Viitorul, august 1922 (Anul 16, nr. 4314-4337)
1922-08-02 / nr. 4314
SITUAȚIA INTERNAȚIONALA f BULETINUL DE AZI I Luni 31 Iulie 1925 j Duelul dintre Dieta poloneză și șeful statului s’a terminat cu o] Împăcare oficială. Printr’un război, Dieta a ridicat încrederea d-lui Korfanty și a redat prerogativele de șef de stat mareșalului Pilsudski. Mareșalul Dietei a comunicat acest lucru la Belșevice, iar mareșalul Pilsudski a însărcinat pe rectorul universității din Cracovia, d-rui Iulian Nowak, cu formarea cabinetului. Alegerea a fost fericită, căci Dieta numaidecât printr-un vot și-a exprimat încrederea în noul președinte de consiliu desemnat cu 240 voturi pentru și 184 contra. Astfel d. Nowak a luat trenul spre Varșovia, lucrurile au intrat în normal, exact după două luni de discuții. Să sperăm că d-rul Nowak va reuși în misiunea sa de a forma ministerul și noi complicațiuni nu vom avea de înregistrat. Grecii au cerut, în mod oficial, guvernului francez, să ocupe Constantinopolul. D. Poincare i-a refuzat, iar lord Balfour la Londra le-a spus să se astâmpere. Generalul Harrington a comunicat statului major grec că dacă îudrăsnește să atace capitala osmană, va fi primit cu lovituri de tunuri. Astfel acest vis de reconstruire a imperiului bizantin, a fost pentru guvernul din Atena și a rămas un simplu vis de vară. Totuși guvernul grec a decis să menție toate teritoriile ce le ocupă în Asia Mică, intenționând să facă un stat autonom sub protecția armatelor grecești. Nimic nu arată că In apropiatul Orient ne apropiem de pace, mai ales că intransigenta, la turci și la greci este egal de tenace. Vizita d-lui Poincaré la Londra s-a amânat până la rezolvarea consolată a crizei italiene. Conferința ce se va ține în Capitala Marii Britanii se va ocupa de problema grea a repara junior, de situația apropiatului Orient și a Tangerului. Guvernul britanic crede că la această conferință trebue să participe Belgia, Spania și mai ales, Italia, in ch**i.a reparațiunui or, d. Haoui iéret, președintele Camerei a fost interpretat opiniei franceze, când a afirmat de pe tribuna Parlamentului că nu se poate revizui creanța asupra Germaniei, dacă nu se șterg datoriile interaliate. Cu alte cuvinte Franța, care are regiunile devastate, nu poate renunța la reparațiuni, fără ca Statele Unite și Anglia să renunța la datoriile ce ie au asupra Franței. Aceasta e problema. A fost pusă net, nu mai încape nici o nedumerire. Gestul pentru salvarea Europei trebue să vie dela New-York și Londra și nu dela Paris, cum se crede. In Irlanda luptele continuă, mereu în desavantagiul rebelilor, cari depun ultima rezistență. Aventurierul Devalera este încă în fruntea Insurgenților și nu ar fi plecat în America. Punctul de rezistență, în jurul căruia, se concentrează rebelii este orașul Cork ; aici speră republicanii să resiste mai multă vreme. AMÂNAREA*" ÎNTREVEDERII Poincaré-Lloyd George Paris. 29. — Corespondentul din Londra al ziarului „Le Temps“ scrie că guvernul englez caută să câștige timp și ar dori din cauza aceasta să amâne conferința. Guvernul englez speră că până în Septembrie se va rezolvi definitiv chestiunea datoriei Englitezei către America și că e probabil că guvernul englez nu va supune propunerile ei pentru rezolvarea datoriilor interaliate decât după soluțiunea ce se va da datoriei Engliterei față de America. (Rador). Leaf il 31. — Ziarele de aici se referă la nerăbdarea desfășurată de către presa franceză cu privire la vizita lui Poincaré la Londra.Guvernul francez sugerase data de 1 August ca dată prielnică pentru conversațiuni. Balfour a răspuns că guvernul englez va fi bucuros, de a saluta pe premierul francez la acea dată. Se accentuiază totuși că prezența reprezentanților italieni, belgieni și chiar spanioli ar fi mult dorită și se atrage atenția asupra dificultatei evidente a statului italian de a lua parte, din cauza crizei de cabinet în Roma, încă pendinte Nota exprimă dorința de a pbține părerea lui Poincare asupra mai multor chestiuni în litigiu„Foreign Office“ așteaptă răspunsul la această comunicare. „Sunday Times“ spune: Conversațiunile preliminare anglo-franceze, care au avut loc la ocaziuni precedente, au dus în mod invariabil la neînțelegeri serioase cu ceilalți aliați interesați. „Foreign Office“ a procedat de aceea cu prevedere logică înlăturând controversele“. ..Observer“ spune: nici această țară nici guvernul său nu va dori o amânare inutilă a acestei întruniri căutată cu atâta sinceritate de Franța. Insă chestiunea reparațiunilor, sau chiar chestiunile strâns legate cu dânsa nu pot fi mânuite" de către Anglia și Franța singure. In lipsa Italiei nu se poate ajunge la un aranjament căci dânsa are mult în joc în tratarea a fiecărei din aceste probleme iar pentru un moment nu este în stare de a trimite un delegat acreditat la această întrunire. „Observer“ declară că Anglia nu are a-și reproșa nimic din cauza acestei tergiversări și sublinîiază că inițiativa pentru aceste deliberațiuni a fost condusă până acum de Anglia. Intțilia ea întâlnirea Intre Poincare Lloyd Georga Lafayette, 30. —■ Numeroase ziare subliniază utilitatea unei întâlniri între Poincaré și Lloyd George înainte de 15 August, data apropiatului vărsământ german de 50 milioane mărci în aur. APLANAREA CRIZEI POLONE Fortswas’ea noului minister. — ©rgure.ediwt © si Consiliului Varșovia 30. — (Rador). In ședința de Sâmbătă, comisiunea principală a Dietei a adoptat cu 222 contra 262 voturi, următoarea rezoluțiune: având în vedere că misiunea deputatului Korfanty pentru formarea cabinetului nu a isbutit, comisiunea principală revocă rezoluțiunea sa din 14 iulie, prin care deputatul Korfanty fusese desemnat pentru postul de președinte al consiliului, in consecință, comisiunea roagă pe șeful statului să ia inițiativa pentru formerrea cabinetului. Mareșalul Dietei a comunicat această rezoluțiune șefului de stat, care a prezentat pe d-rul Julian Konar, rectorul Universității din Cracovia, candidat pentru postul de președinte al consiliului. In a 2-a ședință, comisiunea principală s-a pronunțat cu 240 contra 184 voturi pentru candidatura d-rului Kowak, care a și sosit la. Varșovia. -------.....--------- prăbușiri unui avion Berlin, 29. — La Boitenburg pe Elba s’a prăbușit un avion poștal al unei companii germane de aeroplane. Pilotul și 3 pasageri probabi americani, sunt morți. (Rador). Ocupația provinciilor renane șî trupei ® €eRennane franceze Paris, 29. — In ziarul „New York Times“, a apărut un articol în care se spune că generalul Allen, comandantul trupelor americane de ocupație din provinciile Renane ar fi declarat într’un interview că trupele coloniale franceze n’ar trebui menținute ca trupe de ocupațiune în Germania. Intervievat din nou, generalul Allen a declarat că niciodată n’a spus asemenea cuvinte, dar că ar fi declarat numai că Franța a suferit atât de mult de război încât are nevoe de toate forțele sale pentru a se ridica. Ea este totuși obligata să păstreze trupe numeroase pentru apărarea teritoriului său și pentru ocupația provinciilor Renane. Aceste sarcini militare au ca rezultat că mulți francezi trebuie să-și părăsească ocupațiile pentru a îndeplini obligațiunile lor militare către patrie. Cum este nevoe de brațe pentru refacerea industriei și agriculturii, este foarte natural, zice generalul Allen ca Franța să facă apel trupelor sale indigene din Africa pentru paza granițelor de pe Rin. (Rador). Procesul asasinări Baâi Ra’SSaemasa Lafayette 30. — Un comunicat Official din Berlin anunță că procesul în contra persoanelor implicate în asasinarea lui Rathenau, se crede că va începe în Septembrie în fața curții de justiție. Doctorul Steiner și fostul locotenent Dietrich care fusese arestați pentru sprijinul ce l-au dat asasinatului, și cari au fost puși în libertate de prima instanță a tribunalului din Berlin, au fost din nou arestați din ordinul procurorului general. 'Grevele ti In America New York, 29. — O adunare a reprezentanților societăților de cale ferată se va ocupa la 1 August cu propunerea prezidentului îiarding pentru aplanarea grevelor. Cercurile comerciale speră că săptămâna viitoare vor lua sfârșit greva de la căile ferate și greva muncitorilor din minele de cărbuni. (Rador). Sant Pholo 29.Continuând firera minierilor în Statele Unite președintele Harding a dat ordin trupelor federale să ocupe minele asigurând astfel extracțiunea. ___ Răspunsul german la nota franceză Lafayette 31. — După „Tageblatt răspunsul german la nota franceză relativă la vărsămintele titlurilor de compensații, vor fi trimesiuni și va stabili relatiunile dintre vărsămintele compensațiilor și acelea ale reparațiilor. Printr’însa se va declara imposibilitatea de a plăti reparațiile chiar prin compensații, respingând cererea prin care se tinde la încetinirea rambursării averilor supușilor germani, și dându-i un caracter de ultimatum, deoarece nota franceză împiedică pre iarea unei atmosfere favorabile unor eventuale negocieri. Jsefiirea puterilor aliate în Turcia Seafild 30. Prin generalul Harrrington comandantul suprem al forțelor aliate în Turcia, puterile aliate au procedat la o acțiune promptă, în urma raporturilor primite, că Grecia ar plănui o lovitură împotriva Constantinopolului. Harrington a publicat o comunicare în care amintește că teritoriul contestat se află sub ocupația militară a aliaților și declară că este hotărât de a înăbuși prin forță orice încercare pentru dezordine sau acțiune contrarie neutralității în teritoriile ocupate* . ami lumi JMMW Ultime informații ® fârceanu se va scumpi . Chestiunea rechiziționărei grâului Măsurile intenționate de guvern, de a rechiziționa grâul dela producătorii recalcitranți cari nu voesc să-l vândă pe prețul de 30.000 lei vagonul, au fost luate cu scopul de a apăra nevoile cetățenilor și a faca ca preluările actuale ale pânnei să nu poată fi augmentate. Guvernul, calculând grâul pe 30.000 lei vagonul, a constatat că prețul pâiniei va putea rămâne acelaș ca și până azi. In caz când prețul maximal asupra grâului va fi respectat, guvernul a luat măsuri ca armata să nu mai rechiziționeze grâul în mod excepțional. Dealtfel ministerul de război a căpătat creditele necesare pentru cumpărarea prin bună învoială a grâului necesar armatei și aproape toate manutanțele din țară au fost aprovizionate. D. Vasile P. Sassu, ministrul industriei și comerțului, întrebat azi de reprezentanții presei ce crede despre rechiziționarea grâului, d-sa S’a arătat convingerea că greutățile ce se întâmpină azi la cumpărarea lui constă în faptul că trecem printr’o stare de tranziție, deoarece grâul nu este încă nici treptat. Dacă se va constata însă — adaugă d. ministru al comerțului recalcitrantă din partea producătorilor alunei se va recurge la măsura extremă care este rechizitie. 1 Părerea d-lui V. Sassu este că nu vom ajunge la această măsură căci producțiunea internă este suficientă. O altă cauză a refuzului unor producători de a vinde grâul cu 30.000 lei vag, poate fi și aceea a scădere! valutei de la data când guvernul a fixat acest preț și până în ultimele zile, căci pentru celelalte cereale libere la export, producătorii, obțineau prețuri mai mari, leul fiind mai scăzut. Azi valoarea leului fiind mai urcată, grâul va avea deci suficientă valoare: față de orz, ovăz, etc. Chestiunea pâinei și a faunei fiind legată de aceea a grâului, se va înființa în curând la ministerul de industrie și comerț, un oficiu însărcinat exclusiv cu această chestiune. D. St. Brădișteanu, directorul general al cultelor, a fost însărcinat să suplinească pe d. dr. V. G. Ispir, secretarul general al ministerului cultelor și artelor, pe timpul de la 31 Iulie până la 20 August crt. Reluarea circulției ligiturilor din Valea iarp Începând de mâine circulația trenurilor pe la Valea Largă se face fără transbordare și după vechiul orar. D. Vintilă I. C. Brătianu ministrul de finanțe a plecat la Văii’a-Dorna unde va urma o cură de o lună. Guvernul francez a primit comunicare cum că asociațiunea naționalistă .Consulu 1 din Berlin pregătește un atentat în contra d-lui Poincaré. Wolft Biuron desminte aceasta: Plata pensiilor și a indemnității de scumpete a traiului pe luna August a. c., se va face cu începere dela 4 August în ordinea alfabetică a numelui pensionarului și anume : cel cu litera A-D în ziua de 4 August; E-J în ziua de 5 August; R-N la 7 August; O-R la 8 August și S-Z la 9 August crt. Depunerea livretelor și distribuirea bonurilor se vor face în ziua fixată a literei respective, cu începere de la ora 7 dimineața. Bonurile de pensie nu se vor libera decât în primirea titularilor sau a procuratorilor legali, cari vor trebui neapărat să prezinte livretele de pensie, atât la primirea bonurilor cât și la achitarea lor, cum și chitanțele pentru plați la curent alarilor,către Stat și comună. Lloyd George vorbind la un banchet oferit de 400 eclesiastici a invocat unirea bisericilor creștine pentru ca astfel să se poată face cu neputință un război viitor. Azi su au vîndut prin licitație publică numeroase automobile ale ministerului de industrie și comerț. Prin desființarea lor acest minister face o economie de câteva milioane pe an,cari se cheltuiau cu întreținerea lor, sub regimul trecut. După informațiunile sosite ministerului de industrie și comerț se crede că, chestiunea plăților în valută streină va duce la bun sfârșit, acordându-se avandagii negustorilor și industriașilor debitori. Loarsa leului în fărăra——— »»ai Pentru apărarea valutei noastre și înlăturarea cotărilor fictive cari se fac azi la Bursa din Paris, d. Vasile P. Sassu, ministrul de industrie și comerț, a convocat pentru Joi d. a., la orele 5, la departamentul d-sale, pe reprezentantă principalelor bănci din Capitală, comitetul Bursei din București și președinți Camerelor de comerț din Capitală, Galați și Constanța. Se va căută să se găsească mijlocul pentru cotarea leului la bursa din București, care să-i dea greutatea reală în raport cu bogățiile tarei noastre. Un nost caz de holeră la Crâpși Direcțiunea generală a serv. sanitor ne trimete următorul buletin asupra mersului holerei. BULETIN, 31 iulie 1922.— In cătunul Crângași, județul Ilfov, la cărâmidăria din’ localitate, s’a ivit un nou caz de holeră, confirmat bacteriologicește, care a fost izolat în spitalul Colentina. In comunele Rascăuți și Cobușca Nouă, Basarabia situația neschimbată. -----.0.-----Ministerul de industrie și comerț este preocupat actualmente de chestiunea prețului combustibilului, a cărei majorare o cer producătorii. Se pare că d. ministru al industriei și comerțului este ferm hotărît a nu admite nicio majorare în ce privește combustibilul de păcură, necesar industriilor, pentru a nu da naștere la o nouă scumpire a produselor indusstriale. O majorare a prețului se crede că va fi admisă numai derivatelor păcurei și’n special benzinei ușoare, necesară automobilelor. Bursa de azi Bursa slabă. «Mica». ..........................1860 Impr. Național . . . 82»/» Impr. anirei * « » % • • 83,83^/4 IftRCIHL LIBER _ FIELUL CERCI RIUL"Gulii Băncii ca Națională . . 11000 11200 * Blanc . . 940 950 » Românească • 910 930 » de Creut . . 730 740 » Agricolă . . 340 850 » Generală . . 500 520 » de Scont . 490 500 » Națiunei * . 80 85 » Com. Craiova. 690 700 a Comercială . 570 580 » Cerealiștilor. 400 410 » ’țărănească . 230 240 » Viticolă ... 370 380 » de jud.& Com. — “ Petrolifere Petrol Bloc . . . 2100 2120 Petrol Rom. . . 1400 1420 1. K. D. P.............. 2370 2380 1. U. O. P. blocate — — Cen. Petroliferă . 700 710 Steaua Rom. . . . 4750 4800 Astra Română 1 . 9410 9500 Concordia . . . 2900 2940 Credit Petrol. c. vl — — Kavitatie România Navig , 1000 1620 8. R. J. . . . . . 2300 2320 Dunărea ..... 850 880 Maritime Brăila . 600 620 Diferit. Societăți So«»- Dacia Asig. . 1800 1820 » Generala Asig1. 1720 1740 * Naționali , , ICfOlJ 1()50 » Agricolă . . 600 620 » Tramway . . 1150 1180 Credit, technic. . 480 gOO » Minier . . 2800 2850 * Extern. . 330 350 Carpatina. . . . UTO 610 Mica...................... 1850 1880 Locuințe Estina . . — — Govora pr. . . . — — _ Marele Hoteluri . — — Postavul c.v. ... — — Clădire Românescă. 480 500 Sind. Agr. Ialomița. 410 420 » » Ibov . 400 405 Reșița.................. 2700 2720 Sospiro............... 940 960 Redevența pui . . 1760 1780 » vechi . 2080 2100 Banc. Minelor. . . 780 800 Luptele din Irlanda. Dublin. 30. — Trupele guvernamentale au ocupat localitatea Brures, în comitatul Limerick. (Rador). Seafild. 31. — Localitatea Brures la 5 mile spre West-Nord West de Kilmalock a fost luată noaptea trecută. Ani de dimineață au venit știri că Kilmalock ar putea să cadă din moment în moment. Această localitate odată în mâinele forțelor naționale, Mailow și Fermoy, vor deveni scena a viitorului punct de rezistentă al rebelilor. Devalera pare a fi încă în Irlanda și nu a plecat în America după cum se anunțase. Se spune că tine comanda trupelor neregulate a aripei drepte însă situația sa ar fi amenințată din emerite puncte. Pleca?*'a SmI po Vataia Sii spre &8E@rîca New York. 29. — Cercurile irlandeze din New York anunță sosirea lui De Valera peste câteva zile spre a îndruma o agitațiune în favoarea recunoașterii republicei irlandeze. (Rador). mișcarile De trupe Im Znm Semnalându-se în Tracia importante mișcări de trupe, comandantul trupelor aliate din Constantinopole a ordonat întărirea frontului dinspre Tracia, pentru a se opune unei eventuale întăriri din partea grecilor. Holera la Petrograd Beidif, 29. — Știr din Rusia aîuGtă că în ultimele zile s’au constatat la Petrograd mai multe cazuri de holeră. (Rador). precisul socialiștilor revoluționari ruși Londra. 30. — Delegația comercială rusă din Londra a primit, o telegramă" din Moscova, prin care se anunță că procurorul general a început tot rechizitorul în procesul intentat socialiștilor revoluționari. (Rador). if Varșovia, 30. — O telegramă din Moscova anunță că Lunacerski a cerut pedeapsa cu moartea împotriva socialiștilor ruși inculpați. (Rador). Polonia și statele Baltice . Lafayette, 30. — Havas anunță că reuniunea preliminară a experților polonezi și baltici, în vederea examinărei propunerilor de dezarmare a sovietelor va avea loc la Reval în cursul săptămânei viitoare. ACȚIUNEA GRECIEI împotriva Constantiopolului Paris. 30. — Guvernul francez a răspuns negativ la cererea Greciei, transmisă prin însărcinatul de afaceri Metaxa, privitor la ocuparea Constantinopolului. O depeșă din Atena anunță ca însărcinatul de afaceri al Angliei a făcut__ reprezentațiuni guvernului grec împotriva proectului unei acțiuni asupra Constantinopolului, însă tentativa greacă a și primit un început de executare. Se semnalează concentrarea a 25.000 soldați greci la nord de Silivas. Debarcările de trupe grecești la Rodoste continuă. O patrulă greacă s’a apropiat până la 2 km. de frontiera turcă,, dar a fost respinsă de turci. „Le Temps“ anunță că Duminică s’a publicat, la Smirna un mesaj al guvernului grec, în care se declară că regiunile, ocupate de greci în Asia minoră nu vor mai reuni sub administrația otomană și vor constitui un stat autonom, sub garanția armatei grecești,."(Rador). Leafild 31.» După bani se află guvernul englez ar fi primit din Atena știri de caracter liniștitor. Baltazzis ministrul de externe grec a înmânat o notă legațiunilor franceză, engleză și italiană din capitala Greciei, în care se declară că forțele grecești nu gândesc a intra în zona neutră fără consimțământul aliaților. Se află că guvernul englez a atras atențiunea guvernului grecesc asupra gravului pericol de a concentra trupe numeroase în apropierea frontierei, iar Baltazzis V ar fi asigurat că ordinele cele mai severe au fost date, spre a preveni incidentele neplăcute. Ziarele exprimă satisfacția asupra acțiunei unite luată de aliați prini ;comandantul suprem aliat general la Harrington, care a prevenit Grecia că orice încercare de a ocupa Constantinopolul, va fi zădărnicită cu forță de către trupele aliate care ocupă capitala. Demersul puterilor ia Atesta Paris, 30. — Ziarul „Temps“ publică părțile esențiale din nota ce Grecia a adresat’o Franței, Angliei și Italiei. Din această notă rezultă că Grecia, în ajunul conferinței pentru, pacea din orient declară că înțelege a relua libertatea sa de acțiune Totuși ea rămâne dispusă să examineze propunerile de pace ce i se va supune înțelegerea, dar socotește că pacea nu poate fi încheiată decât dacă este impusă turcilor prin forță. „Le Temps“ adaugă că numeroase indicii arată că statul majom grec ar fi dispus să ocupe Constăntinopolul. Acest proect nu poate fi admis de Franța și de Italia. Guvernul francez a trimis un aviz în acest sens ministerului de externe din Londra, declarând că un atac în contra Constantinopolului ar tribui respins cu forța. Aliații împărtășesc acest punct de vedere. Franța a notificat la Atena opinia sa, la care s-a asociat și guvernul englez. (Rador). st Crin wwnwwiMi iii Mi ,Roma 30. — Azi de dimineață d-l Orlando a fost primit de rege. D-l Turati, șeful grupului parlamentar socialist, a fost primit după amiazi- Convorbirea cu d. Turati a durat aproape o oră. Ziarele relevă importanța ducerei d-lui Turati la palatul regal. Iar cercurile politice se recunoaște că regele a avut o judecată foarte chibzuită chemând pe d-l Turati. După deciziunea majorităței deputaților socialiști de a participa în guvern, regele considerând că prin aceasta se crează o situație cu totul nouă, a chemat din nou la palat pe președinții celor două Camere și apoi pe șeful partidului socialist, care s-a prezentat regelui având autorizarea deputaților, socialiști colaboratîoniști. Socialiștii extremiști sunt natural foarte contrariați de acest fapt. Ziarul „Avanti“ organul partidului socialist, a declarat astă seară că de aci înainte deputații colaboraționiști trebue să se considere afară din partid. D-l Orlando, căruia regele i-a dat însărcinarea să formeze cabinetul, încearcă o cale de înțelegere împreună cu președintele camerei de Nicolă pentru ca să formeze un minister de pacificare în care ar intra socialiștii, democrații, popularii și cei din dreapta în spatele cărora se găsesc fasciștii. Mâine d l Orlando va referi regelui rezultatul demersurilor sale. Roma, 30. — Socialiștii și-au oferit colaborarea pentru formarea cabinetului. Tribuna anunță că Ore<lando va încerca să formeze un cabinet, compus din fasciști, ca Mussolini și din socialiști. (Rador), Reclama cea mai folositoare și mai eftică se poate face numai in „VIITORUL“ Ultima oră pofitică Rezultatul orel d-lui Hilda: „Biblioteca Iu Trădătorii întreținuți de magiari la Viena, nemulțumiți cu campania ziarului cameleop „Ardealul“* * * * * * * * 8” ce pătrunde în țară sub diferite firme, au început publicarea unor broșuri într'o bibliotecă numită a „autonomiei“. Primul număr al acestei publicațiuni care, cu toată vigilența autorităților de la graniță reușește să se strecoare în țară, poartă titlul ,Ardealul Ardelenilor“ și ca autor e dat un oarecare Iancu Azapu. Prefața broșurei însă este un articol iscălit „dr. Alexandru Vaida- Voevod“, un articol ce servește drept pavază trădătorilor și le dă,autoritatea morală“ să scrie toate ticăloșiile din cele 40 pagini ce urmează. ■& Iată ce scrie d-l dr. Vaida: „Noi cei din Ardeal trecem prin momente grele. Hotărârea dela Alba Iuia nu numai, că a fost călcată în picioare, dar prin ultimele alegeri cei din regat au dovedit, că vor să ne fie nu frați, ci stăpâni. „După alegerile făcute cu baioneta ei ne amenință că vor opri ținerea congresului nostru de la Alba lulia. Convocarea acestui congres a fost hotărâtă de conducerea partidului național, în urma stăruințelor țăranilor și intelectualilor români de dincoace la munți, stârninți, făcute în tot timpul campaniei electorale și de atunci încoace. „Această vioară se va impune impetuos, fie că vor încerca să oprească congresul nostru, fie că vor arăta atâta omenie și raspact fată de drepturile cetătenilor români din Transilvania și Banat, cât au arătat și guvernele lui Francisc Iosif, în fruntea cărora se găseau oameni de 'alia lui Bánffy I Fekerle, Szek și Tisza. Sub aceste guverne ungurești ne-am putut aduna tot la Alba Iulia când spre a protesta contra episcopiei de maghiarizare „Hajdúdorogul“, când spre a manifesta contra abuzurilor prigonirilor stăpânire maghiare. Tot așa ne-am putut ține conferința națională la Sibiu, adunări politice de protestare la Arad, Blaj, Lugoj și în alte centre. „Bu am putut chiar, nestingheriți să ne întrunim sub streașină lui Tisza, la Budapesta, în congresul naționalităților, spre a apela la opinia publică mondială“. Să vedem acum ce scriu trădătorii. Ei fac un istoric al luptelor Ardealului. Din acest istoric cităm capitolul „Izbucnirea războiului mondial“, în care se face o descriere a tendințelor de care erau însuflețiți fruntașii partidului național la începutul conflictului mondial. Nu știm și nu voim să susținem că cele arătate de trădătorii din Viena sunt adevărate. Este însă o datorie a fruntașilor acestui partid să dezmintă afirmațiile de mai jos, probând că ele îi sunt adevărate. Numai o atare desmințire ar servi interesele românești, atât de des prețuite în „prefața“ datorită d-lui dr. Vaida. Trădătorii scriu : — „In Septembrie 1914 cu scaziunea morții regelui Carol, fruntașii politiei din Ardeal, adică comitetul executiv al partidului national din Ardeal au venit la București, nu atât ca să participe la înmormântarea regelui, ci ca să-și spună cuvântul în ceia ce privește politica regatului fată de monarhia austroungară. „Pe timpul acela și eu am fost la București și întrețineam legături de bună prietenie cu acești fruntași. Cu ocaziunea șederii lor la București ei au vizitat pe Ottokar Czernin ambasadorul monarhiei la București, căruia i-au declarat,că nu admit politica României și sunt aderenți intransigenți ai menținerii integrității monarhiei habsburgice. „Pornind de la această declarație solemnă ei vizitează pe toți fruntașii politiei din regat, cărora le declară că detestă politica care tinde la deslipirea Ardealului de către Ungaria, respective de către monarhie și accentuiază, că întrucât România nu și-ar schimba atitudinea, aceasta ar putea avea urmări dezastruoase pentru Ardeal și ardeleni, ceia ce i-ar forța să ia măsuri de apărare fie chiar cu arma în mână. „Asupra acestui avertisment ei n’au lăsat nici o îndoială și că în declarațiunile lor ei au fost foarte categorici reese și din faptul, că regretatul Nicolae Filipescu, cel mai înverșunat reprezentant al ideii României mari, într’un moment de furie îi declară trădători. „Dar să examinăm situația mai de aproape. Dintre acești fruntași, cari veniseră , în toamna anului 1914 la București, numai Vasile Lucaci și Octavian Goga se declară pentru ideia României mari și trăgând consecințele atitudinei ce rămân în regat luptând pentru ideia, a cărei aderenți deveniseră. Ceilalți se întorc la căminurile lor și constatând, că politicianii din regat sunt intransigenți ei rup orice legătură cu aceștia și rămân ferm deciși a persista pe lângă ideia integrității monarhiei: „Acesta este adevărul pe care nimeni nu l va putea contesta“. -și Fruntașii partidului național prea ocupați cu facerea „Cărții negre“ a alegerilor ar trebui totuși să găsească tiranul necesar să se ocupe și de aceste manifestări, desmințind pe trădători, cel putin acum după ce, prin atîmnpiea lor din ultimul timp, le-au favorizat uneltirile. Citiți inspae§iRa 1 ¥-a