Viitorul, iunie 1921 (Anul 15, nr. 3961-3985)
1921-06-01 / nr. 3961
* V Grădina Obleia și Teatru Cînesna DIRECȚIUNEA STEFAN MARINESCU___________i tfSftBSäBääStBSSBBnSSBl n'iUwa«l* *V»»i>i 1HM—«ii>w>itaiTin' 1 I*i taitotwi'nr— "t1 nmmnnrrTrfr iMwriwii'iwni * wBIM—ips^——I—q Film francez Premieră Ultimul succes parizian Program excepțional Operă complectă . Toalete moderne i LA FLEUR o*.s INDES s în r © ias! principal andam © HD^NSETTE DUFLOS dels Comedia PrancezS La Sfârșit: S§«2^T ® KA.NIST superbă comedie în 2 acte și Ultimul @aumont Jurnal Monopol arta-Fiib., Corncescu 19 g la telm: Muzica M313ta?â _______ _______________ la lun Q chhestră clasică. 1 ^^j^pă---|KYe^AI10NĂ^ BULETINUL DE AZ!: ’ WWMWtWSpBBBBaMaaanaBMaBMMMMBBBaBBBBBaMMy Luni 30 Mai 1931 Chestia Sileziei superioare merge pe calea cea bună. Conferința ambasadorilor a hotărât ca districtele cu majoritate poloneză să fie administrate de polonezi, cele cu majoritate germană de germani. Părțile litigioase vor fi administrate de comisiunea interaliată până la soluționarea complectă a problemei. Această propunere a fost făcută de delegatul italian și cel englez la Oppein, delegatul francez făcuse rezerve. Pacificarea Sileziei, care este reală însă, va face poate, inutilă o asemenea rezoluție, ceea ce ar fi pe placul guvernului francez. Conferința de la Boulogne s-a amânat din nou, după 15 iunie. Guvernul francez a cerut înainte de convocarea consiliului Suprem, să se procedeze din partea unei comisiuni tehnice la delimitarea frontierei sileziene. Se vede că d. Briand face tot posibilul să amâne o soluție care va provoca mare nemulțumire în Franța și în Polonia. E aproape cert că punctul de vedere englez și cel italian vor izbuti la Conferința de la Boulogne. Primul ministru francez va căuta să salveze uniunea aliaților, cedând într’o chestie așa de delicată. Dealtfel opoziția ar îndemna ruptura și n’ar aduce nici un folos cauzei polone. Germania s’a grăbit să achite la termen miliardul în aur ce-l datora. Comisiunea reparațiunilor a reclamat ca cecurile să fie preschimbate în dolari. Astfel din ce în ce mai mult ideia păcei și nevoia păcei câștigă teren în Europa și toate popoarele vor căuta în muncă și armonie să refacă vechea prosperitate a Europei. Un nou război n’ar mai însemna ruina, ci distrugerea civilizației umane. Groaza aceasta de ceea ce poate fi un nou război a făcut pe senatorul Borah să ceară în Senatul din Washington limitarea armamentului naval. Moțiunea sa care tindea la convocarea unei conferințe a fost primită în unanimitate. Se speră că și Camera o va primi tot așa. Astfel guvernul american va convoca în curând delegații oficiali ai Japoniei și al Angliei la conferința comună a celor trei mai mari puteri navale ale globului. Nu Încape îndoială că luând în considerare enormul cost al înarmărilor navale — cari înarmări continuând ar însemna ruina economică a Statelor ce se fac — Anglia și Japonia vor primi invitația și se vor supune proporțiunii de delimitare a armamentului naval. Germania a numit un ministru al refacerei în persoana d-lui Rotkenau, și s-a declarat gata să predea cele 25.000 case de lemn pentru regiunile devastate din Franța. Noul cabinet turc a fost complectat cu diverși bei și pași, în calitate de comisari ai poporului . Mumir bei, delegatul guvernului din Cupra a făcut propuneri inacceptabile guvernului francez în ce privește Cilicia. „Figaro“ spune că într’o lună e sigur că se vor relua ostilitățile în Cilicia, sub presiunea guvernului din Aloscova. Noul guvern turc este contra oricărui compromis și care în întregime Tracia și Smirna. ÜnAgenția „Havas“ anunță că Grecii au luat ofensiva generală în Asia Albă și au fost respinși cu mari pierderi pe toată linia. Amănunte complimentare ne avem pentru a ne putea pronunța. A murit Milenko Veșnici, fost prim-ministru sârb, delegat la conferința păcii din Versailles și actual ministru plenipotențiar iugoslav la Paris. A fost doctor în drept, a avut intense legături la Paris și a adus mari servicii cauzei sârbești în vremea războiului. Moare în vârstă de 62 ani și moartea lui e o grea pierdere pentru sârbi, pentru care Veșnici a fost unu din făuritorii unității iugoslave. Noul guvern al siamonaliștilor turci Paris, 29. — Noul cabinet kematist s-a constituit în modul următor : generalul Terzi Pașa, comisarul războiului ; Yussuf Bey, afacerile străine ; Ito Bey, internele ; Hassan Bey, finanțe și Sevekel Bey, la justiție Ceilalți membri ai precedentului guvern au fost menținuți și în actuala formațiune, care nu e dispusă să facă concesiuni nici în Thracia, nici în ce privește vilaetul Smyrnel. Tratatul francG înrege spune un stat francez Paris 29 «r Le Figaro, publicând condițiunile guvernului din Angora, concernând modificarea tratatului franco-turc, scrie că pretențiunile de măștilor sunt imposibile, fiindcă răpesc Franței calea ferată a Bagdadului ca și influența economică în Cilicia prin dreptul ei de a avea trupe polițienești în această regiune. ramanlor se carfă între „țărăniști” au i ibucnit grave neînțelegeri. D. dr. Lupu ține cu orice preț să introducă pe d. C. Stere în gruparea d-lui Mihalache, aceasta contra voinței d-lor I. Răducanu, V. Madgearu și Panaitescu, cari amenință că vor părăsi pe foștii lor tovarăși spre a duce lupta în viitor alături de d. Nicolae Iorga. Intre d-nii Lupu și Madgearu s’au întâmplat unele scene violente. Principele de Grilles, moștenitorul tronului englez, a adresat d-lui Briand o scrisoare prin care îl roagă pe acesta să accepte titlul de „doctor honoris causa“ al universității din Galles, pentru serviciile făcute cauzei Aliaților . Generalul Albricci, șeful misiunei militare italiene, a sosit la Paris, împreună cu numeroși ofițeri care fac parte din suita sa. ,Journal des Debets" află că generalul Wrangel s-ar fi instalat, de vreo câteva zile,în departamentul ■ Loirei de D-l I. I. C. Brătianu în imposibilitate de a răspunde individual celor care î-au exprimat simțimintele lor cu prilejul centenarului lui Ion C. Brătianu, roagă pe toți să bine-voiască a primi, prin aceste rânduri, expresiunea adâncei sale recunoștinți. Miniștrii plenipotențiari ai Franței, Italiei și Bulgariei au prezentat d-lui Ion C. C. Brătianu omagii atât în numele lor personal cât și a guvernelor ce reprezintă, cu prilejul centenarului nașterei lui Ion C. Brătianu. Persoanele cari doresc să aibă medala comemorativă bătută în amintirea lui Ion C. Brătianu, sunt rugate a la adresa, în fiecare zi, între orele 4 și 7 sunt, d. a., secretariatului general al Clubului Central al partidului Național-Oberal, 44, Calea Victoriei, București. PolKcistul a fost sesizat în chestia fraudelor de la Aprovizionare Am spus că, consiliul de avocați de pe lângă ministerul de înante examinând contractul saa care comisia de cumpără stel îl încheiase ca juriszerul de MS american, un pairu care iosemberg, a opinat ca această chesteliîne să fie trimeasă la parchet. i EM ministru Tituilescu aflându-si în fața acestui aviz, n’a mai așteptat ca ei să fie discutat ân consiliul de miniștri și Sâmbăta a sesizat parchetul. . Odată cu acest contract vor mai fi cercetate da parchet altele două, încheiate tot de Subsecretariatul aprovizionaroi pentru o furnitură de tamtpă și una de postav. Cu furnitura de postav sa întâmplat următorul lucru: s’a dat subsecretariatului o mostră, pe baza căreia s’a încheia, contractat și s’a adus în țară altă caiete, mult inferioară, care totuși a fost recepționată.■ .-LitSe in legătură cu contractul lui Rosemberg s’a mai constatat că acesta a făcut o ofertă de 30 mii yart5, drfl care a fost acceptată și apoi o alta, după două 70,9 tte 650 mii yartî, care de asemenea a fost acceptată. Ofertantul văzând că poate fi trecută prima ofertă a făcut-o și pe a doua. In afară de aceasta se constată dîntr-o notificare a lui Rosenberg, că dânsul era ținut în ciment ca toate hotărârile dinsilia de miniștri ,și știa că exista și pa nul exista depus în casa de fier a legațiunii române din New-York la 1 iulie 1920. Se telegrafiasă din Helsingfors, că unele detașamente bolșevice au organizat, în apropiere de localitatea Hornel, progromuri sângeroase. Asemenea manifestațiuni s-ar fi produs de altfel și în Volhynia, unde masacrele împotriva evreilor au continuat aproape 3 săptămâni. ■ „Le Temps" află că guvernul german a adoptat proectul de lege prin care se suprimă societățile și organizațiunile de război ale Reichului. sí Operațiunile armatei grecești — Legatiunea elenă nu trimite următorul reio : Comunicat oficial. In regiunae .Nicomede, un detașament a respins câteva bande kemaliste, la nord de Ada Bazar. Pe restul frontului nimic nou. " _ # Lângă muntele Beleș, s’a semnalat prezența comitagiilor bulgari, iar, în ce privește Albania, mobilizarea împotriva Greciei e socotită fără importanță militară. Mloartea 8-îmi Vestnici fost miinistru al Serbiei la Paris-M Lyon, 30. D. Milenko Vestnici, ministrul Serbiei la Paris, a încetat din viață. Defunctul făcea parte dintre decanii corpului diplomatic parizian și fusese, de curând, președintele consiliului iugoslav. Studenții bulgari la Universitățile francaze Sofia, 29. — Prof. Meillet, în trecere prin localitate, a declarat, d-lui Stambulinski, că Franța a hotărât să acorde 9 burse pentru studenții bulgari cari urmează studiile la Universitățile franceze. Faptul a produs o adâncă impresie în toată populația țarei. Ajutorarea Austriei de către aliați Paris. 29. —1 Pentru ajutorarea Austriei, guvernul japonez a aderat și el la proectul soc. Națiunilor de a se suspenda, vreme de 20 ani, clauzele tratatului din St. Germain, favorabile Aliaților. Un monument al latinitatei — Un apel către toate statele latine — Lyon, sp. — D. Milleronic, președintele republicei a primit, in audiență, o comisiune a ligei pentru fraternitatea latină, comisiune care i-a propus să prezideze inaugurarea monumentului ridicat geniului latinității. De asemenea, comitetul a mai lansat și un apel tuturor statelor latine, între care și România, ca ele să celebreze, în aceiaș zi inaugurarea monumentului arătat. ------——» — 3 Direcțiunea Stefan Marinescy . Cel mai frumos Film american Azi Ha ultima numai până Joi 2 Iunie mel le Tour bill on (guițe ud) pirații și chestiunea Sitei — Nota guvernului francez către guvernul englez — — Ce a hotărât conferința ambasadorilor — Lyon, 30. După agenția „Havas”, guvernul francez a trimis o notă la Londra prin care acesta își exprimă punctul de privire asupra felului cum urmează a rezolva Consiliul suprem, la Boulogne sur Mer, chestameiai slesiană. Nota predecisită, în primul rând, că trebue să se restabilească autoritatea comisiunei interaliate din Oppeln. „Din altfel— continuă notificarea Franței—polonezii ca și germanii par dispuși a fi de acord; totuși Consiliul nu se va putea convoca decât după ce experții își vor depune raportul“. Ce a hotărât conferința ambasadorilor Lyon. 29. — „Le Temps" crede a ști că în urma propunerei delegaților italian și britanic, conferința ambasadorilor ar fi hotărâtă să atribuie Reichului administrația asupra teritoriilor sileziene de la vest și nord, unde populația e germană, iar polonezilor restul. Reprezentantul Franței a făcut, însă, față de această propunere, unele rezerve. Noul voluntari germani spre Silezia Lyon, 28. — „Freiheit“ anunță că numeroși voluntari, angajați de Schillingstrasse, au plecat Sâmbătă , din Berlin spre Silezia. . Salariul voluntarilor e de 50 mărci pe zi la care se vor adăuga încă 30 de mărci pentru fiecare perioadă de lupte. Știri despre amânarea Conferinței de la Boulogne Nation. 30. — Știri din Paris anunță că conferința din Boulogne va fi din nou amânată; ea nu va avea loc înainte de 15 iunie, propaganda comunistă tea Paris. 30. — Generalul Obregon primind în audiență pe d. Sumerlin, reprezentantul Statelor Unite, pe lângă guvernul mexican, i-a declarat acestuia din urmă, că s’au luat întinse măsuri împotriva propagandei comuniștior locali. Ultime informațiuni FONDUL CULTURAL „Ion C. Brătianu" — ■ —— ——rr—ibiHifT ! Opera marelui Ion C. Brătianu nu impune numai admirație;i a impune și datorii, întrucât o asemenea operă trebue să trăiască și să se desvonte dincolo de existența unui om sau a unei generații. Ceea ce a creat Ion C. Brătianu și idealurile mari care au încălzit sufletul și viața lui, car ca opera lui să fie continuată în toate direcțiile de generația de astăzi și de cete viitoare. Când neamul românesc, robit sub atâtea stăpâniri străine, abűa batea la poarta libertăței lui naționale, Ion C. Brătianu deschidea și tainte drumul ce avea să ne conducă la însărptcuirea unității noastre naționale desăvârșite. El a nădăjduit și a întrevăzut ceea ce nouă ne-a fost dat să trăim nevrea. Dar consolidarea lunătăței naționale cere sprijinul statornic și munca fără preget a tuturor fiilor țării. Ca un omagiu față de memoria acestui mare luptător al unităței naționale și ca o datorie față de opera săvârșită de el, s-a născut inițiativa sa, cu prilejul centenarului pe care-l sărbătorește astăzi îio mânia întregită, să se constatue un fond perimantent, care să sfrnjească la răspândirea culturei românești—sub toate formig—în sufletul românismului de pretutinden. Chemând pre toți cetățenii României Mari la întemeierea acestui așezământ cultural și național, credem că vom îndeplini uma din cele mai arzătoare nevoi, mai cu seamă în provinciile desrobite, tindle lipsa cărților românești și cerințele răspândirea culturei naționale sunt atât de simțite. Fondul va purta denumirea: „Fondul cultural Ion C. Brătianu“ iar întrebuințarea lui, potrivit scopului arătat mai sus, se va hotărî de Comitetul ce va avea administrarea lui, prin înființarea de biblioteci, pământuri studențești, burse și alte mijloace pe care Comretan le va socoti aseicasare pentru o cât mai întinsă răspândire a cicRiriei românești și pentru întărirea saS ® mi ® stidul național. (sij Bibicescu G. I., Iorga N., Alexandrescu Gr., mare industriaș, Atthanasiu I., profesor universitar, Bârsan Andrei, Bibescu G. Valentin, Bragadini D. D., mare industriaș, Brătescu-Voinești, vice-președintele Academiei, Chrissopeloni N.sf., Cociașu G. Const., Dissescu Const.., Goldiș Vasile, Grădișteanu I., încuieț I., Mihu I., Maxim N., Mrazee L., Negroponte U. G., Niculescu L.., Nist.01 T., Olănescu Constantin, Oroveanu V., Plagino Alex., Plagino George, Popp Ciceo Șt., Sassu V., dr. Stoicescu Const., Stoicescu G., Ștefănescu N. Al., Valaori I., Vlădescu M. Ungaria a făcut cunoscut, pe cale oficială, secretariatului Soc. Națiunilor, intențiunea de a cere înscrierea ca membră în adunarea de la Geneva. „Daily Mail" spune că președintele Hardlng a invitat pe câțiva bancheri americani să confere cu dânsul asupra chestiunei împrumuturilor acordate Europei. Ziarul adaugă că bancherii convocați s-ar fi arătat ostili proectului d-lui Hoover, ministrul comerțului, prin care se preconizează ca produsul împrumuturilor să fie utilizat numai în folosul Statelor Unite. Corespondentul «fin Smyrna al lui „La Politique”" ,scrie că preparativele, pentru noua ofensivă elenă, continuă cu febrilitate. •— »•*—• Registrul pentru înscrierea participanților la pelerinagiul de la Florica, nefiind semnat din cauza unei scăpări din vedere de majoritatea celor cari au luat parte la pioasa manifestațiune de la Florica, acest registru rămâne deschis spre semnare și este la disposițiunea celor cari nu l-au semnat la Florica, la ultimul domiciliu al lui Ion C. Brătianu, str. Ion C. Brătianu No. 22, Casa Al. Alimăneșteanu, azi 30 Mai. Gazette de Voss află că dr. Wirth, noul cancelar german, va întreprinde o călătorie prin Germania de sud spre a încheia, cu guvernanții locali, diferite acorduri, concernând chestiunile interne și externe. Cancelarul va expune, de asemenea, Vineri, programul guvernului german în fața adunărei Reichstagului. Conferința internațională a comerțului, convocată la Lisabona, și-a terminat lucrările. Viitoarea reuniune va avea loc, în 1922, la Roma. mn CHESTIA agitației minierilor din Anglia Horsca, 29. — La ședința conferinței minierilor care s’a reluat ori, ministrul a depus in fața partidelor propunerile detailate ale guvernului, pentru un aranjament. Aceste propuneri sunt numai pentru un aranjament temporar. Dacă reducerea lefurilor va fi numai neînsemnată, este evident că suma aflătoare la dispoziție va fi epuizată in curând. Dacă din contra această reducere este substanțială, suma disponibilă va ajunge mai mult timp. După cum deja sp arirea deficitului sunt 10 milioane funzi puse la dispoziție de tezaurul statului și puse la dispoziție de tezaurul statului și predarea profiturilor pe trei luni de către proprietarii de mine în acele districte în care se cere asistența guvernului. Guvernul nu va da nici o garanție până nu se va ajunge la un aranjament hotărâtor intre ambele părți. Situația în Rusia r— înfrângerea bolșevicilor în Rusia Paris 29. — Le Petit Parisien afirmă că statul major al armatei bolșevice, care luptă împotriva răsculaților din Siberia, a fost nevoit să se retragă la Omsk, insurecțiunea întinzându-se și în provincia Ekaterinburg. Presa americană și declarațiile primului ministru al Franței Lyon, 29. — Presa americană, comentând discursul d-ln Briand, declară că prin expozeul pe care l-a făcut acesta în Parlament, Franța a obținut un considerabil credit în afară. De asemenea, foi-Ir» rraf*»M»>na înlvn oî 0a «e. IllUKV, AA* bl V Vl*> * yi gy * C1 v* u«_» X..J Oarată pe deplin mulțimite de atitudinea primului ministru francez. - Congresul funcționarilor publici pri, la orile 9 diimaneata, s’a țnit în sala Băilor Eforiei, congresul funcționarilor publici. Au luat parte vre-o 2000 de funcționari. A prezidat d. N. Schina, președintele societății, care a deschis congresul. D.1 N. SOHINA a mulțumit participanților pentru că au venit la număr atât de mare la acest Congres. Aminită ca d. ministru Titulescu s’a pronunțat favorabil pentru cauza funcționarilor și a făgăduit că va veni la acest congres. D-l BIRATOANU (profesor din Bucovina) își manifestă bucuria pentru unirea tuturor românilor, și speră că unirea funcționarilor este o consecință a unirii celei mari. Dd PETEAN (Ardeal) a susținut că salariile funcționarilor din Transilvania ar fi inferioare lefurilor slujbașilor din vechiul regat. Avem nevoe de unire sufletească. DU STENJAN (Basarabia) a apărat cauza funcționarilor din Basarabia, cari ar fi,într’o situație precară. D-sa a spus că și Basarabia își are cpnasionarea ei, răii ei și a mabogătittii ei de război. D-l LUPU GHERlMIAN, din ministerul de domenii, a vorbit de nevoile funcționarilor și a cerut darea în judecată a celor necinstit'. D-l MĂRGĂRIT (R.Vâlcea) s’a ocupat de soarta funcționarilor de la percepții. D-sa a arătat apoi de ce a luat parte la întrunirea ținută acolo de partidul național-liberal, care lupta pentru binele obștesc. D-. C. RADULESCU a analizat situația funcționarilor din provincie. D-l N. STANCICU a spus că a stat opt luni în închisoare, pentru că și-a permis să ia apărarea cauzei funcționarilor. In urmă s’a ocupat de situața materială a slujbașilor statului din vechiul regat. " D-l STORESCU a arătat că față de scumperea traiului în Moldova, lofurile au rămas cam derizorii. D-l PRțOHOLSKI a adus elogii d-lui N. Scihina, prezidentul soc. funcționarilor. D-l PETGULEAGU, inginer, a comunicat că aduce aderarea inginerilor la mișcarea funcționarilor. D-l N. SGHINA a făcut apel la congresiști să voteze statutele. A spus a potecă Ștefan Ștefănescu, funcționar din Basarabia, a preferat să se sinucidă apărând drepturile funcționarilor. D-l ministru Titulescu a promis că va da 300 de miloane pentru funcționarii. Ar fi fost mai bine dacă se prevedea suma de 350 de milioane. D-l N. TITULESCU, ministru de finanțe, a spus că era vorbelor a trecut, a sosit timpul înfăptuirilor. Când vorbea înainte ca simplu cetățean, era întâmpinat cu laude de pretutindeni; acum, concertul laudelor eta, transformat în critici. S-au critcat unii că a luat prea mult din budgetul ministerului de război, deși are cea mai mare sumă pentru armată. Impozitele lovesc pe îmbogățiții de război.D-l ministru de finanțe arată că va da 300.000.000 lei pentru funcționari. A venit deci ca cetățean și nu face politică. Totuși declară că va prefera să plece,decât să cedeze în ceea ce privește impozitele d-sale. Au mai vorbit d-nii: Dinuescu, dela primăria orașului, Brădișteanul și Drăsciu. La sfârșit s’a cetit o moțiune, prin care se ia act tțe .promis'unea d-lui Titulescu de a se da 300 milioane, -----------------...................... —....—-- Ultima ora politică Partial fictional nu fazlanaiza dar cere u guvern de concentrare ■ tmimiszzis celor* 10O“ "■* Am anunțat că în zilele de 27 și 28 Mai s’a întrunit la Cluj comitetul de 100 al partidului național ‘ din Ardeal. Publicăm azi, după o telegramă expedită de la Cluj tuturor ziarelor din Capitală, următoarele amănunte extrem de importante asupra celor întâmplate în consfătuirea celor 100. * In primul rând, d. Iuliu Maniu, șeful partidului național a făcut un expozeu asupra politicei interne, iar d. Sever Dan, secretarul partidului a cetut uin punct de moțiunii, redactatde comitetul executiv. Au luat cuvântul și au discutat acest proect d-nii Vaida-Voevod, Șt. Popp, V. Goldiș, Valeriu Braniște, Isidor Manu, Protopopul Simu, Tiberiu Brediceanu, Silviu Dragomir, Chiță Pop, Bornemisa, Agărbiceanu și preoții Moța și Manu. In urma discuțiunilor care au avut loc, din care reeșea că în adunare sunt două curente pentru și contra fuziunei cu țărăniștii, proectul de moțiune a fost puțin modificat și apoi în unanimitate votat. Prin moțiunea votată comitetul din 100 al partdullui național: 1) a înfierat abuzurile electorale ale guvernului Averescu, contestând dreptul actualului regim de a mai lucra în numele poporului; 2) a protestat împotriva fotului clan și a făcut unificarea, socotind aceasta operă ca necugetată și isvorâtoare de vrajbă; 3) a constatat că sub actualul regim sunt neglijate interesele transcarpatine; 4) a protestat contra nelegiuirilor săvârșite de stăpânire împotriva funcționarilor și s’a cerut aplicarea statutul unic, datorită căruia funcționarii vor fi scoși de sub influența politică; 5) s’a cerut întocmirea imediată a unei noi Constituții corespunzătoare României întregite și care să țină seamă de hotărârile solemne de lat Alba(Iulia, Cernăuți și Chirșdd) s’a exprimat părerea că actualele Camere m caracterul de constituantă; 7) s’au blamat abuzurile pe care miniștrii actuali le-au săvârșit în cazurile: la ministerul de finanțe, sub kiterematai d-tai Argetoianu, la industrie, sub d. Tăziănanu și la subsecretariatul aprovzzionărei, sub d. Atansta; 8) a stăult pentru o cât mai grabnică și mai corectă aprovizionare a Aldentafrii care să fie făcută de toate forțele unite și cinstite din ținutrile ardelene și bănățene. * Fiindcă întrunirea celor 100 fusese provocată de chestiunea fuziunei partidului național cu cel țărănesc din vechiul regat, hotărârea luată în această privință e transmisă textual, așa cum se află ea redactată. Jot-o: JPunctul nou din moțiune apreciază consderatorile privitoare la organizarea unui partid unic regnicolar democratic, pentru întreaga țară. cu toate acestea INTRE IMPIRtE JURARILE POLITICE ACTUALE MENȚINE musmmimi dispozi- HUNILE PUNCTUALI 2-lea OM B>0 DAHACQUE PARTIFIDIULLÎ iDIlN 24 AIPIRMJE 1920“. $i pentru a fi și mai explicita moțiunea adaogă că partidul national ,IISI SUSȚINE NEALTERATA ORGANIZAȚIA S>A DE PARTID FARA DE-A SFULZENUlui CUNICIUNUL iEIfiN PARTIDELE TARE, autorizând comteiiul său executiv ca pentru afissisrea și validitatea principiilor sale în viață și guvernarea țărei SA ÎNTRE ATAT ÎN AFARA CAT ȘI INFARlAMEiNT. IN COLABORAIREA CU ASTFEL DE PARTIDE DEMOCRATICE ALE CĂROR PRIvlNDEPII POLITICE SUNT IN CONCURENTA CU PROGRAMUL PARTIDULUI NATIONAL ȘI INTERESELE TAREI ȘI A CĂROR CONDUCERE OFERĂ GARANȚII SUFICIENTE CA REPREZENTA CU DEVOTAMENT ȘI CONVINGERE CREDINȚELE SALE“. In punctul următor al moșunei votate se adaugă : „Partidul va continua a-și afirma și vă iidita sprin carlile sola. In acelaș timp însă, declară că , conștient de misiunea sa istoriă din a fi apărătorul intransigent al intereselor specifice ale Ardealuilui, Banatobii,Crișapol, Sătmarusa și Alpiran»uroșufefi și a abate de la ele dezastrul și anaratia administrativă, socială și economică în care s’a aruncat lipsa de competința și de interes a guuvernlui de ază“. „Totdeodată constată incapacitatea guvernului actual de a conduce trebile țării în urma lipsei de autoritate morală și politcă necesară pentru desfegarea marilor probleme de stat și își expeiză credința nestrămutată că organizarea temeinică și noroceană a României întregite pretinde colarborarea tuturor forțelor capabile și cinstite ale țării. ,În consecință, guvernul actual trebue să fe înlocuit fără amânare printr’nîi guvern da concentrare democratică a tutorer forțelor politice sănătoase“. Pentru că congresul celor 100 a votat împotriva fuziunei susținută de d. Vaida a găsit că trebue să-i dea și d-sale o oarecare satisfacțiune recomandând d-lui Vasile Goldiș, adversarul fuziunei, să nu mai nesocotească pe viitor hotărârile luate de comitet. In sensul moțiunei votate, comitetul a însărcinat pe d. Iuliu Maniu să întocmească un memoriu pe care să-l prezinte cât mai neîntârziat, M. S. Regelui. Partidul național va provoca de asemeni întruniri în sate și orașe, spre a face cunoscută populației întregi moțiunea, votată. * $ Citiți In pagina IV*-a INFORMAȚII! NI