Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)
1920-11-25 / nr. 3807
■ d i.. , *" » ' > *vd öt tt >• No.. 3007 • <43^. C^ IOWTIC^ —.......................................................................... • * ■gJS? ii 3U — fitorul ^«SÄ^’SSSS ** 2S Noemsch* <920 AdmInIStRațIa li «MW» C0Mg»ăăLH ! g" Ä •—Jj P Pf^»U0^CK , ........................................ m Iling .Jill1 — ---------------------------------------------------------Q gSS' yi<i și nervos d. de Sirint Aulaim Vero>ne.a tnliburat adAne: 8e vor W diatru*« de germani in timpul r«*’ in air^1 C?^ depăna» ai țârei scân- similare, este viața proprie .puterni-' "... ___ecouri ~^TMte —«? CIN DIPLOMAT : .gús^^si^siftsoc3f)3 BpfifFii % • J?lll(lJM (M pe Lalit timain rJIn Intercsant portret dator» ««rlio T „___.. ... „ . . ... . . . . — Sunt vre-o 16 ani de când, proast ”** 81 bă —*■,j—jan—a—m [UNK] vmmmmm ai putea-o chiar publica undeva” £ n0 makinile Tauri ari, unde să iJtori slTMZ%TMunt 7nter notele de drum, Km plecat. Dar în ordin , prealabil cautai să mă documentez asupra aomtri regiuni a cărei istori At ne aceia a Ikoeiai din epoca Mi wu.mUIU n f ^ Câte iî a«1«â«â ue a bl-------ü^iLS . r. 5 SS a..a î .m* tsii i^iniîitiba mSii n in iiii 11n iim «ih ■»? ” . . .''•• »■ [UNK]'■ [UNK]•fi« ■ [UNK] încordată r?---------- ÎSihm 8 ~ ful »au de stat major «ia căpitanu pa I« ««care "țiité? ^ _J ..® S1 ® H&ilil U un turn nonsrsilui român _ „dmirablle3a " de date de „J"” co poștei«. lucrul • «nai aimuint m tai. ___KH!2!LS3!L«? .IR?«® ««M QQ-aUl* »■■»■«■■■i 1CH 0 j>rü^*<<»uda to America, mai ales »»Asociați rtUi pentru ciutural popytu 5'*>*^* car» a cerat un liceu pentru : f» «««*«. Asociat«* ***$ a«a 1186000 ha. ce m--a »int de când aduna Ceiaoa^ face însă superioritatea no0tru refacerea catedralei «tei* Reim* rca » Ciadra Mare, ducând n Astrei“ față d alte organizațiuni boiului, s'au cruat omitate in Dana- bxa sfântă a drr.nostrii te ueam și că ce a știut s’o dea dostwirtă unuifH* marra, Branț, și de curând to Anglia. A cultură națională, lor carindu-se ca însemnate foca« t M « «?+: «« o n-tă de acțiune limitată de puterea de muncă a ..i«nobiilor. In această privință recenta aAstra“ este o strălucită dovadă dwafr dela Arud este edificatoare. Ea fi ascansată a modului cum inițiativa^b^'t/poa ^dnntiază *n mod strălucit bună cauza națională, legând c. HJ 5« dalia ••Ustia** din Apd^al__ £ d-la^d^Saintiidalre. ril.íTdSíiiiS'á Sííínrt^i P“P‘"fa «l~*>nU d.» stiM.-0. a,--«.»*«**.. mh Inițiativ. naiculară « Cauza națională »,apropierea frontului bctțette sine stătătoare, această asociațiune a _tf_» pilnâ—CTO roade fericite inMmin«i ■amaiie 11 ■ . «o-.., rezultate strălucite chiar sub ocupa ' , A Ha streină: ,P 7TMt £'tJren'u^ J* , de acbv taî*, Strângând într’un miamndida toa SlfSț ■! dcsXi>JVa.r,e fte forțele neamului, organizându-se K'?ÎJ aCbV*tat* *>* Ca* în mod înțelept în numeroase despărțăminte cu o activitatie bogată de: și Intr Udarea attîvKStal . mn C0Mennî ® 91 , tentral a«« VftcMul fQ^at ** drZ een^r» », «M nnsmiduî , bne să arătăm că, față de roadehi Cde 87 4********* ** « obținute prin organizația ei.față de creasia asupra lor. Pentru acea fiu tâna OP ® 1"3 mar« t* 03110 part,’t si stră iga toate fortele n~acredem ca ar ar fi rău să se încete ar ® <fi îndeplinit. Aceasta s’a văzut mufti într’un singur toănandtin „As ț . partizanii de la Chitwdu că un stor mai bine ca oricând în darea de scar*a“ este chemată să umple un gol# românesc, ce apare in numele iictimă despre activitatea generală din foarte simțit !n viața vechiului Re4uei pentru a propovădui dragostea ultimul an, asupra căreia ne vom gat, — trecând C.r,paul și incepând de țară si unitate națională, nu ne opri puțin pentru a arăta insemnaM ® o vie activitate mărginită doar de ține cenzurat în cele mai mici cri r^ade culese, grinițele României»Ai ari. >%£ [UNK] Astfel s’ar putea creia, după modelul organiației „ni stației" și cif ak*l2^ ^ nC!U-T,!frate te^iknlnj te sri întreaga țară, cari, stimulate der credem noi, - va contribui nadt U; întărirea © inștiinței naționare și va fi „„ aHrrudonf mdm. Kr». i . ex ® uu>lti5 celor din Ardeal, ar avea :<Asa<i!tia a sonsat „ ai - activitite rodnici de sine stătătoarei Greciei a Regelui exilat dela Lucer- ‘cele mai ‘tvhi. Amatorii de clasicism orfir societar, cam, vreme de două de jideț", etc. Politica prin noi in»ine vrăjmășie ce abundă în multe state tea i portuare In cuferite centre ruma răspândind cultura în stratu xiL> a[„a, I ]. ce ț] Fiindcă cele două mari gistsi .la Aristofac, spiritele cari cunosc ceasurî, mi-a vorbit despre Maroc nu inflamas izolare, ci numai sforțarea | Scrise în limba rusă, — trebuesc sunești, tutele fiind creiate ipentru «pisonoi ale Moarului in m*v*l Î^Î*«««« In^Lsoana taml sinp?zi.,tiv,smul «»« face,a Iohn^tuart în stilul său metaforic, împestrițat « trebue sa o facem de-a trăi prin n* private chiar dacă ele nu sunt conchetele grănicerilor de la frontieră. SRI. igr. <te‘aP d lui Vint-Pres. unu. d,f “po^eh'-f'loso'. ai de expresiuni curioase și de neaș pnle noastre forțe »1 a nu crede ca.sal lvare perilor unora din partizani. In afară de acestea se mai editează Ardealus ^ “‘bribui în ur scarea tM n când pătîmÂn £ SS55*T^”ATM?' 5A *SS *7«. yer«. . . VÄ * S“":-nLu"a din.ffi"i«popor care a fost târât cu sila în răz *«»al generației lui Pothicr tari si se con*ta * ~ t.mi spuse el -«an ^jind ^1?^« prin „noi rușine" de noi îndotm insă că aceste logice pereștiintifi ^literare *ntr ,a». trestiui.,ale lui cele mai rodnie și are boi, toată acțiunea și toate rădejdeie “bine, mult de edicteS. pretorii* pe asemănătoare pieselor de teatru rtu îarea de restul ,umei. îndemnuri vor fi transmise cenzubile să notăm literatul! ro- putea contopi într’o singură mares găsească in minoratul, femeii, um punct immeîe unuia dintre cei mai medio- Blank ca sa pricea?* interesele romi fondat un oficios în limba rusă si o 'paganda naturaLa de asemenea nu e " " ‘ c gan'Zd [UNK] e sdlu' " SOhnut pturn-4.tmstru ai ur erei, ca de -edere ai dreptului civil, o erezie, o cri autori dramatici da ai noștri Ai nești și să aibă sentimentul deomităței încuviințat facerea de iboramen- uitată Ea se face pni* propaganrei din țară acordându-se un statut Cfț ”*** pm JS KSSf Üd^‹ref..mimbiL22, ***** e«ro,. . .^sb c». Dar cum putem cere dela ziarul băncei re! din Chiținău de guvernul ce apține de d-J 9 ® 14 Pușcariu Pro- ^ «» procesă bolșevic - declarații ne ^ndä Pentru cooperativi $1 în acest c^ . Astra“ nu este numai a arde» . I____ * v tundem. lui BlerUiolot, șeful «lrîtmei noasmatórMfe”chia “Tarátu^«U>tn^me hute re Etris<^?Lui Arad on 19“ înîi au fost obltiuut.e «H venituri refT0 mintam a colonelului Petin. *e- Sunt Ä a.^st Predem necesar să ama toriv reduse ce cifrând pe anul la Poete trei sile găsind ziarul de ca ,„În urmâ’ p dî^ ^ de prumi sete statului, tor deed nu le v Las tot ****** toc&906 radiază autoritatea ce a căptat-o în luptele* nu aveam nevoie pentru a-miupta^ aev ® 19 do ,m dipUnoarc de prumier „vreunul a?e datoria să iasâ ă *** de bară ^ cultură naționa^ **» cu asupritorii ft*â de modul cunA în V/, ca«»*, în contradicție c#i sure Pune totuși tuturor, dacă cei care’l . ' ^ravanoe și la Pez îl mim mereu ordine dela Londra. Din f* **' .^‘.pândirea crezului național în cele mai asupra activității Asociației; ******** națională a unui Stat înde- @ cu tărîț" ^ Căci în felul asnta ai face una din cauza aceasta s’a schimbat Varșovia 18 9 9X9 *tab.lut 0 mai îndepărtate unghiuri ale rwnâ pentru cultura poporului român“ tro J)**#«, singur stăpân pe organiza du demnitate indiependența și suve JJJ1 ^minunate călătorii pe care Xf-«iWnl Sar de azi a trecut, acum inn Riv A DIN (ÎRECIA )— 1* ALIAȚII, D. VENIZELOS ȘI, poporul grec BSA« ÄLMA-A Africe: manifestarea sentimentului oscan intelegean, cw aceia» lipsă de cartSil opinie publică împotriva polibilitane și de drepturi di:, prezentale ----—— cei imperialiste a d-lea Venizelos, Angliei și Franței față te preda să hr. « Ö8 alții »arte, mentiui Mea voncso careastii voința libo- «minați mrtM bÄ Ä ÄÄÄÄÄ Ä Är«! w> «s*“ * SlL^^Z^^SSL AVT.lTi.',Äs £*.“ÄÄ“ ,X^,iV "Ttí'r NI . Vp.iU«! exprmmata de poporul gre- regicidul de la Belgrad 51 nu a dsferi datorit, d-lui Raymond Recouly și paste Uh, energiile «lâbite de atâta iun dac« liaau team« da felul cum «ei ‘ si du.tat secția scoala a fost si ea in guja „Asch d. V.'n"Olos a tras concluziile impus la instalarea lui Ferdinand de Codin care extragem următoarele: deprimare. Odată mi-aduc aminte • se 43 împrejurări și s’a declarat în bourg pe tronul Bulgariei. Dar cu eg eram la în't modesia-i 'ocu.uoa ,ie »«•p«m,‘no* celei care a fost, a- «n roum find a-es -președinte d-ljfereu Sbiu împreună au un intervins ; — «ste prin urmare tot așa de toate amenințări« și protestărie M- Un temperament VÎOt inta <ün last, in tovărășia «veveniu *?noi eu,i,ele fesle* * ««P14«*- 9*e! un vaslje Ook&s și președinte de onoanat Și toate apes fia, splendide rezultag*c ca succesorii d-sa!era conduce lor mari, voința popoarelor respectiMft să tragă din aceiași mare s’a impus până în orie din urmă Și O Voința principiul indiscutabil că fiece popor sintei și intereselor lor, ar f treplri să-și aleagă Suveranul! De aceia, dacă cu »prilejul soirțto- it BPllesumite și real-tumil © i»arestat de abdicarea Țambii și Joiz-corzii convine și pe care’l dorește.. nării crizei dinastice din Grecia, dr. “>uilotur‘.a .Prompte, vorbaio. pune buruirea revoluției la Petrograd. O». Mifragele populare !„.üítote a faltlaKva, Ana ș. , Ponțd. Istoriă . SSSS SISScIÁ alegeri generate din Grecia, — du» se repetă. — o» toate învățămintele ale Imperamentul a ^ »!...* • ce d-l Vonizros afirmase că fie ce instructive ale atâtor experieme tre !ui Și m^matri mendi^uale din fța^*fî,.aJ“ i_^t,Pe...rB 0 r*»p»r»|iu«a cureplict«. vei pentru d-sa, va avea semnifica cute, _ avem credința, insă, că ea Pericordul^SnSI de o 8* .n^T„P •mit. îl țin taiui vot în contra fostului rege nu se va desfrunți intr’u nimic și că, vo^va încordata. 1^«. Stiu. ‘^T Constantin, — au fost implicit sufrat în »Stimf analiză, poporul elin î* va fi favorabie Suveranului detronat. | alerge singur Regele pe care-1 vrea și păr «s it de la Sorbona Și PMMOTai,*U“Mtâ‘ Aser privita situațiunea din pre ;peșire 1 va considera că i întrupează 1neia dm .usele bara © de excursii ca Ambasador la Londra sens în Onecia, — și nu poate fi vă mai Fums simți mintile, interesare și re inus penai jea, pentru 20 luni. Uită altfel regularea succesiunii nădejdele» de astăzi Indiferent de con «.»«ud lumea in voie, mun, duc la ptotoplătirea eforturilor/ «i ,4-U.i Venizelos la prestitenția consi- siderațiile egolsfi cari au putu să die «audu-mi geamantanul ia GfitoaJtar »E, ?averna, tinena fiind, ca și aceia a urmașul« la Tronte» la Ouaid Orsay sau la Foreign säpetwao w mint**r. Amicul, [entiona ] trimeati în Polonia la «ietortuim Rege Alexandru, sunt Office atitudinea ostilă din prezent meu, André ambasadă anume creată pentru «…i «fetorc sau ,mai complicate dies- față de fostul Rege Constantin și in d ® I dânsul. Dar cabinetul britanic refr«wild« ordin intern; ori ce at jes diferent iarăși de cabanete diplomatic«hd a8« d. Saint-René Tail tendier, ^ aibÄ ^ p, 0 lmbasada acolo, i» mijlocul notaridor de tot felul.— pregătit inimile românilor prin unitpc »treia, însă, în treburile interne ce anglo franceze în politica oriental inocctat a fost înlătura , cu toate c« «•*» desigur o măsură netatea culturală spre unitatea politică 1 în tVedri cst)n c*ni puțin deplasat și, 14 voința poporului grec se va uni ;TM^»ruîriulLărie «ie ^ «util»" v&d P ®“1«1 ce “ ß stiti să pn* UStii? ?ec! £ î**re,i*i azi desăvârșiște unirea prin râs Ca concluz;© a acestui mic rezuma 4 .icstincie, lui graintatea Greciei. 0,6 ^r0'. »Ofuși: Că aceasta nu este fle"**** cancelarii dela M su.ts și te:a Londra In vremurile a- llfl 8 1 S ' scusiea de tot mai accentuate și inÉKHetate't principii democratiae, — în p^i dreptul internațional este fulTpiVrAUpi » ‘ fie o cunoșteam mult mai puțin dej rswpf,ts«ib:l efry o ser<os..ă democrat!* vwutelM 1VfllUăLC —după concepția dela Londra] și drin Paris independența Statelor | miri ndri a rămas totuși o pro-’ 0 ............................u bl'Uif. do KNtegat potrivit buiUilui plac rn unora sau altora dintre Umemul^har. «TaîZ Űri © el usm. ferogramel^fie-au amintat. politicaWimcitor in sur -ferirte de var, că Anglia și Franța se vor opona la readucerea pe Tronul hații la conducerea autului, este una din de oaint-Aulaire, pe atuncî un 1 Romania nu poate sta toata in tumulțile autonomiei cșt si îndemnurile la IbroH''W'ci lor rorientale Ii rîndul lui cart Digestile le expun, au căutat sa făcute, ale d-lm X_ i și aici îuiT cită * .soi „V. in!C»'.„ 'ni n,rn-ip-J -s ȘKÄÄ subordonând propriile InterST ale «rce, și neacă TM rândul Sor.lor “1 patriei sate intereselor unor mari Ceasul a sunat, însă, acum când panii pliați din apus. Neștiind, dori, să arani de răsboi au făcut cât o serie de * Anteene interesele aliaților cu into- câteva secole, atât de mult a răscolit. Kfeetes a fost răsturnat de propriul mai fi excluse de la conducerea statului,cn prit^« ?TwTUnw^^r^!^d* ji’d popor dt pe pkdestalul, pe care și că mintea lor, plină de ibilitiți _.mocaaMta de ifluentă axeratat de n acelas popor Îl urcase în clipa Victo- eclesiastul au.neamuUcr i..idiosa _1 DermaJia asupra Austrierii" lui Venizelos o chestiune ce-o pasio Căci prin o^o^dje ^ov^sf^zada. - tru înfHntarea lor inprearrikcu ..St ktei din urmă. ijyn even'm fele acestea cam coada '“teligenta masculină se oprise, aici* stăpânesc toată presa, băncii». vem >0 concept :<»ne de oameni de taabă este rușine de activitatea centrului .. »„»n.TM oârgj. car. dfva* .x_ y»minjimj —u— ^ ....._iT.. .(„xfăcur-it !_ ! Dar de ce să anticipăm asupra viito- și nefirind, Germania încătușează serordinară că atunci când ești aliat ci d- și îl cenzurează, venindu-ți greu tă frezic,un« surprnzatoare ingudneac- intrarea în luptele politice a acceior ființe sfadă, — se desprinde pentru d-l Vocan era« atât de încântat a fi clasate ‘ muzeios» ca și pentru aîtH, învăță] smîntul pmttebil că, in acțiunea de Con^P"" F*‘?** veacurilor Aspasia or. lins» ■ [UNK] [UNK] [UNK]........................—........ Mucerea ponoarelor înainte de toa- ^ c 0rîchi .rte~ ®» încoace D-na He, de orice ]i de ori cine, în concep] tuvânur« ifici* "de Ștj4 di guvernământ a conducători- cât ele, cunosc egalitatea In stat, pu fior, trebue să primeze grija de pro-] "ându-se astfel pr O acași treaptă de pe frontui roaâno-ris, l’aan revăzut aceia cari Is Paris erau de partea străi aibă vre-o urmare. — guvernul dieijjic de interese ale Sfatuhui ce*î rî pro-onoran ’’ * obligații politice și civice, din ion. dop?, ne, ca reprezentent al "dar și contra representantului Romătând o Vunte de conduită hotărâtă Sînti? și ©ă bunele raporturi .»«era aliat *“**• ** bărbătescul lipsit de ăn acelea aliat trebuesc să fie condiționat» »«© mai de sa’vgardarea cu Prioritate ■ intiereselor naționale ale fiecăruia. Lae vir"fiî^tov^răsla "(Ttó*01 V<ms^s Wi .»asiderând Grecia drept o unea*. Aș. execuție a nlandrelor «Aliriaei A for orientale1 au provocr?“ ăoinda a£ La «re oît cSr^hri^pcit felTkih sa'o ’n Sizu* îr i^mwPii Pfaî» cri rri. ”1'**.*^’.’ I .'k Jt aa ww Ș! TiAi nnnt se» v.„ ^Jtțî OT «n .rechint, trecana uneor* Pese» titoresete Urechi cu un ze* mn S ii’br ipSiar mari, cor» reaumnî'ia pentru oricine politica portugheza de pe yreniferi și raporturile cu Anglia. Far iraganda» ponoasele experienței recente, — și le tage din proba-« vină; ~ Anglia și Frânța, contr- ^‘ASÎT^pÎI ÎSI- “ * * Muttere expresă concluziile virozei și a trebuit să fie recunoscută de " tYSTO a crizei de succesiune la Tron, către c ® j cari,— oricât de putCând »'I*® o ® t pare da rezervat» de glasmj Marubal, ofițerul său de arde- fi?te«önd, după cum e și firesc, trela'erati—nu au putut’o îngenandhta vo- 0444 *V ^aur Cambon pe atât e de urmtă, când ni s’a adus o tclagraft — ~—00x00— ..... 1gfE* A S jir DAFPTilîi Pericles I . *e *p.intuiți Chestiunea egalinței femeilor ce b*rr -A «. r AfSAir j va duce la soluții pe care mai tacti-i Evreii cart xi «mxt devotați și cart n Vă _ nu știra de ^ _ spune cft a. «tu. că partizanilor din Chiețnău le ^ cooperativelor de consum“ P ® ntr* AU-Iți .»a de..)*. ^ CU O inluit Cine Știe ce surpriza ne va aduce jid aceasta tară Și tragiai o catastre peva mișcările tale să poată să te prea se prezinte in fața opiniei publice — ooxoo 1 **«tr«uius « ConMIV de Ambasadă la Viena iw .. a putera drrdA filraiwoftUrta^ • * shhhh^ SHSsfEH f^eie telegrafice și teleine« Ine! » 10 din cel* m '»Hipan« . .1^ timbue*c «■ t.■ [UNK] [UNK]nw»sSrJ^..assLi _______oo.voo—— 2L22S52 £ 222|te ia __ . .l ](P* A| + B | T ¥\ Nj |W £ m | I gf L\ ___ . -- v Hei făcuta în scop de îndreptare a A .Adevirol vorbind de Liga Ni • abuzurilor — chiar dacă aceste crik »idela noi ai principiului „prin noi inșipe” ! De asemenea credem că această DA iată-mâ în mica,vin a d4m Un jții internationali pot vedea câ cenzură trebue învățată, că adera.AA» după ziarul băncei Blank pentru că dl** ca organ de control serios gî de «intem grioși de la mărimea uriașului în predecarea abuzurilor. Pretindem cel puțin ca această inteligentă Propaganda ««ClipiRICS Parte câțiva ani mami întâi«?* fa ,tra#f^“#Rar h «*tou *"» " temură să nu suprime din ziarul mimmmsmmmm ■.■ [UNK] [UNK] ...............^ »mpe numai pe Hne4<. Fsoapd abstracție haj*arabi*ne piin pfistiM pomenitelor ! Socotim această mică cerere con. ^ ^ h;Ja ,bi rtr^mn5„ „ W $t Industrieni din vechiul i cem sub tScere concepția că portra un frm& ^ interesele pardului popo- ITM °*^a bp “**“*•* î,dse! regat este ziarul abat trebue să faci a*at încât suftnu . . _ dă cererile făcute nu dând 0 «ecție & artelor frumoase. t&. . u** «*O atare concepțiune o pot avea numai — sperăm cel puțin ca aceasta să economscă. Industrială școlara II _ *“ ® B Ü «ii I I Si ten ‘ cenzurii sale de la ChUb&J; s ---------ooxoc— ....... fj* țr^Wm INP3 ImJăJi ÍLaM. . . . . .. KT„.. rmLe'ALT epaîkm» „partiții. «<* «»« protejați locali. S?^“v”^ " . IÎ Jffirit’V."STM de la Atena". Firește intre ur. roman * Ziani, epoca« care face din de stil, •— căci Suffon s'a favărcizat de declarații, mult să ne ra hune, mi putem să tie —!------ouxix)—--------- ----------ooxoo------— T0WAt jresole Greciei și să salvgardeze, în ■ zdruncinat, a renovat și a introdus cu Viena, unde era coursilier de xmbaj Da^ aftfcri altfel finanța internațio ..Dreptatea“ decicațiile miniștrilor." Comitetul central a crezut necesar: * 1 ttWen. optân^ toate ^0fi momente hotărâtoare, pe aceste da pe“î^‘;,ra!i lt, „ .. . «adă. CStagnut în capitala Hiljsaur nal4 n-ar mai avea nevoe de serviciile făcute în diferite ocazii — de pildă ^ asemenea să se îndapă o trdpa !5e “pne un te* ‘nîert!Dt 5’ "Patriotic.. .)Urmă în ciocnirea cu cele dintâi,’>Pitica de acum în^io femedTnu Zr d. *.Saint.Aulairo pumineese Adevărului“. ..........................In România. — La însl * „e j.. —kt—5^® In Martie lb17, fiind în misiune Franței, mro.«e guvernul român la,®«»» « susținea interesele țăreil i&91 ^ «xotka tóu. Nimic mi erei mai nefionâșiAtor, med lamca tabd da v-p apar in toate ziarele bucurestene și a sistat angajarea unui confereniior ci, ca orice institutie vială.; pol’ H cetite astfel și »n rentiar și a tipărit ..îndrumări“ pen-țeste a românilor de Demtind n' ^ ,aVi. 8 Cama Altere5<:'le propr,ei interesul drei nu vor crea răsunat nuimismat'că M arheologici, etnogrfi 5 Ie O  Ți —rasa—■——a^—aga—«i»— 1 j ' ‘ . f . ,.n Ardea! care J f' anunțuri de co merd art’ i ■ | Sinauru/ rîar lin ßrri »/ >*Astat w^i pfl$i&d £ un ITCUteen con. P a ** *• folosit pentru rec/n trai la S8iu ce poate servi de mo. bisericească. In afară de arestat din C3 B wrw j maî P05«» d0*“ regona,^, ■ toate agențiile de publicitat»din Bucar și-Si propune să înființeze câte uni trpgd pr.,nMB »"»»tun pemn acest ziar în fiecare despărțământ principii. | Inmomnamsa— - ' J | f it MYfff iPPTÖlföfull^ÍR w W.Is «WA allIU IW f îl Viül» % Wf* 1 Bh C —apaf—nmit rrriTTinwn m'r mnnnrin _ ___^______a««, «a — M m Wt3 ^ss® ®ie*K| É' mr^ | jg W 9 w Ap£> jP* SBRÍ b A ®BS9r «Ba m ■ 9 3 w ■ văr ® ——————— »■-«—» i * parents a nm»jw, el «uut aproape rapiditate Toți cititorii cara au idee această știre: geologi și paleonțalo- derută. Ide țintă de paleontologie vor observa că semniști sunt de acord a crede că aceste Povestirea ra nxSinne sa mult 1 maintând cu prudență, par cu nalinentele arătate de d-na Gapelle gigantice specii de reptile au dispășirii menționate în mai multe „ v Word'm. gheim Porta triSnna ^ immation affrai ’P“* zăriră deodată o beetie miște- și Lepage corespund exact Shalerut de pe fața pământului de o la publicația H.' frai. ere. cu deosebire b ., W. fWfiffl, gasna rorta treauxa eansenmoze «ănși- distantă de 3-400 mitrißL brontosaurului membru al monstru-mătate de milion ani- Se pune ches- in Jiiustration”. rin ri.it inii tir. oSSI^ Impropriater Sortmnmre. cp^Joase? temirit de reptile dinosauric- tiinea. Oare exploratorii ] belgieni r.n ^ Uai»nbock trimise bine pe]hiband sa se amestece în treounte nn.^dhocese »oyagee . __ _IMl>nu un napaie «i ... î blA d »naiaä A ni ne care au popelat odată pământul nau fost victima .unei iluziuniî íi oa colecționar. cfi-i ofense cum con scerne ale Greciei, pătuiește de data & putem da creuațium* P*e ° traversat #ști »S apărut caî SP sUueta Tar car* re credea complect dispărele arzător al Africei centrale narsiderabilă G00» mărci) Neutru a. fceasta și înpotriva învațămintelor ^ AA'SfE* ^ STI',TMTM^ LIZi rut de 5000 sau 6000 A . ffi colaborat și el la această des«,pj6ie și un seb '.•( .1 fa^ui ^ 1 totdeauna folositoare cari se des- lCJTM J?J^ada^StaS ?flîÂ3S?S^xaf sik Í estecrereio crocodilulii și ale șopâr Se regăsesc, în stare de fosile, giperire T [enima] dar ca tratat îv c’e eșuaseră, fgind din atâtea experiențe tritante. J^Sti ^SuS“ va fiSoSS p^ tersonal al AbSeili ‘ ileL Sohni îi acopereau complect cor gnptîcele lor semințe în diferite Interviu insă unele mornv îu fa- îrm^ml temându ^ do german, jFdinî cădere și fără drepturi, cance»- rosor ^ astronomie de larnivorei Jac prezententul Unit« Reuter- Pul până »ub pântece. Deasupra go- puncte ate globului, n» terenul ivoarea acestor Aperatori. -e voi can. incerease.sa-x s mlp . date a jianiie fe la Paris și de la Londra - toba din Michigan, care ne prezinna din cete mai importante siruri.*^ fie><te reptt«a avea un coma- rasid $’*un «chele. e fSa» mea Ä ^kwnandu-se in situația spisasindui i»^ neutru ziua de serioase atentii din lume— a mi_.»î»finene aceluia al mocoruliu. conservate in .Vyor ung. ,la ponelea ezita de a adăuga și maimna in r]rea. ... .sti >« * iBopoftit și deciicrînd că s« vor opună 17 Noi-nbrie 19 Îmi chiar as, inima rn ‘xtraordiur-! Avură Jatcă timpul să remarce un munților stufoși ceea ce a permis personală. . In primele»urne vii ofițer . Tânărei Uni Constantin în Grecia. ScuSa f descoperire ne pare« AüS * ' - Detaliu ^ardu : monstrul avea pe recetituri admirabile. ' * In timpul xerecx «gpi»^ engezi. la nararea lor ,La «este !». :In trecutul un totmai indepartat, continentului negru regiunea dru’ .Times“ «x >Da,W Mail dep.așt cat ® 6“1^, £ »Htevan »se sclicietare lor Africă orientală germană) am făcut cum hipopotam si cu un elefant“, j an dat totdeauna rezultate, cari mai pot lume.— că nu o uitâan< care de 10 și diaerite mari jurnale londoneze. Un alta n detarao nu te apăru do tmpe pe sc TM «ir rețin ta unui francez care imbrnU Anul rmător, o ț..v.*c ’b' aralel încuraja cu nimic repetarea ia» mno «m 15 ani « îmbogățit mai mult! D-rei Gaprste și I»page travdteau'cât cMB monstrul, care îi simțise, au risc periculosa rreverie de cucciniri& óit! priezent Câteva pilde din istoria naturală descoperind specii1 o regiune mlăștinoasă la sud-est se ridică in două piciore pentru a monstruoase^ și p. ■»,*„ ■ f. de istorie naturală și parent Í Orientul acesta puțin considerat, vor de animale a căror eriatență știința de lacul Tanganika unde remarcară fagi: era prevazia cu o coadă groa ^ la sere Ereiuțiile neexplorate în căutari edificatoare. nn » binda < spe ptemântul umed tune premapate că amintind conducau garul in d/tate..caS^L^T £. țS? >?2n «t prmteteu Instalarea dinastiei frohen Zbllern Către finele aceleași luni, Decenia-a căror formă nu se areaumna cu! Traseră mai multe gloanțe in daco»«*» *■ . r “ . Qfț Trenul României, odată cu alegerrie, oare după profesorul Alberrt, nici o mai cunoscută de ei, deși afecțiunea lundar nu-i putura ajunge cea mai m, șor. ■ • CRUPÜC 4 ȘTIINȚIFICA perceou sora ani dxm rândul la vână din cauza prea marei distanțe. La a c»rul lungime atinge trei metri. Rovenua din ngiunea Placului Tan .........ummmmmmmmmmm toane de fiare în Congo. Semnomul detonatiunei creatura clă- Se crede de amenea că bronzo- gangca ș; mi-ți «pus tututâhiiro a-i Ințelea era că aceste urme erau un tină papad său de șarpe deasupra saurul, grație unor cântări, pneo- ormale amfibid de dimenshinius" »»rimate de o creatura gigantici, de limfișurilor și diepăra înapoia unei machioe de sub coaste putea a fi emită gautice oare ee asemănau cu rin»? «***» absolut “«ampreuță și ee perdea de arbori, răgete tormidabile. Cum nu avea read, eîefe și hipopotei Se decreră utei urmuze piste. Dună pe Când au inaintat dincolo de acea alt organ de apărare de cât organu. pă cererea mi-an dato echi>a a an mers două zile ȘÎ au parcare padare, voiajorii vorsrtatară că au vocat, căci era eroi vor unii natura de recomamdație către Karl Ha«»avre-o 20 kilometri, experiența lor scufundase într’o in grujă. O dâră liști sunt de părere că era pro ih»<sk, fahmosul negustor de fiare de vânători le indica prin starea «are turbura încă suprafața apeia văzuă cui glande cu venin sălbatece din Hamburg cu care oribil din ce în ce mai proaspătă și mai arăta că fujrise înotând cu o extremă Ara indicat ce face neverosimilă ram odată în relațiuni de corespon s•m ma » m _____________- ~ i«ar«2 în Lfinfifi 2-2 WlUWlHr«» »8 pdgBd Că . I I