Viitorul, octombrie 1920 (Anul 14, nr. 3774-3787)
1920-10-16 / nr. 3774
_ fjG w PRĂBUȘIREA BOLȘEVISMULUI PrOS3 românească pesimismul șefilor Presa într’un stat modern are o deosebită importantă culturala. In vremea când cetățenii unui stat nu aveau dreptul a se ocupa de treburile publice și când o minoritate orășea casai,redusă și aceea la o minoritate de locuitori caiin capitate, avea căderea să se preocupe de problemele cilei și de Chestiunile generale, rolul presei, evident era mai puțin accentuat decât astăzi. Dar cumi mersul evolutiv al societăților le-a condus spre o democratie din ce în ce mai largă, desigur elă și presa a trebuit sa se ridice în importantă. Ea a devenit un instrument de propaganda, un mijloc de educație politică, o cale prin care chestiunile mari trec în discuțtia liberă a mulțimei. Dacă acest rol a fost înțeles și s’a jucat corect,presa noastră, în totalitatea ei până acuma, n- am putea să -lăm decât atunci când desbrăcândni-ne de orice consideratiune de partid am judeca obiectiv situatiiunea multora din ziarele dela noi. Desigur nu trebuie să exagerăm relele noastre și nici să credem că viiturile ce le întâlnim, la una sau alte din instituțiiunele noastre, sunt specifice nouă și că în alte tari nu există relele de care ne plângem și noi. Dar este o chestiune de măsură și de grad. Dacă în alte tari au putut sa existe unele ziare cari nu și-au înțeles menirea și rostul lor social, acelea au Fost regretabile excepțiuni, și unele au fost expulsate, prin judecata fără recurs a opiniei publice luminate, din furul presei demne și ascultate. Din nenorocire au fost multe, prea multe ziare, cari n’au văzut în aparrițivnnea lor decât latura comercială și mercantilă, și ai cărui conducători și inspiratori nu au înțeles cât bine ar fi putut face, dacă s'ar fi devotat unei prese realmente independente și cât au făcut servind interesele trecătoare, personale și mărunte. O bună parte din păcatele vieței noastre publice, sunt datorate— și aceasta e un fapt ce nu treime nici ascuns.. *des ignorat,— acelei pervertiri a sântului rommânesc și a sântului moral, pe care o anumită presă de meșteșug a creat-o în tânăra și nepregătita noastră societate. In locul unei adevărate școale cetățenești, așa cum trebuia să fie presa noastră, am avut tocmai o școală a dest frâului în care tot ceeade a fost bun s’a arătat în culori negre, tot ceea ce a fost înălțător, ca preocupare interesată, și invers cei de 2111 păcătuit înaintea legei și a conștiinței omenești și-au putut reface carierele politice — în oricare alte țări sdrobite — grație meșteșugitei apărări și reci alme a presei fără scrupule. O bună parte din ziarele noastre, neavând un chez politic, s’au înregimentat totui bărbat sau altuia, și au devenit astfel instrumente personale, în loc de factori ai unei politici de interes obștesc. W • z’arp - numele lor nu este nevoe a fi citat, întrucât toti se cupea și anii — au fost furtatoarele de cant ale intereselor internaționalar altele, în vnontea înfrigurărei naționale, și actiniei când războiul încinsese și răscolise lumea, în jurul nostru, pe timpul neutralității alergau după cei cari nu așteptai decât conștiințe de cumpărat și suflete de robit la scopurile lor. Istoria, e prea recentă și faptele prea triste pentru ca o concretizare sau exemplificare să mai fie necesară. Dar gândurile acestea negre sunt întru câtva risipite prin conștiința că, după războiul purificator în atât de multe alte privințe, a servit și ca culegător al grâului din neghină. Astăzi ochiul imparțial vede cum se face încet-încet o alegere a presei cinstite. Apar desigur și azi anumite ziare cari n’atât o politică, și în lipsa unui ideal pun satisfacțiile „cassei“ mai presus de el. Sunt ziare cari se vînd finanțelor internaționale. Sunt și de acestea. Dar ceea ce este vrednic de remarcat e faptul că, și aceia cari le cumpără—cuii numărul bine înțeles !— se citesc cu o curiozitate, departe de acel sentiment de convingere la care un publicist trebbue să aspire ! Ziarele fără convingeri, fără busolă, ziarele cari servesc interese străine decât cele românești, din nenorocire, apar, și astăzi dar deosebirea dintre cele de acuma și cele dinainte de război, este că atunci ele puteau face un curent, puteau fi ascultate. Astăzi există,în deosebire de ziarele pe care opinia publică este astăzi destul de vigilentă pentru a te cunoaște îndeajuns, alte ziare, cari indiferit cărui partid aparțin, sunt românești și înțeleg au factorii de propagandă ai intereselor culturei și năzuințelor naționale. In opinia publică s’a format astfel un fericit curent de selecționare a presei, și opinia publică lămurită asupra scopurilor, celei rele, înțelege a deosebi curiositatea cetitorului, de convingerea lui, și își dă seama perfect de bine de scopurile ascunse pe care presa străină și înstrăinată le urmărește, pentru a mH da nici o importantă. Ziare cari servesc internaționalismul se găsesc și astăzi. Pe ele însă opinia publică nu le considera decât ceea ce simt, și nimeni astăzi— dintre adevărații rotmâni nu mai pot să vadă în ediția miseaisea din Chișinău a unui ziar imoral din București, o presă adevărată. Asistăm astfel din fericire la o reacțiune a opiniei publice cinstite și românești, contra presei imorale și periculoase. Un fenomen care nu poate decât să mulțumească pe toți bunii români! ZI CU ZI „Neamul românesc“ crede că am considerat articolul „tulburătorii de bună credință“ ca inteligent. Era o ironie pe care și copiii ar fi putut să o înțeleagă ! Vvește cu tot dinadinsul a spune ceea ce avemi pe limbă despre articolul d-sale? De ce ne silește a fi dureros de sinceri ? „Socialismul" publica situațiunea înfloritoare de acuma din Rusia, comparativ cu toate bolile cele mai grozave ce bântuiau acea mare țară pe vremea țarismului. Nu zicem că va fi fost bine pe vremea autocrației rusești, dar a susține că acum, când mortalitatea decimează populația, este raia în Rusia — aceasta este prea mare batjocură pentru cetitorii ziarului bolșevist de la noi! * Un alt ziar al Băncii Blank, „Luptători, !“ n plină veselie, în urma veștilor recente că, Trotzki ,nu. este rănit « că din potrivă e bine sănătos, înțelegem satisfacția acestui ziar eminamente devotat intereselor românești! Ziarul d-lui Gr. Filipescu anunța că punți de trecere s’au stabilit intre felurite nuanțe politice de frica venirei liberalilor la putere. Frica aceasta este cu adevărat neînțeleasă dacă partidul liberal e mort, cum arăta și „Epoca“. Iar cât privește punțile de trecere dintre feluritele nuanțe, nu ne-am îndoit că d. Tăzlăoanu va ști să treacă cu ușurință peste piedicele neînsemnate ce i se pune „Epoca", în calea sa triumfală ! Se spune că guvernul german n’a îngăduit trecerea delegațiunei socialiștilor români la Moscova. Se pare că acest refuz a fost sugerat de însăși șefii bolșeviști de acolo, cari văd în Ilie Moscovici și Christescu elemente mai periculoase decât ei înșiși 1 -00X00- . .. Bolșevicilor ruși — Apelul desperat al lui Cicerin către numitorii gransași.—Se sfecla lenin — Fare că bolșevismul rusesc se apropie cu pași repezi de cea mai complectă prăbușire. Cicerin a adresat un mesagiu „guvernului și poporului francez“. Din conținutul radiogramei se va putea vedea starea disperată în care se găsește Rusia sovietică. Iată mesagiul: „Guvernul muncitoresc și țărănesc al Rusiei face încă odată dovadă de spiritul său de conciliațiune neobosit, autorizând pe cei din unii francezi, găsindu-se in Rusia ca să fie repatriați fără a aștepta reîntoarcerea din Franța a ultimului convoi de 500 Ruși, dar guvernul francez, în dușmănia sa implacabilă contra poporului muncitoresc din Rusia și în contra cuceririlor sale revoluționare cari sunt fructul unor lupte eroice, continuă cu încăpățânare să țeasă noi proccte, să pregătească noi atacuri contra independenței și libertăților și contra existenței însăși a Rusiei Sovietice. După aproape trei ani de sforțări neîncetate cari tind să inăbușiască revoluția rusă în valuri de sânge, guvernul francez pare că vroește să-și îndoiască sforțările încă odată și să încerce un nou atac contra Rusiei. Recunoscând în mod formal pe fostul general, pe criminalul Wrangel, acest instrument al reacțiunei imperialiste germane, care a grupat azi, în jurul lui tot ce a rămas din vechiul regim, guvernul francez dă ajutor acestui rebel contrarevoluționar care s’a răzvrătit contra poporului său propriu și contra guvernului muncitoresc și țărănesc, trimițându-i fără preget arme, muniții și ajutoare de tot felul pentru ca el să atace Rusia muncitorească și țărănească și s’o amenințe cu relele înspăimântătoare ale contrarevoluției hidoase și sângeroase. Din toate țările vecine ne vin știri cari arată activitatea aprinsă a reprezentanților și a agenților guvernului francez în scopul de a ridica împotriva Rusiei sovietice noi inamici și să ducă noi războaie îndreptate contra libertății și existenței sale. Grosnyi. Tocmai pentru a înlătura a Carit eventualitate, bosevicii au încheiat pana, cu orice preț cu Polonii, spre a-și putea îndrepta toate forțele împotriva lui Wrangel. Ce declară Lenin Lenin nu este mai puțin pesimist decât Cicerin căci ziarul „Lloyd News“ anunță că in cursul unei conferințe a partidului comunist englez, ținută săptămâna trecută la Gorton, lângă Manchester, Miss Sylvia Pankhurst, care sosia din Moscova, unde a văzut pe Lenin, ar fi reprodus cuvintele șefului bolșevic: „Mi-a spus că este foarte pesimist, in ceea ce privește adeziunea Marii Britanii, la a treia Internațională și in ceea ce privește revoluția mondială. Șeful suprem al bolșevicilor n avea nici o speranță în ameliorarea situației din Rusia. Dacă o revoluție nu va izbuti numaidecât în Anglia, bolșevizmul va fi înmormântat în lumea întreagă“. Forțele franceze contra Reprezentanți eminenți ai cercurilor guvernamentale franceze au întreprins călătorii speciale in scopul expres de a provoca o nouă vărsare de sânge și să azvârle pe muncitorii și pe țăranii din țările vecine contra fraților lor din Rusia. Numeroase trupe franceze au fost concentrate la Constantinopol, se pare așteptând momentul propice pentru a intra în luptă alături de rebelii contrarevoluționari din Crimeea contra Rusiei și Ucrainei. Acum chiar forțele navale franceze care operează în Marea Neagră se pregătesc ostentativ la noi atacuri în contra Ucrainei și Rusiei și la o nouă invaziune pe teritoriul acestor țări. Vase de război franceze găsindu-se nu departe de Odessa indică noile planuri agresive ale guvernului francez pe coastele sale. Rusia sovietică veghează cu atenție la inviolabilitatea teritoriului său și va da tot concursul și ajutorul necesar aliatei sale, Republica sovietică a Ucrainei". Cicerin închee radiograma sa făcând apel la muncitoii din Franța pentru a opri acțiunea guvernului francez împotriva Rusiei. Ce spune un ziar englez Pe de altă parte ziarul englez „Manchester Guardian" din 4 Octombrie anunță sfârșitul bolșevismului. Ziarul afirmă că Sovietele trec prin cea mai mare criză din câte au trecut până acuma. Războiul polonez, care la începutul ostiliaăților era popular în Rusia modernă, a devenit nepopular, căci Sonfile au pornit condițiile unei noi păci mai umilitoare ca cea de la Brest-Litow. O fervir fără pereche până acum, amenință țara, o foamete mai grozavi și uni vastă la cea.din 1801. Cel mai mare pericol pentru bolșevici ar fi ocuparea din partea armatei lui Wrangel, a Kubanului cu grânele sale, a bazoului de huilă din Doneț și a zăcămintelor petrolifere din Baku și din CONSOLIDREA FINANȚELOR Intr'un articol pe care l'am publicat deunăzi, asupra conferinței de la Bruxelles, arătam că Statele mi-și pot consolida finanțele decât prin propriile lor puteri, printr’o politică bugetară chibzuită, și prin reducerea circulației fiduciare. Marele ziar parizian „Le Temps“ e de aceiași părere. Analizând dezbaterile de la Bruxelles, acest ziar scrie următoarele: „Asupra chestiunei fundamentale, membrii conferinței sunt de acord; ei denunță consecințele dezastruoase ale inflațiuniei fiduciare. Deprecierea monedei naționale, urcarea prețurilor, înăuntru, și tensiunea valutei, in străinătate, sunt rezultatele deplorabile ale acesti infrațiuni. Prin urmare, dacă voim Sa remediații într’adei’tir criza economici cu care avem de luptat, dacă vrem să restabilim echilibrul financiar al lumii,"guvernele trebuesc, lunainte de toate," să pună capăt emisiunilor de bilete monetare cu curs forțat. Pe urmă ele vor trebui să reducă numărul biletelor în circulație. E vorba de întoarcerea, proclamată necesară, la etalonul de aur și la moneda sănătoasă. „Un asemenea rezultat nu poate fi obținut decât printr-o politică de economii severe, care să îngăduie acoperirea prin impozitor obișnuite ale bud- Setului fără ca a să depășească ceea ce se poate cere, in mod logic, forțelor contibuive aleunei națiuni. Aceasta iui plăti, de altfel, rambursarea progresivă a avansurilor făcute Statelor de către bănii, precum și consolidarea datoriilor flotante prin împrumuturi pe termen,lata principiile conducătoare, unanim recunoscute. Pentru însănătoșirea și consulii. . . . publice, a statelor cari re~iiTi, izvoiului. ■jjili« nenorocire, ele sunt departe de a fi urmate . Mica financiară a guvernului nostru.ooxxoo-ECOURI âmbătă 11 Octombrie o placă comemorativă a fost fixată la Amsterdam pe casa unde a locuit filozoful Descartes. Ea se datorește unui grup de admiratori olandezi ai autorului «discursului asupra metodei». La această solemnitate a asistat și un reprezentant al Universităței din Amsterdam precum și d. René Dourait de la Academia franceză. La Academia de știință M. Louis Besson a ținut o conferință cu privire la influența circumstanțelor metheorologice asupra creșterei decesurilor de boala de plămâni. Temperatura își are partea pricipală. Vânturile din regiunea Nord estică vin în primul rând, adăogind cu l()0/o numărul morților. Noembrie este luna cea mai puțin periculoasă, Anuarie și Aprilie cele mai primejdioase. S Mi Mulți eiite tente — Incuria care domnețte In administrația transporturilor — Toata lumea știe ân ce mod se face transportul alimentelor și mărfurilor pe căile ferate, așa că nu vom spune ceva nou în cele ce vom relata aoi. In diferite gări din țară se află staționând trenuri întregi cu mărfuri și alimente,, așteptând să se fie rândul a fi transportate la destinată. Trenurile acestea,bine înțeles, pentru că nu au locomotive care să se tramsporte, stau uitate prin gări zile și săptămâni întregi. .Ceea ce este însă imiai grav, în trenurile uitate prin gări sunt și alimente supuse stricăciunei și vite expuse boabelor. Vitele nu pot fi nici hrănite nici adăpate la timp și suficient, plus că stau, jjjghesutate prin vagoane deschise, unele peste altele. Un singur exemplu, destul de edificator, putem da cu două trenuri de marfă din gara Valea Călugărească. Unul din aceste trenuri este cu scânduri și alte mărfuri în vagoane închise, iar celalt este cu boi, porci, pepeni, în vagoane deschise, iar câteva vagoane închise cu alte mărfuri. Boii sunt foarte slăbiți și cu totul istoviți de lipsă de hrană, de apă și de mișcare, căci stau Înțepeniți pe loc, înghesuiți unul în altul. Același lucru se petrece cu porci din cele două-trei vagoane deschise. Ba încă ceva mai grav și mai primejdios. Doi din porci au murit și au fost așezați pe niște scânduri chiar deasupra vagoanelor deschise. Hoiturile lor exală un miros pestilențial care infectează toată gara, primejduind nu numai sănătatea celorlalte vite, dar ciiar a publicului din stație și a călătorilor. Intr’un vagon deschis de 15 tone sunt încărcați 6000 de pepeni cari s’au borșit de când stau acolo. Aceste două trenuri staționau la gara Valea Călugărească încă din săptămâna trecptă. Nu știm dacă până acum le-o fi venit rândul să fie tranmortate la locul lor de destinație. Și așa sei petrec lucrurile anal în toate gările de trafic mare sau mic din țară. ------------00x00-----------HOTE Căsătoria lui Frunze In romanele pline de ironie usturătoare, de filosofie epicureică, de erudiție adâncă și de evocare vrăjită a timpurilor istorice, marele stilist care cinstește literatura de astăzi a Franței. Anatole France are tipuri de bătrâni cari urmează cu sfințenie „școala lui Epicur", școala plăcerilor cari nu voesc să știe de ani. In paginele colorate ca o frescă de maestc, revedem pe ,,l’abbé Coiganrd“, filosof și erudit, dar care își unește verva cu sticla plină de spirt din buzunarul sutanei lui lupte, și între două aforisme se simte poate chiar mai puțin fericit decât între două fete; revedem pe acel bătrân nobil, pe care revoluția franceză l-a redus la mizerie, primind în mansarda lui pe o femee care are comun cu filosofia lui Aristot doar numele de peripatetică. Bătrânii veseli, — cari uită grijile bătrâneței, pentru că bătrânețea nu stă în corp ci în minte, și vioiciunea inteligenței face mai mult decât orice tinerețe fără scânteia spiritului ! Se vede că pentru a da o ilustrație nouă galeriei acesteia de bătrâni joviali, cari sfidează anii, Anatole France, a predicat prin exemplu personal căsătorindu-se cu o domnișoară ! Cred că autorul lui „Thaiss“, al minunatei „La rousserie de la reine Pédauque“, are trecute de 70 ani. El totuși a crezut că poate să se căsătorească, pentru a arăta că un geniu ca un adevărat Demiurg creator, nu se pleacă legei bătrâneței, bună numai pentru nwritori ! Iar acel etern femenin, îl valorifică prin gestul lui Anatole France, drepturile lui imprescriptibile ! Petronius DN RUSIA SOVIETICA SITUAȚIA la ODESA ae«8li8le contra ssvieteSor. — Cosmsziiesfia dîntreYiranpol șî Odesa. lâfgâng .rige bolșevicilor (Prin poștă,dela corespondentul nostru) Bălți 10 Oct.— O persoană sosită zilele acestea din Odesa ne dă următoarele informațiuni asupra evenimen teilor din Ucraina: Regiunea Odesei, Podoliei și Hersonului este în plină răscoală. Răsculații conduși de oarecare Babolev și Șapul—matlomadiștii ucraineni—înaintează spre Birzuila și Slobodca. Răsculații au ocupat gara Golta și înaintează spre Vozneseni cu scopul de a face joncțiunea cu răsculații din acea regiune care se află sub conducerea, unui Novac.Regimentul 361 de infanterie bolșevic care a plecat ca să înăbușe răscoala a pierdut o jumătate din efectivul său, din cauza dezertărilor. Restul a fost parte distrus, o parte împrăștiat de răsculați cari au tăiat liniile telefonice și telegrafice. Comunicația pe calea ferată între Odesa și Ghiov este tăiată. Nstre Tiraspel și Odesa Comitetul revoluționar din Tiraspol a interzis cu desăvârșire, intrarea și erșirea civililor din orașe. Satele sunt complect isolate și orice comunicație interzisă. Trăsurile care plecau din Tiraspol spie Odesa și pasageri și alimente au fost întoarse din drum, fără a se arăta cauzal. Acei ce veneau dinspre Odesa au fost insolați. Unii Căruțași însă, cari au putut lua contact cu cei ce veneau din Odesa au aflat de la aceștia, că în Odesa se fac pregătiri pentru evacuarea orașului, din cauza răscoalelor care au izbucnit în saltele dintre Odesa și Nicolaiev. Măsurile luate de comitetul revoluționar din Tiraspol sunt în conformitate cu acelea din Odesa pentru ca să nu se afle într’o localitate ceea ce se petrece în alta. Răscoala se întinde ,spre Ecaterinoslav, înfrângerile trupelor roșii Aceiași persoană comunică, că în urma ruperei frontului bolșevic pe Zbruci de către armatele ucrainiene ale generalului Pavlenco, trupele bolșevice din Podolia și Volinnia se retrag cu direcția spre Kiev. Divizia 41 bolșevică se retrage spre Vinița. Satele și orașele din Podolia și Volinia sunt date pradă bandelor de soldați, care jefuiesc imiar creastă și incendiază. Dela Kameneț- Podolsc, ocupat de Ucraineni și până la Moliiev toată regiunea este un imens câmp de jaf. Bandele de soldați bolșevici aul pătruns în biserici și sinagogi unde s’au dedat la acte arhaie. Populația așteaptă cu taifrigurare o bsteea ucramenilor. Sa © sleissa— Starea orașului Odesa— cea mai dezaistroasă. Lumea nu știe 00 să facă. Hainele și îmbrăcămintea lipsesc cui totul. Stăpânii și proprietarii de magazii nu mai sunt stăpâni pe avere. Totul este în mâna comitetelor. S’au format comitete de consulatori și proprietari, cari se bat zilnic, unnai voind a-și apăra dreptul, ceilalți să devină stăpâni. O nouă armată voSsalfeană După știrile din Teodosia armata lui Bredov a sosit în Sebastopol. Această armată e cea care a apărat Odesa contra ofensivei bolșevice, iar după evacuarea orașului s-a refugiat la polonezi unde ia fost internată. După câtva timp ea a fost liberată și a luptat alături de unitățile poloneze contra bolșevicilor. Azi Bredow dă concursul său lui Vranghel, Coresp. ASISTENTA PUBLICA D-i Tranca-lilsl DE LA GALAȚI de prof. dr. Sion In 1910, după un frecvent schimb de idei, am fost însărcinat de ministerul de interne de atunci, d-l Mârescu, să redactez un proces de lege pentru sistematizarea și controlul asistenței publice. Lucrarea mea, în sensul ideilor, pe cari le-ara expus, a fost gata tocmai în momentul când armatele noastre luptau pe Tisa. Toată lumea, consiliul de miniștri în primul loc, care trebuia să studieze lucrarea, avea ochii și mintea ațintiți numai acolo. foarte curând după aceia au părăsit serviciul sanitar, doborât la început de boală; mai pe urmă nu mai era locul unuia din „Oligarhie“ alăturea cu „democrația" sistem Bontescu-Vlad și așa a rămas ca asistența publică să fie organizată de... d-l Trancu. Chiar prima silabă din numele Excelenței îți deșteaptă ideia de un fel de aparat ce scoate sunete disarmonice. Aceasta a persecutat, se vede, ca o predestinație fatală pe Excelența sa, pentru ca și activitatea sa de om public și de organizator de stat să stea în aceeași disarmonie cu realitățile. Ținut în partidul liberal, „oligarhic" prin excelență, la locul la care ii dădea dreptul competența D-sale modestă de absolvent de comerț, o vrăjitoare îi descoperă într’o zi că D-lui totuși, ar ursit pentru cariere înalte, dacă ar abjura „oligarhia". Omul se pune în mișcare. Bate la ușa partidului d-lui Cristescu, după « încercase la Iași cu partidul de veselă amintire „al muzicei". Toții îl resping ca prea insignifiant. Se întâlnește, la o plimbare la aer curat, cu d-1 Áveresen, și predicțiunea vrăjitoarei se împlinește: este numit ministru fără portofoliu, care se face cu oamenii de stat indispensabili prin marea lor experiență in treburile statului, mai apoi titular al ministerului inventat ad-hoc pentru D-sa,ci muncei. Devenit om de stat, cel ce încercase să ducă luminele sale d-lui Moscovită pentru a organiza mai savant greva, își ia rolul in serios, se apucă de legiferat cum trebuie gâtuită greva. Pentru organizarea muncei în România este aproape totul de făcut om de refăcut, și este atâta cât să poată cont suma o puternică și lungă activitate de om de stat. Dar de picioarele Excelenței atârnă o ghiulea grea și fatală: absolvența de comerț, care nu dă omului decât competență foarte limitată, iar vrăjitoarea nu mai poate, de astă dată, să te ajute cu nimic. Atunci, cum! Predicțiunea vrăjitoarei să nu fi fost adevărată? Cariera Excelenței să se încheie cu poliția grevei? O ideie salvatoare! Profesorul Moldovan din Ardeal începuse să organizeze serviciul de igienă publică de acolo, pe lângă care, ca om cu preparare culturală în materie, alipise și opera asistenței publice sub numele, care, fie zis în treacăt, mie îmi cam zgârie simțul stilistic de „ocrotiri sociale" — operă care avea oricum să se unifice și să se adapteze reciproc cu cea din vechiul regat. Ocrotiri sociale! Bun! Dacă s’ar adăoga cele două cuvinte la titulatura de ministerul muncei? S’ar face: ministenii muncei și al ocrotirilor sociale. Ce intră în sfera noțiunei celor două cuvinte* adăogite și cum te orientezi acolo?—mi-i așa mare nevoie să știi. Ministerul Muncei pur și simblu e noțiune prea puțin cuprinzătoare. Ai isprăvit ce ai isprăvit cu greva și de aici încolo stai cu mâinile în sân ori cu degetele ti gură. Tot acolo ieși. Pe când cele două cuvinte adăugate iți mai dau putința sî te agiți, pentru ca a«tori să se împlinească vorba... vrăjitori Așa se face că d-l ministru Trancu se ocupă în acest moment, nici mai mult nici mai puțin decât de organizări în legătură de adreptul cu asistenta publici cile cu caracter medical și sanitar ii atrag în special, înființarea direcțiunei asistenței în ministerul insale cu un număr de divizii și birouri și legiuni de funcționari a fost începutul. Zilnic citești în ziare despre numiri de inspectori de asistență, dintre medicaștri alungați din serviciile sanitare ori medicale ale statului pentru indolență or incapacitate. Sunt vietăți, cari pun picioarele în strachină și nu se lasă cu nici un chiț Consmuirea în pagina 2-a Educația fizică și mijloacele ei de generalizare fac de câtva timp —foarte de curând— obiectul unor vii discuțiuni, atât prin presă cât și în cercul autorităților superioare ale Statului. Lucrul pare curios și totuși e astfel. Nu sunt nici trei săptămâni de când am încheiat disertațiile mele asupra necesităței ca și asupra greutăților ce se pun în calea ei tocmai de către cercurile oficiale și iață-ne siliți să ne ocupăm acum dintr’o ^iață și de a critica felul în care organele Statului înțeleg să organizeze și să conducă această activitate devenită, așa pe negândite, una din preocupările lor de seamă. Partea cea mai curioasă a lucrului este că de unde până eri , nimeni nu voia să se ocupe de această chestiune, astăzi toate organele susceptibile de-așî atribui această preocupare se întrec îd a-și demonstra prioritatea și mai ales exclusivitatea autorităței lor în materie. Critica noastră pornește chiar de aci. Cei ce urmăresc cu oarecare interes această chestiune își amintesc desigur de a fi relatat aci cererea făcută de „Federațiunea Societăților de Sport din România" ministerului muncii și ocrotirii sociale de a o prenumăra printre instituțiile de asistență cu caracterul de prevedere socială și de a sprijini astfel activitatea ei atât de utilă și totuși atât de îngreunată din cauza dezinteresării de până acum a cercurilor diriguitoare ale Statului. Pasă-mi te de data asta cererea a fost făcută într’un ceas bun. Comisiunea permanentă, însărcinată de comitetul diriginte al asistenței sociale, să studieze și să refere cererii de acest fel, fiind alcătuită din persoane mai pregătite ca de obiceiu pentru asemeni lucrări; iar, pe de altă parte, direcțiunea asistenței sociale din minister nimerindu-se și ea să fie compusă din oameni cu multă tragere de inimă pentru desăvârșirea resortului ce li s’a încredințat — s’a făcut că această cerere a desvăluit celor în drept un mijloc nou și fecund prin care, alături de asistență propriu-zisă, să ajute la ridicarea fizică și morală a maselor populare și pe cale de prevedere socială. Astfel s-a întâmplat că întâmpinarea de care vorbim a fost bine primită. Comitetul de asistență a recunoscut utilitatea propagandei de educație fizică și morală prin sporturile atletice și în mediul societăților montan alcătuite în acest scop, și —studiind statutele și caracterul organizator și conducător al F. S. S. R. în această ramură de activitate, — a admis-o printre instituțiile căror urmează a li se încredința din „Fondul asistenței sociale" mijloacele de desvoltare a activităței lor. Mai mult decât atât, Direcțiunea generală a Asistenței hotărând a da o cât mai practică întocmire planului său de lucru și dispunând crearea câte unui biurou special și roo. Tot consultativ pentru fiecare ramură de asistență, a întemeiat un asemeni birou și comitet și pentru educația fizică. Comisiunea permanentă urmând a fixa societăților admise cota de repartiție cuvenită din „Fondul Asistenței" după nevoile și extensiunea activităței fiecăreia, Comitetul consultativ al educației fizice a fost convocat și împreună cu Biuroul respectiv și cu Direcțiunea Asistenței au stabilit în principiu aceste date. Din desbaterile urmate cu acest prilej s-a stabilit că : „Federațiunea Societăților de Sport din România" recunoscută din 1915 ca persoană morală și de utilitate publică în propaganda ei, să fie confirmată în această calitate încredințându-i-se sarcina de a desăvârși această operă prin societățile similare afiliate ei și cu sprijinul moral și material al Ministerului Ocrotirii Sociale , pentru facilitarea și asigurarea activităței ei în toate unghiurile țărei, Comitetele regionale ale F. S. S. R. vor colabora cu organele oficiale regionale ale acestui Departament folosindu-se de sprijinul și autoritatea lor locală sub auspiciile aceluiaș minister , pentru înfăptuirea planului de organizare și desvoltare hotărât de Biuroul educației fizice din minister. cu concursul Comitetului consultativ respectiv, I.’. S. S. R. va folosi subvențiunile și veniturile ce ea și-a creiat sat» își vor crea de aci înainte împreună cu sumșli, ce i se vor atribui de minister prijic(jat ¥<de repartiție obținută din „Fondul Asistenței Sociale“ ; activitatea ei va cuprinde exclusiv massele înregimentate din societățile de sport și educație fizică civile și adulte, afiliate ei, și se va extinde în acelaș mediu fie pe cale de persuasiune prin propagandă permanentă fie pe cai de emulațiune prin concursurile publice ce va organiza anual, și periodic în diferitele câmpuri de sport din Capitală sau provincii între membrii acestor societăți. In ce privește complectarea acestei activități prin îndrumarea însăși a copiilor de școală spre aceste societăți de educație fizică și utilizarea ei prin desăvârșirea educațiunei fizice în pregătirea militară necesară fiecărui cetățean — acestea sunt lăsate în seama Ministerelor de Instrucțiune publică și de Război, cari prin întocmirea programelor analitice la școli și a programelor de instrucție în oștire va asigura continuarea acestor exerciții dându-le astfel in mod indirect și caracterul obligatoriu care stă la baza metodei de generalizare a acestei educațiuni. Aceasta este, in adevăr, calea cea bună... # Revista „Viața Sportivă" în ultimul ei număr publică un „Proect de lege pentru educațiunea fizică, morală și pregătirea militară națională“. Am citit acest proiect cu toată curiozitatea ce o poate suscita acest exces de solicitudine al autorităților constituite pentru o chestiune care pe noi ne interesează de atâta vreme și față de care aceste autorităț'« «.-nini atâte vori'«-pnot norbi acum. Curiozitatea mi-a fost de astădată crunt pedepsită. De ce ? O voi spune numai în câteva cuvinte deoarece un alt coleg de luptă, d. Dinu Cesianu, a spus-o cu mult mai multă răbdare și mai amănunțit* ■ 1) In primul rând găsim in acest proect de lege principiul „obligativităței absolute“ care pentru educațiunea fizică așa cum e văzută acum la noi înseamnă lovitura cea mai distrugătoare. Educațiunea fizică a unui popor cu spirit eminamente democratic și cu însușiri de inteligență și vigoare atât de deosebite, în vremile de astăzi mai ales, nu se poate face manu militari. Aceasta ar fi o eroare profundă și categorică, dintru început. Ni s-a obiectat că acest principiu e luat dintr'un proiect de lege similar al unei națiuni mai democrată decât noi. Argumentul e ridicul și în orice caz legea la care se face aluzie nu a fost votată. Pentru cine vede lucrurile clar o asemeni lege în vremile de azi e o lamă cu două tăișuri. Incerce-o cine vrea și pe ce parte va vrea. Datoria celor ce știu, este să le evite pe amândouă. II) Proectul de care ne ocupăm este îndoit periculos deoarece, sub forme varii cari par a se servi de precedente iluzorii, care a consacra anticonstituționalismul legilor ca dogmă, suprimarea dreptului de liberă asociație prin înglobarea și aservirea forțată a tuturor societăților civile de inițiativă particulară ; stabilirea de noi impozite indirecte prin încasarea de procente asupra veniturilor tuturor instituțiilor financiare și comerciale cum și tuturor întreprinderilor cu caracter privat și — mai ales — „creațiunea“ impozitelor asupra bugetelor Statului, județelor și comunelor ; consacrarea „în sistem“ a exproprierei silite a terenurilor din proprietatea particulară ; instituirea cumului legilor bugetare și mai ales garantarea stabilității în funcțiune pentru membrii unor Comitete executive alese și confirmate prin Decret Regal ca și pentru simpli slujbași ai organelor executive. III) Proectul pe lângă că este anormal, și schilod mai este și... neisprăvit Ti^al său anunță : „Proect de lege pentru educațiunea fizică, morală și pregătirea militară națională“. Totuși, începe prin V a garanta desvoltarea normală a invalizilor și sănătatea oricui", continuă prin a altoi un cosistoriu de specialiști clerici in atletism pe un secretariat de stat pendinte direct de consiliul de miniștri, termini iarăși prin a garanta sujbde ?infuriie din tabloul alăturat — anunțând stabilirea jetoanelor de prezență, a diurnelor și cheltuelilor de deplasare pe case: de regulament, dar asupra activăi de: „educație fizică, morală și pregătire militară națională“ nimic — afară doar de desființarea societăților de sporturi atletice și de suprimarea școalelor de educație fizică existente, ...Drept vorbind, acestea nu pot fi decât „căile rele" și, biata „educație fizică" a bătut atâtea căi deșarte încât ar fi păcat ca tocmai când a dat de drum umblat să aibă atâta nenoroc ------------00X00------------- toticilota fizica Căi bune și... căi rele da GEORGE COSTESCU 1