Viitorul, iunie 1920 (Anul 14, nr. 3657-3678)
1920-06-25 / nr. 3678
J V < > 4 «Hin al trsi-spr^-zecelea No. 3670 r“m • ■ - - iiamr ------— 50 In vechiul Regat si Basarabia HOR. In Ardeal și Bucovina ABONAMENTE IN ȚARA: IN STREINATATE : Un an ... . Lei 120 J| Un an . . . . Lei 240 Sase luni ... > 00 11 Șase luni . . . • 120 Trei ... * 300 Trei » ...» 60 REDACȚIA STRADA EDGARD QUINET No. 2 (Vis-a-vis de Hotel Capsa) Telefoanele: Direcția 51123; redacția ți Administrația 49/23 și 311 ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No. 17 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația ziarului, strada Academiei No. 17 și la toate Agențiile de publicitate In vechiul Regat și Basarabia 9 COR.In Ardeal și Bucovina VORBE ȘI FAPTE Este o banalitate a constata încă odată ce deosebire este între sistem sau doctrină și practică sau aplicație. De multe ori cele mai bine norme duc la resultate rele, dacă cei ce le urmează nu au tactul sau priceperea de a le acomoda condițiunilor concrete ale vietei. In politică mai ales, sistemele cari la un moment dat, snt aplicate cu un anume spirit, pot să promoveze mersul sănătos al unei țări, dau de multe ori consecințe periculoase, când acest spirit obiectiv și acest discernământ de detaliu lipsește. Sunt două exemple caracteristice si recente cari ilustrează această constatare. Guvernul liberal conducând tara în timpuri extraordinar de grele, atunci când parlamentul sau nu putea fi convocat, sau el nu exista prin neputința convocărei alegătorilor, trebuia să recurgă la sistemul decretelor-legi. Acest sistem era de nemlăturat , era o necesitate a timpului, pentru ca organismul statului nu putea fi paralizat, din pricina unor condițiuni istorice ce opreau în chip fațial funcționarea parlamentului. Dar ar fi de ajuns să se recitească unele ziare din cele cari azi susțin decretele-legi pentru a vedea câtă contrazicere este Intre atitudinea lor de azi cu cea de atunci! Justificările lui explicările noastre erau înetinate in seamă. Pentru acești teoreticiani in abstracto, de felul actualului ministru al justiției, nu există nici o scuză, nici cause, nici motivări cari să explice decretele-legi. Armata noastră apăra granițele atecate viguros la Nistru și la Tisa. Ardealul era amenințat, vechiul regat de abia scăpase de ocupația dușmană. Iată suficientele motive pentru orice om de bună credință, de ce alegerile nu se puteau face în acele momente critice pentru chemarea la vot a cetățenilor României Mari. Dar cine voise să țină seamă atunci de această evidență? Sistemul decretelor-legi era o monstruoșitate, după teoreticianii de atunci. Actualmente cu câteva zile înainte de deschiderea parlamentului se dau decrete-legi, semnate de aceia cari , vedeau în ele cea mai flagrantă călcare în picioare a principiilor constituționale, în vremea, repătăm, când altfel nu se putea legifera ! . Un alt exemplu ni-l dă sistemul regiei cointeresate, care făcuse obiectul celor mai violente atacuri din partea acelora cari nu aveau obiectivitatea îndestulătoare pentru a înțelege ce este spornic, modern și productiv pentru țară în acest sistem economic. Regia cointeresată este asociația statului cu munca și inițiativa partid țară1, pentru a da un maximum de rentabilitate unui izvor de bogăție, sau unui instrument de producere posedat de stat. Acest sistem al Regiei cointeresate adaugă latura comercială, pe care statul prin însăși ființa lui nu o poate face, la întreprinderile care interesează generalmente nevoile publice. Dar pentru ca această Regie cointeresată să fie bună, să dea roadele la care ne așteptăm se cer două condiții și: ca ea să nu jicnească interesele particulare și ca statul să scoată un câștig. Dar este destul să reflectăm la modul cum s’a constituit Regia monopolului de distribuție a petrolului pentru a ne da seama că s’a luat deja concepțiile economice preconizate de partidul liberal, principiul general, dându-i, însă, o aplicare în practică susceptibilă de cele mai îndreptățite critice, de cele mai justificate obiecții. Ce dovedește aceasta ? Că atunci când se pune patima în judecata operei unui partid, se ajunge la aceste contraziceri flagrante aplicăndui se rău ceea ce dincolo și ieri era folositor intereselor generale ale turei. ZI CU ZI D. Cocea aplaudă gestul Sindicatului ziariștilor care a obtinut — ca orice samsar — un permis de export, și blamează pe d. Mavrodi. In urma acestei apărări, imoralitatea procedurei Sindicatului nu mai are nevoe de altă dovadă. # Ziarul .Adevărul“ adică ziarul d-lui Blank, dă cititorilor săi felurite declarațiuni ale d-lui Ion Brătianu, șeful partidului liberal, în diferite chestiuni, cum este și în aceea a acordului dintre noi și Aliați cu privire la monopolul petrolului. După câte știm, d. Ion Brătianu când ar avea ceva de declarat nu ar alege „Adevărul“ ca să-i facă cunoscute părerile. Deci „Adevărul“ și, în acest caz, ca și toate altele, nu face decât să dovedească cât îi este de nepotrivit titlul. Credem că cea mai bună dovada a legăturilor dintre unii șefi socialiști de la noi, cu bolșevismul unguresc ne dă următorul comunicat publicat în ,.Socialismul‘: „Gemetele Ungariei proletare înghennchiate sunt înăbușite de pumnul reacțiunei hortiane, instaurată acum uman cu ajutorul militar al oligarhiei române“. Și mai departe: „Ceea ce a făcut oligarhia noastră acum un an, pentru a reașeza în șea oligarhia magnaților și capitaliștilor, etc.“ Credem că este inutil să mai reamintim că armatele române trecând și ei a nu au făcut decât să apere reputația românească decimată de banditismele armatei lui Bella Kuhn, și să apere granițele țărei. Și mai reamintim apoi „Socialismmului“ că intrarea oștirilor în Pesta a fost salutată nu numai de toate inimile românești dar și de populația ungară de acolo, care numai grație oștirei noastre a putut să-și salveze viața și să scape de foamete. Ziarul „Dimineața“ continuă sa informeze"‘opinia publică asupra gândurilor și intențiunior d-lui I. Brătianu cu privire la o cooperare a României cu Polonia în contra Rusiei sovietice. Nici un cfltător al acestui ziar nu va putea să admită că „Dimineața“ ori„Adevărul“ ar fi în măsură să cunoască intențiunile d-lui I. Brătian nu fie în politica internă, fie în cea externă. Ziarul .„Epoca“ reproduce după „Universul“ o informație care îi e plăcută. E vorba de retragerea monopolului acordat. Reșitei. ..Cu alte cuvinte campania pornită în această chestiune începe să-și dea roadele sale, iar d. ministru'a' industriei să dea înapoi“. Dacă e a și, atunci se face dovadă vă în campanile pe care le duce , Viitorul“ e atâi a fond de adevăr că dreptatea trebue să triumfe. * * Litera Motoriilor ALIAȚILOR Statei@-unii@ nu datorează nimfc, au însă numai de încasat 27 miliarde mamatBmsstmmmammmammmaamummmaBuammaammm Miami* 260 milioane franci în aur . Una din problemele cele mai importante ce a fost discutată fără a fi rezolvată, de d-nii Lloyd-George și Millerand la Hythe—în ultima lor întrevedere— a fost problema lichidărei datoriilor reciproce, pe care aliații le-au contractat în cursul războiului. Experții francezi au propus că achitarea acestor datorii să se facă pe măsură ce Germanii vor plăti din indemnitatea ce o datoresc aliaților — care indemnitate a fost fixată la 120 miliarde mărci în aur. D. Austen Chamberlain, ministrul de finanțe al Marei Britanii, a declarat în Camera Comunelor că datoria Franței către Anglia este de 500 milioane lire str., adică 12 miliarde și jum. franci în aur sau în starea de schimb actuală, 27 miliarde franci în hârtie. Datoriile reciproce ale aliaților iată datoriile contractate de fiecare dintre aliați unul către altul. Anglia datorește Statelor Unite (și Anglia datorește numai Statelor Unite) 42 milioane de lire Sterlinge sau 1.050 milioane franci în aur. Franța e datoare: Statelor Unite 550 milioane de lire str. (sau 13.750 milioane de franci in aur) și Angliei 500 milioane de livre str. (sau 12.500 milioane de franci în aur). Rasia e datoare: Statelor Unite 325 milioane de lire str. sau 8.125 milioane franci în aur) ; Angliei 467 milioane de lire str. (11.675 milioane de franci în aur); Franței 875 milioane de franci în aur. Rusia, înainte de revoluția bolșevică împrumutase, pentru cheltuelile sale de războiiu: de la Statele Unite 38 milioane de lire st. (950 mii. de fr. în aur); dela Marea Britanie 568 milioane lire str. sau 14.200 milioane franci în aur) și de la Franța 4 miliarde franci în aur. Belgia e datoare Statelor Unite S0 milioane de lire str. (2 miliade de fr. în aur); Angliei 98 milioane de lire str. (2.450 milioane fr. în aur); Franței 2.250 milioane fr. în aur. Serbia și Statele Iugoslave datoresc Americei (Statelor Unite) 20 milioane de lire str. (500 milioane de franci în aur) ; Angliei 20 milioane de lire str. (500 milioane fr. în aur) ; Franței 500 milioane fr. în aur. Celelalte State aliate România, Cehoslovacia, etc., toate împreună, datoresc Statele Unite 35 milioane de lire str. (885 miloane fr. în aur) ; Angliei 79 milioane de lire str. (1.975 milioane fr. în aur); Franței 1.250 milioane franci în aur, are creanțe de 8.875 milioane. Rasia datorește 20.675 milioane și nu are nici o creanță. Statele Unite nu au nici o datorie, dar au creanțe de 27 miliarde 260 milioane franci în aur. Iată cifrele care arată puterea financiară a fiecărui stat. Anglia și America au numai creanțe și de loc datorii, pe când celelalte state au numai datorii: .. i „ |----------1 după război Sta$@£@-Unit@ nu dale— am—— rează nimic In rezumat Anglia are o datorie către aliați 1.050 milioane franci aur și are creanțe de 43.300 milioane. Franța datorește 26.250 milioane și TRANSACȚIILE PETROLIFERE Am publicat deunăzi noul decretlege privitor la transacțiile în materie de mine și petrol, care, deși are aerul, că ocrotește interesele economiei naționale, nu este de fapt decît punerea acestor interese la discreția ministrului industriei. In adevăr, noul decret-lege, alcătuit și publicat în ajunul deschiderei parlamentului, anulează dcerv,‘’ullege din Decembrie~1918, prin care se declarau nule toate transacțiunile făcute în timpul ocupațiunei, și se dă ministrului industriei dreptul exorbitant de a revizui toct ‘‘e acele transact d declarate nule,, și „dacă va constata că nu sunt păgubitoare economiei naționale, va putea acorda autorizația iar transacțiunile astfel validate se vor considera ca legale, chiar de la data încheerei lor“. Când știm cum cum înțelege ministrul industriei ocrotirea intereselor economiei naționale, — vezi seria de societăți înființate în căteva zile, — ne putem da seama ce conședințe va avea noul regim al transacților petrolifere, după care totul este permis dacă bunul plac al ministruluii sau interesele personale ale celor din jurul său, o dictează. Se descrîîde astfel o poartă mare Tuturor bi drvențiior și presiunilor de tot felul, de pe urma cărora desigur că nici interesele Statului nici ale economiei naționale nu vor avea nimic de câștigat, ci din potrivă. Desinvoltura cu care până acuma d. Tăzlăuanu a rezolvat chestiunile importante depinzând de departamentul său, dar interesând economia națională, felul cum a pus în practică politica de permise, ultima modificare a regulamentului comisiilor de export și import, în care deasemenea se rezervă competiției și aprobărea ministrului. — arată la de ne putem aștepta în aplicarea noului decret lege privitor la transacțiile de petrol. Măsura e cu atât mai primejdioasă, cu cât din cauza valutei noastre scăzute,"Străinii pot cumpăra în bloc terenuri și instalații, acaparând astfel Industria care, din motive de interese superioare, trebue să rămână în mâna StxA'ului. E vorba nu numai de hntreg viitorul nostru, industrial, de dezvoltarea mijloacelor de comunicație, căi ferate și marină, dar și de apărarea miifionară. Acest decret care lasă la discreția ministrului interese atât de covârșitoare, va trebui negreșit modificat, stăndu-se garanțiile pe cari le cere interesul general. D.l ministru Tăzlăuanu va fi avînd consilierul său juridic, după ale cărui indicațiuni lucrează. Opinia publică cere însă garanții, că interesele generate nu vor fi sacrificate și de data aceasta^ NOTE O informație perdută prin șiragul coloanelor de ziar ne aducea la cunoștință vestea că guvernul va face ceva pentru Iașii, — ruinați, și sărăciți prin ospitalitatea armatelor, din canei una, cea rusă, nu era tocmai de natură ca să aducă liniștea în tihnita gospodărie moldovenească. Iașii, meritau să nu fie iVtați. Dacă orașul carne este atât de yjirins legat de ideea Unirei, nu poate fi ignorat în cronica recunoștinței unui neam, el a căpătat dreptul de a fi de a pururi un simbol al înfrățirei noastre, de atunci de când el a cunoscuți epopeia refugiului, a ospitalizat pe morinzii de pe fronturi, a găzduit Tronul nostru, a suferit toată urgia potopului de refugiați— cum spuneau bieții moldoveni în graiul lor beanalizat — și-a cunoscut primele vești ale triumfului nostru. Pentru orima inimă românească, orice suflet care vibrează pentru altceva decât materialitatea vieței.— Iașii sunt o poesie către cari merg amintirile cu iuceriieia bdvlavioasă a celor ce înțeleg suflul de viață al unui neam". Bătrânul Iași, cu statuele lui ce aduc aminte pe fruntașii spadei, ai cuvântului și ai poesiei, merită a fi arhaic fără ruină și mai ales salubru. Iată de ce orice măsură care s’ar lua pentru a îmbunătăți starea Iașilor, nu poate decât să bucure pe orice român. •— Petronius ———#SANZNZS----------—— C ECOUR C onsiliul superior al bele-artelor din Paria a decernat premiul național, pentru care au concurat 33 expozanți, sculptorului Paul Dardé pentru excelenta lui lucrare: «Eterna durere». Premiatul are 28 ani și nu-i elevul nimănui. Are o origină foarte modestă. Cioban în Ceveni, n’avea decât 12 ani când începu să sculpteze în piatră. Temperamentul său se revelă, încă de pe atunci, sub singura impulsiune a naturii sale inteligentă și sensibilă. Z iarul Daily Mail a organizat un mare concert... prin telefonia fără fir. Vocea cântăreței aleasă pentru experiență va putea fi auzită simultan în toate orașele și punctele de pe Ocean situate într-o rază de 1.600 Kha, în jurul stațiuni radiotelegrafice Marconi situată la Chelmsford, unde se va face emisunea sunetelor. A părătorul Parisului, salvatorul lui, generalul Galieni va avea o statue în Capitala lumei. Consiliul municipal al Parisului, hotărând acest lucru a adus un călduros omagiu generalului și a cerut ca monumentul care va perpetua gloria acestui ostaș să fie turnat de oțel din tunurile capturate de la inamic. D upă „Daily Express“ un bastiment francez a sosit la Queenstown după ce a bătut un nou record naval, făcând drumul de la Vancouver la Queenstown în 184 zile și parcurgând ultimele 1.600 mile fără cârmă. O bombă a exploadat în teatrul Havane din Paris, în timpul unei reprezentațiuni a „Aidei“ tocmai în momentul când cânta Caruso. Artistul scăpat neatins a fugit în costumul de scenă. !Adortați-vă la „VIITORUL“ Cel mai bine scris !Cel mai bine Informat .Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA vineri jg tente 1620 n TRATATUL DE PACE CU UNGARIA CLAUZELE comP8IQER ROHfLHift — Care este situația creată fires r noastre de cifre consiliuluișram al a§§a ălor — Intr’o broșură de curând apărută, d. Ion I. Lăpădatu, publică și analizează părțile mai importante din tratatul de pace cu Ungaria. D-sa tratează în special chestiunile de ordin financiar, scoțând în evidență raporturile create, din acest punct de vedere, între noi și Ungaria de astăzi, în urma prăbușirei fostei monarhii dualiste. Datoriile practice ale statului ucigar In sensul dispozițiunilor tratatului, România urmează să ia asuprași o parte din datoriile garantate ale Ungariei, după împărțeala ce o va face Comisiunea de reparațiuni, proporțional cu căile ferate și celelalte averi grevate, cari trec in proprietatea statului nostru. In cazul când aceste averi trec pe teritoriul mai multor state — cazul căilor ferate — Comisiunea de reparațiuni va împărți datoria între aceste state. Suma din datoriile garantate cana se va prelua se va sustrage din suma pe care România va avea s-o plătească în creditul Ungariei pentru bunurile trecute statului nostru. România rămâne obligată numai pentru partea din datorie trecută asuprei, iar obiectele, de pe teritoriul său, grevate în trecut, vor garanta și noua datorie. In locul datoriilor vechi, România va trebui să dea, pentru partea sa, obligațiuni, titluri noui, valori echivalente, aceleași valute și ea afere aceleași avantagii ca cele contractate la început. Conversiunea monetară In ce privește conversiunea monetară, paragraful din tratat este mai puțin clar. Faptul că se spune că la conversiune directiva o va da cursul cu care statul ce preia datoria a făcut primul schimb al coroanelor, a făcut să se creadă că la noi, acest curs nu poate fi decât două coroane un leu. Și ceea ce este și mai îngrijitor este împrejurarea că se rezervă Comisiunei de reparațiuni dreptul de a cere modificarea condițiilor de conversiune, în cazul când ar afla că valoarea monedei care substitue titlul vechiu pe timpul conversiuni și-n raport de schimb cu Străinătatea, este inferioară valorii monedei originale. Rezultă de aci că această clauză poate pricinui o interpretare a cărei consecință ar fi o urcare în valoarea nominală a titlurilor de convertit itareifigiei a garantate Dar României i se impune prin comisiunea de reparațiuni și o parte din datoria ungară negarantate și reprezentată prin titluri, datorie în care se cuprinde și cota-parte a Ungariei din datoria comună a reustro- Ungariei. In acest scop România a fost obligată să stampileze titlurile datoriei ungare negarantată ce se găsesc pe teritoriul său, spre a se vedea dacă nu sunt mai multe sau mai puține decât cota parte impusă. Toate titlurile ștampilate urmează a fi substituite cu titluri noui, iar România urmează să plătească numai acele cupoane și rate de amortisment din partea sa de datorie care, după intrarea în vigoare a tratatului, devin exigibile dar au rămas neplătite. De celelalte e răspunzătoare Ungaria. E de observat că în categoria datoriilor garantate se consideră și obligațiunile de plată ale guvernelor ungare luate în acest scop de învestiri iar în categoria celor negarantate se admit, numai în vorumuturile reprezentate prin titluri, și, pe când datoriile garantate se pot sustrage necondiționat din suma bunurilor trecute în proprietatea etectului nostru, din cele in garantele se va susrag £ numai partea fixată de comisiunea de reparațiuni. patorSaäe as răsfoi Singura obligație impusă României este ca în două luni de la intrarea în vigoare a tratatului, să cheme la stămpilare titlurile datoriei de război a Ungariei, aflate pe teritoriul său și să le retragă, din circulație, schimbându-le contra unor certificate ce se vor da deferitorilor. Se lasă la libera apreciere a statului român chestiunea ,dacă despăgubește sau nu pe cetățenii săi deținători ai acestor titluri. Este de remarcat numai că nici statul, nici cetățenii români nu pot emite pretențiuni pentru titlurile lor, nici față de alte state, nici față de Ungaria. In sensul dispozițiunilor din ferstet, Ungaria nu este obligată deci să rambuseze titlurile cari aparțin cetățenilor români și care se găsesc depozitate la băncile de pe teritoriul ungar. Ca atare o rezolvare justă a acestei chestiuni, din partea statului român, se va putea cit, numai după ce se va cunoaște exact suma I* care a ® ridică aceste titluri. Chastransa monatară Rezolvarea cchestiunei monetare a fost făcută dependentă, prin tratat, de punerea în vigoare a tratatului cu Austria și nu a celui cu Ungaria spre a se evita tergiversările și șicanel. Potrivit tratatului, România este obligată să-și retragă și să ramburseze în monedă națională, toate biletele Băncii Austro-Ungare care se găsesc pe teritoriul ei. Cursul va fi stabilit de România, iar biletele rambursate se remit Comisiunei de reparațiuni. La rambursare trebue să se facă deosebire între biletele ce se vor retrage din teritoriile cari au aparținut monarhiei și cele ce se vor retrage din restul teritoriului. Tratatul face deosebire între biletele emise înainte și cele emise după 27 Oct. 1918. Pentru cele emise după acastă dată rămân ca garanție titlurile depuse ca acoperire de guvernele austriaca și ungare, singurele răspunzătoare, din potrivă, biletele emise anterior pot participa numai la averea activă a băncii, ce va rezulta după 1 ichidarea avere căreia nu aparțin titlurile ce garantează emisiunile posterioare revoluției. Rezultă de aci că pentru biletele emisiunilor posterioare acestei date sunt responsabile numai Austria și Ungaria; celelalte iau parte numai la activul Băncei. Liclädss’sa isissé« au* eaeeaaBa3Â*ssiMRi&a.vM£,SMS eassefs&H KKcxosssírr-aa&rír«» m Lichidarea Băncei Austro-Ungare, deși trebuia să înceapă a doua zi, după semnarea păcii cu Austria, totuși s’a amânat și banca face și astăzi operațiuni financiare.Punctul cel mai dificil al lichidărei acestei bănci rezidă în replătirea datoriilor celor două guverne ale fostei Austro-Ungarii: îndată ce aceste datorii vor fi replătite, chestiunea se simplifică. La lichidarea băncei numai acele bilete pot lua parte, care vor fi prezentate de guvern comisiunei de narațiuni. Contravaloarea acestor bilete se va remite statului român, care este obligat să ramburseze biletele în monedă națională. Această contravaloare e singura despăgubire pe care «»saassa**«.'»!» Montarea în pagina 2-a II. Din urmărirea datoriilor delegaților și ale consiliilor muncitorești,stabilite de către organizațiile socialisto-sinidicaliste, se pot ușor vedea tendințele anarhice ale acestor organizații pe care guvernul în necunoștință de cauză, sau sub influente dăunătoare ordinei publice, părea dispus a se introduce în stabilimentele industriale ale statului. Delegații și consiliile muncitorești cerute cu ocazia diferitelor greve nu emit, în întreprinderile industriale, altceva decât organele de propagandă politică ale mișcărei socialiste; aceste consilii sunt organele de agitație și de pregătire a dezorganizare ce propagandiștii bolșevismului internațional caută a introduce în toate ramurile de producțiune a țărei, spre a se ajunge la organizarea după modelul Rusiei comuniste. La punctul 1, al datoriile prescrise delegaților, se vede clar că rolul lor este»,ca propaganda socialistă să pătrundă cât mai mult în rândurile muncitorior“, prin urmare acești delegați au rolul de agenți ai politicei anarhice a organizațiunei sindicalisto-socialiste. Nu se vorbește nicăeri în acd o prescripțiune de rosti), ce căutau a-i masca în cererile lor anterioare, ca delegații și consiliile muncitorești să fie organe de legătură între massa muncitorilor din o fabrică și administrația acelei fabrici. In tot cuprinsul datoriilor fixate pentru delegați și consilii muncitorești nu se prevede nimic care să jurate că autoritatea direcțiunei unei fabrici ar fi recunoscută, că această administrație ar avea vreun rol în conducerea și menținerea ordinei în fabrică. Toate nemulțumirile sunt aduse la cunoștința Comitetului sindicatului, care ca hotărîri; supravegherea producției, spre a se face în ordine, se face de către delegați și delegate; orice neînțelegeri sunt aduse la cunoștința Consiliului muncitoree și Comitetului Sindicatului, pentru ca aceste organe să „ea măsuri grabnice și folositoare pentru hustul mers a organizației Intre obligațiunile delegaților se prevede și supravegherea ca jucâd toacele și lucrătorii să ia parte la toate ședințele de breaslă, să fie la curent cu cotizațiile la Sindlodrd de breaslă, să plătească la timp abondamentul la ziarul de breaslă și la „Socialismul", să citească și să comenteze broșurile socialiste". Rolul de propagandiști ai mișcărei anarhice ce acești delegați au este evident. Delegații mai au îndatorirea de „a explica lucrătorilor și lucrătoarelor de unde vin neîuregerile, și că numai prin principiul Ineptei de clasă, care este singurul în măsură de a explica neînțelegerile, și de a da o soluție de împăciuire“, precum și pe aceea de a îngriji „ca muncitorii să ia parte la toate luptele și frământările politice“. Prnetul 7 al îndatoririlor ce au delegații în Consiliile muncitorești pune în evidență terorismul ce aceste elemente de agitație și dezordine exercită asupra massei lucrătorilor întrucât „nici o mișcare, greve, boicot, rezistență pasivă sau grevă generală, nu se vor face fără avizul și consiHțământul Comisiunei locale“. Nu în sensul menținerei ordinei de către delegați trebuie a se interpreta acest Aliniat, de către unnii idealiști teoreticiani, pătrunși de bunăvoință exagerată pentru mișcarea sindicalistă, carî nu ca dispozițiune de ordine este pus punctul 7, ci ca un mijloc de terorism față cu massele muncitorești. Din textul îndatoririlor ce au delegații și consiliile muncitorești, și din cele arătate mai sus nu mai poate rămâne nici o urmă de îndoială asupra caracterului acestor organizații, și a rolului anarhic ce se urmărește. Examinarea făcută ne îndreptățește a crede că atunci când Primul Ministru al țărei Românești a vorbit de Consiliile muncitorești, nu a avut cunoștință de rodul ce sindicatele socialiste dau delegaților și acestor consilii, căci nu este admisibil ca șeful unui guvern de ordine să poată recunoaște asemeni organizațiuni politice ori caracter și tendințe anarhice. De altminteri circulara dată de către Primul-Ministru și afișată în toate fabricile și stabilimentele statului, întărește cele exprimate mai sus, căci interzicânduse orice fel de politică în fabrici și ateliere se interzice deî și întreaga activitate ce este prevăzută pentru delegați și consilii muncitorești. Agenți propovăduitori ai luptei de clasă, instigatori contra ordinar ce trebuie a domni. în un stat, delegații organizațiunilor sindicaliste nu pot avea un rol recunoscut către autoritățile ce au sarcina de a menține ordinea. Nu credem că în mintea vreunui om de guvernâmînt, pătruns cât de puțin de simțul de ordine ce trebue a domni în țară, ar putea să se acomodeze ideea recunoașterei oficiale a delegaților sindicaliști, a-i rdica la rangul de instituție recunoscută, pentru a le așura rolul de agitatori și propovăduitori ai dezordinei sociale. Confirmarea tendințelor anarhice ce se urmăresc prin aceste Consilii muncitorești, ce avem în proiectul asupra „Rolului Consiliului Muncitoresc“ întocmit i de către ..Comisiunea generală a Sindicatelor din România“ și prezintat fostului Secretar general de la Ministerul de Interne spre a servi ca bază la reglementarea prevăzută în deciziunea Primului Ministru, pentru aceste Consilii, „cari în trecut au funcționat fără atribuțiuni bine determinate“. Reproducem în întregime acest proiect:Jn primul rând să privegheze dacă delegații își îndeplinesc în conștiință atribuțiunile pentru cari au fost aleși, atât față de Consili cit și față de Comitetul sindicatului Și co misiunea locală. „Are obligația ca imediat ce e avizat de delegați, că condițiile stabiliți între patroni, Direcțiune și Sindicat sunt călcate de conducătorii înteprinderilor, să cerceteze imedii și dacă se dovedește adevărul, intervine sprijinind cu energie înlăturarea acestor abateri; tot astfel va proceda când angajamentele săl s călcate de lucrători. „Asupra cerințelor noilor condiții de muncă și salar, etc. Consiliul tu bue să,erciteze bine, să cunoască îi amănunțime situația întreprinderea calitatea, valoarea și urgența comenzilor și după ce se va convinge de posibilitatea unei reușite face intervenția necesară la conducătorii înreprinderii și dacă nu se admite tunel. Consiliile aduce la cunoștința Comitetului Sindicatului care și é la rândul lui, dacă cazul este serie, aduce la cunoștința Comisiunei locale și Comisiunei generale. CHSSYIUM SOCSME CONSILIILE MUNCITOREȘTI ■îfc m Sfârșitu! în ftainl imun