Viitorul, iunie 1921 (Anul 15, nr. 3961-3985)

1921-06-01 / nr. 3961

* V Grădina Obleia și Teatru­ Cînesna DIRECȚIUNEA STEFAN MARINESCU___________i tfSftBSäBääStBSSBBnSSBl n'iUwa«l* *V»»i>i­ 1H­M—«­ii>w>itaiTin' 1 I*i­ taitot­wi'nr— "t­1 nmmnnrrTrfr iMwriwii'iwni * wBIM—ips^——I—q Film francez Premieră Ultimul succes parizian Program excepțional Operă complectă . Toalete moderne i LA FLEUR o*.s INDES s în r © ias! principal andam © HD^NSETTE DUFLOS dels Comedia PrancezS La Sfârșit: S§«2^T ® KA­.NIST superbă comedie în 2 acte și Ultimul @aumont Jurnal Monopol arta-Fiib., Corn­cescu 19 g la telm: Muzica M313ta?â _______ _______________ la lun­ Q chhestră clasică. 1 ^^j^pă­---|KYe^AI10NĂ^ BULETINUL DE AZ!: ’ WWMWtWSpBBBBaMaaanaBMaBMMMMBBBaBBBBBaMMy Luni 30 Mai 1931 Chestia Sileziei superioare merge pe calea cea bună. Conferința ambasadorilor a hotărât ca districtele cu majoritate poloneză să fie ad­ministrate de polonezi, cele cu majoritate germană de germani. Părțile litigioase vor fi administrate de com­isiunea interaliată până la soluți­onarea complectă a problemei. Această propunere a fost făcută de delegatul italian și cel englez la Oppein, delegatul francez făcuse rezerve. Pacificarea Sileziei, care este reală însă, va face poate, inutilă o asemenea rezoluție, ceea ce­ ar fi pe placul guvernului francez. Conferința de la Boulogne s-a amânat din nou, după 15 iunie. Gu­vernul francez a cerut înainte de convocarea consiliului Suprem, să se procedeze din partea unei comisiuni tehnice la delimitarea frontierei si­­leziene. Se vede că d. Briand face tot posibilul să amâne o soluție care va provoca mare nemulțumire în Franța și în Polonia. E aproape cert că punctul de vedere englez și cel italian vor izbuti la Conferința de la Boulogne. Primul ministru francez va căuta să salveze uniunea aliaților, cedând într’o chestie așa de delicată. Dealtfel opoziția ar îndemna rup­tura și n’ar aduce nici un folos cauzei polone. Germania s’a grăbit să achite la termen miliardul în aur ce-l da­tora. Comisiunea reparațiunilor a reclamat ca cecurile să fie preschim­bate în dolari. Astfel din ce în ce mai mult ideia păcei și nevoia păcei câștigă teren în Europa și toate popoarele vor căuta în muncă și ar­monie să refacă vechea prosperitate a Europei. Un nou război n’ar mai însemna ruina, ci distrugerea civilizației umane. Groaza aceasta de ceea ce poate fi un nou război a făcut pe senatorul Borah să ceară în Se­natul din Washington limitarea armamentului naval. Moțiunea sa care tindea la convocarea unei conferințe a fost pri­mită în unanimitate. Se speră că și Camera o va primi tot așa. Astfel guvernul american va convoca în curând delegații oficiali ai Japoniei și al Angliei la conferința comună a celor trei mai mari puteri navale ale globului. Nu Încape îndoială că luând în considerare enormul cost al înar­mărilor navale — cari înarmări continuând ar însemna­ ruina economică a Statelor ce se fac — Anglia și Japonia vor primi invitația și se vor supune proporțiunii de delimitare a armamentului naval. Germania a numit un ministru al refacerei în persoana d-lui Rot­­kenau, și s-a declarat gata să predea cele 25.000 case de lemn pentru re­giunile devastate din Franța. Noul cabinet turc a fost complectat cu diverși bei și pași, în cali­tate de comisari ai poporului . Mumir bei, delegatul guvernului din Cupra a făcut propuneri inacceptabile guvernului francez în ce privește Cilicia. „Figaro“ spune că într’o lună e­ sigur că se vor relua ostilită­țile în Cilicia, sub presiunea guvernului din Aloscova. Noul guvern turc este contra ori­cărui compromis și care în întregime Tracia și Smirna. Ü­nAgenția „Havas“ anunță că Grecii au luat ofensiva generală în A­­sia Alb­ă și au fost respinși cu mari pierderi pe toată linia. Amănunte complimentare ne avem pentru a ne putea pronunța. A murit Milenko Veșnici, fost prim­-ministru sârb, delegat la con­ferința păcii din Versailles și actual ministru plenipotențiar iugoslav la Paris. A fost doctor în drept, a avut intense legături la Paris și a adus mari servicii cauzei sârbești în vremea războiului. Moare în vârstă de 62 ani și moartea lui e o grea pierdere pentru sârbi, pentru care Veș­nici a fost unu­ din făuritorii unității iugoslave. Noul guvern al siamonaliștilor turci Paris, 29. — Noul cabinet kema­tist s-a constituit în modul următor : generalul Terzi­ Pașa, comisarul războiului ; Yus­­suf Bey, afacerile străine ; Ito Bey, in­ternele ; Hassan Bey, finanțe și Seve­­kel Bey, la justiție Ceilalți membri ai precedentului guvern au fost menținuți și în actuala formațiune, care nu e dis­pusă să facă concesiuni nici în Thracia, nici în ce privește vilaetul Smyrnel. Tratatu­l francG­ înre­ge spune un­ stat francez Paris 29­ «r Le Figaro, publicând condițiunile guvernului din Angora, concernând modificarea tratatului franco-turc, scrie că pretențiunile de măștilor sunt imposibile, fiindcă ră­pesc Franței calea ferată a Bagdadu­lui ca și influența economică în Ci­licia prin dreptul ei de a avea trupe po­lițienești în această regiune. raman­­lor se c­arfă între „țărăniști” au i ibucnit gra­ve neînțelegeri. D. dr. Lupu ține cu orice preț să introducă pe d. C. Stere în gruparea d-lui Mihalache, aceasta contra voinței d-lor I. Ră­­ducanu, V. Madgearu și Panaitescu, cari amenință că vor părăsi pe foș­tii lor tovarăși spre a duce lupta în viitor alături de d. Nicolae Iorga. Intre d-nii Lupu și Madgearu s’au întâmplat unele scene violente.­­ Principele de Grilles, moștenitorul tronului englez, a adresat d-lui Briand o scrisoare prin care îl roagă pe acesta să accepte titlul de „doctor honoris causa“ al universității din Galles, pentru serviciile făcute cau­zei Aliaților . Generalul Albricci, șeful misiunei mi­­­litare italiene, a sosit la Paris, împreu­nă cu numeroși ofițeri care fac parte din suita sa. ,Journal des Debets" află că genera­lul Wrangel s-ar fi instalat, de vre­o câ­teva zile,­­în departamentul ■ Loirei de D-l I. I. C. Brătianu în imposibilitate de a răspun­­de individual celor care î-au exprimat simțimintele lor cu prilejul centenarului lui Ion C. Brătianu, roagă pe toți să bine-voiască a primi, prin aceste rânduri, expresiunea adâncei sale recunoștinți. Miniștrii plenipotențiari ai Fran­ței, Italiei și Bulgariei au pre­zentat d-lui Ion C. C. Brătianu omagii atât în numele lor per­sonal cât și a guvernelor ce re­prezintă, cu prilejul centenarului nașterei lui Ion C. Brătianu. Persoanele cari doresc să aibă me­dal­a comemorativă bătută în amin­tirea lui Ion C. Brătianu, sunt rugate a la adresa, în fiecare zi, între orele 4 și 7 sunt, d. a., secretariatului gene­ral al Clubului Central al partidului Național-Oberal, 44, Calea Victo­riei, București. PolKcistul a fost sesizat în chestia fraudelor de la Aprovizionare Am spus că, consiliul de avocați de­­ pe lângă ministerul de î­nante e­­xam­inând contractul saa care comi­sia de cumpără stel îl încheiase ca juriszerul de­­ MS american, un pairu care i­osemberg, a opinat ca această ch­esteliîn­e să f­ie trimeasă la par­chet. i EM ministru Tituilescu aflându-si­ în fața acestui aviz, n’a mai așteptat ca ei să fie discutat ân consiliul de mi­niștri și Sâmbăta a sesizat par­chetul. . Odată cu acest contract vor mai fi cercetate da parchet altele două, încheiate tot de Subsecretariatul a­­provizionaroi pentru o furnitură de tamtpă și un­a de postav. Cu furnitura de postav sa întâm­plat următorul lucru: s’a dat sub­secretariatului o mostră, pe baza căreia s’a încheia,­ contractat și s’a adus în țară altă caiete, mult infe­rioară, care totuși a fost recepțio­nată.­­■­­ .-Li­­­tSe in legătură cu contractul lui Ro­­semberg s’a mai constatat că acesta a făcut o ofertă de 30 mii yart5­, drfl care a fost acceptată și apoi o alta, du­pă două 70,9 tte 650 m­ii yartî, care de asemenea a fost acceptată. Ofertantul văzând că poate fi trecu­tă prima ofertă a făcut-o și pe a doua. In afară de aceasta se constată dînt­r-o notificare a lui Rose­nberg, că dânsul era ținut în ciment ca toate hotărârile d­insilia de miniș­tri ,și știa că exista și pa nul exista depus în casa de fier a legațiunii ro­mâne din New-York la 1 iulie 1920. Se telegrafiasă din Helsingfors, că unele detașamente bolșevice au orga­nizat, în apropiere de localitatea Ho­rnel, progromuri sângeroase. Aseme­nea manifestațiuni s-ar fi produs de altfel și în Volhynia, unde masacrele împotriva evreilor au­ continuat a­­proape 3 săptămâni. ■ „Le Temps" află că guvernul german a adoptat proectul de lege prin care se suprimă societățile și organizațiunile de război ale Reichului. sí­ Operațiunile armatei grecești — Legatiunea elenă nu trimite următorul rei­o : Comunicat oficial. In regiunae .Nico­­­mede, un detașament a respins câte­va bande kemaliste, la nord de Ada Ba­zar. Pe restul frontului nimic nou. " _ # Lângă muntele Beleș, s’a semnalat pre­zența comitagiilor bul­gari, iar, în ce pri­vește Albania, mobilizarea împotriva Gre­ciei e socotită fără importanță militară. M­loartea 8-îmi Vestnici fost m­iinistru al Ser­biei la Paris­­-M Lyon, 30. D. Milenko Vestnici, minis­trul Serbiei la Paris, a încetat din via­ță. Defunctul făcea parte dintre decanii corpului diplomatic parizian și fusese, de curând, președintele consiliului iugoslav. Studenții bulgari la Universi­tățile francaze Sofia, 29. — Prof. Meillet, în trecere prin localitate, a declarat, d-lui Stam­­bulinski, că Franța a hotărât să acorde 9 burse pentru studenții bulgari cari ur­mează­ studiile la Universitățile franceze. Faptul a produs o adâncă impresie în toată populația țarei. Ajutorarea Austriei de către a­­liați Paris. 29. —1 Pentru­­ ajutorarea Aus­triei, guvernul japonez a aderat și el la proectul soc. Națiunilor de a se suspen­da, vreme de 20 ani, clauzele tratatului din St. Germain, favorabile Aliaților. Un monument al latinitatei — Un apel către toate statele latine — Lyon, sp. — D. Milleronic, președin­tele republicei a primit, in audiență, o comisiune a ligei pentru fraternitatea la­tină, comisiune care i-a propus să pre­zideze inaugurarea monumentului ridicat geniului latinității. De asemenea, comi­tetul a mai lansat și un apel tuturor sta­telor latine, între care și România, ca ele să celebreze, în aceiaș zi inaugu­rarea monumentului arătat. ------——» — 3 Direcțiunea Stefan Marinescy . Cel mai frumos Film american Azi H­a ultima numai până Joi 2 Iunie m­el­­ le Tour bill on (guițe ud) pirații și chestiunea Sitei — Nota guvernului fran­cez către guvernul en­glez — — Ce a hotărât conferința ambasadorilor — Lyon, 30. După agenția „Ha­vas­”, guvernul francez a trimis o notă la Londra prin care acesta își exprimă punctul de privire asupra felului cum urmează a rezolva Con­­­siliul suprem, la Boulogne sur Mer, chestameiai slesiană. Nota pred­ecisi­­tă, în primul rând, că trebue să se­­ restabilească autoritatea comisiune­­i interaliate din Oppeln. „Din altfel—­­ continuă notificarea Franței—polo­­­­nezii ca și germanii par dispuși a fi de acord; totuși Consiliul nu se va putea convoca decât după ce exper­ții își vor depune raportul“. Ce a hotărât conferința ambasadorilor Lyon. 29. — „Le Temps" crede a ști că în urma propunerei delegaților italian și britanic, conferința ambasadorilor ar fi hotărâtă să atribuie Reichului admi­nistrația asupra teritoriilor sileziene de­­ la vest și nord, unde populația e germa­­­­nă, iar polonezilor restul. Reprezentantul­­ Franței a făcut, însă, față de această pro­punere, unele rezerve. Noul voluntari germani spre Silezia Lyon, 28. — „Freiheit“ anunță că nu­meroși voluntari, angajați de Schilling­strasse, au plecat Sâmbătă , din Berlin spre Si­lezia. . Salariul voluntarilor e de 50 mărci pe zi la care se vor adăuga în­că 30 de mărci pentru fiecare perioadă de lupte. Știri despre amânarea Conferinței de la Bou­logne Nation. 30. — Știri din Paris anunță­­ că conferința din Boulogne va fi din nou amânată; ea nu va avea loc înainte de 15 iunie, propaganda comunistă tea Paris. 30. — Generalul Obregon primind în audiență pe d. Sumerlin,­­ reprezentantul Statelor Unite, pe­­­ lângă guvernul mexican, i-a decla­­­­­rat acestuia din urmă, că s’au luat­­ întinse măsuri împotriva propagan­­­­dei comun­iștior locali. Ultime informați­uni FONDUL CULTURAL­­ „Ion C. Brătianu" — ■ ——­­­ ——rr—ib­iHifT ! Opera marelui Ion C. Brătianu nu impune numai­ admirație;­i a impune și datorii, întrucât o asemenea ope­ră trebue să trăiască și să se des­­von­te dincolo de existența unui om sau a unei generații. Ceea ce a cre­at Ion C. Brătianu și idealurile mari care au încălzit su­fletul și viața lui, car ca opera lui să fie continuată în toate direcțiile de generația de astăzi și­­ de cete vii­toare. Când neamul românesc, robit sub atâtea stăpâniri străine, abűa batea la poarta libertăței lui naționale, Ion C. Brătianu deschidea și tainte dru­mul ce avea să ne conducă la însărp­­tcuirea unității noastre naționale de­săvârșite. El a nădăjduit și a întrevăzut ceea ce nouă ne-a fost dat să trăim nevrea. Dar consolidarea lunătăței națio­nale cere sprijinul statornic și mun­ca fără preget a tuturor fiilor țării. Ca un omagiu față de memoria acestui mare luptător al unităței na­ționale și ca o datorie față de opera săvârșită de el, s-a născut inițiativa sa, cu prilejul centenarului pe care-l sărbătorește astăzi îio mânia între­gită, să se constatue un fond perima­­ntent, care să sfrnjească la răspândi­rea culturei românești—sub toate formig—în sufletul românismului de pretutinden. Chemând pre toți cetățenii Româ­niei Mari la întemeierea acestui așe­zământ cultural și național, credem că vom îndeplini uma din cele mai arzătoare nevoi, mai cu seamă în provinciile desrobite, tindle lipsa căr­­­ților românești și cerințele răspân­direa culturei naționale sunt atât de simțite. Fondul va purta denumirea: „Fon­dul cultural Ion C. Brătianu“ iar în­trebuințarea lui, potrivit scopului arătat mai sus, se va hotărî de Co­mitetul ce va avea administrarea lui, prin înființarea de biblioteci, pă­­mânturi studențești, burse și alte mij­loace pe care Com­retan le va socoti aseicasare pentru o cât mai întinsă răspândire a cicRiriei românești și pentru întărirea saS ® mi ® stidul na­țional. (sij Bibicescu G. I., Iorga N., A­­­lexandrescu Gr., mare industriaș, A­t­thanasiu I., profesor universitar, Bâr­san Andrei, Bibescu G. Valentin, Bra­gadini D. D., mare industriaș, Bră­­tescu-Voinești, vice-președintele Aca­demiei, Chrissopeloni N.sf., Cociașu G. Const., Dissescu Const.., Goldiș Vasile, Grădișteanu I., încuieț I., Mihu I., Maxim N., Mrazee L., Ne­gro­ponte U. G., N­icul­escu L.­­., Nis­­t.01 T., Olănescu Constantin, Orovea­­nu V., Plagino Alex., Plagino George, Popp Ciceo Șt., Sassu V., dr. Stoicescu Const., Stoic­escu G., Ștefănescu N. Al., Valaori I., Vlă­­descu M. Ungaria a făcut cunoscut, pe cale oficială, secretariatului Soc. Națiuni­lor, intențiunea de a cere înscrierea ca membră în adunarea de la Geneva. „Daily Mail" spune că președintele Hardlng a invitat pe câțiva bancheri a­­mericani să confere cu dânsul asupra ches­tiunei împrumuturilor acordate Europei. Ziarul adaugă că bancherii convocați s-ar fi arătat ostili proectului d-lui Hoover, ministrul comerțului, prin care se preco­nizează ca produsul împrumuturilor să fie utilizat numai în folosul Statelor­ Unite. Corespondentul «fin Smyrna al lui „La Politique”" ,scrie că preparativele, pentru noua ofensivă elenă, continuă cu febrili­tate. •— »•*—• Registrul pentru înscrierea partici­panților la pelerinagiu­l de la Florica, ne­fiind semnat din cauza unei scă­pări din vedere de majoritatea celor cari au luat parte la pioasa manifes­­tațiune de la Florica, acest registru rămâne deschis spre semnare și este la disposițiunea celor cari nu l-au sem­nat la Florica, la ultimul domiciliu al lui Ion C. Brătianu, str. Ion C. Bră­tianu No. 22, Casa Al. Alimăneștea­­nu, azi 30 Mai. Gazette de Voss află că dr. Wirth, noul cancelar germ­an, va întreprinde o călătorie prin Germania de sud spre a încheia, cu guvernanții locali, diferite acorduri, concernând chestiu­nile interne și externe. Cancelarul va expune, de asemenea, Vineri, programul guvernului ger­man în fața adunărei Reichstagului. Conferința internațională a comer­țului, convocată la Lisabona, și-a ter­minat lucrările. Viitoarea reuniune­ va­ avea loc, în 1922, la Roma. mn CHESTIA agitației m­inierilor din Anglia Horsca, 29. — La ședința conferinței minierilor care s’a reluat ori, ministrul a depus in fața­ partidelor propunerile de­tailate ale guvernului, pentru un aranja­ment. Aceste propuneri sunt numai pen­tru un aranjament temporar. Dacă reducerea lefurilor va fi numai neînsemnată, este evident că suma află­toare la dispoziție va fi epuizată in cu­rând. Dacă din contra această reducere es­­­­te substanțială, suma disponibilă va a­­junge mai mult timp. După cum deja sp a­rirea deficitului sunt 10 milioane funzi puse la dispoziție de tezaurul statului și puse la dispoziție de tezaurul statului și predarea profiturilor pe trei luni de că­tre proprietarii de mine în acele distric­te în care se cere asistența guvernului. Guvernul nu va da nici o garanție până nu se va ajunge la un aranjament hotă­râtor intre ambele părți. Situația în Rusia r— înfrângerea bolșevicilor în Rusia Paris 29. — Le Petit Parisien a­­firmă că statul major al armatei bol­șevice, care luptă împotriva răscula­ților din Siberia, a fost nevoit să se retragă la Omsk, insurecțiunea întin­­zându-se și în provincia Ekaterin­burg. Presa americană și declarațiile pri­mului ministru al Franței Lyon, 29. — Presa americană, comen­tând discursul d-ln­ Briand, declară că prin expozeul pe care l-a făcut acesta în Parlament, Franța a obținut un consi­derabil credit în afară. De asemenea, foi-Ir» rraf*»M»>na înlvn oî 0a «e. IllUK­V, AA* bl V Vl*> * yi gy * C1 v* u«_» X..J O­­arată pe deplin mulț­imite de atitudinea primului ministru francez. - Congresul funcționarilor publici pri, la orile 9 diim­an­ea­ta, s’a ț­nit în sala Băilor Eforiei, congresul fu­nc­ționarilor publici. Au luat parte vre-o 2000 de func­ționari. A prezidat d. N. Schina, președin­tele societății, care a deschis con­gresul. D­.1 N. SOHINA a mulțumit parti­cipanților pentru că au venit la număr atât de mare la acest Congres. A­­minită ca d. ministru Ti­tulescu s’a pronunțat favorabil pentru cauza funcționarilor și a făgăduit că va veni la acest congres. D-l BIRATOANU (profesor din Bu­covina) își manifestă bucuria pen­­­­tru unirea tuturor românilor, și speră că unirea funcționarilor este o con­secință a unirii celei mari. Dd PE­TEAN (Ardeal) a susținut că salariile funcționarilor din Tran­silvania ar fi inferioare lefurilor sluj­bașilor din vechiul regat. Avem ne­­voe de unire sufletească. DU STENJAN (Basarabia) a apă­rat cauza fun­cți­onarilor din Basara­bia, cari ar fi,într’o situație preca­ră. D-sa a spus că și Basarabia își are cpnasionarea ei, răii ei și a ma­­bogătittii ei de război. D-l LUPU GHERlMIAN, din minis­terul de domenii, a vorbit de nevoile funcționarilor și a cerut darea în ju­decată a celor necinstit'. D-l MĂRGĂRIT (R.­Vâlcea) s’a ocupat de soarta funcționarilor de la percepții. D-sa a arătat a­poi de c­e a luat parte la întrunirea ținută aco­lo de partidul național-liberal, care lupta pentru binele obștesc. D-. C. RADULESCU a analizat situația funcționarilor din provincie. D-l N. STANCICU a spus că a stat opt luni în închisoare, pentru că și-a permis să ia apărarea cauzei funcționarilor. In urmă s’a ocupat de situața materială a slujbașilor statu­lui din vechiul regat. " D-l STORESCU a arătat că față de scumpe­rea traiului în Moldova, lofurile au rămas cam derizorii. D-l PRțOHOLSKI a adus elogii d-lui N. Scihina, prezidentul soc. funcționarilor. D-l PETGULEAGU, inginer, a co­municat că aduce aderarea ingineri­lor la mișcarea funcționarilor. D-l N. SGHINA a făcut apel la congresiști să voteze statutele. A spus a potecă Ștefan Ștefănesc­u, func­ționar din Basarabia, a preferat să se sinucidă apărând drepturile func­ționarilor. D-l ministru Titulescu a promis că va da 300 de miloane pentru funcționarii. Ar fi fost mai bine dacă se prevedea suma de 350 de milioane. D-l N. TITULESCU, ministru de finanțe, a spus că era vorbelor a trecut, a sosit timpul­ înfăptuirilor. Când vorbea înainte ca simplu ce­tățean, era întâmpinat cu laude de pretutindeni; acum,­ concertul laude­lor eta, transformat în critici. S-au critcat unii că a luat prea mult din budgetul ministerului de război, deși­ are­­ cea mai mare su­mă pentru ar­mată. Impozitele lovesc pe îmbogă­țiții de război.­­D-l ministru de finanțe arată că va da 300.000.000 lei pentru funcțio­nari. A venit deci ca cetățean și nu face politică. Totuși declară că va prefera să­­ plece,­­decât să cedeze în ceea ce privește impozitele d-sa­le. Au mai­ vorbit d-nii: Dinu­escu, dela primăria orașului, Brădișteanul și D­­răsciu. La sfârșit s’a cetit o moțiune, prin care se ia act tțe .promis'unea d-lui Titulescu de a se da 300 mi­lioane, -----------------...................... —....—--­ Ultima ora politică Partial fictional nu fazlanaiza dar cere u guvern de concentrare ■ tmimiszzis celor* 10O“ "■* Am anunțat că în zilele de 27 și­­ 28 Mai s’a întrunit la Cluj comite­tul de 100 al partidului național ‘ din Ardeal. Publicăm azi, după o telegramă­­ expedită de la Cluj tuturor ziare­lor din Capitală, următoarele am­ă­­­nunte extrem de importante asupra­­ celor întâmplate în consfătuirea ce­lor 100. * In primul rând, d. Iuliu Maniu, șe­ful partidului național a făcut un ex­pozeu asupra­ politicei interne, iar d. Sever Dan, secretarul partidului a cetut uin punct de moțiunii, redactat­­de comitetul executiv. Au luat cuvântul și au discutat a­­cest proect d-nii Vaida-Voevod,­­ Șt. Popp, V. Goldiș, Valeriu Braniște, Isidor Manu, Protopopul Simu, Ti­ber­iu Brediceanu, Silviu Dragomir, Chiță Pop, Bornemisa, Agărbiceanu și preoții Moța și Manu. In urma discuțiunilor care au avut loc, din care reeșea că în adunare sunt două curente pentru și contra fu­ziunei cu țărăniștii, proectul de mo­țiune a fost puțin modificat și apoi în unanimitate votat. Prin moțiunea votată comitetul din 100 al partdullui național: 1) a înfierat abuzurile electorale ale guvernului Aver­escu, contes­tând dreptul actualului regim de­ a mai lucra în numele poporului; 2) a protestat împotriva fotului clan și a făcut unificarea, socotind aceasta operă ca necugetată și isvo­­râtoare de vrajbă; 3) a constatat că sub actualul re­gim sunt neglijate interesele trans­carpatine; 4) a protestat contra nelegiuirilor săvârșite de stăpânire împotriva funcționaril­or și s’a cerut aplicarea statutul unic, datorită căruia func­ționarii vor fi scoși de sub influența politică; 5) s’a ceru­t întocmirea imediată a unei noi Constituții corespunză­toare României întregite și care să țină seamă de hotărârile solemne de la­t Alba(Iulia, Cernăuți și Chirșd­d) s’a exprimat părerea că actua­lele Camere m caracterul de con­stituantă; 7) s’au blamat abuzurile pe care miniștrii actuali le-au săvârșit în ca­zurile: la ministerul de finanțe, sub kiterematai d-tai Argetoianu, la in­dustrie, sub d. Tăziănanu și la sub­­secretariatul aprovzzionărei, sub d. Atansta; 8) a stăult pentru o cât mai grab­nică și mai corectă aprovizionare a Aldentafrii care să fie făcută de toa­te forțele unite și cinstite din ținutr­­i­le ardelene și bănățene. * Fiindcă întrunirea celor 100 fuse­se provocată de chestiunea fu­ziunei partidului național cu cel țărănesc din vechiul­ regat, hotărârea­ luată în acea­stă privință e transmisă textual, așa cum se află ea redactată. J­ot-o: JPunctul nou din moțiune apreci­ază consderatorile privitoare la or­ganizarea unui partid unic regnicolar democratic, pentru într­eaga țară. cu toate acestea INTRE IMPIRtE JURA­­R­ILE POLITICE ACTUALE MEN­ȚINE m­usmmimi dispozi- HUNILE PUN­CTUALI 2-lea OM B>0 DAHACQUE PARTIFIDIULLÎ iDIlN 24 AIPIRMJE 1920“. $i pentru a fi și mai expli­ci­ta mo­­țiunea adaogă că partidul national ,IISI SUSȚINE NEALTERATA OR­GANIZAȚIA S>A DE PARTID FARA DE-A SFULZENUlui CU­­NICIUNUL iEIfiN PARTIDELE TARE­, autori­zând comteiiul său executiv ca pen­tru afissisrea și validitatea principii­lor sale în viață și guvernarea țărei SA ÎNTRE ATAT ÎN AFARA CAT ȘI IN­F­ARl­AMEiNT. IN COLABO­­RAIREA CU ASTFEL DE PARTIDE DEMOCRATICE ALE CĂROR PRIvlNDEPII POLITICE SUNT IN CONCURENTA­­ CU PROGRAMUL PARTIDULUI NATIONAL ȘI INTE­RESELE TAREI ȘI A CĂROR CON­DUCERE OFERĂ GARANȚII SUFI­CIENTE CA REPREZENTA CU DE­VOTAMENT ȘI CONVINGERE CRE­DINȚELE SALE“. In punctul următor al mo­șunei vo­tate se adaugă : „Partidul va continua a-și afirma și vă iidita sprin carlile sol­a. In acelaș timp însă, declară că , conștient de misiunea sa istoriă din a fi apărăto­rul intransigent al intereselor speci­fice ale Ardealuilui, Banatobii,­­Cri­­șapol, Sătmarusa și Al­piran»uroșufefi și a abate de la ele dezastrul și anar­atia adm­inistrativă, socială și econo­mică în care s’a aruncat lipsa de com­­petința și de interes a guu­vernlui de ază“. „Tot­deodată constată incapaci­tatea guvernului actual de a condu­ce trebile țării în urma lipsei de au­toritate morală și poli­t­că necesară pentru desfegarea marilor probleme de stat și își expei­ză credința nestră­mutată că organizarea temeinică și noroceană a Români­­ei întregite pre­tinde colarborarea tuturor forțelor ca­pabile și cinstite ale țării. ,În consecință, guvernul actual trebue să fe înlocuit fără amânare printr’nîi guvern da concentrare de­mocratică a tu­torer forțelor polit­ice sănătoase“. Pentru că congresul celor 100 a votat împotriva fuziunei susținută de d. Vaida a găsit că trebue să-i dea și d-sale o oarecare satisfacți­une reco­mandând d-lui Vasile Goldiș, adver­sarul fuziunei, să nu mai nesocotea­scă pe viitor hotărârile luate de co­mitet. In sensul moțiunei votate, comi­tetul a însărcinat pe d. Iuliu Maniu să întocmească un memoriu pe ca­re să-l prezinte cât mai neîntârziat, M. S. Regelui. Partidul național va provoca de asemeni întruniri în sate și orașe, spre a face cunoscută populației în­tregi moțiunea, votată. * $ Citiți In pagina IV*-a INFORMAȚII! NI

Next