Viitorul, aprilie 1920 (Anul 14, nr. 3610-3634)
1920-04-01 / nr. 3610
<r t * 2 Anul al (reisprezecelea No. 3610 ! «Bum« N UH*VERS!TAT!' ! . av 1 . 5 ills A BONAMENTE In țarni . . In gtrain State . on an SO Lei . . senee lumi 30 Lei . on an'.100 Lei . . seage Inni 60 Lei .nr, muntii Veehin 40 Bani REDACȚIA ADMINISTRAȚIA ST8ADA ED6ARD QWNET Ne. 2 ArAtlFMlFI Ne it (Yis-á-vis de Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Test franek: Direcția iill'tlî; redgcția si Administrația 4!>13B și in 11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct 1* Administrația ziarului, str. Acadmiei 17 și la toate Agențiile de publicitate m mi MINISTERUL ■ănătălei Publice jffjgjsgjgggggg n&bsat aruncă o piatra’n haita și o strianie înțstepit n’o pot scoate“ Considerat în Hitelescu apropiat al vutpilor acest proverb ar trebui re- constmit, fiimt că im întrunește calitatea tipică a, proverbător, aceea de a da exprimare astej trăsături de spirit emprimi de înțeleaptă filosofic. )h adevăr, dacă nebunul aruncă piatra in baltă, cel mai înțelept lucru este sa nu te ocupi nici de nebun nici de piatră. Câte murdării, nu sunt pe fondul unei bălți ? î?i ce supărare! l... mai cuminte ca să lași murdăriile în baltă decât să cauți a se readuce la mai încât mi se pare că cei ce nimicesc să scoată din baltă piatra antmcalii de nebun au mai puțint <îi trainte decât nebunul. Mi se pare că proverbul ar exprima o filosofie mai solidă dar:« C’noi construi a$a . Un grewzer aruncă o piatră în balta și o suranie nătărăi își fac de treabă s’o scoată. Aceasta reflexie saîe sugerații de colntrusa, ce se dă cu insistență de câțiva ani asupra iminentei înființării la noi a unui minister al sănătăței publice. Această idole a fost lansată pentru prima oară acum vreo 25 de ani de către profesorul Babe>, într’o ■publicație cu caracter pur științific. Ca atare foarte puțini au luat cunoștință de ea, și așa ea a rămas tatuită. Acum veo câțiva ani «u om politic, cu reputație considerabilă la noi» a lansat-o din notă. Domnul Babes o lansase ca o convingere a sa, grașvta după părerea mea, dar convingere. Omul politic o lansase ca o socoteală a politicei sale de partid. Dar de când a lansat-o el, gazetarii, competenii în toate, unii oameni cari se ocupă cu politica, și unii speciliști (?) foarte preocupați de titulatura ce ar dori să premeargă prețiosului lor nume, toți aceștia, la fiecare sezenizare de guvern,, readuc în discuție (sub formă de afigurare în informațiile ziarelor, «scici, pentru a 'doctamtenta afirmatia lor, simt incapabili) înființarea acestui faimos un mister. Ceea ce am spus: im ghHnsi aruncă piatra în baltă și o seta «le bătmăi ♦ și fac de treabă s’o scoată ! fiu* am mai scris asupra eventualei . Înființări a acestui minister. Am scris! însă îmix’un loc puțin, ori chiar de fel,! •cercetat de oamenii cari nu sunt profesioniști , în Buleismul Directieagi Generale a Serviciului Sanitar. De aceea, chiar cu prețul de a-i aduce vreo stingherire, apelez la Direcțiunea acestui ziar, să-mi permită să recurg la publicitatea lui, mai răspândită și de un caracter mai universal, pentru a reveni asupra acestei chestii, care nu este fără interes general și care n’ar trebui rezolvată numai după părerile, prin nimic autorizate, ale unor grăbiți și incoirapestenți. Daiă munca,recunoscută, într’o direcție dă oarecare componrită și experiență în judecarea chestiilor; da, că se tăie seamă dă timp de 10 ani, ceea ce nu poate reclama nici un român in viațai, am administrat efectiv, uneori numai in fapt alte dați de fapt și de drept, acest important serviciu public , dacă se știe, că, chiar când ar li stat în repaus, nu am încetat a mă gândi la problemele de administrație și o organizare sanitară și a se studia și că, prin activitatea mea biblicistică, chiar atunci, am deteriminat directive și am oprit porniri, potrive că aproape de 14 anii conduc, sau simt de aproape amestecat in această ramură de activitate publică. In aceste condiții îndrăznesc a reclamat pentru mine în această ,ul iește măcar atâta compotență și experiență cât au atotștiutorii. Pe baza acestei experiențe ajutau, «ă Inființarea Ministerului Sănătății Publice este «writa, ca ar înseaura un regres în organizarea noastră sanitară ; că ar împedica pe vetor orice ameliorare a organizării actuale, care, ca orice operă omenească, are defectele sale. untrim articol sau două viitoare, pentru cari cering&dinJifă cititorilor, voiu documentar cele ce afirm. Țin să declar «Ie pe acum, că recunosc că în administrația sanitară, ca în multe altele, sânt numite de refăcut. Serviciul de higiena publica trebue lărgit și îmbunătățit. Gel de asistență*mai cu seamă, trebue reorganizat, unificat și concentrat sub o conducere unică în bocua asistenței cum se dă azi , de către stat și diferite eforii și epitropii în mod jinbucățelii și sub administrații ce adesea se contrazic unele pe altele. Asistența bazată iar prețioasele inițiative private trebue coordonată, îndrumată și controlată. Asupra acestei opere construiotive voi reveni pe large în altă parte. De astădată, și aici, nu știu cun ași convinge mai sigur pe cei in drept, ea nu cumva să ne fericească cu ceea ce este de prisos în loc de ce este necesar. Așadar, în numărul viitor. MR. SION. y» \ ZI CU ZI Ziarul ,,Socialismuä" viktod Cl. politica, muncitoreiapaä a. ad .anti'ni isttwra este de perere ea idea, arbitrajului înntre patroni și munuitori e o idee nenorocită, deoarece stitttw! /xd» ol íiüspsi capitalifist. Păr noi vcredeam că spei«știi nu »unt contra capitalului ca formă «moc,»mieii, ci contra ».«pif'flij’tilor ca persoan«, Dacă »o expaule .vcainiija’n'i“ din producție, no intr< bam <u <•<> altit fami.:i l‘ar înlocui sot it taica ,sociali atA. I SwtUH írmnircy im i.rohntj t onl’im .lat cu patronii, <i. râu'far socia.t'^iii cfl ■ so ridică contra arbiterajul ii. Ei fac «stfel dovada că nu urmăresc ap’sanarea ‘liniștită a pontilii»ii .« dintre patroni și muncitori ci tocmai, era mai deplorabilă învrăjbi birea 3notelor de clasă. * I. N. Tonga are următorul acces de violență: „E un act de cersarism desvichiat din parl.Vu unui bătrân ofiliu* vanitos, care crede că o țară deprinsă a fi libáit* 1234 *, se conduce ca: <>toffira de prin Mueritie, război, miopiti cu bitlli de urgia cuceritörulini“. ( I Din partea unui national’iist dinproful armonierului s oldat torturat de vrășmaș, este pur și stiipino, diós. i * i Ziariul ,,C hormrea“ publică un intervisw al d-rului Rachowski, — ■[! d-rigiui Jînobow»ki de a»i fujrŐ, béri bb, după exemplul lui Bujor. Asteri că acest interesant interview al d-rului Rachowski va apare și în „Neamte! românesc“, «in.inenta publicație anarhistă de'a noi. j și» Ziarul „Epoca“ scrie: "„‘Pentru «. «juiste iar la putere, d.1 ban» ar fi în stare săt se aliece și cu Ilarlșinvski — aceasta a aratat lămurit. discursul său. «Mapschia“. „ Epoca“ a rămas înd.rât răi .i eu . înjlittea. Cfcoace ea dă ea o pensii» !îți văda viilor.»— alianța lui Baciiovniki tu ti. N. Inaim — «IV ■ un ‘ fan! îndeplinit de mult naș al ari îs- * lor bune tovărășii fiind dr. Kupu. Toarta clasai seciole iși vor apăra Entaresele ierii wor contribui la fmbti» en6aíirisa stărei k»? mata» .Kale «stresstîIk» la noul împrumut al Refacereî. 1 GERMANIA A RAMAS ACEEAȘI GERMAII — încercarea de recogisticaire a milicanst aarman. — Cauzele eșecului acestei întreprineri. Ideea politică pe care voiau s’o realizeze misteriștii care au incercat recenta lovitură de stat din Germiania, era reconstituirea unui imperiu militarist sub supreamția veche* Prinșii. Ideea aceasta a avut și «are de altfel numeroși partizani In Germania dar mai ales în Prusia, unde nu întâmpină decât opozițîunea miíuncitorilor izolați in câteva centre in«1 «stíriaié. | milit arist Gmvonnul regulat german poartă în mare parte răspunderea acestei lovituri tolerând o armată numeroasa și așa zisele „gărzi civice“ al căror spirit militarist era alimentat în toate ocaziunile. Pericolul acestui militarism este vădit. Sursa lui treime cautată în tulburarea socială pe care o crează ■dizolvarea fostei armate germane. Soldații dezarmați nu i-și reiau ocuzațiunile. Cu zecile de mii, ofițerii de carieră și cei făcuți ofițeri în timpul războiului stau cu mâinile încrucișate și visează un regim, care să-i întrebuințeze. Cu sutele de mii, foștii sbofițeri nemulțumiți cu pensiile lor așteaptă să reînceapă viața lor de cazarmă și, obicinuiți să se supună sunt gata să urmeze pe primul șef care ar veni să-i comande. In spatele acestor gradați, există o întreagă armată de soldați învinși, din care foarte multi, intr o Germanie lipsită de materii prime, contimid , să prefere cazarmă imbcid uzinei și mai ales viața de tabără, portul armelor, exercitarea înrsdiMor, jafurile și devi&tările. Jafu de eie căpetenii o mișcărei militariste, Luttiwitz, von Kapp și cei ferți numerojși șefi anonimi ai trupelor acestei întreprinderi, au atut, la un moment dat, nuitiți sorți de izbândă. Fer?©?© Fenționare WH&Î5 Sa&űBK Si lăuțele de care dispuneau pentru ducerea la bum sfârșit a loviturei, după cum arată corespondentul special din Berlin, al ziarlui „Petit Journiar, erau următoarele : 1) Faimoasele „corpuri baltice“ ale lui von der Goltz,pe care Noskera îndrăznit să le demobilizeze și care, cu o lună de zile înainte de darea loviturei, trimeteau la Berlin patrule a căror atitudine neliniștea populațiunea. 2) Corpurile de marină care ar fi putut fi dizolvate încă de multă vreme. 3) Corpurile „Grenzschutz“ retrase din teritoriile ocupate de polonezi ,în special „companiile“ compuse din foști ofițeri purtând uniforma de simplu soldat. 4) Brigăzile Reich>wech-uri din Berlin, Silezia, Pomerannia și Meklemburg și o bună parte din garda civică a acestor regiuni. Intru« cuvânt toată forța ""amintít a Prusiei. In special Reichswehr-ul este o trapă, care ar fi umitet, în caz de «acces, pe șefii, reacționari. Esteis șila intr@prigiderul îtitile prind tírea militariștlor n’a reușit inșii de oarece n’au putut fi rerlizați tuodcctimtea și concentrairea forțelor militare. Inițiatorii contrarevoluți mici iși orgas vizaseră perfect prap«ag.m da. Ei aveau im*singur programi cu un singur articol : Germania să nu fie dezarmată. Le făgăduise soldaților că nu vor fi demobilizați și că li se vor mări Soldele; subofițerior li se Promisese pensii grase, iar ofițerilor li se dăduse asigurairea unuui trai foarte bun, lipsa de bani, promisiî și firansporturi In aceste condițiuni, întreprinderea trebuia să reușească daca ar fi dispus de servicii tehnice și de serviete auxiliare. A lipsit insîi nervul raziîmiftfi, bani, au lipsit apoi proviziile dar Ktai kies au flaufeit miBünace de transport. legumit Ebert-Nooske a tots salvat, se poate spune, grație «revei generale a cheferiștilor și a functionarilor poștei și telegrafelor. Berlinul era «tota*. Nu * soseau nici alimente, nici foinsbustibil, nici imitnit*uni. Von LutUfitz avea in mâini, aproape de careaja 30 -40.000 oameni, dar se viau incapabil sa concentreze trupele, mai îndepărtate și de a le asistui!» apnovkdonaircu, în almente și íuami luni. Acestea sunt faptele și iuau nevoe de comentarii. Ceea ce n’a izbutit erî poate reuși însă mâine. Aceasta este uinit ca consider chimic —■ «cine mirul francez ... care trebuie sa doteze Franței atitudintea. Singura soîieticfne care ar putea da oarecare_siguranța este execuitiunea ‘urgentă’ și integrația a rabatului de place, adică defirmarea .Qemonici. ..........' *' -----------— NOTE Lubb: ttessîgisc lin iiminfi * -mpim d'u dkibhue' doamna ale .*•. .-si- liftei Kwmănești, în t nto Larane cu ■ [UNK] i-ftei«: sea dip. adut ntâe ietâț rwsti«"«“, u. prin «ji doi mari MS t «ț/poeți ai României- Mari, Primáimi Tărei și Mitropoli ti Moldovei, ani« frumoasa inițiativă de a combate Irului la noi. Este o inițiativă lăudabilă, care ar trebui «nil .rtsi.mirâ pírevi rin dorii încurajate. Carl datcă în timpuri normale n’a put ai susține v[ luxul «ștoim mijloc de slmm]«re economică, și.Voi un folos, acum și pentru tara no otoră, luxul reprezintă numai mijlocul -prin naiv banii noștri fug peste gheWMtă, tocmai când toată grija noasră ar trebui să fie de a trăi numai d:iîitjr’a>] nostru, fara num păr&iurî de la străini. Din: luxul —.re. «re unele femei— îl cred drept un a»i«».r.prin al frumusaței, este de fapt o mutuitufie esteticii. Nici-miată frumusețea n’a reside ! în fost, în risipă, în multe pisei feate de colo.. Sim.4 ’© mantal, «*siriațilocL babi Ionban, mai târviu «el bnuese. »rant forme Inferioare estetie ©. O colonadă simplă ghiopască, un hii spunm“ asfvârit in iimtăti >•„ togă“, o „ea,șirominia“ simplă în linii drepte, fără ornamnte, simt realizări artistice cu:&rioare stilului baroc in arhitectură, abuzului «te stofe scumpe «Fu Orient, ori al pietrelor prețioase. Snobie,nici nu este frumusețea însăși. Parada de colori și de scumpelurî este miai mult, o dovadă lipsă gust. Si de aecmem în coștumiul femelein, haim stanple. wn exclude girlsituil Si d? mult sV a observat eleganția unci ^iniidinet c“ puristane. îmbrăcat în eifuii, față de a uncii parvemite îniv««siruîntatle în blămn î scumps, in ștofenare, în rochii multicolore. Și, dacă nici din i»urnît de vezifims »rtSmin, luxul nu este un mijloc de realizare al matui Mefei, luxul, care este o ruină ecomvurica- na vedem «hierar stăpân, și mai departe intim- lu- famenine? „ . Piritimis SPECULA — Uri Impoit assspea va. festei de vS«sa re— Am semnalul și veti cerut din vreme să se ia măsuri împotriva speculei scandaloase vare „„net cu «xffiwnite la Bwrm.umi cerut mă.turi, nu numai tanded sweenhi dele 'bursă dă «« caracter fictiv v<dor lr»' /prin o »apta, evoluarea lor în situație prea, dar conttribie în același timp la descurajarea imitativei naționale. ’ Luarea măsurilor pe cari această situație le impune, trebue să constitue desigur vita din preocupările Statului, fiindcă'■ el în tiHmul rîmi este obligat s aibă strija înfrânarei speculei debt Blrsă. Aceasta a mu%£ât m ii mult o ohintathme, ca că actuala iepe de organizare a Bui soi, care este operei lui Victor Filotti, a da o organizare în care intdremdpersons! nu mai este prin nimeni reprezentat Si apoi ’ntr-o tară me ue în care numeni e necesar să fie îtKH rajinA i, jetul de noroc civic se face la Bursă, e fără îndoială p, școală proastă, care în același twn '•ereiaeă .O no diIvate porie de haben păliți de război, fr i,ă de cari un impozit este tot așa de obligatoriu ca și asupra celorlalte categorii de îmbogățiți din război. Pretoriie mari cari se oferă la Bursa', ca si rele pe p+rn imobile în a fi'1 direcție a speculei dela [UNK] . noi, cotoseerte primejdia spuiculeH. acesteia, tocmai fiindcă prin asemenea oferte specutodorii izbutesc să amețească, pe cei cari nu intenționau să-și înstrăineze bunurile lor. Cu sistemmul speculei dela Hidră și al acap irarei operlor imobiliare, se vine de fapt tara cu seceta sau din valoarea ei care cere astfel trattul în mâiniile străin Pr. cari plătesc, spre pildă, în câteva mii de dolari zecile ,de milioane de lei cu cari acaparează averi naționale la noi. De aceia întrebăm ce mizefili se iau împotriva acestei specule scandaloase și cerem ca iisuri serioase Si eficace să se ia. In orbimul rtnd, este de absoluta trebuința să se crexene un impozit asupra valutei la vînsare," să se pună trioten iutii și, apoi, să se interzică vinsari a mcțiunilor ÎMpici« publicarea bî lan*nh».. ('u chipiul 04-1 sta specule. drUi Bura «a» fi stăvilită și nădăjduim că Sfotul op. pricepe până în cele din larmă ac<ală datorie pe care o .are fată dz. nevoia purantărei avere] rrvinăresc impotriva acaparatorH or fi speculimtUor si albii, cari lucrează ■ prin intermediari din lanitri. ECOURI și ocazia centenarului operei «Modilatione»» a lui Lamartine, «Le Rigaro» publică o scrisoare inedită ,trimcasă de Lamartine, unui țăran, care citind primul volum al lui Jocelyn de acelaș autor, și putându-și procura al 2 lea volum se adresase poetului. Poetul a trimis volumul cerut înșiruițidu-l cu o scrisoare în care după ce îndeamnă pe țărm să continue lecturile sale care sunt compatibile cu situația de muncitor agricol, adaogă: «Nici munca noastră nu e mai puțin ueribilă ca a n-voastră spiritul își are și el munca și oboselile sale ca și corpul. Dumnezeu se binecuvintează și are într’o ai aceiași remunerație, pru a ține seama, dacă muncim la poeme sau la brazde. Nu se poate mai just și mai de activitate. _____ Excelsior» din Paris propune funcționarilor să fie în gură o țigară stinsă. Astfel vor realiza și o economie și o ieftinire a tutunului.. Maeterlink, Liszt și Massenet nu puteau lucra dacă nu țineau o țigară stinsă în gură. Massenet se așeza la pian cu o havană stinsă, tot morfolind-o in gură* După ce o fărâma toată se scula de la pian. f$ici iar« ii&ijprmimtui stat nu s*a € © n«iSti«î»i atât e îs avantajesne ca Imprusnn^ui £ 3ef@c&r&S. Publicul Bă ms scap« ocazia de a subscris La acest Joi 1 Aprilie 19 20 m Dacă din toate părțile se adică glasuri cari să problame noritaltea unei iintțS*n#t&tiri a industriei si ecrie.ri.'a,’ui, îmtrucât secTparea nu ii Izidiâ Decât un muncă intensivă de nicăeri nu ni se antfi mijloacele pe maxima .eu care tarile, istovite de 'războiu, ai. să poată reface. Să pix>'ducem, na, sa exportăm, și. títwniei moneta noastră rșleandu-se. viat-o ,l 'va iefti*ni! Adevărul ai cwfa. ..a. Io 1 Palftin“ nu mai are nevoe kȘ fie ©amutai ; ceea co voim © S știm este cum sar putea să activim producția Salames rsa? putin și ambi* că egali imnîtă , In acastă privință, părerea care predomină și care, din ikiorocire, mi prin înt vunsesite asenseimon.fumamint Itimi, «sie efi ar trebui, in schimbul unui salariu mai rebbil, mupeitoy’inoa ]să lucreze, mai pitiit. Cu alte cuvinte, este imiperfr © neper ‘wană o revenire la Tisgimil de mai în iîinte. Oh, hier.“.lorii singura ca: ‘tegorie de oameni cărora situatia n'fi»iesta te azi se convine, nu vor să tremute la noua lor stare de noui îmbogățiți. F. ♦"ebuie să se muri în» alfte măsuri, dar aiceste nn:'! ! tri. «oi bazeav.it,ei '.edituri etrăinătătei. Se cere ca să ic a«a> mai mare splititudine npoiru interesele noarunti din partea stravilor, tecât din partea noastră înșina Și boomai ceeace ne poate asigura încrederea strǎinate tei eferu dorința de muncă («? ne lipsește. IAaiyușîi sânt astfel, însă, dacă mul■ ti avea perakrtÂ,în mr*§© lii conducătorii ei nu se pot lăsa târâți în vâltoarea imiorvitentei genvrn’e. Datoria guvernelor este de-a conduce pașii nesiguri ai celor aflați sub '« lor. OrdSftjaJa admiitSiislyaâS® In court. față «le îndărătnicia par ini ularj/ci' im mai rămâne decât intervenția energică, a oficialității. Aceastei inderventie se poate rezuma prin cuvintele următoare: punerea de ordine în adimnistrație și în finanțe. Odată ajuns acest rezultat, în enctlurcla străun,stătui, pe care o mieritem din pricina rolei voinic și nesocotintei indiviiidale,. .nlB poate reveni, grație strășniciei și prevederii administrative. Pornind de la acest adevăr inco*n- Stostalsi-l. d-1 Mureai, noul iduibfer * de finante francez, aste _ botărât să ia măsuri energice, cari, dăcă vor putea provoca neamituriiri în prirmul moment, vor asigura autorului ilor ivor ®oștinta generațiilor viziltoare. Mai mult ca întotxibauna conducătorii de azi, ai statelor treime să lucreze nepreocupându--se de menajarea intereselor individuale actuale. M © asSa a imposiitatt pe venit. Cu gânfiruri diametrale op<i«e acelona ale predeciseorodui său, d-l Marsai ș'a hotărîit să dea loviturai de moartei impozitului pe venit, ale cărui roade nm îte pot prevedea «ab iigie auspicii, împărtășind părerea, bazată pe statistice, a lui Pierre Doroy-Beausien, după ea.ib imporpinle asupra venituriilor;spre a fi un isvor larg de venituri pentru Slate, trebue să găseească mari comenzi,‘ri ■tie carj’ta’flir.La reSce nu e cazul fantei, mai ales acum după războiul și să aibă o cot.fi- tar] fană prea •imaila, d-1 Marsait»ai'o a adopta eo<»iluzionim de madsak tibiülaír., desvoliată de d. Les»y Beaulieu în broșura sa din 1914, intiulată: „Les impets tslles re vénus <•« Frm*ce, ©» AiU m&gne <t en Anale erre“. Apó« g^tent' imchizitorial dfe cercetári mi conviii © s ní’e^iuiiui dhinxoeraitic jraivv sa (lesvoites. mai -multis i ’ din umro. 1)5u a reisiste cauză í F’aude.ü la care da tee impozitul paiv,i.,i. íj apóért potrivit ese aurității , Rémián © din vemnean;:biiw £^ asmonji kre a lui WMé ©!íin, i^Ttat altii de tinsteroase încât î«troe praîiîid sperat iiillgloSit« (HHttl i MBSBB&BttgBaBBaBBEMKaMMI j /! c r ut< țârsitu.**) te impontam pe velfuri seva t:bSArantei. «««wgituL . > i • t* Ir<f.ara«of.îTi!M>ri§sm Kwwsumir Itiuite. Acest nard de «a măsaceri*. apă rut perrtru prima dată#a Stammu JTMit Vfi 1,,T ®<â te fikÂwaa, a scăpat ji! te-te e-unste dp’«. r«irt^ m. gmpni, I rfectwi-iiiiiii d © sepesjdm M, pring. (daptai c.-i la toate «Milliwittb dej «veri, cărora te ««»paid, ,fatol- I Jtsintfii, UfanfefortrAmpsewnaaaf!»am costumation ®, »pmttM int-rirpe dp’ capitaluri _și. «© aÉi agáníH mâfai j db ia'i^ producSár, aduce «xaiae imeor 7urte ín i’tetsauron Statutul. Se și spu p: 'î'. fi nanei ari. și tepadps^ti © s '■ mpozițiej pe gang» lenantumul. »facerilor ewaotce vremurilor de restriște, ' D-1 Marsul *® © rostranseb. .gratie Aestei noui creft aurii -fiaitoaiare, și. • fă,pi a privoca v ®x»sit«ir, intre I* • și.ÎO de mio Medfei.4 © fmmi anual la i bolta ni iristereitai fâoaate. Străinătatea văzând «să «o«t dngpe«sit di i’ mzutfate bune, ?a «seda #Viurtei îar c-nătenii ce ia uni M.R«( %sbu âsuri.*Bt ră «tân» 4« m, A smi-M«nte ei june, a bailteetwhiM d-tul Kioto, a smpnif deaat mmrwp «far, cniri © Fi,npzw'sJite fi» ««prazit’fiantal, meu nwann tame, fcenadîl new-yorkean îl«» (9Hia © a, Jfa, anzui politicni de enofMMB), »oa icgnsraK de d-l Mansal. .OaeÜ Anaansft o‹bntă va persista în a ra £ sw« «îHîdukn «». A merk’o privată, wm[9 toetSmjgrurii îiinonciare din timr-kwk, in ur- 1* noimi dtepíiliva a guvernului. Franciz, nu nu poate“ éS. o» ăjvriîir U’miiscă Franța“. Nimeni nu sn gâlwd«}»* ropnișesee d-]ui Kioto gi «iii, «au fost tici prin «sinatre, i lieHwri le mari Ai« wanee »tobolutlii. Fisuii împrejurfște «&tm încât ; nici o tară nu parefe jațm «sonora». Inamicul te asutonute, te veșnic sub pniRtiunea : «$& l’é nu »• veai vreme do éji pabfoi și te tocmești. Ergustiul« era ștă țî poți procura polo a’ooast © ttci innării luptei și troveltor tari», ádvíski, SiaÄ, «cel roși eanuse di«oSráii#, se cer» munca multă, pravettere ■M deonomâc. I e aceia «golthtetul WiEernnd », fost bjyic primit. B’ssflăraîarea sM5«i*@cer Ctitorii „Viitorott»** vor fi înrpriniși, aflând ei io ffirHKila, mak oxietft ncc.-astă mpaMie îmbăimuită și ridicuîă.© «are sfinKtec Ätori i 1 noștri ne-autiprife la «mdt. !.I Marsaiva desf iîn iai. acsUsd!e -sin» vom mai vedi și., la «oanatea, fiecărm oraș stun orăstiaÎ filșu ienând oare, cărute, brăcuri, isami-sifiino, Sare[a h controlate de drrogatul Spoului comunui. Astazi, când tagt d*,a atrvs, spo» a nu mărgini numai ta üi.ftresc oraș pe ana din cele ăS dť precizza, tribuo să te «proști sate » to ÄUptUJOO IPMt ®.dW0telPaisteTliafil Its namiefore a edmun Sî. ^ Steauavayele ej © înșire. voA* d» t*»uiwapele care spornesc din Part ® ■$. m*me în localitățile de JmiB&teme*; mm. vM- late de câte tm țuo<ito««rpin»iformă, care intra în ve^ea ei se uită sa naibă vreun eSpătfor »! Prohibit. Și geaji tantainelor #apa exist« vne-o Mrin;dă saw îmcreștine dansugale pipăite, tor eSafiovnt, rapă>«* eu drept «orvan», 60«tpbW'!,t » blestema mentinerea aaM*3 gemuenca REFORME DUPĂ RÂSB0I «BiBBBBHEsaBsxmtisistaaaBB Säsmsäääiais» REFACEREA fllMIifl financiara o Franței — ffiiianclâre oroeciafa da tfBâB23&BBbâSSs& no»l ministru de tindei e d. Mafia! țtoșț^i^aa^i Cont sairea la pjiaa Z-s Cectmnl incite ‘ ® del. smiONESCI __________ Pr f. Universitar In ziua de 13 Marfâ3, toate toolfe ase Franța, au congerait câte o oră de clartă, pentru comemorarea lui Laspardaiax Acoaste, prin decizie ministerislui. In cel mai depărtej estimn ca și în ulimil liopn, s-a evocat figuril blândui poet s‘a cetii din opejile vii și s‘a vorbit despre pirania, poporul franceul eu «căldrara cu pano francezii țin așa de bine să înfrăcăuteze sufletele. Iu neoLa aici- poate în aceleș ceas. Un val de ai line nationalism a inundat întregul teiritoriu francez, cel ai devastatele ragireani nordice ți de cură util dezrobită Alunea«, până din adâncul văilor pirineane, înaintea privirii copiilor generatiunead».imîne, dela eatb pi dela orașe, a acelor copii în i>2rto eroi, capa 1« Reime înfrunteu*bealthtKÍe și gazurile asfixi«nte, mergând cu miești la șccdUt ‘nastalaJtä în piviiiiție-tei pațioase. eta •înălțați statuia parimiei mândre, a patiâei inibate, relevândui-se vitlejia elită.imMtoa’, cvaniial părimtâSor căzuții peraferu aparansa țării, și, francezii! nu 80 sfiaște nici odaffiS, de a apune, pentru ai varoa omeniri«. Smbareai ceitce namluá apar’ittei "•d-itatiluBakip? poetiiva și religioasei“, a fost numai nr.«... din ini unoroaisole prifexte concrete, prin care în Franța, se tec lecțiună râkiuitire asupra nati ori«. Voiemuriui și a iubiaei tife țâră, Lamartiffle nu a fost rogn’ai poet, însăși imeginatia poetuiei cum a spue A. Frâne ®, ci si un mare educator al nprtciimei. In ggoisira de teză, de mintea, păanânstlalui, de vinte tihnită, în mijtecul naturii, tînnasuură dancete m»i poeaiii ale solie. Ur.wl« se adw.renail «npitac : Enfwmt, fai quelquefobs nőssé des .jours ewtbers Au jttrdin, dum les prés. dem» quelques verts sentiérs Tantál liseml, tantál éearcemt qttelqlte tițte... Iulleg’amid& patrie, de neam, de e tribfiuUaea «pyri luux.il ömje, nu s’a găsit lenLntăret mai ertt*ABiasmat decât Lamantâne. Munca, sfânta muncă prin care orajul stăpânește bataiia, schimbând soarta. «Mnenile săi, prin care ee alungă durerea și suferința prin calea se apropie din ce în ce t’h perfieravinentă a avut un preoți mai sincer care să te preanfc'sreai-eu . O ltravail, rninfe loi du monde Ton mistere va s'aecomplir! Povjt rendre la fjlébe féconde De meur U fiút 1‘amoUir Dlax ce is Yocelyn de cât ümu.1 de slavă adus ifidaicia*ei, duioase da sacrificii pentru datorie ? Dar viata politică a lui Lamartine ? Ce efect ofloHtiv sdrobite să aibă asupra adoleoceminter, taboul evocând pe LariDEt.Wane — sincer democrat —istrângând la pierit un cerșetor, dar restringâindl cai energie steagul roșu. Și în circulara, miinistrul'iiki'i francez, t«Manai asupra acestor geniuri, vonbe, versuri ale postilui desmn mal ne dq » întelege că lrriPnu’ «te insista, pentru A putea conttribui preațuoast Iia GrivnauBe, spre .piiuuaaregouuratdtm. spire câmpiile oarb swtica.ptft sămânță spre dj mn.rati?#nul •aplicat, în graiUîle țării greu încerecate. , Aceastîta este adevărata pedagogi«, in.filtra rvj vixstH Bănățoase, toate, în eu fiefuit! și mintea copiilor. Imn mai «duc aminte, de at exempli ! dăm vremurile Idle dinar.,i'ateii războiuilui. I« ‘fieșt a To an, la »lua de aniversare, iuvnățătorii saltu lui ducea elevii, la zidul de lângă, bbei'i'uă.; aicea ,a fost împușttaă în 1871 i hi bSețăindiru, Kajie n‘a vroit fâ «pitie dușa»anului, wnde sbev’i»și e ascunsă, compania care în retragere îi caută porderi ÍTaserónate. In fața imnelor de gloanțe din zid, trare în timpul arculuieoixh se făcpea lecții de patriotism, ținând nestins p.iteoăza avântului cu care soldatul, francez — oi vis de atuaiei — a enecrit pas cu pas, șanț ou, șanț, pământul Alsaciei pe care n’o ri fieaai nita. Iar acolii, când dușpiâmul doborât, a vfatíait Hobni și fidele («a microbii desorganizări ’sufletești, armata de pace intră în aptimitate. Morții,‘sitele eroilor* mu euit l’(«sate în pâră»iut, ca la noi, prea eurâmii uitate. El’e simți, lălăite, în multe locuri, pe seama copiiilor de școală, prin simi’te ce lie pun pe mormânt trăisc în suffletenscă unire cu părinții, care zac «ub pământ Samurul «tes«»ră al frimiíter p»rfamul <vm ei cemehidp, per,tli.a mrpiir«nnt »pepheV părm^hw. fraților «Bujuți ptrin «wt* se îndeamniâ trei rămaji în vieți. cea «sare rapmsintică viața de mâine să uitei uite tara moamule, ci să le ducă mai departe pe cateț propășirei, prin miuncă și iubire. * # Să iDniăm în oeți Unici pe alții. Ne găriiri întrV dumiiănă a vumnarilor. Starea Igaslii: mi e mai de invidiat t’beat pe aiurea, «După cum nu treimo să noiu hiipiiâm că în Franța feamnafirii ere« fără «pini. Pratutindeni bafte crivățul. Indinopitarea înii vine dula emirgia și yxurihLrito -nintești ale iperatio friter. Cearta brațelor, iflerucisade s‘a. trecut; după sămânța ce vom asvîrii, mări cinnișul poate lua locul frigijea* mânjiri iar hotelia se poate întii ude peste câmpiile care trebue să fie acoperitice cu holde mânuase. Acțiunea, cb te clipă trebue ohibzzuită, mm« treîmb neprecrinețită, vorba cântă,ntă. Aceapta de toți, oricine ai fi si ori unde s‘a" gări. In to ti românii si n ,toate aspinnile lor, ori”oaa deccosndatfă, se cere, imperios se cere, să ee ’vadă timidie singurei năzmnți ape’la a aparii tării. Prilejul se arată zilnic. Sunt Beepuri, depărtatie «i. *■> tete apropiate, imediate, «amorete. Ca și întrio bătălie,trâbtee țințite în reatoare. Acțiunea este îndeeptată iupă «ceape se poate că perte-uifti «•* giB*. Acum e vorba de imprim uteil intern. Vârt-vârtej să, ne dăm ea «ă reușC'&scă ; fiecare în mediul *tot să fie agonit de convingere. E noadte •noiftsto“*, a fiecămia._în joc * nn _>a mimat «lectroa «vistoriei sifcaî stona. Cei din afară ne bănusK», ne pun la carantină. ziân»: că nu suntem buni de nimm Ce încrrdire pot avea în noi, ciicp, văiJ că nu știm să ne -i impăniau viața cu împrejurările ! Să atât vin că nu vom muri fără ei. Mg, multă mândrie, demnitate colectivă ne tețibue; mai mult ia conștiință, că întregim, țara nu e «rscât împletitura părților. Viața ei e din viața noaptea a’eătuată, iar jignirea pe i ee athtee, ne lovește pe fier ue in paria. Din potrivă prosperitatea ei, locul din cinste pe care îl are, numai de prosperitatea fiecăruia din noi atârati împrumutul viitorn de acum, ,e sim nul prin care dovedim că nu süntem morți sufletește. El trebui să reușească, cu prisosință, nu numai prin avantajele materiale ce ni se oferă ci prin conștiința că e constatarea pus prui sânitip« al vieței noastre de neam. Afișare ® a nu ajunge ] reclama prin ziare niieind«*«că. «le dato ,sneaaiâ 'școiti» »« p&nfie rămânea ea foveteeete astupate. H‘a «s-marit un fir to boimăvar» vieții îmfiWare «if«! Iară mimusturiatâ. an 0«fts éj« l«w^5- mi’ie to c'iusft râ fie tottrăzit. wwh •eet.Qimi praduce tot^patriotism 8i ae exprose —, na ă nevoe de „»roi*.' iști — «3 însenunf"&lfe. Are impranuturi intern . *&. se indemw da »nfe«emeri «miar pp aupi4 Uf ^ețiimei *mâ poarte fonw» agerea fentoi, ar ium când conate toto iședero an grijă: doui mii mera afl «eeftit. Dar pna copii să se ducă itotoreglulea «i »«iasă, unde douiMieste e’dKteurin*. Orice prevenidiri. #e ssrtindftr, [die pei»pai3, de ifle^Kitapi, 4te terii titoi să cadă în amadfto. U* teta fiacămia nu poate tsth, un steag, ace] tricotoc. *fe SWSnia În căruta nu se cadu e& «atsngti, da cât vorbă:ara. Sa iw> ntaam Inu tin sacrific», ai, * novadi dăm numai mt oi»*««»* «hots»" lgem și pe cei para 8» IqoXOfir-ra^—*