată această pradă, au incărcat enorme șlepuri cari au fost duse pe canaturi până în Serbia. Dar țăranii noștri, fără alt mijloc de apărare, au secat apa din câine. Ei bine! Acuma în Ungaria ni se tăgăduește chiar dreptul <te rechizHie! Nu trebue să ne atingem de nimic! Ca vrășmașii să fie tratați ca și aliații, foarte bine. Dar să li se rezerve un tratament de favoare, e să se meargă puțin cam prea, departe“. Primejdia bolșevismului Dar președintele revine la arguamente și mai doveditoare. — Ceea ce se uită prea mult, este primejdia imensă pe care o constituia pentru noi, și după părerea mea, pentru toată Europa, vecinântatea acestui regim bolșevist. Ni se imputa că am regulat chestia perutru Ungaria. Fie ca o altă putere să fie în stare să facă acelaș lucru pentru R Rusia. Se uită prea mult că armata noastră, care a știut, după grelele încercări din Moldova, să-și păstreze intact spiritul mlrtar și disciplina, 'reușește de luni îndelungate, să fie cu putere linia MstruM, ridicând , astfel singura barieră cu adevărat solidă care desparte anarhia rusă de l lun ea civilizată. Pretutindeni aiurea linia #supusă la neîncetate îi actuati. Nu se știe niciodată unde este limita, Denikin înaintează sau dă înapoi , armatele se disolvă sau se reformează. Din partea noastră, cel puțin, asigurăm cu slabele noastre forte o linie de despărțenie stabilă și solii apărată. Care va fi atitudinea Sffi BBaSHaBaaâaBsaGRaBasnan Bat Bwafa?" României . Dar actualmente, arazii «fa fără a voi să ating cu nimic scenetul negocierilor, care va fi attudinea d- voastră... ,, l Presidentul mă întrerupse: !* — România va fi întotdeauna drepusă să concilieze interesele sale c r marile interese politice ale Aliaților. Iată, în sfârșit, după atâtea cuvinte deschise, unna din unele fericite formule, după buna și vechea tradiție diplomatică, care îngădue să se nădăjduiască o soluție satisfăcătoare. Politica Ungariei nnn BnNnn Hna HM Bnftni Aim întrebat, terminând, pe d-l Brătianu, ce crede despre situația în Ungaria : — Politica tărei, pentru a fi sănătoasă, ■ — mi-a răspuns d-l Bratianu — va trebui să fie așezată pe o largă bază democraică. Nu prevăd nimic bun din întoarcerea lor puterea magnaților, dacă se vai produce. SI DESIGUR CA NU ROMANIA POATE FI ACUZATA CA A LUAT VRE-O PARTE LA RESTABILIREA ARHIDUCELUI VIV, CARE A DAT TOT CEAUVA DOVADA DE PUTINA SIMPATIE PENTRU POPULAȚIUNILE NOASTRE11. C Audința e sfârșită și mulțumesc prezidentului consiliului romăn pentru declarațiile sale. Desigur că nu li s’ar putea face imputarea că sunt lipsite de claritate. A. CASANOVA. Aci iiima Hsoiosilei tejungariaț w mama Bsmat Bomtu Declaratele 8-lui Ion 1 C. Brătianu NomĂina. iy«*, i toate j^t^agaj n fi h ftîltnu iispsl si concilieze Interes dle fals ca mamig »Interese pofiké ak ^Hafilgr săi“ tufa»** ș i«ă i fie clararit s, Brttumn, eoresundentiilii brain! „excels ! ” Belongs îeîsturilor dintre jensaitici și portugalia Nianen. 30. — După comunicarea ziarului „Diario di Nitioas“ în Likfimua, ziarea relațiunilor diplomatice cu Germania este iminentă. Ca ambasador portughez îa Bérke s'a ales un cunoscut diplomat cu bara experiență pe tărâmul politicei comerciale. Tot astfel și consulatele din Breme i și Hamburg vor fi în curând reocupate. Deși această știre pare cam antiicipată deoarece Portugalia nu a ratificat până acum traficul de pace putem totuș să observăm în aceasta dorința Portugaliei de a intra iară în curând în bune regniuni cu Germania. Să sperăm deci că Portugalia care după cum se știe a executat fără considerație lichidarea imnurilor germane ne va arăta acuma o prevenire mai mare. Tratatei io gag ■ în Camera franceză Lion, 30. — Camera franceză s-a reunit marți dupe o scurtă vacantie pentru a discuta legea privitoarie la ratificarea tratatului da pace. D-l Clemenceau și aproape toți membrii cabinetului său se aflau pe banca guvernamentală. Au vorbit trei oratori: D-nii La Chappelaine și Fournier au exprimat oarecare observatiuni relative la unele clauze din tratat, și asupra formării armatei germane în particular. D-l Baiberti a examinat în special daunele garanțiilor pe care le oferă tratatul de pace. Toate aceste garanți sunt bazate pe tratatul Ligei Națiunilor. literî în pe frontul plan Paris, 30. — ‘Frontul polon se sprijină acuma pe o lungime de 350 kilometri, pe o linie a cărei prelungire este valea Berezinei. Trupele polone înaintează în direcția Drinei. PREȚIiiiiLE maximal la vânzarea în detail a zarzavaturior, legumelor verzi și altele pentru una săptămână, adică dela 1 Septembrie 1919 până la 7 Septemrbrie 1919 inclusiv: ZARZAVATURI Ardei lungi, 100 buc. 1; Ardei grași.. 100 buc. 3; Bârne. .10 buc. 0.50; Cartofi, kgr. 0.75; Ceapă de apă, kgr. OlSO; Ceapă dearpagic, kgr. 0.60;I Castravați, 100 buc. 3; Dovlecei mici cu floare, 300 buc. 3; Dovlecei mari, 100 buc. 5; Dovlecei furaje, 100 buc. 10; Fasole verde subțire, kgr. 1; Fasole jucată kgr. 0.S9; Fasole grasă kgr. 0.80; Mazăre verde, kgr. 1; Morcovi,TOS buc. 3; Pătlăgele roșii cal. I mari kgr. 0.40; Pătlăgele roși cal. II mici, kgr. 0.20; Pătlăgele vinete cal. I mari, buc. 0.50; Pătlăgele vinete cal. II mici, buc. 0.25; Pătrunjel .100 fire 3; Păstârnac. ICO fre 3; Sfecle buc. 0.25; Varză albă cal. I mare buc. 0.50; Varză albă cal. I .mică buc. 0.25; Usturoi, 100 cănrtiruti 2. II. FRUCTE Mere obișnuit ■gr. .0.50; Mere de lus kgr. 3 lei; Pere obișnuite kgr. 0.50; Pene boerești kgr. 0.80; Pere de lux kgr. 3 lei; Prune brumării kgr. 0.75; Prune de toate specialitățile kgr. 1; Pepeni verzi și galbeni kgr. 0.50; Struguri cal. I 2.50; Struguri cal. II kgr. 2 lei. III. BRÂNZETURI SI OUA Brânză de burduf kgr. 9 tei; Brânză albă telemea grasa kgr. 7: rUiza albă grasă de vacă sau 3.50; Cașcaval Penteleu kgr. 17 lei; Cașcaval mocănescu kgr. 12 îsi; Smântână kgr. 8 lei; Unt topit kgr. 22 lei; Unt presat kgr. 18 lei; Unt țărănesc kgr. 12 lei; Ladă proaspătă și sărată kgr. 4 lei; Lapte dulce rat litru L50; Lapte bătut litru 0.89; lapte dulce fiert litru 2 tei; lauri kgr. 2.50; Ouă bucata 0.35.