Viitorul, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 3568-3584)
1920-01-01 / nr. 3568
V al dof lsore-zekeier No. 35§g j \\ ' MENTE 60 Lei . . șease luni 30 Lei un an 100 Lei . , șease luni 50 Lei un număr vechi: 40 Bani REDACȚIA STRADA EDSARD QUINET Noi 2 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI .No. 17 Telefoanele: Direcția öst 23, Redacția și Administrației ■10/21 și SUI îT MOTiwhimwio Tiiii Mii 11 1 i 1 •x*r*t*B**m >1111111 un ini 11 invnt ii....in mir rmin 1t~nrr ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, str. Academiei 17 și la toate Agențiile de publicitate zillâi jbămăăsaaaBmaBmssaBa. xmaa a h«mh»3sb*s Cuvântările ]£ S. Kecelii — ilesfite î« fața demisi[fiului P J[dimăBei Depsata* și Senatului eai^i au ps*asesifat Adresele de răspuns la vesa›lui Tronului — Comisiunei Secătuite Domnule Președinte, Domnilor Deputați, Cu adânca recunoștința către t Atotputernicul și Eu mulțumesc tut iilor acelor cari cu gândul, cu cuvântul sau cu fapta,, și-au dat sudatul și chiar viața lor pentru înfăptuirea Votrei Naționale. De asemenea mulțumesc pentru sentimentele de cvedința ce Ne exprimă la reprezentanții vechiului Regat și ai ținuturilor odinioari despărțite iar asuma întrunite pe vecie în Statul Românesc. Prin foc și pr’>< p]oa<e de’parte a trebuit să" trecem in cursul crâncelui război pornit din sentimentele cele mai curate ale unui ideal .National, purtat de conșanță și voința poporului, mult sânge ai eroilor, multe lacraroi ale văduvelor și copiilor ar tibuit să curgă ca să ajungem la înfăptuirea visului notar secular, dar nu <pată jertfelor roadele sforțărilor noastre azi se putem culege cu conștința corală că Ne am făcut datoria până la sfâșt. Prieteni și Alifti puterii ei și mari Ne au dat un sprijin neprețuit și au fost alăturea de noi în măreața operă ce eram chemați să o întlinim ajuându Ne cu calda lor iubire, cu statul și înțelepciunea lor. Nu vom putea uza legăturile strânse cu ei chiar dacă toate aspirațiunile noastre nu au fost realizate. Consiliul suprem de la Paris preocupat de neesitatea unei ^ ‘ Xy ____ la „1 X dl. 1 ți-uui u.c j LiiuiBu di 1 » n u ns lumea întreagă, a impus și Țării noastre . a, facă pentru pacea 1 urnei sacrificii dureroase. Nu exista rolani. dea Rege până la ultimul cetățean care ea nu deplângă hotărârîle marelui areopag mondial. Dacă pentru momentul de față am cedat forței majoami, nu este acuma vremea să îngrudem energia Noastră înaintea estriștii, ci îndoind-o să arătăm printr orvtudine demnă și lucrând cu o continuă stăruință fie a vindeca rănile Patriei să dovedim lumei întregi că Româlia stă mai multă considerație din ra<oartea marilor ei aliați Sunt fericit de a vedea ca din partea reprezentanților națiunii, multipele și grelele probleme că ni se înfățișează întâmpină o deosebită atențiune. Alăturea de reforma agrară care cere grabnica ei soluție, reducerea finanțelor Statului la o stare satisfăcătoare, și consolidarea etarei economice , vă impun, afară de o muncă încordată, multă chibzuință și înțelepciune. Apoi sunteți chemați de a pune bazele unei reforme administrative menite de a dă Țării o epocă de liniște, și tuturor cetățenilor acestei Țări, oricărei clase, lege sau naționalitate ar aparține ei, chezășia de dreptate și de siguranță, fără care orice incercare de desvoltare pașnică rămâne iluzorie. «Luând drept bază spiritul unui democratism larg și bine înțeles, care stă pe tărâmul respectului de fiecare cetățean datorește autorităței și legilor,salut cu vie mulțumire și cu adevărată satisfacție grija ce purtați populației muncitorești. Regularea acestei chestii importante, în mod cât mai echitabil și în raport cu realitatea vremurilor, o consider ca una din cele mai frumoase însărcinări ce aveți de îndeplinit. «Am toată încrederea în patriotismul acestei întâi Adunări a Devotaților din România întregită, că Domniile Voastre veți pune toată energia, tot sufletul de buni români și toată înțelepciunea Domniilor Voastre in cauza sfântă a refacerii Patriei noastre și pun toată speranța Mea in spiritul de abnegație al tuturor ca să unească puterile lor în aceste momente atât de serioase, în care nici o energie n’ar trebui să rămână neutilizată și când binele Țării o cere ca toți să pună mâna la marea operă de reclădire și consolidare a României nouă pe baze sănătoase și temeinice. «încă odată vă mulțumesc pentru, sentimentele de dragoste ce Ne arătați Reginei, Mie și Familiei Meleș.. M. S. Regele a binevoit apoi a tenvorbi mai simit timp cu fiecare din deputați. ..înalt Prea Sfinte, „Domnule Președinte, „Domnilor Senatori, «Gândul Nostru cel dântâi Se îndreaptă câtre Atotputernicul care Ne-a învrednicit să realizăm idealul Nostru național în urma războiului celui mai uriaș și mai hotărâtor pentru soarta neamului nostru și Ne-a ajutat sa înfăptuim, astfel întregirea Noastră națională. «Dragostea și devotamentul ce manifestați pentru Tron și Dinastie sunt cea mai frumoasă răsplată pentru jertfele și sforțările ce Am făcut pentru mărirea Patriei noastre. Regina și cu Mine Vă mulțumim din adâncul inimei Pentru cuvintele așa de călduroase cu cari tălmăciți aceste sentimente de iubire: «Când acum 5 ani am făgăduit față de reprezentanții națiunei că Voiu fi <bun român», am înțeles prin acest cuvânt că orice s’ar, întâmpla Regele și poporul formează un trup indivizibil. Știam cari erau năzuințele națiunei și știam că era numai o cale pe care puteam ajunge la înfăptuirea ursitei neamului românesc. Prin jertfe nenumărate din partea tuturor s’a făcut unirea tuturor românilor. Multe au fost suferințele, grele au fost încercările, iar credința poporului și vitejia ostașului român le-a biruit pe toate: / «Cuvintele duioase cju cam întâiul Senat al României Unite amintește luptele eroice unde a reînviat vitejia strămoșea»* mint , chezășie sigură a grijei ,si o poartă !, pentru iubita Mea armată, care nu are numai menirea de a fi scutul!, tare în vremuri de primejdie, ci și aceea de a fi o adevărată școală!, de iubire de Neam, ak credință*] către Fron și a virtuților morale. *, Interesul viu ce purtați celor morții pe câmpul de luptă și urmașilor lor, ca și celor mulți cari și-au j jertfit sănătatea și viitorul lor pe altarul Patriei, nu este numai o faptă umanitară, dar și o datorie sfântă către copii acestei Țări. «Suntem adânc recunoscători și marilor noștri aliați și camarazii de arme, cari ne-au dat sprijinul lor întru realizarea aspirațiunilor noastre naționale. «Cu toate sacrificiile dureroase ele ne-a impus areopagul de la Paris, nutrim via dorință de a menține legăturile de strânsă prietenie cu marii noștrii aliați și suntem siguri că ei vor recunoaște mai târziu și vor prețui cum se cuvine rolul important ce-i joacă România ca factor al civilizației Occidentale în aceste părți ale Europei. i Simțământul de iubire, de Neam, ce însuflețește pe maturul Corp este cea mai bună garanție că el va pune toată grija ca frații noștrii cari au rămas sub stăpânire străină să nu fie știrbiți în desvoltarea lor etnică și națională. «Sunt fericit constatând că atențiunea Domniilor Voastre deosebită este însă:«ită spre deslegarea problemelor constituționale, agrare, administrative și economice, menite de a da Țărei așezământul trainic, cari sub aripele lui ocrotitoare să adune laolaltă pe toți cetățenii României întregite, fără deosebire de clasă și origină, contribuind astfel într’o măsură largă la unirea lor sufletească. «Cu deplină încredere în patriotismul primului Senat»al Românii.v ____ chinuie pe LC“ meiul marilor idei religioase, morale, culturale și monarhice,și pe baza națională și larg democratică de care este hotărât să se călăuzească, propășirea Neamului Românesc este în viitor asigurată.». «Vă mulțumesc iarăși pentru simțimintele Domniilor Voastre de dragoste și credință pentru Regina, pentru Mine și Familia Mea». p6 Decembre 1919. M. S. Regele a binevoit apoi a convorbi mai mult timp cu fiecare din d-nii senatori. ullimemformatii! Cu începerea anului 1920 se realizează una din dorințele de mult și stăruitor exprimate, atât de către lucrătorii tipografi cit și de către ziariștii profesioniști de a se aplica și în presa romînă repausul duminical al sărbătorilor legale. De la 1 ianuarie 1929 toate atelierele tipografice fără nici o excepție vor fi închise Dumineca și sărbătorile legale. Escrocheria cu „documentele senzaționale“ ale Avântului, ar fi amuzat dacă nu ar fi desgustat. Retipărind fragmente de discuții și frînturi de acte de la anul 1864, ziarul Avîntul, ca și Izbînda, în slujba intereselor străine și a anarhiei, încearcă să discrediteze partidul național-liberal. Escrocheria e atît de puțin abilă și de nesărată, ca să merite un cuvînt de răspuns mai mult. Birjarii au câștigat greva, dar, au pierdut „mușterii“. Pe ziua de ezi, trăsurile au eșit în stații dar, nu au prea circulat pe străzi,—publicul revoltat de pretențiile nejustificate ale birjarilor i-a lăsat pe aceștia să reia lucrul și el s-a pus în grevă. Alifia, pe care nevoia i-a obicinuit să umble pe jos, acum s'au suit și în tramvai, căci ele au circulat. Și, minimi nu a vrut să încurajeze mai mult pofta nesățioasă a d-lor birjari. Stațiile au fost ori neîncapătoare și birjarii, ne-avînd altceva mai bun de făcut și-au odihnit caii. Dacă publicul va rezista birjarii vor ceda și nu numai că vor renunța la sporirea taxelor de mâine dar se vor învoi și la reducerea celor de ori. Și poate că vor deveni și ceva mai cuviincioși... B-I Cerneliu Botez, procuror la curtea de casație, a fost delegat a îndeplini funcțiunea de secretar general al ministerului justiției. „ Cercul de studii al partidului liberal va ține ședință Vineri, 2 Ianuarie, ora 5 p. m., în saloanele bibliotecă Clubului. La ordinea zilei: Continuarea discuțiunei asupra modificărilor de adus Constituțiunei. Se va discuta în special despre proprietate și expropriere. „Chemarea“ cere d-lui dr. Lupu „să deschidă larg ușile pușcăriei“. S’ar putea întimpla ca ministrul de interne să deschidă aceste uși pentru ca bunul său prieten N. DCocea să le închidăze pe dinăuntru Consiliul de miniștri a aprobat referatul d-lui ministru al cultelor și instrucțiunei ca serbarea oficială a anului nou să se facă pe ziua de 1 Ianuarie iar serbarea religioasă și tradițională să rănîie pentru 14 Ianuarie (1 ianuarie st. r.) Greva lucrătorilor tipografi continuând în atelierele noastre suntem nevoiți a apărea și astăzi numai în două pagini. Ierarhii gr.-orientali din Ardeal au adoptat, cu începere de ere — odată cu propunerea făcută la Sf. Sinod pentru unirea biserică române ortodoxe din Romănia-mare— același port (rasă și comanac) ca și Prelații din regat Cercul de studii p. £. A DCS WARE A NAȚIONALA CAMERA i@di»ța dsi&.SO pece istbrie © trefiamuí.Partidului Socialist D. G. CRISTF.SC1J citește o declarație din partea grupării socialiste, afirmând In legătură cu ratific bea proiectelor de legi pentru unire votata ieri, punctul de vedere al partidului :;ocialist român. .Partidul socialistț a fost întotdeauna pentru alipirea penale de plebiscitare, a ținuturilor vechi,românești anexate prin violență. Partidul socialist printește această stare de fapt și s-a pus in legătură cu toate celelalte grupări din noile ținuturi, considerându-se o singr â putere și o singură organizație. D. N. IORGA răpun:de că după toate informațiunile cidene, ne eterii nu s’au pus piedici și vestiei manifestări de voință a noii*.' vetĭtul" tării. D. PRI al MINISTAI AL. VAIDA răspunde și d sa d-lui Cristeea, arătând ca însăși prezența socialiștilor în această adunare e o dovadă de liberttea și legalitatea alegerilor. Socialismul român are toate caracterele juvenrlitatei. Nu este definitiv fixat asupra principiilor pe care mai totdeauna le exagerează. Principiul autodeterminării nu este gomlist ci un principiu raționalist. Socialiștii din ate țări nu păstrează nota internaționalisă decât în raporturile dintre capital și muncă. Ori de câte ori însă au fost în joc interesele mari ale țării lor ei s’au dovedit buni cetățeni și buni patrioți. Exemplul fostului antimilitarist Nerve e tipic. Arată apoi cum „a încercat să apropie, pe socialiștii ardel rni, primind în capul a două resorturi p , cei doi conducători socialiști. ( G. CRISTE SI. J . I aț compromis. 1). VAIDA: Noi io-am dat autoritatea și importanța, pe care n’o aveau. Treime s ă aveți incredere în sentimentele democratice și loialitatea majorităței și a guvernului. D. C. O. BRAESCU își arată indignarea față de nota discordantă pe care a produs-o declarația lui Cristescu în numele socialiștilor. Cere ca cele declarate de d-sa să nu fie trecute în proceul verbal al ședinței. O decîstraie a Ligei Poprului U. Idi A "" „ Crește o declarație în numele grupului de parlamentari înscriși in Liga poporului și celor 18 deputați basarabeni ce au aderat la programul Ligii, prin care ar<* ilegalitatea alegerilor ce s’au efectuat și deci și a actualului parlament, care nu cuprinde pe reprezentanții unor puternice partide și curente din vechiul regat. (la sală se ridică un uragan de proteste în deosebi din pauza grupărilor din bloc.) U. Bra Muroca ditulează împrejurările și condițiunile în care s’au efectuat alegerile. Conchide că întrucât parlamentul nu exprimă voința liberă a țării, ci sa nu poate recunoaște nici blocul, nici cei care îl reprezintă în gol.m. D. IOH G.V râs,«tie că nici odată conștiința națională nu va admite ca adunarea care ne-a dat ședința strălucită de ori, poate fi calificată o adunare uzurpătoare. Rolul Pres ©a,a fol © € 13rajii gori-lei anchiet D. MINISTRU -NGULEȚ evidențiază crima pe care o svârșesc acei oameni politici, ajutați de gaițele lor, când consideră ca abuzive ..regale alegerile din regat și mai ales de noile ținuturi. Citează ceea ce scria un ziar francez, în care sunt reprouse articole tendențioase și a trei române ti din ziarele «Dimineața» și «Epoca». D. Inculeț adaogă : s’a întrebat oare cel ce a scris dacă bșȚOOO de alegători basarabeni puteau fi aduși cu forța ? Că toată magistratura din Basarabia este complice la acest act iadmisibil ? Amintind timpul când și d sa făcea ziaristică, spune că atunci când lua condeiul în mână, pare că săvârșea o taină Presa nu este o prăvălie. Nu trebuie să mai tolerăm o presă scandaloasă, care să prielueze interesele neamului, ci avem nevoe de o presă națională, care să exprime numai adevărul și cinstea. 1 D. J. T. CHICA propune ca toate notele și cuvântările de eri să fie strânse într un volum istoric comemorativ. D. A. C. CUZA, 'i contrast cu măreția actului de eri, pune marea crimă făcută cu perfidie de grup al socialiștilor. Se declară întâi pentru primirea unirii, pentru ca să protesteze apoi contra modului cum s'au efectuat alegerile. Protestează contra celor delarate de d. Braesky, îndoindu-se de faptul dacă d-sa a fost autorizat să vorbească în această notă. D. CUA. Protestez în numele blocului, care există și să va face dovada că există. Parlamentul,de azi înseamnă un regim politic, o nouă viață parlamentară, de aceea, reprezentanții vechilor partide simt primejdia și încearcă lovituri împotriva blocului. D. Cuza cere voea liberalilor să le pun o întrebare... D. IORGA: Dacă le dau cu voe ? D. CUZA: Vreau să știu dacă există vreo legătură între ceea ce a declarat d. Braesku și aplauzele dvs. D. Șt. PERIUȚEANU: Nu este nimic adevărat... D. CUZA: Cerând iertare pentru această întrebare indiscretă (ilaritate), o pun în legătură cu svmnurile, cari capătă tot mai multă consistență, despre o apropiere între liberali și Liga poporului. D. BRAESKU, ia cuvântul în chestie personală cu d. Cuza și Inculeț. Declară că, contrar celorusținute de d. Cuza, Liga poporului n’are nici o legătură cu nimeni, ba mai nu, cel care a scris și subscris declarația .Anii de colaborare cu d. Take Ionescu est însuși d. Cuza. D. A. CUZA, vrând să răspundă în chestia personală, <. președinte spune că regulamentul Camei se împotrivește. D. CUZA face atunci o comunicare în legătură cu grevei” .salariaților de „stat. Arată avizul cominiei parlamentare de a nu mai acorda li sfă greviștilor pe tot Siropul cât va fi durat greva. D-sa dă apoi cetire proiectului de lege pentru sporirea lofurilor lucrătorilor de la «Monitorul Oficial». Deputații trec în secțiuni. La redeschiderea ședinței, D. GR. IONIAN citește raportul asupra proiectului de lege privitor la împuternicirea statului român de a se substitui în drepturile Biroului britanic deduse din contractele încheiate în 1916. D. VINTILA BRATIANU în discuția generală, face observația că așa cum a fost prezentat proectul," denotă că nu i s’a dat importanța cuvenită. D. POPA protestează contra grabei cu care se prezintă proectul, care consfințește o impunere exercitată de imperiul britanic. D. V. MADGEARU spune ca actualul proiect este o concluzie a situației a cărei răspundere o poartă alții. ln al doilea rând susține că proiectul pe lângă partea oneroasă, cuprinde și dreptul pentru noi de a ne constitui creancieri asupra Germaniei. D. MINISTRU BONTESCU declară că e surprins de protestarea ridicată, atunci când creditorii noștri vin să-și valorifice drepturile lor. D. V. BRATIANU: Proiectul e consecință a tratatului semnat. D. BONIESCU: Nare nici o legătură cu tratatul și previn onorata Cameră, că vom fi nevoiți să venim cu o serie întreagă de asemenea proiecte de lichidare. După votarea pe articole, se votează proiectul în întregimea lui, după care se ridică ședința. SENAT Ședința da la Sß Secembrie Ședința se deschide la ora 3 și 35, sub președinta d-lui dr. Șumuleanu, vice-președinte. Pe banca ministerială d. I. Borcea, Senatul aprobă ca d-nii senatori să cedeze diurna pe o zi pentru cumpărarea casei părintești a lui Ion Creangă din Humulești, județul Neamț, spre a fi transformată în muzeu cu numele marelui prozator. D-l Aurel ȘiruriH depune un proiect de lege pentru prelungirea contractelor de închiriere. După acest proiect, chiriașii nu vor putea sub închiria , sporul va fi de 30 și 40 la sută pentru locuințe și 80 la sută pentru prăvălii. In proect sunt coprinse locuințele și prăvăliile din orașe și sate. Pentru cele din sate prevede un spor de 20 la sută. D-l Președinte anunță că azi la ora 11 dim. este convocat la ateneu marele colegiu pentru alegerea Mitropolitului Primat. SerBarea Anaiai Mon Dr. Borcea, ministrul cultelor, dă explicațiuni asupra serbărei Anului Nou. Serbarea oficială se va face după stilul nou iar serbarea creștinească se va face după stilul vechiu (Apl.) La ora 4 și 15 ședința se ridică iar comisiunea de răspuns la Mesaj pleacă la Palat. ȘediHfs «isis 31 öeeeraSerie Până la orele 3 și jumătate ședințele Camerei și a Senatului nu s'au deschis încă. -------—-OOXXOO--------- TELEGRAME d’fimmle a părăsit films Horsea 30 Decembrie.—D’Annunzio, cân a fost îndepărtat din Fiume s’a dus la Triest pentru mari demonstrații, cu toate că toți au convenit la rezolvarea chestunei Fiume. D’Annunzio însă nu voiește sa primească condițiile guvernului. Iugoslavii, cu început din nou demersuri pe lângă conferința păcei. chemrea cimmei în nadle paturi ale jHeditlianei Horsea 30 Decembrie. — Dl Dujardin Venumennic, de la institutul Pasteur din Paris confirmă izbucnirea câtorva cazuri de ciumă în unele porturi din răsăritul Mediteranei, și anume Salonic, Alexandria, Constantinopoll și Syria. Dl Dujardin adaugă, că s-au luat măsuri energice pentru a combate flagelul. Situația intenta a Italieij —Declarațiile ministrului de externe al Italiei — Roma, 31 Decembrie.—D. Sciaîaja ministrul de externe al Italiei într’un interviev din «Pai] Mali Gazette a declarat că situația Italiei nu inspiră nici o neliniște și că nu sunt temeri de bolșevism. Speră că se va găsi un aranjament în chestia Adriaticei, după rezolvarea căreia se așteaptă că Italia să-și reia viața ei normal». oosseo- Joi Ianuarie 20 SITUAȚIA INTifTMATIONAU BULETINUL DE AZI : Miercuri 3 Decembrie Telegramele de azi ne aduc vești despre grija cu totul deosebitii pe care Aliații o poartă pentru aprovizionarea cât mai largă și mai grai»« nică a Austriei. Una dinte aceste telegrame spune că, pentru mai grab» nica aprovizionare cu cărbuni a Vienei, s’a decis să se pună la dispoziția nu mai puți de cinci mii (5000) de vagoane ca să se accelereze trainsportul cărbunilor din Ceho-Slovacia. Este desigur o măsură admirabilă, care ne reamintește, pentru mai buna noastră lămurire, cum era tratată România în situație identică de către marii noștrii Aliați. Fără îndoială că nu avem nimic de spus împotriva sprijinului care se dă Austriei. Am avea dreptul sa bănuim, însă« că și România s’ar fi bucurat poate de un tratament mai omenos, dacă nu s’ar fi găsit în situația avantagioasă de Aliat. Alegerea d-lui Clemenceau la președenția Republicii franceze, se menține la ordinea zilei. S’ar părea că premierul francez, opune mai puțină rezistență de data aceasta la ofertele care se fac. Mai mult, »« adaugă că în acest caz d. Poincaré ar primi chiar președenția Consiliului de miniștri sub noul președinte de republică. Acestea sunt bine înțeles presupuneri, cari au nevoe să fie confirmate. In chestiunea Fiume s’a produs o declarație semnificativă a d-nui Sciaiaja, ministrul de externe al Italiei. Vorbind de afacerea Fiume, d. Sciaiaja și-a exprimat nădejdea că amicii lui d’Annunzio vor lua a atitudine mai conciliantă în chestia Adriaticei. In vremea aceasta, ziarul „Corriere dela Sera“ se ocupă de „încăpățânarea“ Consiliului Suprem. Sunt semne caracteristice ale situației din prezent, Alegerea mitropolitului Plinisi felul.la întrunirea Marelui € © în 3ki Azi la ora 11 și juni. membrii Marelui Colegiu au fost întruniți în sala de sus a Ateneului, spre a proceda la alegerea primului Mitropolit al țării. Sunt prezenți deputații, senatorii, membrii Sinodului și al marelui pomis istoriu superior bisericesc, cari la un loc formează marelui colegiu. Incinta Camerei e arhiplină. Prezența fețelor bisericești în mulțimea de senatori și deputați, amintește marile soboare din trecutul țării, când domnitorul, înconjurat de sfetnicii săi și de părinții bisericei, luau marile hotărâri pentru binele țării In scaunul prezidențial st P. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, asistat de episcopul Nifon al Dunării-de-Jos și de dr. Cotlarei, Ciuc, profesor universitar. In loja ministerială sunt prezenți d-nii: Al. Vaida-Voevod, I. Boicia, I. Maniu, A. Vlad, I. Inculeț, î. Mihalache, N. Bontescu și St. C. Pop. In loja diplomatică: Mitropolitul Vladimir de ilepta al Bucovinei, episcopul I Iossie al Aradului și episcopul Miron Cristea de la P. S. S. Mitropolitul Pomeni deschide ședința, anunțând că marele colegiu este chemat să procedeze la alegerea Mitropolitului primat al României mari. Momentul e cu atât mai solemn, cu cât la acest important act participă pentru întâia oară reprezentanți ai tuturor ținuturilor românești. P. S. S. dă citire apoi la două articole din instrucțiunile prevăzute la dreptul de participare la adunarea marelui colegiu. Citesc deciziunea luată de Sfântul Sinod de a se constitui o singur biserică autocefală română, a cărei premii autoritate este Sfântul Sinod Se procedează la vot. La cetirea numelui mitropolitului .Pe Repta, toți cei prezenți îi fac o entuziastă primire. Aplauze întâmpini și pie S. S. epic pus pe părintele Saftu, pe episcopii Husarabiei, Bucovinei ai Arie lului. După membrii consistorului superior sunt invitați vot senatorii și după dânșii deputații. ^Episcopul Miron Cristea este ales Rezultatul votării. Votanți 453. exprimate 447. An întrunit 42" P. S episcop Miron Cristea (Camera aplaudă ie uraie). Președintele proclamă ales ca Mitropolit primat al României unite pe Prea Sfințitul episcop Miron Cristea. ^ Executarea bolșevicilor din Budapesta Nauien 30 Decembrie.— împotriva protestului făcut de ambasadorii englez au fost executați Luni din nou în Budapesta 9 teroriști printre care Dr. László și Cirvin Klein. Printre public erau și numeroși representanți ai misiunelor Antantei în Budapesta. Guvernul sovietic rus a amenințat printro radiogramă au măsuri de represali. Chiar și representanții comunelor italiene aflători de Viena, au protestat telegrafie.