Viitorul, iunie 1923 (Anul 16, nr. 4566-4591)

1923-06-01 / nr. 4566

Anul al patru spre»zecefea No. 4566 Vineri 1 futurre ·923 1 Iii îi in torn l lei ei In streiBBiBie ABONAMENTE IN TARA In streînătate LA ORASE LA SATE I Un an • • • 700 lei Hn an . • 300 lei I 175 lei I « 11 okh * Șase luni .150» 90 › £aee luni * f“ * Trei » . 75 » I 45 » I Trei » . . 175 » ADMINISTRAŢIA REDACTIA 8TR. EDGARD QUINET No. (Vis-à-vis da Hotel Capşa) Telefoanele I Direcţia B1/23, Retecţia şi Administraţia 49/23 şi 3/11 STRADA ACADEMIEI No. 17 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesC direct la Administraţia ilarului strada Academiei No. 17 ; la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug 1 len akim I lila k mm* dotici"ilizica .Ieşitei" şi politica neconsecVEnţEi acest Jurnal se prevede înfiinţarea unei societăţi metalurgice la Reşiţa cu un capital de 125.000. 000 lei, din care nm..ai 50.000. 000 capital românesc, care era să fie vărsat nu de stat ci de particulari, fără nici o selecţionare a împărţirei acţiunilor. Acesta ne arată lipsa oricărei Principiul economic la care ne opreşte partidul liberal, şi, pe care a căutat să-l aducă la îndeplinire, ori de câte ori condiţiile sociale o îngăduiau, a fost să promoveze munca şi productivitatea naţională. Acest principiu este isvorât nu numai diin consideraţiuni de ordin teoretico-economic, dar şi din acelea de ordin naţional, căci nu este admisibil ca bogăţiiile ţarei să servească la buna stare a străi orientări sigure ca şi nilor ce le-ar putea exploata, cu sincerităţi politice, în problemele eliminarea elementului indigen şi mari naţionale din statul român, românesc, care trebue să aibă orin Partidul liberal şi guvernul exclusivitatea, ori prioritatea în care este o emanaţiune a lui, numunistă, exploatarea şi beneficierea bogă- ,se intimidează însă, de criticele ! Pentru a studia la fata locului ţiilor, jacostea carii nu pornesc din con- ~u. Desigur, această conceptiune vingere, şi va duce mai departe nu exclude partlicipanea capita-! lupta, consolidărei noastre finan-lului străin precum fireşte nu exclude nici colaborarea tehnică străină, cum unele interpretări interesate caută să o dea, înţelegem a chema la fructificarea bogăţiilor, munca, priceperea, sau capitalul străin, fără a abdica de la independenţa noastră economică, cum popoarele inferioare, afară de Europa o fac faţă de organizaţiiile europene de exploatare a bogăţiilor lor, a oricărei fări T. Se va transforma cele 250.000 lor ei „forţe“ şi pentru aceasta se şi pind şi ce mai rămăsese din finalu a lui Krupp v. Bohlen, de acţiuni la purtător în acţiuni aruncă asupra acelora cari au fost nanţe, dezorganizând cu totul via, nominative, pentru a ’se face cu timpii agitatori în tot cursul acesta economică. tui proces. In ceea ce ne priveşte Sporea necontenit salariile fun.c ./ • A s c -în noi nu „cântăm prohodul ţărănişti ţionarilor şi funcţiile,, asigura mecalităţei naţionale a posesorilor. ^ Qum afirm&m% ziar preiin a greu că va înbun,atâti soarta nun-Nepresentarea la ştampilare a acestei grupări ci informăm doar o pitorime, dar în realitate ruinând tiunilor — atrage pierderea de pinja publică asupra mersului boa- pas cu pas ţara. Când lipsiau bavot la adunările generale, ca şi lei. Credem însă că atitudinea de nii din vistieria statului puneau la pierderea dividendelor. O sfidare pe care o au cei mai odioşi lucru maşinele de tipărit hârtie După această operaţiune, uni dintre ţărănişti, dezaprobaţi chiar nu o ne dă până la ultima depreciere nistrul de industrie va putea da de propriul lor partid, nu cadrează, posibilă, autorizarea emiterei de noui acţi cu starea în care se găsesc. Căci a Mizeria şi dezorganizarea au arii cari vor fi exclusiv rezervate arutim insulte Dinastiei, a vorbitins duhnea în luna August, anul cetăţenilor români, până când ea de. vTr.Sul trTM.nfa al ideiei fără-'trecut. Atunci când ajunsese cuţitul . «. . . , nişte şi a pretinde,,schimbarea re- la os, pitalul aflat mn mamele romam- ff mului“ toate ca „reprezentant“ unul din rarii conducătorii prevă lor va atinge cel puţin b0 la suta intregei ţări, este din partea deczători şi ehiergici, a făcut prima în torului Lupu şi compania, o doua-: cercare de salvare. A fost un pas dă de lipsa celui mai elementar bun disperat şi totuşi bine cugetat. A simţ. Noi credem că pedeapsa va făcut înconjurul capitalelor fără a veni chiar din rândurile ţărăniste, a preveni pe nimeni, pentru a se susfără a mai fi nevoe de vreo inter- trage oricărei obiecţiuni, a fost la venţie din afară. Până atunci însă, Fraga, Berlin, în Italia şi Franţa, atragem atenţia opiniei publice a-1 . „ Asupra îndrăzneţii mistificări pe ca-! Af!933m6nt6l6 *31016 3113jl re o încearcă ni?te oameni ce nu ştiu să deosebească azi dorinţele. Şi-a luat angajamente formale din capitalul social. Cum se va face, însă, repartiţia acestor noui acţiuni? Prin controlul unei comisiuni a cărei seriositate şi obiectivitate este garantată prin chipul cum este alcătuită. Astfel ea este compusă din primul-preşedinte al Curtei de Casaţie, preşedintele Curţei de conturi şi guvernatorul Băncii Naţionale. Din prima emisiune se va rezerva, cu mari înlesniri de plată, acţiuni, lucrătorilor şi personalului technic şi administrativ român de la Reşiţa, precum şi câte cel puţin 50 d© acţiunii comunelor de pe domeniul societăţii. Două treimi din membrii consiliului de administraţie directorul şi preşedintele consiliului de administraţie vor trebui să fie români. Pentru ca interesele superioare ale Statului să nu fie nici odată şi nici într’un fel periclitate, un comisar al guvernului va funcţiona supraveghind operaţiunile societăţei. El are drept a cere guvernului suspendarea executărei unei decisiuni când ea s’ar părea că e dăunătoare tatei. Am expus foarte succint ideile principale din noua lege a Reşitei pentru a învedera că „naţionalizarea“ ei este o realitate. ciare şi economice. ■■■ — -— ÎNCERCĂRI e iîsibire Gruparea ţărănistă încearcă să-sî' veselă şi sgomotoasă; astăzi a că- I^triile austriace s’ar putea tat să o evite noul proect de leg. ascundă dezagregarea în formule zut la rangul al doilea dacă nu desvolta dacă ar fi îndeajuns din iniţiativă parlamentară, des ce au darul să provoace râsul ace- chiar al treilea, având aparentele aprovizionate cărbuni, iuţeai pre oaiie am vorbit mai sus. Ax lom cari cunosc adevărata stare de unui oraş provincial. Cadrul ară- Europa orientală ar avea debuşe- * * Această concepţiune economică, lucruri. Azi încă oficioaseie d-lui mas aproape acelaş, dar conţinutul obtinand astfel resurse solide ee« Proect de lege fixează, ca prt conforn căreea fără a se elimina colaborarea străină din producţia ţărei, se face apel însă, în primul rând la capitalul şi la munca românească, trebue să fie şi mai strict aplicată în industriile acelea cari au legăturii directe cu apărarea naţională. Lupu vorbesc în numele „partida a dispărutului ţărănesc“, dau comunicate în Pe străzi o circulaţie mediocră, numele „democraţiei naţionale“ şi puţine trăsuri şi automobile ce face ameninţa în numele „poporului“ de altfel e plăcut pentru călătorul pe când în cluburile lor atât de pu- obosit dare soseşte de la Paris. Hoţii ţărăneşti, ambiţioşii se ceartă ţelurile, restaurantele magazinele între ei, demisiunile curg iarne foarte pufin vizitate din cauza premulţumiţi trec în corpore în alte ţârilor enorme ( preţuri ce au fă- la . .. , formaţiuni politice.cut pe străini să părăsească acest Şi una din aceste indusrii esej jul ajţţei acest desnodământ era oraş). . . * . .. -----------------------„Reşiţa“ care pun metalurgia ei firescă ,ideia ‘ ce lega între ele ele- Da, este o deosebire enormă între esc asigurată şi va progresa chiar de organele ^ este în cea mai strânsă aplicare mentele ţărăniste exista numai în Viena din 1914 şi cea de astăzi!’, foarte repe. , cu nevoiile apărărei naţionale, fantezia doctorului Lupu, a cărei ( Dar pentru cei cari au văzut ca. _ Noul proect pe care guvernul veşnică mobilitate se explică prin plrala Austriei, imediat după răz l’a prezintat adunărilor legiuitoa setea nemăsurată de a domina, boi, ea e cu totul ameliorată, şi care a trecut prin cameră, sau poate chiar şi prin o altă sete...! Populaţia era literalmente sleită 7 mnti-n programul ţărănist însă, ca şi de foame, înbrăcată în zdrenţe, iar . ... Cipiului naţionalizări în indus- toate manifestaţiunile acestei 0 bază cif că din urml navTt fr-ÎA imliVnf Rpsitei“ grupari se eviaa4ia.,a o lipsă de o sforțare, nici o energie pentru a Exploratorului Shackleton. nuapucai „xvci? ^ conducător în adevăr uimitoare lupta contra mizeriilop Pentru a ne da seama de reala ^ ^ să (lupă de cât ,are. , naționalizare, urmărită prin noua zultalele de azi. Nu-i convine însă OUVCniUl SCClălISi lege, a Reşiţei, punem aai în lu- „democraţiei naţională‘ să recumină câteva din punctele mai noască adevărul unei dezagregării Guvernul şi administraţia sotiaprincipale, atât de dureroase datorită proprii- listă lasă totul în voia soartei. ri / Cu toate defectele — ce c Dar contra acestei cristalizări’îl poate gâsi cu satisfactie superfericite a principiului de nationa ficială, în opera originală a unui lizare a unei mari industrii, s’au mare începător — „Purgatoriul“, ridicat d. I. Maniu care nemulţui romanul lui Cornelia Moldovanu — mit de naţionalizarea adoptată, este un adevărat roman, ba încă nu face un proces guvernului că nu i roman nou. E un roman, pentru că, a avut curajul, priceperea, ori prin câteva tipuri reprezentative, consecvenţa de-a etatiza complet ne zadăreşte viaţa unei societăţi „Roşită“ făcând ca toate acţiuni- ~ viata societăţii „bune“ bucureşle noui să fie preluate de stat. il800’ c?liar dacă i'am putea aduce Pentru a dovedi însă sincerita-î J%., ^âlvmâ-ă mar tea şi consecventa politicei d-lui ■ Iegătura dintr..e quasi-cangrenă si I. Mânau - deci a partidului na-i între viaţa serioasă şi sänätoasa aţional , am reprodus iui act întregului societăţii româneşti, pe cea mai elocventă dovadă, şn ami- j Care ar fi trebuit să ne-o suggereze tue „Jurnalul consiliului de mi- du ternică şi tumultoasă înl a- i man. Este un roman’ nou, pentrucă cu tot abuzul de descrieri, toată sine din Ograda de-alături, familiaritatea detaliilor şi cu toată lungimea lui nemăsurată şi misticismul unor personiuri, diferă şi tmmm mumimm „Purgatoriul de CORNELIU MOLCOVINII (Din seria „TRIUMFUL UNEI ŞCOALE LITERARE“) de MIHAIL DRAGOMIRESCU oricine dâncuri — aşa cum este. Este un roman nou, pentru că, cu tot libertinajul unor scene şi cu tot erotismul, cu care ne-a familiarizat romanul francez, nici atmosfera, nici intriga, nici personagiile nu amintesc factura obişnuită, a romanelor franceze. Este un roman nou, pentru că cu toate digresiunile, cu toate exagerările stilistice şi dezechilibrul în Compoziţie şi cu tot sentimentalismul personagiului principal, n’are nimic din romanul gerdincolo de cei 50—60 de ani ai sat o pune în cele mai umilitoare situaţii, fără ca totuşi să-şi piarză linia de suflet dominator şi inţiat de bogăţie şi rafinărie fără scop. Pe d treaptă mult mai jos, ca de romanul englez, prin dispreţul Eneliu Moldovanu în „Purgatoriul“ fa de a fi o mamă bună de familie, tip tip — tipul consumatorului fil moralismului, şi de cel rusesc, prin ne dă pe aceea a femeilor din socie- dar cu aspiraţia de a avea în ace- nici un ideal- Cam Pe aceiaşi treac-vibratuvinea aprigă a sufletelor per- fetea bună şi mijlocie. Ceea ce con- laş timp un amant idealist şi mult, dar având un caracter prerie, şi sonagiilor. Nu e un model — dar e stitue adevărata originalitate a a- sensual — dar deopotrivă de pla- din păcate, lesne de mtalnm un roman al nostru. Libertinagiul cestui scriitor este zugrăvirea atoniei, deopotrivă supuși ca pri- meleagurile lumii noastre ,bune lin Corneliu Moldovanu ecast,sendâncă a femeilor care se numesc oulor şi cochetăriei ei. Sanda este „Doamna General , Aspasis timonierismul său e arzător, erotis ganda Rareş, Cora Vogalski, Lelia Rareş, cu sufletul ei complex şi nea Dorin, m care furia de a mai trăi unul său e un acelaş timp platonic Balin, Doamna General Aspasi a şezat cu aripile sale largi, dar fărăWilln va fi0 doi ani ai sal şi sensual, atmosfera sa e idilică, Dorin, Maria şi chiar Ţara Ţinea, trenele ce i-ar fi dat putinţa gironamisticismul său ori e reţinut şi mahalagioacă cu instincte domnia lui, cu frumuseţile şi seducătoare ardent (ca d. ex. moartea bătrânei), toare şi administrative. Cora Voşi totuşi pură, cu linia ei provocaori e sincer şi romantic până la rigalski corespunde cu Ion, Sanda toare, dar în acelaş timp estetică, dicul (ca d. ex. moartea Corei şi Rareş cu Herdelea, Aspasia Dorin cu aspiraţia către, o viaţă nouă, mai cu seamă a lui Vogalski); e corespunde în rău cu preotul Bel- unde şi timpul şi sufletul şî atagerările sale stilistice şi desechi- ciug şi-aşa mai departe. Partea de librul în compoziţie e mai mult o- creaţiune în zugrăvirea acestor perfectul unui lirism Ce şi-a deplasat sonagiu este mai întâi atmosfera obiectul sau al unui primitivism robust şi planturos, nici decum al unui manierism secătuit sau al unei virtuozităţi pur formale. Corneliu Moldovanu, în această privinţă, e ca un răzeş chiabur care-şi satură oaspeţii veniţi pe neaşteptata perversitate, — dar cu o evoluţie găsi mulţumirea în toată ampli- complectă de la aviditate de lux situdinea lui, însă fără mirajul de a sensualitate până la apriga masse smulge din obişnuită ereditatrare de cuget înnobilată prin sinte - Sanda Rareş, fructul unei încentate şi printriun misticism psi,, crucişări de rase şi de caractere hepatic, Cora Vogalski este o altă sentimentele de care sunt insufle protivnice, şi a unei^ducati^false ^ rainărie, al aceluiaşi sensualism desfrânat, pare fără nici un scop care să-l înnobileze, bântue lumea îmbogăţiţilor de război. In sfârşit pe-o treaptă superioară tuturor este Maria, tipul sănătăţii, curăţiei şi discreţiei sufleteşti, tipul sufletului cumpănit, care se ridică la rafineria gândului, neîntinată de rafineria sensualităţii şi de belşug artificial şi natural în care se învârtesc, sensualismul şi _______iţele -de care sunt insufle- _______ ,ţite, dar mai cu seamă expresivi şi supericiale, care dezrădăcinează tatea lor în limbă românească. Cor- în loc să sădească viaţa proprie a neicu Moldovanu a creat limba ro- ‘ sufletului, — Sanda Rareş este mâna lui de salon’, pe care DuMiu ,punctul central nou de perspectivă te ci tot belşugul casei sale de la Zamfirescu, prea particularist, în în sufletul omenesc — ea, şi nu Trestian, care e un personagiu ce reprezintă mai mult lirismul sarcastic al autorului. Pe altă treaptă—social, mai înnaltă, sufleteşte, mult mai prejos este Lelia Balin’, tipul cucoanelor, care,având bogăţie, nu ştie cum perversiunii. Este românca. Este să-şi întrebuinţeze timpul de cât W!M&3f&0e9Q9»O9»O»9Ca99»90 rafinând asupra simţurilor şi asu- Ua nţf|țHaf ga trj MUBjîia 7m\mjilesie; asi ta feiel gatte sortită, su dertoipsa sentimenteloer, cel mai a^tteori •»»»•»»*«« wi pui fripţi şi de la îngheţata copi- [ estetismul său manierat, nu a palei întoarse de la pension şi până tut-0 fixa. Cine se îndoieşte de ala Cointreau-ul ştrengarului său a ceasta n’are decât să citească prifiu „Capsist“ întors dela Bucureştimul capitol din volumul II, care ni dar dare nu uită nici laptele bătut. I se pare tipic în realizare, nici mai cu seamă chisăliţa de vi-1 Sanda Rareş, cu viaţa ei ticnită I de familie, cu tribulaţiile ei sufle„Ion“ al lui Rebreariu ne-adat testî, cu castitatea ei profană, cu intuiţia adâncă a bărbaţilor, din pă dubla ei conoştinţă, cu nesiguranţi n** lîvnini' colla rlflWrvmlnîfîSrtn Hrtrir Urmele războiului VIATA LA VIENA Este o deosebire enormi între pitta ores nistrii“ din 1920, de sub presidentia d-lui St. C. Pop, în lipsa d-luii ....... . . . . . V.icla, care »3 afla la Paris. Prin ţg| t HilHl« 11101016 ÜS TOtóiU SÍ OSIßZl — Austria e pe calea bună a o renaştere a activităţei unei solide refaceri, după cum re-' De altfel Austria, aşa zultă dimtr’o anchetă publicată de încă, are o admirabilă situaţie greci Raymond Reconly în „Figaro“ grafică, ea stă la răspântia vnevi- drepturi, deschide tabilă a liniilor cari duc dela nord' ’ la sud şi dela apusul la răsărit ei totdeauna interesantă şi de actua Europei. Nu numai că degringolada valutei austriace a fost oprită ci capitalurile au început să aflueze la bursa din Viena şi afacerile iau din zi avânt surprinzător, alipirea la Germania nu mai vorbeşte nimeni acum în ori ce s’ar spune — conchide d. Austria, după cum nu se mai aude Recenty situaţia dificilă din Encode nici un fel de propagandă copa este cu deosebire pricinuită de tulburările de circulaţie. Pentru mijloc de selecţionare, o refacere deplină ar trebui mai întâi ca să fie ameliorate relaţiunile schimbărilor cari astăzi sunt foarte complicate. Cu deosebire dificile sunt aceste schimburi între !lor, în lipsa unui alt cântar intai diferitele târî succsionare ale fos- f ; teî monarhii danubiene. Libertatea, l n al Valorilor omeneşti. I tranzitelor şi uşurarea rfcHaţiuni-*! Dar atunci când putem înlocu lor ar fi unul din cele mai utile examenele cu alte indicaţii, de m desvoltarea lor ecou.o- . v ’ cut-o înainte de război, dă la înce- micâ- * 6 mdsun, va trebui să ne anciiput impresia unui uriaş balon dejsnmflat. Odinioară a fost una din gâdili.»tnîfs j capitalele mari, plină de a trăiţii, de existenţă. Dar pe lângă partea economică, Austria posedă şi o viaţă artistică şi intelectuală bine desvoltată ce i-ar aduce o afluenţă mare de străini, lucru ce ar contribui la schimbul de valori astăzi redus. Odată ce austriacii au ferma voinţă de a se adapta nouilor con ECOURI •mită „Quest“, a fost cumpărată deguvernul canadian în vederea unei inoui expediţii arctice. I Clarei Krupp sora cea mai tâ-P in Petograd se anunţă că basto- . . , nul de mareşal al tarului Ale- tummetu-ne Se ştie că in Anglia s’au adunat melo vane mari sume de bani pentru refacerea oraşelor şi satelor din regiunea Franţei, distruse de război. Multe cătune şi chiar orăşele au fost adoptate de asociaţii britanice în acest scop. Zilele acestea un număr de 350 elevii din Londra, vor veni în Franţa pentru a vizita cătunele adoptate de ei, astăzi retor de acele ale ţărei după cum, da- faţă de aliaţi şi le-a ţinut. Alături făcute, că li s’ar împlini vrerea, n’ar şti de ajutorul extern, a fost şi ajuta-1 să deosebească avutul ţărei de acel'.rea proprie bazată pe economii şi, Ovida i -a supus Acadealor. Frământările cari au loc azi pe reduceri făcute cu stăruinţa ce- a d nîl,n ’mi fiîn gruparea ţărănistă şi în sânul lor cari şi-au pus în joc întreaga electro-radiological’ din ParisCară„jocului democrat“ nu se mai pot lor existenţă economică şi naţiotând acţiunea razelor ultra violete, ascunde nici remedia. Desnodămăn nalțil în vindecarea grabnică a ranelor tul fatal va veni, fără a-l mai pu- Prin atitudinea guvernului a știut superficiale* tea împiedeca cineva. să inspire încredere și să producă! *---------—••••o-®.«-«*— ------.... această activitate binefăcătoare produsă prin ajutorul financiar al strâinătăței, publicistul francez a stat câtva timp la Viena,, no tâ-'!’ impresiunile sale. Viena de tisiszi RaSafiunile schinhului Viena, pentru cei cari au cunos elemente în desvoltarea lor econ o -- ---------—— NOTE FARA EXAMEN Un nou proect de lege privitor la recrutarea profesorilor, pe baza unei lungii funcţionări a lor la cum este catedră, fără a mai trece prin filiera examenelor dătătoare de o discutiune luate, şi anume: Valoarea intrinsecă a diplomei. Evident că examenele de abilitate, de capacitate sau de admitere sunt o filieră, un imagin, un care cu llezăm în mandarinatul examei ’lr.tr.iMnaM.'ohgaargiar lOT? Al’ fi O gTOSală pe Oill'C a căli ai fesori titulari pe aceia cari servit ani nenumăraţi învăţământul, fiind elemente preţioase sau cel puţin utile. De altfel acest ultim caracter reese din chiar faptul că au fost menţinuţi în în-văţământ decenii întregi în care ditinii de viaţă refacerea ţarei lor timp au fost cercetaţi, inspectaţi iar munca şi conştiinciositatea lor au fost valorificate prin resultatele la care au ajuns. A elimina ca notorial inutil pe aceşti factori ai şcoalei ar fi fost o lipsă de echitate și de dreptate. . ori sterp, atunci am cere dispensa i ott,ihiralâ generală* și pentru gradul de licenţă, mul- ’ Vkincă fecundă titluri socotite, il,!^SSS!sssBsnssssxzsL^!Tm cu PETRONIUS "WTORCIL PRIMEŞTE Abonamente de vilegiatură cu Lei 25 pe lună, în ţară »» 60 „ „ în străinătate MglÎBlO (iH MtlM nPRIHOPELE CAROL - 0 lege aeatin concentrarea şi sistematiza rea operilor)g cultură - In cursul săptămânei trecute s’a tuturor striinilor cari au fost de depus un proect de lege pentru eoni faţă. Ziarele franceze, engleze, precentrarea şi sistematizarea operilor ceşti şi turceşti au subliniat în ar de cultură înfăptuite din iniţiaţi- ticole entuziaste succesul românesc la A. S. R. Principele Moşteni-» pe viitor organizaţiunile noastre lor , . ,, T „ , muzicale vor fi trimise să recoltez Cele mai multe ziare din Capi- nicăi triumfuri şi în celelalte ţări tară,^ gata să găsească coloane în- europene făcând cunoscute comori tregi spre a publica articole de &- \ le simţirei romăneştti. #yl fofinni nfwitiniX r, «Li „ nX lângă facultatea de litere din aca" .ratele necesare şi laboratoriul e p ■ laş oraş, menită să ajute cursul de sfârşite. Din primăvară chiar în romanistică al ^ cunoscutum uo-Jog operă de propagandă se va porni pe caea cinematografului O altă latură a activităţei FutîConcerte corale şi simdaţiunei Carol, îmbelşugată în roade, a fost înfiinţarea de biblioteci populare în sate şi îmbogăţirea tot zi cu zi. Mii de biblioteci au şi fost înfiinţate şi numărul cititorilor ţărăni se cifrează cu sutele de mii De asemenea s’au pus bazele muzeului etnografic al Ardealului, a cărrui inaugurare se va produce în scurt timp. Conisnuiarea în pag. 2-a gitaţiuni, critică şi răutăţi, n’au gă toate lacunele lui, are şi foloase. &it nici un cuvânt pentru cea mai In orice caz este un mijloc imper- de seamă organizaţie culturală defect de hierarlife.ro a inteU,m,o- S*S sunt atât de feriict* Este într’adevăr uimitoare mim-. xandru al Ii a fost descoperit echivalente, căci valoarea socia de bolşevici în biserica Ussedensky. .. . . . ca depusă de la întemeiere de Fun-Cum acel baston e de aur cu pie- 13 auni11 om 1111 se reduce numai daţiune, o muncă al cărui întreg tre preţioase, sovietele acuză ele- Ia o diplomă, ci la complexul merit revine Principelui nostru ru' că. l-a furat cu irontia de a-1 t-, , vinde în străinătate. fi-inţei lui. Un bun profesor dove-Moştenitor şi a cărei persoană fusese de la început cea mai solidă garanţie de reuşită. Muncă fecundă şi plină de roade bogate. Pentru întâia oară ţara noastră a fost demn reprezentată la expoziţia internaţională a dăriei şi cultur, „ dVllIiatta. nu’şi ,pmvind goliri,,„8, in diplo- SS A" italian Parrodi" Opere culturale Un plan pentru viitor egiwamun J A. S. R. Principele Carol are ib j această privinţă un plan bine întocmit şi puterea de muncă întotdeauna dovedită a Alteţei Sale Regale şi ale cărei rezultate au fost în trecut de o însemnătate deosebită pentru România, reprezinţi cea mai tare chezăşie că şi de aci înainte planul se va desfăşura armonios. Planul cuprinde organizări de expoziţii şi cărţi, cari să arate lumeî întregi manifestaţiunile geniului românesc. S’au făcut legături culturale cu presa şi instituţiunile culturale din lumea întreagă. Or !O urmare a acestor preţioase legături se va edita un Buletin informativ zilnic şi care va fi pus la îndemâna tuturor, făcând cunoscute în ţară activitatea din toate ramurile şi din toate ţârile, de asemenea se vor publica reviste şi broşuri ce vor fi răspândite în tari şi străinătate. Activitatea fursiunei în ţară Fundaţiunea însă, va lucra şi pin alt domeniu, care a dat în străină Dar activitatea Fundaţiunei a . . . i fost fericită şi în ţară. S’au desfă-A. S. R. PRINCIPELE CAROL cut cărţi la sate, peste un milionde volume, scrise anume pentru a Proectul depus de d. prof. dr. C., fi înţelese de săteni. In satele noa, Angelescu exprimă dorinţa însăşi sare funcţionează mai bine de 300l T . , la A S. R. Principele Moştenitor depozite şi numărul creşte pe fieru cât ne priveşte am nrge Qarol Şi urnăreşte să dea putin la care zi, după cum tot pe fiecare zi oul şef al uzinelor Krupp este mai departe şi dacă e vorba de-a Fundaţiunei, care poartă numele luminile acestor cărţi pătrund vii baronul von Willemoski, soţul trece peste formalismul, adesea iniţiatorului, să aibă fi activitate, tot mai multe minţi. Această activitate se va înzeci di îndată ce tipografia va fi gata şi aceasta cel mult până la finele acestui an. Printre primele lucrări proectate să fie tipărite sunt biblia şi o carte de gravuri cuprinzând o antologie complectă a tot ce s’a scris în româneşte de la cronicari es ■nţsnoou no ppi.iuj uzu snnet jft vor răspândi reviste închinate mai mult tinerime! de la tată. O , e. dit ca atare ar fi păcat să-l scoţi ţinuturile locuite de eschimoşi catedra, pentru că 11 lipsea arată că aceştia în multe părţi te forma adesea ori, fără conţinut se civilizează repede. El a găsit în „ . „ .. multe case de eschimoşi fonografe reale a diptomei, şeful guvernului, d. Seipel, vatTM uşor îmbWrăvii slTac’ mo- Câte vaIori reaIe nu sunt titra turei populare,— care s’a tinut în ____________________________ grese repezi în tot ce priveşte cuite invers câte nulităţi în lume rloi'cnta' late rezultate neaşteptate : Cinema Cinematograful ff fonice . Datorită Fundaţiunei s’au organizat în anul trecut eonoeri© corale şi simfonice în Atena şi Constantinopol. Muzica românească a impresionat profund auditoriul de acolo şi executanţii români au fost purtaţi în triumf. Cultura noastră şi simţul nostru artistic au fost puse în valoare, iar execuţia admirabilă au smuls aplauzele sincere .