Viitorul, februarie 1922 (Anul 16, nr. 4165-4185)

1922-02-01 / nr. 4165

SITUAȚIA INTERNAȚIONALA BULETINUL DE AZI: Luni 30 ianuarie 1922 In contra Consiliului suprem care a luat deciziuni arbitrare și nedrepte cu privire la puterile „neprincipale“ mai întotdeauna, se duce în Franța, ca și în Anglia, o acerbă campanie. Lordul Grey la o întrunire a liberalilor independenți de sub președenția d-lui Asquith a spus: „consiliul suprem a distrus încrederea ce exista de ani de zile între Anglia și Franța (putem adăuga între toți aliații)... Asupra a­­cestor fapte nu trebue să închidem ochii. Mai zilele trecute Consi­liul suprem a provocat căderea primului ministru francez și succeso­rul acestuia n'are poftă sa mai aibă raporturi cu Consiliul suprem“. Inutil să adăugăm, cum în pripă, fără studii prealabile, fără a fi ascultați măcar (cum s’a întâmplat în faimoasele tratative pentru în­­cheirea pacei de la Versailles), Italia, România, Polonia, etc., au avut a se plânge că au fost nesocotite în cele mai vitale drepturi ale lor. Striga tul ia contra Consiliului suprem a venit din America, prin pana viguroasă a fostului ministru al d-lui Wilson, Robert Lansing. Acum e rândul Franței să se asocieze la protestare. Astfel, apare, in toată lumina, perspicacitatea patriotismului cald—admirat acum­ peste tot­­a aceluia, care, singur, în momente grele, a apărat drepturile impre­scriptibile ale rasei noastre și atitudinea lui dârză și demnnă­ tenaci­tatea și credința în­­ dreptatea cauzei, au servit mai mult România, de­cât toate slăbiciunile, toate cedările continue ale acelora cari credeau că printr’o politică de ,,sărut mâna“, vor obține mai mult. Po­litica aceasta salvatoare a d-lui Ion I. C. i Brătianu, care a avut ca încoronare ocuparea Budapestei și stârpirea molimei bolșevice în Un­garia, ne-a scăpat de umilințele și injoncțiunile continue ale Consi­liului suprem, care prin generalul Smuts trata cu Bela Kahn și îi a­­corda Tram­isivab­ia până dincolo de Cluj, și a salvat două treimi din Banat, asupra căruia se ridicaseră pretenții tot mai mari, reclamân­­du-se pentru alții Timișoara și Aradul. Iată acum roadele unei po­litici și izbânda unei concepții­. In toate țările din lume, mai ales, a­­cum în Franța, se naște convingerea că fie­care țară prin ea însăși poate face ceva și num­ai prin ea însăși. Ceea ce s’a crezut ca o po­litică exclusivistă și de ziduri chinezești, devine principiul­ diriguitor al politicei în întreaga Europă. Contele de Saint-Aulaire continuă la Londra cu lord Curzon tra­tativele privitoare la revizuirea pactului franco-englez. In cabinetul britanic se anunță divergențe și condițiuni. Lord Curzon pleacă mâine la Paris pentru a asista la conferința minișt­ilor de externe ai celor trei mari puteri ce se convoacă în ve­derea rezolvirei problemei apropiatului Orient. Ziarul „Embros“ din Atena comentând conferința scrie : „nu credem că aliații cei mari vor revizui tratatul de la Sevres în favoarea Turcilor învinși. Grecia nu poate admite v­ lei autonomia Traciei, nici retragerea de la Smyrna“. Lordul Curzon va mai discuta c­u d. Poincare diversele puncte, ce sunt în suspensie intre cele două țâri, atât ceia ce privesc confe­rința de la Geneva, cât și cele ce se referă la amănuntele redactării pactului. Comisiunea de despăgubiri a primit la 13 ianuarie răspunsul d-lui Wörth. Cancelarul Reichului comunică modul cum se va echilibra bu­getel german prin nouile impozite și prin împrumutul forțat de un inițiariv mărci­nar.D. Wirth menține cele exprimate în raportul d-lui Rathenau prezentat la Cannes, referitor la capacitatea de piață a Germaniei. fim. Untre Im­m și Cdîo-Slovac îa Prașia „Boemia“ anunță că negocierile de la Praga cu reprezentan­ții Austriei, au stabilit acordarea u­­nui îmjtrajR set de 500 milioane pentru nevoile guvernului vienez. Rentau acest împrumut Cehoslova­cia va cere garanții cari nu vor trece peste ea.»«­«ia titca de plată a republi­­cei auîArtezan. Delegația din Roma 30. — Agenția „Ștefani“ a­­n­unțat că comitetul executiv din Mos­cova a decis că în fruntea delegației, care va pleca la conferința de la Ge­nova, va fi Lenin ca președinte cu depline puteri. Cicerin în locul lui Krasnin, iar Litvvinov, Joffe și Vo­­rovski vor reprezenta Ucraina, Azer­­baijanul Georgia, Armenia, Extremul Orient și Uniunile profesionale, (Ra­­dor), Kawagalul foametei în Rusia Scena © groaznice.—Se semnaleazâ numeroa­­se cazuri de antropo­fagie Moscova. 28. — Cazurile de an­­tropofagie în regiunile înflâmân­­sate se înmulțesc mereu și se în­tind în toate regiunile. in locali­tatea Kamianka, din guvernământ­­ul Samara, au fost arestate două femei pentru că au ucis două fe­mei bătrâne pe care voiau si­ le mănânce. Aceleași femei au mân­cat cadavrele copiilor lor. In mod oficial s’a constatat în­ altă locali­tate dezgroparea unor cadavre care au servit ca hrană pentru zece fa­milii. In republica Baskirilor, pâinea este făcută dintr’o amestecătură de oase ale animalelor domestice și pământ. Foametea s’a întins și în guvernământul Orenburg. In districtul Kalini­kow, trei mii de copii vor muri ele foame, nemai fiind nici o speranță pentru salva­rea lor. (Ilador). ßmblat din Japonia contra oamenilor politici Lafayette. 29. — „Daily Mail“ află că vicontele Takahash­i, pri­mul ministru japonez, ar fi fost acum 15 zile, victima unei tenta­tive de asasinat. In urma acestui fapt, poliția din Tokio a descope­rit o puternica organizație, care își propusese să suprime pe toți principalii oameni politici japo­nezi, politica sxtaa a 3iliei Praga 29. „Mar Listy“ afirmă că s’a produs în Italia un reviriment fericit,­ datorită ameliorării finanțe­lor publice și succesului, d-lui Bono­mi de la Cannes. Pe de altă parte, reîntoarcerea con­telui Sforza în diplomație dovedește că guvernul italian îi acceptă politi­ca, tinzând către o executare strictă a tratatului de la Rapallo. Cu o ast­fel de atitudine înțelege Italia să a­­plice programul de la Cannes la con­ferința genoveză, care de­sigur îi va ridica prestigiul pe întreg continen­tul european. .Reliefir&a vipzitelor Unei» »are, desigur în mod intenționat, au căutat să provoa­ce o nedumerire în opinia publi­că, în ceea ce privește revizuirea importata? d-lui Titulescu. Astfel s-a anunțat că nu se vor modifica «orele de impunere și că declarații»­ în, în forma lor ac­tuală, au fost numai amânate sar­gu­vernoul actual nu ar avea intenți­unea de a face ușurări și simplified­i ala impozitelor puse de guvernași A­veresen. Lucra* 2» ‘iau cu totul altfel și nici o confuziune nu poate a­­vea scos De altfel toată lumea a înțeles că însăși dispoziția de a se supri­ma de el a srațiunin­e de impunere, în forma lor actuală, luată de guvernul patcnal încă din primele zile, corespunde cu hotărârea de a rețină complect reforma fis­cală a d-lui Titulescu. Dacă i«toți pe alocurea mai fun-­ionează unele comisiuni, a­­ceasta e »»mai în vederea unui interes statistic, căci datele cule­se vor servi pentru încasarea ve­chilor impesite. AA. LI. RS- Principii Moșteni­­tori ai Româîniei, împreună cu Dia­dochul și Principesa Elisabeta au plecat pri­­n halta Cotroceni cu un tren mișel spre Timișoara de unde prim Jugoslavia vor merge la Atena. MM. 15- Regele și Regina, îm­preună «a A. S. R. Principesa Marinam, au asistat Duminică seara, la reprezentația dată de Compassa Wtî«3 Leonard de la Teatrul © ar«­ cel Mare cu drama muzical „Bucele de Reichstadt". —«.o*— La Pu*m dhn Paris leul a Cotat, Sâmbătă, * centime și 5 Optimi. Succțm a decis să accepte invi­tația de prin­cipare la Conferința din Gazma D. fMntaor finspector general cl. I. Popesi«« Gheorghe, directorul ge­neral al »arterior și căilor de co­­municații pe apă, a fost delegat a îndeplini­­t începere de la 28 Ia­nuarie 1339. funcțiunea de secretar general fe Rfditîatoru­l comunicații­lor, fiind totoenit în lipsa d-sale de către s­­tori­n­er inspector gene­ral clase W, Palizu Constantin". Se anintă din Berlin că presa liberală a stângei parlamentare a­­probă răspunsul pe care l’a trimis ’Com­irepmrntinnilor guver­nul germen , ziarele conservatoare îl atacă toată violenut, arătând că astfel se poti citeazâ întreaga via­ță estenstmică a tipicului. Siprfsiurea parnilseto k expóit wmmmammmmtr In ședința de Sâmbătă de după amiază a delegațiunei economice a guvernului s-a hotărât să se su­prime regimul permiselor indivi­duale de import și export. Pe vii­tor, aceste permise nu se vor eli­bera decât în urma unei cercetări prealabile a unei comisiuni for­mate din reprezentanții tuturor categoriilor profesionale. Tot odată s-au anulat toate per­misele date de guvernul trecut și neexecutarea încă, privitoare la ex­portul unei mari cantități de ouă, untură și piei de vită. ■Din mincimiile JapînîoîîM. Ziarul bolșevist „Luptătorul“, a cărui rea credință și insolență este în­deobște cunoscută, publică în ul­timu­l număr un întreg articol de reportaj, în care afirmă că d. Vin­­tilă Brătianu pregătește distribui­rea terenurilor petrolifere ale Sta­tului la diferite societăți particu­lare ca „Steua Română“, „Petrolul Românesc“ și „Creditul minier“. Câte cuvinte atâtea sfruntate fie adevăruri. Nimic, dar absolut ni­mic din cele relatate de Luptăto­­torul nu e adevărat, și dăm cea mai complectă desmințire născoci­rilor de rea-credință ale ziarului comunist. Iar alte țări asemenea infamii ar implica și alte sancți­uni. La noi, asemenea ziare nu pri­mesc de­cât blamul opiniei publi­ce cinstite, care știe că în chestiu­nea însemnată a petrolului și a te­renurilor Statului partidul liberal are o politică de Stat, de interes ge­neral și că atitudinea sa hotărâtă a împiedicat până acuma înstrăi­narea sau concesionarea acestei bogății a țarei. Prima fază­ a negocierilor ger­­mano-poloneze s-a terminat în­ Si­­lezia superioară. A doua va conti­nua, la Geneva, în ziua de 10 Fe­bruarie. ——■ Copiii ex-regelui Carol au ple­care spre Lisabona, îmbarcându­­se pe bordul unui vapor.­­­«Și-­Societatea „Mormintele Eroilor“, do­rind a da cât se poate de multă aten­ție ofițerilor și soldaților morți pen­tru întregirea neamului face cunos­cut familiilor care au murit în luptă, să le trimită cât de neîntârziat foto­grafiile la Societate, Palatul Cercului Militar, Calea Victoriei, însoțită de o schiță biografică cu arătarea luptelor la care au luat parte și unde au că­zut, menționând dacă se știe și fap­tele de vitejie cu care s’au distins. D. Tancred Constantine­scu, fost secretar general la ministerul de industrie și comerț, a fost numit director general al c. f. r. D-sa își va lua postul în primire azi la orele 5 d. a. Economiile Sgja m­inisterul externelor Am publicat știrea că, la minis­terul de externe s’au făcut de că­tre­ d. Duca, titularul acestui de­­partament, economii cari se urcă la 70—80 milioane. Adăughm azi, că, aceste economii s’au obținut prin suprimarea, de la 1 Aprilie a. c. a câtorva lega­­țiuni și consulate. Vor fi rechema­ți la minister secretarii și atașa­ții de­legații cari nu sunt indis­pensabili în străinătate și se vor­ reduce s­au desființa comisiunile și misiunile, plătite nu numai din budget dar și din credite suplimen­tare. Cea mai mare parte a economii­lor pre­zise și acceptate de consi­liul de­­ miniștri, se vor face t­ot departamentul externelor prin mă­sura luată de d.­­­ G. Duca de­ a se plăti zi­lei și nu în­frami le­gal lunile din țările cu valută fa­vorabilă nouă. In numărul de mâine vom reve­ni cu amănunte complecte asupra economiilor ce se vor face­ partea tei fflex. C­arca Ziaristul bine cunoscut, Al. Ciur fiu­, membru întemeietor și cel din­tâi președinte al Sindicatului zia­riștilor din București, a murit su­bit Sâmbătă­ noaptea, în urma unei boli de inimă. Împreună cu Fr. Dam­me a înte­meiat ziarul „T1 Independence Roumaine“ și apoi a condus „Tim­pul“. Fost președinte al mai multor­ asociații de presă a găsit timpul să servească și administrația pu­blică, în funcția de prim ajutore de primar al Capitalei. Rămășițele pământești ale de­functului au fost depuse la Bise­rica Sf. Gheorghe, din Capitală, si. Din partea Sindicatului ziariștilor primim următoarele: Sindicatul ziariștilor din București, anunță cu durere încetarea din via­ță a lui ALEXANDRU CIURCU mem­bru fondator și cel dintâiu președin­te al Sindicatului, înmormântarea va avea loc. Marți 31 Ianuarie orele 3 d. a. Cortegiul va­lorni de la biserica Sf. Gheorghe Nou. Toți membrii Sindicatului sunt cu stăruință rugați să ia parte. Socialiștii germani au provocat, în Camera cehoslovacă, grave de­zordini. In urma acestui fapt, trei dintre înșii au fost excluși, iar azi altul trimis în judecată pentru culpa de a fi aruncat o bombă asfi­xiantă în adunare.­­­.3.—. Prăbușindu-se acoperișul unui teatru de cinematograf din Knickerbrocker (America) au fost strivite 69 persoa­ne. Sunt sute de răniți, 3 dintre Anglia și Franța ChisSionia în consilul să­u miniștri englez Lafayette. 38. — Consiliul mi­niștrilor britanici a studiat Vi­neri, chestiunea pactului cu Fran­ta. In urma schimbului de ve­deri care a avut loc joi, între lordul Curzon și d. de Saint-Au­­laire, contra-proectul francez fost­­ examinat îndelung. Guver­nul britanic se va întruni din nou Luni, spre a delibera cu lordul Curzon, care pleacă, Marți, la Paris, unde va avea în această chestie, o convorbire și cu d. Po­incaré. Dsîiaraiut­s lordului Grey Lafayette 29. Pronunțând un nou discurs la Edimburg, lordul Grey a arătat că numai bunele raporturi in­tre Franța și Anglia pot facilita opera de reconstrucție și reorganizare eu­ropeană. „Consiliul suprem — adau­gă lordul Grey — a fost acela care a împiedicat, până acum, o asemenea ami­iție fecundă­ și nu această direc­ție trebuie să lucrăm pentru amelio­rarea situației". Lord Carson la Paris Londra, 28. (Rador) — Agenția Reuter anunță că Curzon va ple­ca Marți la Paris, spre a asista la conferința miniștrilor aface­rilor externe, care va începe dis­cuția chestiunei Orientului. Se crede că Curzon va continua ne­gocierile asupra pactului anglo­­francez, începute la Londra cu Saint-Aulaké. a € © spy»© presa engleză Lafayette, 29. — Presa londo­neză scrie că guvernul britanic ar accepta să dea, pactului cu Franța, un caracter de reciproci­tate și o durată de 30 de ani. Insă, convenția militară — după părerea d-lui Lloyd George—ur­mează a se încheia în afară de acest pact; celelalte chestiuni, vor fi studiate ulterior, când se vor stabili modalitățile brita­nice. Direcț­iunea centrală a tea*­trilor cu Român­i Printr’o deciziune a ministeru­lui cultelor și artelor, ă. Alexan­dru Mavrodi, directorul general al teatrelor a fost autorizat în mod expres, pe baza articolului 3 din legea pentru organizarea și admi­nistrarea teatrelor din România, să se ocu­pe de mișcarea teatrală din­ întreaga țară, fiind in drept a lua, de acord cu ministerul, ori­ce măsură în interesul propășirei teatrelor și propagandei naționale. Toate teatrele vor fi sub contro­lul și supravegherea sa directă putând dispune și de fondurile de propagandă teatrală pe care mi­nisterul i le va acorda în­ acest scop. — lii LL linn­k îniăpeziîg ție, ziua . Din cauza continuării visco­lului și a înzăpezirei se mai gă­sesc închise provizoriu următoa­rele linii: Traian-Sat—Râmnicu- Sărat, Giurgiu—Videle, iar nu­mai pentru traficul de mărfuri linia București—Giurgiu, Bucu­rești—Oltenița, Roșiori—T.­Mă­­gurele, închisă provizoriu numai pentru traficul de mărfuri. BURSIOE AZI Cursul zilei 30 Ianuarie Bursa staționară. S’au încheiat în oficial Tinpre National................... 833/4 împr. Vüirei........................84'/» Banca Rcraviean­ă rurali . 82'/, Bloc-Petrol.......................1780 Banca Marmorosch Blank 1060 ISP«­ pentru Papa Benedict XII Azi, la orele 12, »"a oficiat la catedrala Sf. Iosif un requem pentru odiihna sufletului Papei Benedict XV. Au asistat d-nii Ion I. C. Bră­tianu, prezidentul consiliului de miniștri, I. G. Duca, ministrul de externe, Constantin Banu, minis­trul cultelor și al artelor, gene­ral Nicoleanu, prefectul poliției cu doamna, R. Voinescu, directo­rul siguranței statului, etc. La acest requem a asistat un mare număr de membri ai cor­pului diplomatic. La orele 1 <?. a. requemul a luat sfârșit, $g­rafii­­ muncitorești din Germania Lafayette 30. — Sindicatul urrie­rilor de la tramvaiele berlineze a cerut guvernului german o­ nouă sporire de salarii. Guvernul a de­clarat însă, că nu poate consimți la aceasta, amenințând, în cazul grevei generale, cu luarea de mă­suri foarte drastice împotriva agi­tatorilor. fogaîem­agiîfra papa B«iî0ic» at XV Paris, 28. (Rador) —* La cate­drala „Notre Lame“ s’a celebrat un requiem în amintirea deceda­tului Papă. La această solemni­tate au asistat d>. și d-na Mille­­rand, Bourgeois, Peret, Poincaré, Colbat, Dior, corpul diplomatic, mareșalii Lyautey, Petain și ge­neralii Castelnau și Maistre, Jtaiisk­j Mimi și bolșevicii ruși Br­uxelles, 28. (Rador) —La în­trunirea partidului muncitoresc, Vandervelde a declarat că întru­nirea a fost convocată pentru ca în numele umanității și a justi­ției, să se ceară socoteală guver­nului din Moscova, asupra pro­­cederelor arbitrare întrebuințate el contra adversarilor. Van­­derwekle arată că guvernul so­vietic a încarcerat mii de persoa­ne, acuzate fiind numai de faptul că au condamnat regimul bolșe­vic. El mai arată că sute de so­cialiști au fost obligați să decla­re greva foamei, pentru a li se îndulci regimul detențiunei la ca­re erau supuși. Cine sfrează afacerile b­atreamului Roma 28 (Rador). Cardinalul Merry Delval a fost ales In unanimitate,­de membrii diverselor comisiuni ale car­dinalilor, pentru a conduce afacerile pontificale pe tot timpul vacanței. tjrecia și cifilianea Smirni și a ttraciei ’Atena 30. — Em­bres scrie că po­porul elen nu poate renunța la che­stiunea Smyrnei ori Thraciei, căci, altminteri, toți foștii dușmani ai aliaților ar încerca să obție revi­zuirea tratatelor lor. „Pe deasupra — adaogă Embres — națiunea grea­că s’a legat, prin jurământ, să-și aprere revendicările, și jurăminte­le se respectă la noi cu sfințenie". sfacrirea grecilor în Asia Mică Atena 30. — Ziarele locale află că trei sute de greci din regiunea Samsun (Asia mică) au fost masa­crați Lunea trecută de către auto­ritățile kemaliste. Sitii­ în Egipt Guvernul englez face cosises în Roma. 30. (Rador) — De la mi­nisterul de externe englez se a­­nunță că lordul Exilonby, guver­natorul Egiptului a lansat un a­­pel către populata egipteană îin care declară: Guvernul Marii Britanii a dispus să înceteze pro­tectoratul asupra Egiptului și sa recunoască suveranitatea popo­rului egiptean, cu condiția însă de introducerea unor garanții care să apere comunicația liberă în interiorul Egiptului, dreptul de protecțiune a străinilor și prote­jarea țarei împotriva oricărei a­­gresiuni străine. Presa engleză anunță că gu­vernul englez e gata să apere in­­­d­ependența Egiptului cu condi­­țiunea de a menține o armată en­gleză la Canalul Suezului și un angajament din partea guvernu­lui egiptean că nu va face o po­litică ostilă Angliei. Usplus»­ germaniei către­­ a ; i m ’ n­i ’ u­­­­nil­or Lafayette 30. — „Le Temps“ spu­n­e­­ că răspunsul guvernului ger­man a fost înmânat comisiunei re­parațiunilor, care­­ il va transmite mai departe, reprezentanților, An­gliei, Franței, Italiei și Statelor­ U­ni­te. Aceștia vor examina dacă e cazul să se dea o hotărâre imediat sau dacă răspunsul va trebui re­trimis spre rezolvare, tot comisiu­­nei peparațiunilor. DesiHisa’tSrea­ur,u­ pretins igreädessä frame © a&üSTäesn Washington 28 (Rador). Departa­mentul de stat de la Gara Albă des­­minte în mod formal și categoric pre­tinsul incident, după care Slarding și Hughes nu ar fi voit să primească pe Jusserand. Ambasadorul francez a fost primit de câte ori a cerut aceasta. Pe de altă parte, ambasada fran­ceză declară că aserțiunea menționa­tă este ridicolă și lipsită de orice te­mei, Statele­ Unite și Conferința de la genua Lafayette. 29. — „Times“ crede a ști că președintele Harding, de­și nu s’a pronunțat pentru parti­­ciparea Americei la Conferința de la Genua, totuși nu va ridica nici un obstacol pentru a obține amânarea acestei reuniuni. Tot în această ordine de idei, „Le Temps“ scrie că Statele­ Unite nu pot lua parte la discuțiunile con­ferinței, deoarece opinsiunea pu­blică de peste ocean privește cu ochi răi invitarea rușilor și ce­re, insistent, rezolvarea ebes­lia­nei datoriilor aliate. Nari wissota în Ama­­i­lia Washington 28. (Rador). Din cauza furtunei și a zăpezei, care cade în­­tr-una, întreaga circulațiune a trenu­rilor a fost oprită. Orașul este izolat cu totul, în ceia ce „privește transpor­turile, de lumea din afară, America-la conferința d­e l­a Gemie O întrevedere importantă la Paris Paris 28. (Rador). Primul ministru Poincaré va primi Luni pe ambasa­dorul Statelor Unite la Londra, Har­vey. In cercurile americane se asigură că această întrevedere va avea o de­osebită importanță, întru­cât ar pu­tea exercita o influență asupra atitu­­dinei celor două guverne față de con­ferința din Genua­­ ligs electorală în bngama Budapesta. 28. (Rador) — Zia­rele publică textul declarațiunei ministrului de interne Klebels­­berg asupra reformei electorale, prin care se acordă dreptul de vot la 1 jam. milioane bărbați, dintrun număr total de 1.940.000 bărbaț majori. Experiența a dovedit spune mi­nistrul, că legea electorală a a­­vut nevoe de îndreptări în inte­resul desvoltării democrate. Mi­nistrul citează ca exemplu actu­ala adunare națională, aleasă pe baza votului universal, care a a­­doptat oarecari măsuri reacționa­re. Un parlament ungar, ales pe­ baza unui drept de vot mai res­trâns, nu ar fi capabil să adopte asemenea măsuri. Ultima mă p propaganda perualoasa Țărăniștii cari luptă contra partidului liberal in tovărășia­ marilor proprietari din Transilvania și vechiul Regat promit țăranilor pământ gratuit Tod^e aceste promisiuni dschagogige sari se dară staut »«folositoare țărănim­ei swnt dSianétoare prrimrea Guvernul d-lui Ion I. C. Bră­tianu acuzat, înainte de a se in­stala, prin ziarele de opoziție, că va înmormânta libertățile cetă­țenești și drepturile constituțio­nale, a întocmit în ciuda celor cari doreau să se întâmple astfel, un decret prin care se ridică cen­zura presei și se lasă libertatea tuturor întrunirilor. Campania electorală a început, așa­dar, sub regimul cel mai to­lerant și mai prielnic pentru des­­voltarea ori­cărui program poli­tic și a oricărei propagande. Profitând de această libertate, demagogii ațâțători ai maselor d­­­­trează satele și, în loc să se dedea la o propagandă cerută de nevoile candidaților pe care-i recomandă și îngăduită de lege, ATÂTA SPIRI­TELE ȘI PROPAGA REVOLU­ȚIA. * Ziarul „Universul“, care n­u poa­te fi bănuit că ar nutri simpatii in­teresate de partid față de actua­lul guvern scrie în numărul său, de eri Următoarele: „Avem informațiuni precise că unii electori politici, ba chiar fruntași ai organizațiunilor cari au guvernat și vor mai guverna, întrebuințează în propaganda lor un limbaj caracteristic pro fra­­seologia și demagogia deopotri­vă de primejdioasă“. Această afirmațiune a fost pro­vocată de propaganda deșănțată pe care agenții grupărei țărăniste au pornit-o în jud. Vlașca și vor s’o generalizeze în tot cuprinsul țâ­rei. In comunele acestui județ, u­­nii preoți cari confundă interesele lor politice cu slujba pe care sunt datori s’O facă în biserici, adună țărănimea­ în zilele de sărbătoare și îi țin cuvântări ațâțătoare, în­demnând pe muncitorii dela sate să lupte contra conducătorilor de la orașe, SI SPUNANDU-LE CA NUMAI PIN CAUZA ACESTO­RA NU LI SE POATE DA PA­MANTUL FARA PLATA, AȘA CUM S’AR CUVENI SA FIE DAT. Relevând această propagandă,­­„Universul“ adaogă: „Ori­câte acuzațiuni de incon­­stituționalitate s’ar aduce guver­nului în ce privește actele sale de debut, încă nu se poate întinde coarda pasiunilor politice până într’atât încât să se amăgească poporul, mulțimea satelor mai alea, cu făgăduinți care nu nu­mai că nu vor putea fi ținute, nici­odată, dar creiază chiar o„ mentalitate subversivă și hotă­­­rât revoluționară în straturile populare adânci“. Și tot acelaș ziar, mai spune: „Când li se spune țăranilor, că li se va da pământ gratuit de către cei cari le solicită voturile, când, pe de altă­­ parte, li se in­culcă convingerea că regimul e­­xistent le va lua înapoi pămân­turile pe care le stăpnesc în vir­tutea ultimei împroprietăriri; când mai ales, sunt legați prin jurământ țăranii alegători să as­culte cu sfințenie de lozinca sta­bilită — apoi, acest mod de pro­pagandă electorală poate să fie, neîndoios, practic și asigurător de succese, dar nu e totuși sănă­tos în ce privește interesul supe­rior al statului românesc“. Ori­cât s’ar atrage atențiunea fruntașilor politici cari alimentea­ză această campanie și cari nu sunt alții de­cât conducătorii gru­părei țărăniste, promisiunile irea­lizabile ale ațâțătorilor nu vor în­ceta, fiindcă ei lucrează în numele unui program copiat de pe ordinele de și ale comisarilor, ruși Cicerin și Zinoviev. Dar, dacă gruparea țărănistă, adeptă a luptei de clasă și fău­ritoare a unui program revolu­­ți­on­ar, se dedă la propaganda pe care­­­ Jniversul o denunță, faptul nu trebue să mire pe ni­meni. Tovarășii d-lor J­upu și Stere nu urmăresc de­cât să se­mene vânt ca să poată culege furtună. Ceia ce trebue să mire însă, pa toți oamenii cinstiți și loaiali din­ această țară, e faptul că acele or­­ganimțiuni politice cari spun că sunt partide de ordine, nu numai că nu dezaprobă astfel de campa­nii dar colaborează în lupta elec­torală cu cei cari le fac. In partidul național din Ardeal cei mai mulți conducători sunt mari proprietari, cari, au fost sau vor fi expropriați. Lumea cin­stită, de pretutindeni, ar vrea să știe dacă aceștia cred că pămân­tul expropriat nu trebuiște plă­­tit de către acela în stăpânirea căruia intră și vor vota o astfel de lege când vor fi chemați vreo­dată la putere. D. Marghiloman, cu care par­tidul național și gruparea ță­rănistă au primit să colaboreze în alegeri, a luptat toată viața împotriva exproprierei și a vo­tului obștesc, iar după ce pă­mântul s-a împărțit țăranilor, cu prețul fixat în decretul Duca, a îndemnat pe magistrații Curți­lor de apel să nu respecte a­­cest preț fiind prea mic­ Azi, țărăniștii, în tovarășii conducătorilor partidului națio­nal cari sunt mari proprietari și a d-lui Marghiloman, care a lup­tat pentru sporirea prețului pă­mântului expropriat, fac campa­nie în vederea neplătirei bunuri­lor trecute în patrimoniul țăra­nilor. Cât este de sinceră această cam­panie, se vede din tovărășia în­cheiată. Cât vor fi de periculoase promisiunile ce se fac ca să nu se țină, se va vedea în curând. ... , I......­— —: *

Next