Viitorul, aprilie 1921 (Anul 15, nr. 3913-3937)

1921-04-02 / nr. 3913

Miihli» ORCHESTRA. CLASICA CLASICI ßir. Stefan Marinescu - nou -­PREMIERA: - nou -Monopol SAR­PIC BANCA TARANEASCA SOCIETATE ANONIMA BUCURESTI sta­ sochl Lei 69.000.009 cap Prima emisiune a dona emisiuifBS Lei 39.000.900 Lei 29.000.009 km*« Adunarea Senatală extraordinară Adunarea Generală extraordinară, eliberând asupra punctelor notate în ordinea de zi de mai jos, este valabil constituită când acționarii prezenți vor reprezenta jumătate din capita­lul social. Dacă acestă Adunare Generală ex­tra­ordinară nu va fi un numărul ce­rut mai sus, pentru a decide valabil, Consiliul de administrație urmează să convoace o nouă Adunare Genera­lă extraordinară în conformitate cu art. 71 din statute. Această a doua Adunare Generala extraordinară va putea delibera în mod valabil oricare ar fi numărul ac­țiunilor prezente sau reprezentate. Se pune în vedere d-lor acționari dispozițiunile art. 64 până la 71 in­clusiv din statute. Ordinea de zi a Adunării Generale extraordinare este : 1. Modificarea art. 29 al.­t din sta­tute. ~­­2. Modificarea compunerii Consi­liului de Administrație prin înlocui­rea unui număr de Consilierii con­form art. 70 litera 1. Consiliul de Administrație € 3 p xst w O CS­A Xfc El In conformitate cu art. 58, 63 și 64 din statute, d-nni acționari dețină­tori de acțiuni din ambele emisiuni sunt convocați în Adunare Generală ordinară pentru ziua de Duminică 17 Aprilie a. c., orele 1­i dimineața, la sediul societăței di­n București, strada Academiei No. 2 și în Adunarea Ge­nerala extraordinară la același sediu, după epuizarea ord­ine­i de zi a Adu­nării Generale ordinare. Spre a putea lua parte la ambele A­dunări, conform art. 67 din statute, domnii acționari vor trebui să depu­nă acțiunile primei emisiuni la Cassa Societății, str. Academiei No. 2, până Sâmbătă 9 Aprilie 1921 inclusiv. —■ Certificatele provzorii ale celei de a doua emisiuni nu sunt supuse acestei formalități, întru cât constitue titluri nominative, până la complectarea văr­sămintelor nechemate până astăzi. Conform art. 68 din statute, procu­rile trebuesc dep­use la Cassa societă­ții cu cel puțin 3 zile libere înaintea Adunărilor Generale, adică până Jdiercuri 13 Aprilie 1921 inclusiv. AcUmarria Generală ordinară Adunarea generală ordinară va fi legal constituită când acționarii pre­zenți, sau mandatarii d-lor, vor re­prezenta a treia parte din capitalul so­cial.­­ Dacă in ziua hotărâtă nu se vor în­­­truni acționarii reprezentând capita­l­­ul cerut mai sus, ședința se va amâ­na, fără altă convocare, pentru 8 zile, adică pentru ziua de Duminică 24 A­­prilie 1921, orele 10 im dineața, când se va ține tot în localul societății din str. Academiei No. 2, ori care ar fi capitalul reprezentat. Se pune în vedere d-lor acționari, dispozițiunile art. 64 până la 71 in­clusiv din statutele Societății. Ordinea de zi a adunărei generale ordinare este : 1. Aprobarea Dării de Seamă a Consiliului de administrație și a ra­portului cenzorilor. 2. Aprobarea bilanțului și a contu­lui Profit & Perdere, încheiat la 31 Decembrie 1920. 3. Descărcarea Consiliului de Ad­ministrație de gestiunea sa. 4. Distribuirea beneficiilor. 5. Rectificarea cooptărilor făcute în persoanele domnilor : general ad­jutant C. Coandă, Nicolae Filitti, Ca­rol A. Davila și C. A. Popovitz ca membru­ în Consiliul de Administra­ție. . . . 6. Alegerea a cinci cenzori activi și a cinci cenzori supleanți. I GR. CRISTEA C. București, Calea Victoriei 102.—Telefon 31/36. este din nou COMPLECT ASORTA? cu toate acceso­riile pentru automobile, camioane și caroserii. 1 Munte „SIMS“-1 Carburatoare Lantiul engleze#­ pr. camioane Tablă de aluminium și carnieră de alamă pr. scări PÂNZA de CAPOTA ENGLEZEASCA, PABE-BRI3E. Postav și gar­nituri pentru interior de caroserii tocmise. Butoni de capotă. Balimetul de Mie. Fonta pentru segment! Acumulatori. Foruri si lanterne. Biaxorte mecanice și electrice. Pânză gomată. Pln­tic, gumă para. Aparate de vulcanizat, etc. etc. »Situl EfOMa a DUNĂRE fl Voind a reconstrui Palatul său face apel la domnii architecți fără deosebire de naționalitate !Cari se vor adresa pentru ori­ce relațiuni la sediul comisiunei In Strada Victor Macri No. 2, ©a­­issi, unde vor depune și devi­zele Înainte de 1 Mai a. c. ân­dtractoare STOCK Rezerve pentru Minare Stech „UNIVERSALA“ SOCIETATE ANONIMA Mașini Agricole, industriale si Mișcare București, Str. Paris 4 bis. CONSTANȚA, Strada Carol öl BRAILA1 Strada No­rei 71. n 'S De miri la 5 Aprilie ora 8 dimineața . Se vinde la licitație publică, tril).­­»clari­at Ilfov dosar nr. 1747 din 1921 ■IMOBILUL situat în București cu­­ 3 fațade: b-dul Carol nr­ 62, colț cu jstr. Vântului și Calea Moșilor. Pen­tru informațiuni a se adresa d-nei PANAITESCU str. Gr. Alexăndres­­cu 114, Maior STERIADE str. Sf. ■Comata» Jiu (î. între orele 1—4 d. fi. și avocații Rad­u si Alex. Roșian.u. «alea Victoriei 174 orele 8—10 a. m­. Prețul 1­iei­tat­iei începe de la 1.011.200 lei. Teatral,ItHUMNAMt" Compania dramatică «Bulam­­ra • Astăzi Vineri 1 Aprilie 1921 „Ih D­șian al poporului“ Sâmbătă 2 Aprilie 1921 „Un Dușman al poporul Duminică 3 Aprilie 1921 MATINEU .CAF2NEAUA Mlîft“ IN SEARA „Un Dușman al poporului“ Biletele la Cassa Teatrului. Telafoi 51/54 fa 5 acte. Pahe­laraal Si Patite­l­ilstă Maximum de noutăți în minimum de timp. in cavoul eleganților Comedie extrem de haz­lie jucată de celebrul comic W­F averea nimănui. D-sa recunoaște că a până la votarea întregului budget.A cerut ridicarea sequestrului judiciar D. TITULESCU ministru de în­tan­­al soc. Tișița și spune că acest drept țe­ explică Adunăreai principiile care ■ determină o­­ asemenea cerere și roa­gă să fie votat. Proecina pus la vot este votat îl are oricine să-l ceară justiției. Mai departe oratorul se miră de felul cum d. Rădulescu, care e și om de legi, a pus chestiunea în fața Camerei. D. RĂDULESCU argumentează că se găsește la adăpostul tuturor le­gilor. D. M. ANTONESCU citează ca­zuri de ridicare de sequestru analoa­­ge, soc. Tișița și arată că singurul de­ținător al celor 4000 acțiuni ce con­­stitue averea societăței este in mâna lui Castiglione, singurul proprietar și în consecință comisia de sequestri și d. Rătescu a opinat pentru ridica­rea sequestrului. In continuare arată cum s’a pronunțat în favoarea Băncei Românești, care vrea să cumpere niș­te acțiuni de la Budapesta ale fabri­­celor de zahăr Chitila și cerea apro­barea ministerului de justiție. Deci se vede de aici, spune d-sa, că atunci când a fost vorba de Banca Românea­scă, lichidarea a fost posibilă, dar dacă este vorba de Castiglione, se co­mite o ilegalitate. D. V. P. SASSU: aduceți o acuza­re justiției. D. I. G. DUCA : după afirmația dv., comisia a fost părtinitoare. D. ANTONESCU declară că n’a vrut să spue asta dar că, comisia își variază interpretarea. D. CUDALBU,zif«tr­i­i de dome­nii, spune că nu are nimic de adău­­­­gat decât că d-sa n’a făcut altceva de­cât a luat măsuri contra sequeștrilor incorecți și a căutat să apere cât mai mult interesele statului. (Aplause). Declarațiile d-­ui I. Duca D. I. G. DUCA . D. ministru de justiție în apărarea d-sale a găsit ne­cesar să facă o polemică cu ziarul „Viitorul“ oficiosul partidului națio­nal liberal. Eu cer — spune d-sa — băncii ministeriale ș Camerei să-mi dea voe să discut chestia în întregi­mea ei. Nu mă­­ puteți împiedica să-m­i spun punctul de vedere. D. ministru­l de justiție în apărarea sa a insinuat­­ că a luat această măsură în urma avi­­­sului unor membri din consiliul de­­ sequeștri și că „Viitorul“ a denaturat aceste păreri. Ziarul „Viitorul“ spu­ne d sa, n’a făcut de­cât să publice pă­rerea celor 3 membri Buzdugan, A­­lexiu și Nicolaescu din comisie cari au fost“contra ridicărei sequestrului. D. Rătescu a dat un aviz lung care în „Viitorul“ nu s’a publicat de­cât în rezumat. Acesta este un lucru secun­dar, faptul c că d. Rătescu a fost pen­tru ridicarea sequestrului. Deci degeaba d-le ministru căutați derivative. (întreruperi). Chestiunea este foarte simplă : la justiție este pendinte chestiunea de se­ ști dacă averea societăței „Tișița este a unui cetățean amic sau contra­riu și dacă este cazul ca ea să fie ori nu lichidată. (întreruperi la majo­ritate). D. ministru de justiție invoa­­că scuza că sequestrii devastau ave­rea societăței, ei bine dacă se va do­vedi aceasta nu-i cruțați ci băgați-i la închisoare ; noi nu acoperim seques­tri­i ce au fost numiți de guvernul nos­tru ; al doilea motiv a fost interven­ția diplomatică la adăpostul căreia s’a ajuns. Aceasta a fost­­ însă o intervenție d­iplomatică cari vin zilnic efur­satele- Nu­­ a fost vorba de o intervenție a aSMâosr, n’a fost o intervenție ge ca­re să se­­ poată pune bază. D. ministru ■de ju­sti­ți­e a făcut deci ca au refuzat ■categoric miniștrii precedenți, și cu atât mai mult este vinovat ministrul de azi, pentru că el era și avocatul soc. Tișița (a.l.)­Chiar dacă nu cunoașteți pe Casti­­gn­one, am?) ați afirmat, totuși ați cunoscut argintă acestei societăți (a­­plau­ze la­­ liberali). Constat că toate gajurile statului român se evaporea­ză rând­­ pe rând. Guvernul are d­a­­toria șiä ia măsuri să asigure aceste ■gajuri sau nu să se prefere un interes ■personal înaintea interesului de stat. Aceste acțiuni nu vor fi socotite de Aliați în minus ci ele ne vor fi scă­zute din ceea ce nu se cuvine. Chestiunea aceasta ridică chestiu­nea despăgubirilor de război și a ga­ _ —­­­ranției statului Român pentru asigu-SIFISBTÎfS Q nt OilQft3fita­­rarea acestor despăgubiri. In loc să lisăm exemplul dieta AHafâ noștri cari au dus o politică care să le asigure aceste bunuri streine, noi­ ducem o politică contrară intereselor noastre. . (Alpî, prelungite la Überall )). I D. TAKE IONESCU spune că nu ■ primește lecția ce a dat-o d. Duca căruia îi reproșează c­ ă a fost așa de aspru­­ și rău cu d. Miciu .Antonescu. D- M. ANTONESCU în replică res­pinge acuizaț’a ce i s’a adus și arată ■c­ă au m­ai fost scoase de sub seques­tra și alte societăți .afară­ de Tișița. Bugetul Se întervertește apoi ord­inea de zi pentru a se hra în discuție proectul prin care se ■autoriză guvernul să se folosească de a 12-a­ parte din bud­­getul. 1921—1922 pentru luna Aprilie, COHERCUNȚI DIN PROVINCIEI u *■, se pot aproviziona convanabil pentru sezonul­ de Paște in toate articolele da MĂRUNȚIȘURI ȘI GALANTERIE la Magazinul engros STABOICI, L*=VY & FIU București.—Str. © a&i'Ottens SO.—Telefon 35/32 Pepozit special de versta^ilă de lase fel mai feam­­L SĂ La fabrici germ­ane. — A șo­cepa prefu­î curent de ftNILlnH. — » 119 voturi, s’a ridicat. La orele 7 luni, ședința S © W361 §etc.La data 31 Narlîa Ședința se deschide la ora 4,30, sub președinția d-lui Mei­tani. Prezenți d-nii miniștrii Trancu-Iașî, Văleanu. D. DRAGOMIRESCU spune că se duce o prigoană sistematică în contra funcțio­narilor români din Basarabia. D.. ministru Sergie Niță, deși are un rol informativ, face adrese la ministerul de interne pentru înlocuirea prefecților, subprefecților, directorilor de prefectura, polițiilor, primarilor și ajutoarelor de primari români din Basarabia sau din vechiul regat. Se zice că toate aceste dări afară se fac după intervenția a trei depu­tați țărăniști din Basarabia. D-sa protestează contra prigoni­rei ele­mentelor bune românești și în contra a­­cestei procedări teroriste. VOCI: Mai las’o, mai las’o. D. DRAGOMIRESCU: Nu știu pe cine doare această interpelare a mea. D. AL. STEFANESCU: Te doare pe d-ta și pe Bogoș. D-l G. MEITANI vorbește de vi­zetea fostului împărat Carol la Bu­dapesta, și de amenințările mugu­rilor. D-sa spune că arm­ata română va furnija un zid de granit, în contra d­ri­eăaiei velei­tați a maghiarilor de a încălca teritoriul românesc. (Vii aplauze). D-l BORGOVAN care înlocuirea fun­ctionarilor maghiari d­in Ar­deal cari sunt primejdiioși siguran­ței Start, tűni.­­ PREOTUTI ALEXE cere mai notablite dicetare pemtru a-și d­esvolta interpalările adresate miniștrilotr de război și justiție. Mai cere o iicformiat.Le cterii. mimiis­­terul nefaceroii, dacă d-l djepmrtiat Madgeam a luat, de a­ ooto vreo sumă de band și sub ce formă i sta dat. D-l TOMA BADITLESCU spune că în județele Vâlcea și Dolj or­ganele die îm­par aprieturire proce­dează în mod in­­d­rept, la împărțirea păftnâmiUilmi la săteni Roagă să »o in­terv­ie spre a se intra­ în legalitate și a se face dreptate sătenilor ne­voiași. Se validează alegerea d­i­n Ale­­xand­ru Zamfiresc­u dem R Sărat. Ședința se .ridica la or­a S.K»; Frumos și într’o texceptionala dis­poziție vocală a fost d-l Vrăbiescu în Pagliacei. Destul de bine d-ua Chim­iș-Dobres­cu în Lola din Cavaleria și în Arie­­mi inul din Pagliacei. Insuficient ea joc de eoenă, dar destul de bine cân­tecul di-lui Lui K­ig Hi în Silvio din Psgliappi și în Lakmé. E un cântă­reț diatine, dar fără practica scenei Coristiiimcios d. Maggiari în Lak­mé. Corurile cam nesiigure și orches­tra insuficientă atât în Cavaleria cât și în Paghn­acei. ■Cu toate cele zi­ce, e Ma­e să uităm tracului, e bine să ne apucăm de lu­cru, dar în­ mod sistematic și fără­ preget. Pretenții mai mici în calificative si muncă mai multă ca în trecut și rodul va fi mai atomic. . MARCT Cronica judicisra ■ DUELUL MIAIOAN-LASCRIR ZAM cu FIRESCU- Tribunalul Ilfov Secția I­I -a reluat ori judecarea în continuare a procesului ivit în urma duelinh» din­tre d. Maiam și Lasoăr Zamfirescu, duel­ în care acesta din urmă și-a gă­sit moartea. Stan audiat martori d-nii d-rn Mi­­novii­ d­. C. Leon­te și Pop­escu Vasiles­­cu, Horațu Niculescu și Mihail­ Nicu­­lescu Ianca. Dji depozițiile,'­­acestor marturii re­­ese 'Că dudul a fost rezultatul unei d­iscuțiuni în care ■c­uvânted „ești beat“ a fost rostit de Lascăr Zamfi­­resciu ca răspuns la aurostrofa de „idiot“ ce i-a adresat-o d- Maican. Au mai fost audiați d-n fi general Cantacu­zino, Al. Gr. Căcea, maior Ma­virodi, Andrei Popoia­ și M. Gh­»­­țulescu cari iau arătat că refuzul de a se­­ barta în duel constitue o d­ezo­noare, lucru pe care nu­ putea să-l ac­cepte d- Ma­can. Dezbaterile vor continua Luni. * CONDAMNAREA AGITATORI­LOR DE LA PIROTEHNIE.— Curtea Marțială a pronunțat ori următoarea sentință în­­procesul pirotehm­iștilor: Maria Chirculescu­, condamnată la 200 lei amendă; Luc­­a Constantines­cu, condamnată la 500 lei amendă; Matilda Moroianuu, achitată; Maria Dumb­resai, an­hiteata; Miti S. Nicul­es­cu, condamnată la 200 leii am­endă; Jeana T. Constantinescu, achitată; Marita Grădinaru, achitată; Costach Ion, conda­mmat la 5 ani muncă sil­nică; Vasiescu Nic., condamnat la 2000 lei amendă; Nistoreanu Vasile condamnat la 500 lei amendă ; Ungu­­reanu Aftex, condamnat la u­u an in­chi­soare, și 1000 lei amendă; Geor­­gesen Ștefan, condamnași la u­n an închisoare și­ 100 lei amendă; Gică Teodorescu, condamnat te 3 luni­ în­chisoare și 200 lei amendă; Tănăses­­cu Oh, condamnat la 200 lei am­endă; Bărbulescu N­ic, condamnat la 200 tei amr­ndă; Constantin Țârntn, condam­­­nat la 200 le­ amendă ; Constantin Io­­nescu zis Epusroanju, dispărut, con­damnat la moarte în­ contus nascie­ Ia elasti a prmilor personalului [ iâfsmrire a epras>­ei@S gea serala a căilor Serata — Din Partea Direcțiunei generale­ a Căi­lor Ferate Române, primim următoarea lămurire : Citind în ziarul d-voastră, No. 3910 ] din 30 Martie a. c., art. „Un protest al ] Sindicatului National al Muncitorilor și micilor slujbași C. F. R." avem onoare a­­ vă da următoarele lămuriri : In primul rând Sindicatele Personalului C. F. R., sunt desființate cu­ ordinul Mi­nisterului de Comunicații, încă din ipec, lucru adus la cunoștința întregului perso­­­­nal, astfel că protestul în chestiune nu poate fi considerat de­cât ca reclamați­u­nea unui grup de indivizi, iar nici de­cum al unei asociații, care nu există. Cu privire la primele despre care se vorbește, este drept că nu s’a putut achita complect, cu toată bunăvoința pusă de toți și aceasta din cauză că, conform legei, era nevoe de deschiderea unui credit lot prin Lege, ceia ce nu s-a putut face decât la 6/3 1931, din­­ cauza greutăților parlamentare. Ministerul de Comunicații are în lu­ciu Instrucțiile de aplicare, absolut necesare calcultării lor, care în curând vor fi gata. Lipsa de bani în tezaurul Statului a fost de asemeni o cauză că deocamdată nu s'a plătit de­cât întregului personal de tracțiune și lucrătorilor din Atelierile Depourilor, iar de îndată ce vom avea fonduri, vom lua urgente măsuri pentru achitarea primei cuvenite și celuilalt per­sonal, care până atunci a primit și pri­mește accepturi din această primă. , Acesta e purul adevăr pe care îl aduc la­­ cunoștința publicului spre a fi cunoscut și a aprecia, în adevărata lor valoare, recla­­mațiunile făcute în forma celei despre care ne ocupăm aci. DIRECTOR GENERAL General M. IONESCU Demobilizarea (ln­ații­r — Serbarea dela 6Se­g. 46/61 InfanS­erie — Eri a avut loc la Regim. 46/61 Infanterie, o frumoasă serbare cu o­­cazia demobilizării contingentelor 1918 și 1919. Serbarea s’a început la orele 10 și jumătate când d-l colonel Diaco­­nescu, comandantul regimentului printr’o frumoasă cuvântare aduce mulțu­nirile sale celor demobilizați, pentru chipul cum și-au făcut dato­ria către țară. După acestea au urmat declama­­țiuni diferite piese din scene de ma­hala executate cu mult talent de artistul Simionescu Nicolae din tru­pa Leonard, precum și diferite so­luri de vioară executate de soldatul t. r. Tvroller Otto. Piesa „Recomandația“ jucată de soldații : Simionescu Ludovic, Ber­­covici Marcel și Macedonschi Cons­tantin sub conducerea d-lui locot. Ionescu Nicolae (Broșteni). Serbarea se închide printr’o fru­moasă cuvântare ținută de către sergentul demobilizat Luscov Geor­ge- ixtraordinară curama tie Bwen­­. îmi în 6 e&îe ö­ tivers­tatea libera Sitorso­sifiiMn­ posbel Conferinii d-Lul dr. BlufHtuzescu Din ciclul național de conferințe organizat de Universitatea liberă, d-l profesor dr. Hurmuzescu a vor­bit Joul 31 cu la Fondație, despre „Energiile intelectuale și sufletești ale României întregite“. In conferințele precedente, d-sa a arătat puternicele energii și imense­le bogății naturale ale țării noastre. Utilizarea lor sistematică și rațio­nală nu se poate face decât prin munca pricepută a omului. încă din timpul războiului, în Franța și Anglia stau studiat și stau realizat reformele necesare pen­tru a ridica învățământul general și­ mai cu seama pe cel profesional dis­tanțat de cel german printr’o mai puternică organizare experimentală. In acest scop, s’au creat în aceste țări Institute și laboratoare mari pentru științele experimentale și a­­plicate în vederea cercetărilor știin­țifice și industriale. Pentru măsurile de unificare și consolidare a României întregite, se impune o revizuire a învățământu­lui nostru care în general este prea abstract , nu pornește dela reali­tăți, învățământul superior nu este în­că naționalizat , prea mulți tineri își caută pregătirea lor științifică sau teh­nică în școlile străine din cauza lipsei de material didactic, lip­sei de instalațiuni experimentale și de laboratoare suficiente. Universitățile noastre, prevăzând încă înainte de război importanța științelor aplicate, au organizat a­­cest învățământ în Institute cari ac­tualmente sunt în plină desvoltare. Când aceste instituțiuni de în­vățământ universitar — Institutele — vor fi înzestrate cu mijloacele materiale și experimentale suficien­te vor putea da absolvenților lor o pregătire teh­nică specială ingine­rească de o aplic­ațiune imediată pen­­tru desvoltarea, întărirea și națio­nalizarea diferitelor ramuri de acti­vitate industrială putând fi puși ală­turi de absolvenții celor mai renu­mite școli tehnice din străinătate. IMFORMAȚIUNI In „Monitorul Oficial“ de azi so­u publică regu­anl­ui­tul pentru pune­rea în aplicare a legei controlului străinilor și înființarea biroul­ui pe pariat ici cu toate tabelele anexe. Consili de jrtdiști i- a­­ autorizat pe ministru­l ag ricdturei și domeniilor să cu­m­­pere prin bună învoială și de unde va găsi un număr de 100—120 ■ cai necesari explos­ărilor în rege a adurilor stătutei. Sn limitt este numai de 600.000 to­. Comitetul școlar a­l școalei'bi'un­a­­î’e de fete No. 11 din str. Tăbăcari, roagă pe părinții elevelor, pe dona­­­tori și­ pe toți oc Olten­ii din circum­­­scriptia școalei cu drept de vot la­ comuna. sa fiu parte la adunarea ge­nerală, ce va­ avea loc Duminică, 3 Aprilie, ora 3 p. m. Doctorul George- D. Fischer,spe­cialist pentru boale de ochi și ure­chi. 27 Str. Paria (fosta Doamnei), c Toți membrii societății culturale „Zorile“ sunt urgent convocați in adunare extraordinară pentru Du­minică 3 Aprilie, cor. ora 2 în amfi­teatrul liceului ,„Lazăr“, pentru a se lua câte­va hotărâri importante bunului mers al societății. /Z> » „­­Umili Ceas* • Vând F1F 0 KIM lîî Mn? Cea Vumcc Vandal t* 1 D-l Mih­ail Si­lives­cu a fost numit avocat al județului Gorj-Ziii­c deda 5—7 în simpatica sală a Restaurantului Select, Calea Victoriei 60 cu orchestra Vlădescu. D- dr. M. Ș­tefăneQ TiT. Z &n­oagă a fost numit provizor până 1« concurs sef al Laboiratoiruliui de fizioterapie dela spitalul Colem­­ti­na. Duminică 3 Aprilie 10 dim., am fiA în sala VI-a a Universitatet, intrn­­nirea studentilor putneni. MASPI DE SCRIS Accesorii si repttrafturi, cercuri .•o piese pentru „YOSTIf" Mare asortimen­t­at TUTOVEANU Calea Victoriei 60, (Pasar­iul Imobiliara). Telesfon 18­­­78. D-na dr. Alice Stock­oel Săndirescu, medi­c provizor la spitaliu­l Socola- Iași, a fost mutată după cerere la spi­talul orthopedic din Cluj. D. dr. Chimil Stoenescu, ca­re fusese trecut 1 la pensie, a fost însărcinat să continue semicM­ta circ. Bârca- Dolj. La HLBlIWRA Astă-seară, Noulle Debuturi 4 TAFANI Desfid moartea in extraordinarele lor produceri. HOMIOLA Vilariantul comic muzical HORTENCE MONTAN în cele mai nouă dansuri mondene FLORA DE IHER Vedettă dansatoare clasică. Cassa de bilete deschisă permanent. S’a primit demisia din armată a d-ilor colonel Camil Oltean.« din ca­­valerie, Cocot.-col. V. Stoian din inf., locot.-col Iacob Brând­ușan din inf., locot-i colonel Brill Em­i­o din vână­tori. .maier Gh­ Chicoș din ministerul de ră­zboi. D. locot.-col. Gib­ Angfoelceanu, co­­m­andantul închisorei Jilava, a fost pus în disponibilitate pentru conce­diu de boală. D. maior Duca SeSmiprontes S1, aflat în disponibilitate, a fost rechemat în acttivitate. D- căpitan Coilst­. Ionescu dela cer­cul de recrutare Calafat, a fost îna­intat maior. Mariefin-Caffina SSr. Șterbsî“V ©«3â 76, K­onîG­îiîteme, ps csplî sî sifilis. Consult. 1—3 și 6—8 p­­m. Telefon 40/3. D. Const­ Aî- Viforean Ut consilier juridic pe lângă ministeri d­e exter­ne, a fost nu­mit membru în comisiu­­nea superrioară mixtă die fi­ch­idarea vaselor capturate. In­ten­­sificil! Lămuriri asupra fînființării oficiului SncStirr­eri Proiectul de legis pentru înființa­rea oficiilor de închiriere dând loc la comentarii, oficiosul guvernului dă următoarele lămuriri: Proiectul de lege pentru înființa­rea oficiilor de închiriere, a dat loc la o serie de comentarii neexacte, așa cât socotim necesar să comuni­căm următoarele: 1) Situaf­iunea chiriașilor ale că­ror contracte sunt prelungite prin decretul lege în vigoare, nu este în­tru nimic modificată. De altfel, în expunera de motive a acestor legi publicate se s­punea : Prelungirile de contracte în curs de execuți­e, când sunt în joc ace­leași persoane contractante și când putem merge mai departe în aju­torul chiriașilor, întru­cât posedam ca element de leagă chiria taca­ ri, an convenit în trecut ambele părți?. Prin articolul 3 se fixează maxi­­mum-ul de chirie, oficiul având însă dreptul să stabilească chirii mai re­duse, ținând seamă de condițiunile de viață din orașul de unde funcțio­nează. Prin aceste oficii se desființează posibilitatea de speculă ce se face de cei cari subînchiriază de­oarece toate contractările trebuiesc făcute prin aceste oficiu, cu partenerul ei

Next