Viitorul, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 3568-3584)

1920-01-01 / nr. 3568

­V­ al dof­ lsore-zekeier No. 35§g j \\ ' MENTE 60 Lei . . șease luni 30 Lei un an 100 Lei . , șease luni 50 Lei un număr vechi: 40 Bani REDACȚIA STRADA EDSARD QUINET Noi 2 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) ADMINISTRAȚIA ST­RADA ACADEMIEI .No. 17 Telefoanele: Direcția öst 23, Redacția și Administrației ■10/21 și SUI­­ îT MOTiwhimwio Tiiii Mii 11 1 i­ 1 •x*r*t*B**m >1111111 un ini 11 in­­vnt ii....in mir rmin 1t~nrr ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academiei 17 și la toate Agențiile de publicitate zillâi jbămăăsaaaBmaBmssaBa. xmaa a h«mh»3sb*s Cuvântările ]£ S. Kecelii — ilesfite î« fața demisi[fiu­lui P J[dimăB­ei Depsata* și Senatului eai^i au ps*asesifat Adresele de răspuns la vesa›lui Tronului — Comisiunei Secătuite Domnule Președinte, Domnilor Deputați, Cu adânca recunoștința către­­ t Atotputernicul și Eu mulțumesc tu­­t iilor acelor cari cu gândul, cu cuvântul sau cu fapta,, și-au dat sudatul și chiar viața lor pentru înfăptuirea Votrei Naționale. De asemenea mulțumesc pentru sen­timentele de cve­­dința ce Ne exprimă l­­a reprezentanții vechiului Regat și ai ținuturilor odinioari despărțite iar asuma întrunite pe vecie în Statul Românesc. Prin foc și pr’>< p]oa<e de­­’parte a­ trebuit să" trecem i­n cursul crân­­celui război pornit din sentimen­tele cele mai curate ale unui ideal .National, purtat de conșanță și voința poporului, mult sânge ai eroilor, multe lacra­roi ale văduve­lor și copiilor ar ti­buit să curgă ca să ajungem la înfăptuirea visului no­tar secular, dar nu <p­ată jertfelor roadele­­ sforțărilor noastre azi se putem culege cu conș­tința cora­lă că Ne am făcut datoria până la sfâ­ș­t. Prieteni și Alifti puterii ei și mari Ne au dat un sprijin neprețu­it și au fost alăturea de noi în măreața operă ce eram chemați să o întlinim aju­ându Ne cu cal­da lor iubire, cu statul și înțelepciu­nea lor. Nu vom putea u­za legă­turile strânse cu ei chiar dacă toate aspirațiunile noastre nu au fost realizate. Consiliul suprem de la Paris preocupat de ne­esi­ta­tea unei ^ ‘ Xy ____ la­ „1 X dl­. 1 ți-uui u.c j LiiuiB­u di 1 » n u­ ns lumea întreagă, a impus și Țării noastre . a, facă pentru pacea 1 urnei sacrificii dureroase. Nu exista rolani. dea Rege până la ultimul cetățean care ea nu deplângă hotărârîle marelui areopag mondial. Dacă pentru momentul de față am cedat forței m­ajoami, nu este acuma vremea să îngrud­em energia Noastră înaintea estriștii, ci îndoind-o să arătăm printr orv­tudine demnă și lucrând cu o continuă s­tăruință fie a vindeca rănile Patriei să do­vedim lumei întregi că Româlia stă mai multă considerație din ra<­oartea marilor ei aliați Sunt fericit de a vedea ca din partea reprezentanților națiunii, multipele și grelele probleme că ni se înfățișează întâmpină o deo­sebită atențiune. Alăturea de re­forma agrară care cere grabnica ei soluție, reducerea finanțelor Statu­lui la o stare satisfăcătoare, și­­ con­solidarea etarei economice , vă impun, afară de o muncă încor­dată, multă chibzuință și înțelep­ciune. A­poi sunteți chemați de a pune bazele unei reforme­ admini­strative menite de a dă Țării o epocă de liniște, și tuturor cetățeni­lor acestei Țări, oricărei clase, lege sau naționalitate ar aparține ei, chezășia de dreptate și de si­guranță, fără care orice incercare de desvoltare pașnică rămâne ilu­zorie. «Luând drept bază spiritul unui democratism larg și bine înțeles, care stă pe tărâmul respectului de fiecare cetățean datorește au­­torităței și legilor,­salut cu vie mul­țumire și cu adevărată satisfacție grija ce purtați populației munci­torești. Regularea acestei chestii importante, în mod cât mai echi­tabil și în raport cu realitatea vre­murilor, o consider ca una din cele mai frumoase însărcinări ce aveți de îndeplinit. «Am toată încrederea în patri­otismul acestei întâi Adunări a Devotaților din România întregită, că Domniile Voastre veți pune toată energia, tot sufletul de buni români și toată înțelepciunea Dom­niilor Voastre in cauza sfântă a refacerii Patriei noastre și pun toată speranța Mea in spiritul de abnegație al tuturor ca să unea­scă puterile lor în aceste momente atât de serioase, în care nici o e­­­nergie n’ar trebui să rămână ne­utilizată și când binele Țării o cere ca toți să pună mâna la marea o­­peră de reclădire și consolidare a României nouă pe baze sănătoase și temeinice. «încă odată vă mulțumesc pen­tr­u­, sentimentele de dragoste ce Ne arătați Reginei, Mie și Fami­liei Meleș.. M. S. Regele a­ binevoit apoi a tenvorbi mai simit timp cu fiecare din deputați. ..înalt Prea Sfinte, „Domnule Președinte, „Domnilor Senatori, «Gândul Nostru cel dântâi Se îndreaptă câtre Atotputernicul care Ne-a învrednicit să realizăm idealul Nostru național în urma războiului celui mai uriaș și mai hotărâtor pentru soarta neamului nostru și Ne-a ajutat sa înfăptuim, astfel întregirea Noastră națională. «Dragostea și devotamentul ce manifestați pentru Tron și Dinastie sunt cea mai frumoasă răsplată pentru jertfele și­ sforțările ce Am făcut pentru mărirea Patriei­­­­ noastre. Regina și cu Mine Vă mulțumim din adâncul inimei Pen­­­tru cuvintele așa de călduroase cu cari tălmăciți aceste sentimente de­ iubire: «Când acum 5 ani am­ făgăduit față de reprezentanții națiunei că Voiu fi <bun român», am înțeles prin acest cuvânt că orice s’ar, în­tâmpla Regele și poporul formează­­ un trup indivizibil. Știam cari e­­rau năzuințele națiunei și știam­­ că era numai o cale pe care pu­­­­team ajunge la înfăptuirea ursitei­­ neamului românesc. Prin jertfe ne­­­­numărate din partea tuturor s’a­­ făcut unirea tuturor românilor.­­ Multe au fost suferințele, grele au­­ fost încercările, iar credința popo­­­rului și vitejia ostașului român le-a biruit pe toate:­­ /­­ «Cuvintele duioase cju cam­ în­tâiul Senat al României­ Unite a­­mintește luptele eroice u­nde a re­­­­înviat vitejia strămoșea»* mint , chezășie sigură a grijei ,si o poartă !, pentru iubita Mea arma­tă, care nu­­ are numai menirea de a fi scutul!, tare în vremuri de primejdie, ci și­­ aceea de a fi o adevărată școală!, de iubire de Neam, ak credință*] către Fron și a virtuților morale. *, Interesul viu ce purtați celor morți­i­ pe câmpul de luptă și urmașilor­ lor, ca­­ și celor mulți cari și-au j jertfit sănătatea și viitorul lor pe­­­­ altarul Patriei, nu este numai o­­ faptă umanitară, dar și o datorie sfântă către copii acestei Țări. «Suntem adânc recunoscători și marilor noștri aliați și camarazii de arme, cari ne-au dat sprijinul lor întru realizarea aspirațiunilor noastre naționale. «Cu toate sacrificiile dureroase ele ne-a impus areopagul de la Paris, nutrim via dorință de a menține legăturile de strânsă prie­tenie cu marii noștrii aliați și sun­tem siguri că ei vor recunoaște mai târziu și vor prețui cum se cuvine rolul important ce-i joacă România ca factor al civilizației Occidentale în­ aceste părți ale Eu­ropei. i Simțământul de iubire, de Neam, ce însuflețește pe maturul Corp este cea mai bună garanție că el va pune toată grija ca frații noș­trii cari au rămas sub stăpânire străină să nu fie știrbiți în desvol­­tarea lor etnică și națională. «Sunt fericit constatând că a­­tențiunea Domniilor Voastre deo­sebită este însă:«­ită spre desle­­garea problemelor constituționale, agrare, administrative și econo­mice, menite de a da Țărei așe­zământul trainic, cari sub aripele lui ocrotitoare să adune la­o­laltă pe toți cetățenii României între­gite, fără deosebire de clasă și o­­rigină, contribuind astfel într’o mă­sură­ largă la unirea lor sufle­­tească. «Cu deplină încredere în patri­otismul primului Senat»al Româ­n­i­­­i.v ____ chinuie pe LC“ meiul marilor idei religioase, mo­rale, culturale și monarhice,­­și pe baza națională și larg democratică de care este hotărât să se călău­zească, propășirea Neamului Ro­mânesc este în viitor asigurată.». «Vă mulțumesc iarăși pentru simțimintele Domniilor Voastre de dragoste și credință pentru Re­gina, pentru Mine și Familia Mea». p6 Decembre 1919. M. S. Regele a binevoit apoi a convorbi mai mult timp cu fiecare din d-nii senatori. ullimemformatii! Cu începerea anului 1920 se realizează una din dorințele de mult și stăruitor exprimate, atât de că­­tre lucrătorii tipografi cit și de către ziariștii profe­sioniști de a se aplica și în presa romînă repausul duminical al sărbătorilor legale. De la 1 ianuarie 1929 toate atelierele tipografice fără nici o excepție vor fi închise Dumineca și săr­bătorile legale. Escrocheria cu „documentele senzaționale“ a­le Avântului, ar fi amuzat dacă nu ar fi desgustat. Retipărind fragmente de dis­cuții și frînturi de acte de la a­­nul 1864, ziarul Avîntul, ca și Izbînda, în slujba intereselor stră­ine și a anarhiei, încearcă să di­screditeze partidul național-libe­ral. Escrocheria e atît de puțin a­­bilă și de nesărată, ca să me­rite un cuvînt de răspuns mai mult. Birjarii au câștigat greva, dar, au pierdut „mușterii“. Pe ziua de ezi, trăsurile au eșit în stații dar, nu au prea circulat pe străzi,—publicul revoltat de preten­țiile nejustificate ale birjarilor i-a lăsat pe aceștia să reia lucrul și el s-a pus în grevă. Alifia, pe care nevoia i-a obici­nuit să umble pe jos, acum s'au suit și în tramvai, căci ele au cir­culat. Și, minimi nu a vrut să încu­rajeze mai mult pofta nesățioasă a d-lor birjari. Stațiile au fost ori neîncapătoa­­re și birjarii, ne-avînd altceva mai bun de făcut și-au odihnit caii. Dacă publicul va rezista birjarii vor ceda și nu numai că v­or renun­ța la sporirea taxelor de mâine dar se vor învoi și la reducerea celor de ori. Și poate că vor deveni și ceva mai cuviincioși... B-I Cerneliu Botez, procuror la curtea de casație, a fost delegat a îndeplini funcțiunea de secretar ge­neral al ministerului justiției. „ Cercul de studii al partidului liberal va ține ședință Vineri, 2 Ia­nuarie, ora 5 p. m., în saloanele bibliotecă Clubului. La ordinea zilei: Continuarea discuțiunei asupra modificărilor de adus Constituțiunei. Se va discuta în special despre proprietate și ex­propriere. „Chemarea“ cere d-lui dr. Lupu „să deschidă larg ușile pușcăriei“. S’ar putea întimpla ca ministrul de interne să deschidă aceste uși pentru ca bunul său prieten N. D­­Cocea să le închidăze pe dinăuntru­ Consiliul de miniștri a aprobat referatul d-lui ministru al cultelor și instrucțiunei ca serbarea oficială a anului nou să se facă pe ziua de 1 Ianuarie iar serbarea religioasă și tradițională să ră­nîie pentru 14 Ianuarie (1 ianuarie st. r.) Greva lucrătorilor tipo­grafi continuând în atelie­rele noastre suntem ne­voiți a­­ apărea și astăzi numai în două pagini. Ierarhii gr.-orientali din Ardeal au adoptat, cu începere de ere — odată cu propunerea făcută la Sf. Sinod pentru unirea biserică ro­mâne ortodoxe din Romănia-mare— același port (rasă și comanac) ca și Prelații din regat Cercul d­e studii p. £. A DCS WARE A NAȚIONALA CAMERA i@di»ța dsi&.SO pece istbrie © trefiamu­í.­Partidului Socia­list D. G. CRISTF.SC1J citește o declarație din partea grupării socialiste, afirmând In legătură cu rat­ific­ bea proiectelor de legi pentru unire votata ieri, punctul de ve­dere al partidului :;ocialist român. .Partidul socialistț a fost în­totdeauna pentru alipirea pe­nale­ de plebiscitare, a ținuturilor vechi,românești anexate prin violență. Partidul socialist printe­ște această stare de fapt și s-a pus in legătură­ cu toate celelalte grupări din noile ținuturi, consi­­derându-se o singr­ â putere și o singură organizație. D. N. IORGA ră­pun:de că după toate informațiunile cidene, ne eterii nu s’au pus piedici și vesti­­­­ei manifestări de voință a noii*.' vetĭt­ul" tării. D. PRI al MINISTAI AL. VAIDA răspunde și d sa d-lui Criste­­ea, arătând ca însăși prezența socialiștilor în această adunare e o dovadă de liber­t­tea și legalitatea ale­gerilor. Socialismul român are toate ca­racterele juven­rlitatei. Nu este definitiv fixat asupra principiilor pe care mai tot­deauna le exagerează. Principiul autode­­terminării nu este­ gomlist ci un prin­cipiu raționalist. Socialiștii din a­­te țări nu păstrează nota internaționalis­ă decât în raporturile dintre capital și muncă. Ori de câte ori însă au fost în joc interesele mari ale ță­rii lor ei s’au dovedit buni cetățeni și buni patrioți. Exemplul fostului antimilita­­rist N­erve e tipic. Arată apoi cum „a încercat să apropie, pe socialiștii ardel rni, primind în capul a două resorturi p , cei doi conducători socialiști. ( G. CRISTE SI. J . I aț­ compromis. 1). VAIDA: Noi io-am­ dat autoritatea și importanța, pe care n’o aveau. Treime s ă aveți incredere în sentimen­tele democratice și loialitatea majorităței și a guvernului. D. C. O. BRAESCU își arată indignarea față de nota discordantă pe care a pro­dus-o declarația­­ lui Cristescu în nu­mele socialiștilor. Cere ca cele declarate de d-sa să nu f­ie trecute în proc­eul verbal al ședinței. O d­ecîstraie a Ligei Popru­lui U. Idi A "" „ Crește o declarație în nu­me­le grupului de parlamentari înscriși in Liga poporului ș­i celor 18 deputați ba­sarabeni ce au ade­rat la programul Li­gii, prin care ar­<* ilegalitatea alegerilor ce s’au efectuat și deci și a actualului parlament, care nu­ cuprinde pe reprezen­tanții unor putern­ice partide și curente din vechiul regat. (la sală se ridică un uragan de proteste în deosebi din pau­za grupărilor din bloc.) U. Bra Mu­roca ditulează împrejurările și condițiunile în care s’au efectuat ale­gerile.­ Conchide că în­tr­u­cât parlamentul nu exprimă voința liberă a țării, ci sa nu poate recunoaște ni­ci blocul, nici cei care îl reprezintă î­n go­l.m­. D. IOH G.V râs,«­tie că nici odată con­știința națională nu va admite ca aduna­­rea care ne-a dat ședința strălucită de ori, poate fi calificată o adunare uzurpă­­t­oare. Rolul Pres ©a,a fol © € 13rajii go­ri-lei anchiet D. MINISTRU -NGULEȚ evidențiază crima pe­ care o s­v­ârșesc acei oameni po­litici, ajutați de ga­ițele lor, când consi­deră ca abuzive ..regale alegerile din regat și mai ales d­e noile ținuturi. Citează ceea ce scria un ziar francez, în care sunt repro­­use articole tendenți­oase și a tr­ei român­­e ti din ziarele «Dimi­neața» și «Epoca­». D. Inculeț adaogă : s’a întrebat oare cel ce a scris dacă bșȚOOO de alegători ba­­sarabeni puteau fi aduși­­ cu forța ? Că toată magistratura din Basarabia este com­plice la acest act iadmisibil ? Amintind timpul când și d sa făcea zia­ristică, spune că atunci când lua condeiul în mână, pare că săvârșea o taină Presa nu este o prăvălie.­ Nu trebuie să mai to­lerăm o presă scandaloasă, care să p­ri­­elu­eze interesele neamului, ci avem ne­­voe de o presă națională, care să exprime numai adevărul și cinstea. 1 D. J. T. CHICA propune ca toate no­­­tele și cuvântările­­ de eri să fie strânse într un volum istoric comemorativ. D. A. C. CUZA, 'i contrast cu măreția actului de eri, pun­e marea crimă făcută cu perfidie de grup al socialiștilor. Se de­­­clară întâi pentru­­ primirea unirii, pentru ca să protesteze apoi contra modului cum s'au efectuat alegerile. Protestează contra celor del­arate de d. Braesky, îndoindu-se de faptul dacă d-sa a fost autorizat să vorbească în această notă. D. CU­A. Protestez în numele blocu­lui, care există și să va face dovada că există. Parlamentul,de azi înseamnă un­ regim politic, o nouă viață parlamentară, de aceea, reprezentanții vechilor partide simt primejdia și încearcă lovituri împo­­­­triva blocului. D. Cuza cere voea liberalilor să le pun o întrebare... D. IORGA: Dacă le dau cu voe ? D. CUZA: Vreau să știu dacă există vre­o legătură între ceea ce a declarat d. Braesku și aplauzele dvs. D. Șt. PERIUȚEANU: Nu este nimic adevărat... D. CUZA: Cerând iertare pentru acea­stă întrebare indiscretă (ilaritate), o pun în legătură cu svmnurile, cari capătă tot mai multă consistență, despre o apropiere între liberali și Liga poporului. D. BRAESKU, ia cuvântul în chestie personală cu d. Cuza și Inculeț. Declară că, contrar celor­usținute de d. Cuza, Liga poporului n’are nici o legătură cu nimeni, ba mai­­ n­u­, cel care a scris și subscris declarația .Anii de colaborare cu d. Take Ionescu es­t însuși d. Cuza. D. A. CUZA, vrând să răspundă în chestia personală, <­. președinte spune că regulamentul Came­­i se împotrivește. D. CUZA face atunci o comunicare în legătură cu grevei” .salariaților de „stat. Arată avizul comi­niei parlamentare de a nu mai acorda li sfă greviștilor pe tot Siropul cât va fi durat greva. D-sa dă apoi cetire proiectului de lege pentru sporirea lofurilor lucrătorilor de la «Monitorul Oficial». Deputații trec în sec­țiuni. La redeschiderea ședinței, D. GR. IONIAN citește raportul asupra proiectului de lege privitor la împuterni­cirea statului român de a se substitui în drepturile Bi­roului britanic deduse din contractele încheiate în 1916. D. VINTILA BRATIANU în discuția generală, face observația că așa cum a fost prezentat proectul," denotă că nu i s’a dat importanța cuvenită. D. POPA protestează contra grabei cu care se prezintă proectul, care consfin­țește o impunere exercitată de imperiul britanic. D. V. MADGEARU spune ca actualul proiect este o concluzie a situației a cărei răspundere o poartă alții. ln al doilea rând susține că proiectul pe lângă partea oneroasă, cuprinde și dreptul pentru noi de a ne constitui cre­­ancieri asupra Germaniei. D. MINISTRU BONT­ESC­U declară că e surprins de protestarea ridicată, atunci când creditorii noștri vin să-și valorifice drepturile lor. D. V. BRATIANU: Proiectul e conse­cință a tratatului semnat. D. BONIESCU: Nare nici o legătură cu tratatul și previn onorata Cameră, că vom fi nevoiți să venim cu o serie în­treagă de asemenea proiecte de lichidare. După votarea pe articole, se votează proiectul în întregimea lui, după care se ridică ședința. SENAT Ședința da­ la Sß Secembrie Ședința se deschide la ora 3 și 35, sub președinta d-lui dr. Șu­­muleanu, vice-președinte. Pe banca ministerială d. I. Bor­­cea, Senatul aprobă ca d-nii senatori să cedeze diurna pe o zi pentru cumpărarea casei părintești a lui Ion Creangă din Humulești, jude­țul Neamț, spre a fi transformată în muzeu cu numele marelui pro­zator. D-l Aurel ȘiruriH depune un proiect de lege pentru prelungirea contractelor de închiriere. După a­­cest proiect, chiriașii nu vor pu­tea sub închiria , sporul va fi de 30 și 40 la sută pentru locuințe și 80 la sută pentru prăvălii. In proect sunt coprinse locuințele și prăvă­liile din orașe și sate. Pentru cele din sate prevede un spor de 20 la sută. D-l Președinte anunță că azi la ora 11 dim. este convocat la ateneu marele colegiu pentru ale­gerea Mitropolitului Primat. SerB­area Anaiai Mon D­r­­. Borcea, ministrul cultelor, dă explicațiuni asupra serbărei Anu­lui Nou. Serbarea oficială se va face după stilul nou iar serbarea creș­tinească se va face după stilul ve­chiu (Apl.) La ora 4 și 15 ședința se ridică­­ iar comisiunea de răspuns la Me­saj pleacă la Palat. ȘediHfs «isis 31 öeeeraSerie Până la orele 3 și jumătate șe­dințele Camerei și a Senatului nu s'au deschis încă. -------—-OOXXOO---------­ TELEGRAME d’fimmle a părăsit film­s Horsea 30 Decembrie.—D’Annun­zio, cân a fost îndepărtat din Fiu­me s’a dus la Triest pentru mari demonstrații, cu toate că toți au convenit la rezolvarea chestunei Fiume. D’Annunzio însă nu voiește sa primească condițiile guvernului. Iugo­slavii, cu început din nou de­mersuri pe lângă conferința păcei. chemrea cimmei în nadle paturi ale jHeditlianei Horsea 30 Decembrie. — D­l Dujardin Venumennic, de la insti­tutul Pasteur din Paris confirmă izbucnirea câtorva cazuri de ciu­mă în unele porturi din răsări­tul Mediteranei, și anume Salo­nic, Alexandria, Constantinopoll și Syria. D­l Dujardin adaugă, că s-au luat măsuri energice pentru a combate flagelul. Situația intenta a Italieij —Declarațiile ministrului de externe al Italiei — Roma, 31 Decembrie.—D. Scia­­îaja ministrul de externe al Italiei într’un interviev din «Pai] Mali Gazette a declarat că situația Ita­liei nu inspiră nici o neliniște și că nu sunt temeri de bolșevism. Speră că se va găsi un aranja­ment în chestia Adriaticei, după rezolvarea căreia se așteaptă că I­­talia să-și reia viața ei normal». ­oosseo- Joi­­ Ianuarie 20 SITUAȚIA INT­ifTMATIONAU BULETINUL DE AZI : Miercuri 3­ Decembrie Telegramele de azi ne aduc vești despre grija cu totul deosebitii pe care Aliații o poartă pentru aprovizionarea cât mai largă și mai grai»« nică a Austriei. Una dinte aceste telegrame spune că, pentru mai grab» nica aprovizionare cu cărbuni a Vienei, s’a decis să se pună la dispozi­ția nu mai puți de cinci mii (5000) de vagoane ca să se accelereze trains­­portul cărbunilor din Ceho-Slovacia. Este desigur o măsură admirabilă, care ne reamintește, pentru mai buna noastră lămurire, cum era tratată România în situație identică de către marii noștrii Aliați. Fără îndoială că nu avem nimic de spus îm­potriva sprijinului care se dă Austriei. Am avea dreptul sa bănuim, însă« că și România s’ar fi bucurat poate de un tratament mai omenos, dacă nu s’ar fi găsit în situația avantagioasă de Aliat. Alegerea d-lui Clemenceau la președenția Republicii franceze, se menține la ordinea zilei. S’ar părea că premierul francez, opune mai pu­țină rezistență de data aceasta la ofertele care­­ se fac. Mai mult, »« adaugă că în acest caz d. Poincaré ar primi chiar președenția Consiliu­lui de miniștri sub noul președinte de republică. Acestea sunt bine înțe­les presupuneri, cari au nevoe să fie confirmate. In chestiunea Fiume s’a produs o declarație semnificativă a d-nui Sciaiaja, ministrul de externe al Italiei. Vorbind de afacerea Fiume, d. Sciaiaja și-a exprimat nădejdea că amicii lui d’Annunzio vor lua a a­­titudine mai conciliantă în chestia Adriaticei. In vremea aceasta, ziarul „Corriere dela Sera“ se ocupă de „încă­pățânarea“ Consiliului Suprem. Sunt semne caracteristice ale­ situației din prezent, Alegerea m­itropolitului Plini­si felu­l.la întrunirea Marelui € © în 3ki Azi la ora 11 și juni. membrii Marelui Colegiu au fost întruniți în sala de sus a Ateneului, spre a proceda la alegerea primului Mi­tropolit al țării. Sunt prezenți deputații, senato­rii, membrii Sinodului și al mare­lui pomis istoriu superior bisericesc, cari la un loc formează marelui colegiu. Incinta Camerei e arhiplină. Pre­zența fețelor bisericești în mulți­mea de senatori și deputați, amin­tește marile soboare din trecutul țării, când domnitorul, înconjurat de sfetnicii săi și de părinții bise­­ricei, luau marile hotărâri pentru binele țării In scaunul prezidențial s­t P. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, a­­sistat de episcopul Nifon al Dună­­rii-de-Jos și de dr. Cotlarei, Ciuc, profesor universitar. In loja ministerială sunt prezenți d-nii: Al. Vaida-Voevod, I. Boi­­cia, I. Maniu, A. Vlad, I. Inculeț, î. Mihalache, N. Bontescu și St. C. Pop. In loja diplomatică: Mitropoli­tul Vladimir de ilepta al Bucovi­nei, episcopul I­ Iossie al Aradului și episcopul Miron Cristea de la­ P. S. S. Mitropolitul Pomeni des­chide ședința, anunțând că marele­ colegiu este chemat să procedeze la alegerea Mitropolitului primat al României mari. Momentul e cu atât­ mai solemn, cu cât la acest important act participă pentru în­tâia oară reprezentanți ai tuturor ținuturilor românești. P. S. S. dă citire apoi la două articole din instrucțiunile prevă­zute la dreptul de participare la adunarea marelui colegiu. Citesc deciziunea luată de Sfântul Sinod de a se constitui o singur­ bise­rică autocefală română, a c­ărei premii autoritate este Sfântul Sinod Se procedează la vot. La ceti­rea numelui mitropolitului .Pe Rep­ta, toți cei prezenți îi fac o entu­ziastă­ primire. Aplauze întâmpini și pie S. S. epi­­c pus pe pă­rintele Saftu, pe episcopii Husara­­biei, Bucovinei a­­i Arie­ lului. După membrii consistorului supe­rior sunt invitați­­ vot senatorii și după dânșii deputații. ^Episcopul Miron Cristea este ales Rezultatul votării. Votanți 453. exprimate 447. An întrunit 42" P. S episcop Miron­­ Cristea (Camera aplaudă ie uraie). Președintele proclamă ales ca Mitropolit primat al României u­­nite pe Prea Sfințitul episcop Mi­ron Cristea. ^ Executarea bolșevicilor din Budapesta Nauien 30 Decembrie.— împotri­va protestului făcut de ambasado­rii englez au fost executați Luni din nou în Budapesta 9 teroriști printre care Dr. László și Cir­vin Klein. Printre public erau și­­ numeroși representanți ai misiune­lor Antan­tei în Budapesta. Guvernul sovietic rus a amenin­țat printro radiogramă au măsuri de represali. Chiar și representan­­­ții comunelor italiene aflători de Viena, au protestat telegrafie.

Next