Viitorul, iulie 1923 (Anul 16, nr. 4592-4617)
1923-07-01 / nr. 4592
Anu! al patru-spre-zecelea No. u. In 1H0 ABONAMENTE IN TARA In streinătate LA ORASE LA SATE I nn „„ -rrl, . Hn an . . . 300 lei | 175 lei I c “ ' *’ 1 ?ase Inni . 350 BI BUD I cCa „ ASTRA" Jj *s 1 a I u REDACTIA II ADMINISTRATIA ANUNCIURI COMERCIALE STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-á-vis da Hotel Capsa) Telefoanele! Direcţia Bl/23, Redacţia şi Administraţia 19/23 şi 3/11 STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Se primesc direct la Administraţia ilarului strada Academiei No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distra? Duminecă ! Iulie 1923 eg. îi lori l Iei eg. îi Mofete nne. Paris“ orgarupţia vulcanului Etna — spune „Le Journal“ — poate fi văzută tocmai din Neapoli care este situat la 320 kilometri departe de vulcan. Directorul observatorului Etnel a declarat că aceasta e cea lui din Camera franceza sau *aas saun *tereselor ţărei, la „vânzarea bogă- Suveranilor noştri la Varşoviaţiilor naţionale streinilor“, la călea este un eveniment de un caracter rea formulei „prin noi înşine“ pre- european. Nu numai că relativcum şi la celelalte calomnii în lenile de alianţă dintre cele două ... tău sau întărit prin această vigatură cu punerea in valoare a a- _.Ay j_„ ..... u-.uw. .................... ... . , E adevărat că cel din stânga, . ......... „................................ to că la sfârşitul guvernărei calei- Pentru a denatura intenţiile gu- demascaţi în combinaţiile lor parvufiilor tăriei. Când însă aceste e z^.^ar înfrăţirea noastră cu po netului ce-1 alcătuise „se stârni veriiului francez. Mai^aks, mai lamentare, invoacă în favoarea' normUăţi, sunt însușite chiar sub a Pr'mit consacrarea su’ ’ ................ premă. J Ul WJ. W X ţjuv VVMIA-. se m pătura intelectuală din lu-icnite ziare engleze înfăţişează olor opiniunea ţării şi denunţă aceea politică o adevărată vijelie“, piniunea publică franceză actuatuala Cameră franceză ca ne mai[C?] ma^ Gafina formă de către un D. Averescu nu voeşte să vadă cală sub un aspect care nu cores- reprezentând sentimentele norto-! ca „Universul“, trebue să ne', 1Xi- ■■ — ... —■ • - 1 __7 ... la Zamiek, a spus că „dacă reven-M. S. Regele, în toastul său de s dela Paris și Bruxelles la nota lui Lăsând la o parte acest amestec de neadevăr și ridicul—vom semna -*V/ VV/Wv ^ r yi. X AM-v W~x ,__ ____ la apoi singura declarație adevăra Lord Curzon. O parte din presa tă a d-lui Averescu. D-sa recunoas străină a profitat de acest fapt! - ‘ ----■------ |----*----- î-X-.-itil. f ' ce l-a condus până acum, — pentru a o desminţi în lumina faptelor concrete cerând în numele cinstei, pe care d-sa îl ia în deșert, să ni se precizeze de unde reiese această schimbare. De ase- I menea trebue să semnalăm, pen D. Averesei! crezând momentul potrivit pentru a-și reface sdruncinata popularitate a riscat o deplasare prin satele Dobrogei unde a fost primit cu mult „entuziasm“ şi cu celelalte formule de popularitate opoziţionistă. Dacă ar fi numai atât desigur tru a râde, ameninţarea adresată că n’am avea nimic de obiectat streinilor că şeful d-lui Tăslăoaia lăudabila activitate de „lumi- nu va revizui eventualele „trainare“ a satelor, pe care şeful par sacţiuni“, ce le-ar face cu guvertidului poporului o împlineşte nul actual, desigur în mod cu totul desinteresat. D. Averescu simţia nevoia să se disculpe pentru activitatea-i trecută, să afirme neputinţa actualului guvern criticându-i principalele-i acte şi în sfârşit să insufle partizanilor speranţa în viitor, spre a menţine astfel coeziunea în pericol azi. La Constanta riín^t111?TMÎ scide ^ndrentarea tăm sincer pentru că aceasta pro nici in ce lume evoluiază cores- agitaţiile grupărilor lor Ca nişte j *«* mal trebue să restabilim un cru se datoreşte faptului că ama ţi it cum .... ie i î epta , * . ț gă Tepete în pondentii lor parizieni. Telegra- manifestaţii naţionale. Nu insă adevăr pentru trecut, care scapă bele cauze erau în serviciul civi-ÎS din WcntE fo-rmele lor din «ltimd. rile „t în to aceste manifestări ar trebui să din vedere JJrtverM': n,d o.tuși lăudabil faptul că recunoaș-'adevăr surprinzătoare. Citindu-le caute ziariștii englezi elementele dată ?î nîcăerî nu există domola ce măreția acdel^cuvânte existenta unui puternic curent sar crede că d. Poincaré dese de apreciere Ei «tretaj sim-! xenofobîei partîdului Uber(d $i așa țări care repetă ideile susținute ostil guvernărei averescane do rientat, caută un Pmn d mm, ta^um Me|te ^Q^fcu oa'i^ •**”**" a capitalurilor de mult de către oficiosul ave- nude până eri d-sa se considera e cum Belgia se aba e dela poli- resc, și sa n conc* ra P , ^ ^ ^ rescan- neadăugând nici un ar-1 drept victimă nevinovată... jtxpa ei comună cu politica Fran- merni cim adovarm prin acest ziar cât și în propr aliberal admiterea consideră j te cum Belgia se abate dela poli- besc, și să fie în contact cu oaar- drept victimă nevinovată... j tica ei comună cu politica Fran- menii ei în adevăr reprezentativi. ;gument nou, nici o sclipire ora- i Cam atât a declarat șeful par- j tei, că poporul francez este îngri- Dacă și-ar da, astfel, osteneala torică mai vie. I titlului poporului şi regretăm majorat şi că va primii cu uşurare sa se informeze dela provincialismul partidului E uşor de dărâmat şubredul e- n’a putut spune ceva mai intere- j propunerile cabinetului din Lon- cari simt pulsul populaţiei, nu 1 ’ J‘~ ’ 1 s’ar mai scrie la Londra că Frandificiu pe care d-sa l-a clădit cu sânt. Cât privește paralela din. dra. materialul furnizat de redactorii tre activitatea actualului guvern | S[]|]|q eronate transmise la Lon„Indreptărei“. E cu atât mai ușor cu cât d-sa a dat dovada de o nepermisă lipsă de memorie în ceia ce privește recenta-i guvernare riscându-se în afirmări ca nu cadrează deloc cu autoritatea morală a unora din acei foşti miniştri cari au devenit pe drept celebri într o anumită direcţiune D-sa a spus astfel între altele că nu-şi mai închipuia că du-pă cele petrecute în războiu par-tidul liberal ar mai putea reveni vreodată la cârmă. Regretăm că d. Averescu a uitat că după arm., stiţiul dela Buftea şi pacea de la Bucureşti, serviciile liberal erau ceva ca acelea ale unor oameni ce aruncaseră sabia din mână mai înainte de vreme. Iar atunci când a venit timpul refacerei și consex* I 1 • OUI AJV111JLO., KJ xxjcxx v * v uxx.««v —partiuului protestare în contra pericolului aemai utilerian german. Reuniunea a fost prezidată de generalul de Castelnau. Curtea civilă din Budapesta a aug condamnat pe controlorul unui lidărei tarei, aceleași servicii ale UTM la Co lina bichisoare şi „ . . vv, 1 ix cinci mii coroane amendă pentru partidului liberal au fost nem»- (a fi înfrăduite spectatorilor să pătrundă, în teatru după începutul reprezentaţiei, contravenind astfel ordinului poliţiei. Siunt mai necesare decât încercările primejdioase şi lipsite de onesitate pe care le-a făcut regimul averescan bazat un moment pe o popularitate nejustificată. Dar noi, cu toate că d. Averescu a avut imprudenta să facă o paralelă între activitatea partidului poporului şi acea natională liberală, nu vom stărui asupra ăj mai formidabilă erupţie a secolu cestui punct crezând de prisos să mai restabilim adevărul pe care şi copiii îl cunosc. Vom trece uşor deasemenea peste câteva declaraţiuni cari, văzute în lumina trecutului apropiat sunt dea dreptul ridicule, citând doar una ca un document al uitărei omeneşti. Iat-o : „Vrem să fim cinstiţi în politică şi cinstea ca să fie în fapte trebue să fie şi în cuvinte“. Trebue însă să ne ocupăm de afirmaţia făcută de d. Averescu că actualul guvern ar fi gata să renunţe la concepţia riza natalităţii este europeană. Statisticele demografice au stabilit că nu numai Franţa suferă de criza depopulării. Natalitatea este în descreştere la cele mai multe din statele Europei. In Franţa de la 1872 la 1913, confit în adevăr extraordinar să se transmită la Londra asemenea Chestiunea reparaţiunilor uzanime POLEMICA INUTILA Desigur, că e inutil să polemizezi atunci când adversarii nu respectă adevărul declaraţiilor ce s‘au făcut în trecut şi nici pe acel al manifestaţiunlor, recente. E inutil să cauţi să lupţi Cu falsificatorii şi detractorii, pentru că ei vor, continua să calcţi lege, oricâte dovezi le-ai aduce. Petitia aceasta nu am răspuns la nici una dincalomniile anumitei prese, relativ la călătoria d-lui ministru de finanţe, la „trădarea“ in- - intenţionat se transmit ştiri eronate la Londra Comentând atitudinea presei mai este permis presei engleze să britanice fată de opiiniunea franse însele asupra opiniunei franceză, ziarul „Les Débats“ scrie că peze. și guvernarea d-lui Averescu credem că sunt discutiuni cari nu trebue să se facă. D. Averescu a fost pur și simplu imprudent. ______ „ I w v* VW iu U UXZVXXX Iată de ce guvernul actual va i impresii după votul explicit de şti să-şi facă datoria până la e5 şi încredere al Camerei şi după depăt şi călătoriile de plăcere mclaraţiile unanime ale şefilor maDobrogea sau aiurea, vor rămâne de nul efect. jorităţia în favoarea unei politici de nestrămutată hotărâre față de 'nizat 'in h°ziua dl 28 iunie Ta; englezi au poate dreptul să încer- “rifica.' Sorbonna, o mare reuniune de co simpatii speciale pentru oa- -------menii politici din stânga ai Frantei, dar e inexplicabil ca ei să expună în Anglia, ca opiniune a poporului francez, impresiile culese de la oamenii din stânga. Pentru ca Anglia şi Franţa să cadă în cele din urmă de acord asupra politicei de reparaţii, este esenţial ca atât una cât şi cealaltă să cunoască exact gândirea profundă a celor două ţări. „Les Débats“ constată însă că de câţiva ani, o parte importantă a presei britanice, nu-şi dă osteneala să desprindă această gândire. Presa aceasta reprezintă un fenomen curios: ziariştii britanici liberali şi socialiişti, sau denunţă pe francezi ca imperialişti învechiţi cari trebue ţinuţi în frâu, sau declară că d. Poincaré susţine o politică personală în contra sentimentului, ţării şi că Franţa s‘ar supune bu- j curoasă financiarilor Londrei pen 111 i’ 1 du veit, uc»a luiw ic* ------- j cientul natalităţii a scăzut dela 267. tru a regulă afacerea reparatiii-7 • «A* wi110CUi,ton! X11 ; lor, dacă nar suferi ascendentul perioadă în Anglia,el a scăzut dela . . . , 356 la 251 la 10.000 locuitori. Chiar 1111161 minorităţi a dreptei. Rând cel din Germania a scăzut dela 411 Pe rând se exploatează în contra la 283. E de observat totuşi că în Franţei argumentul imperialist Germania coeficientul mor;şi argumentul socitalist. Dar după talităt fiind mult mai mic decât . , „i n— în Franţa, progresul depopulării a y°tul de încredere al Camerei ^ nnst mm- nu tin simt.it. 1 franceze, din zilele trecute, nu i economică a fost mai puţin simţit. capilahirilor streine, — bine înţeles a celor serioase nu a celor, de aventa slăbeşte în chestiunea repara- J tvră, — în opera de refacere a ţăţiilor şi că guvernul din Paris se re^ trsd colaborarea aceasta în a- j _■ orilTii va găsi în curând obligat să se j numite condiţiunî, cari să asigure ^ .Veritatea capitelului româLsc, Imensa majoritate a popu atiu j (]jpeețiune românească, și factori nii franceze cere guvernului sa. y . ... fie hotărît. Ea tar părăsi dacăjd® mir . m majoritate româm. Aceste vechi convingeri ale parti ..T.V 7ÎI - - -acesta ar șovăi. D. Baldwin deci n’ar trebui să dea crezare unor informaţii inexacte. E adevărat că guvernul francez, de acord cu țara, doreşte să cadă de acord cu „ ,Umi °-°, evemul britanic. Cu toate ace-1 ^O^errija parrespondenți nu tm seamă decât gt el nu poate sacrificâ inte- Ag de sentimentele exprimate de d. , •mntCL puiiau-l o, xenofobie neîntemeiata. Herriot si tovarășii săi. Ziariștii acegt sf1^ nu\eya ga. int***»* dului liberal, ce nu exclud dar compledează formula „prin noi înșine“ au fost totdeauna desconsiderate de detractori cari aveau interes Oi vii BELGIA A tiucă mai departe guvernul belgian rni— ———— IUI BKBQSK VIITORUL PRIMEŞTE Abonamente de vilegiatură ca Lei 25 pe lună, în ţară 60 .. în străinătate •, nu priveşte guver‘nul şi în trecut şi acum a avut a; 'Celeaşi păreri. Noi nu voim să aii- REZOLVATA ticipăm discutând telegramele ce ‘'au venit din streinătate asupra hi— D-l Theianis a rimss să con- tenţiunUor d-lui ministru de finanţe şi a tratativelor ce le-ar purta acolo. Ceiace voim să stabilim este adevărul istoric că niciodată partidul liberal n'a exclus prin formula „prim noi înşine!“ colaborarea capitalului strert cinstit în condiţiile de mai sus, şi spre a proba aceasta colecţia ziarului nostru este încă o dovadă. Faţă de aceste adevăruri, comentariile pe cari le face „Universul“, cad de la sine şi credem că numai necunoaşterea chestiunei l-a făcut să susţie asemenea inexactităţi. v L Atinci ,71 v ajj-araroeie două naţiuni, amintirea neştearsă a suferinţelor comune în luptă contra neamurilor ce ne asuprii au, pericolul de aceiaşi natură în contra haosului ideologic şi barbariei, sunt toate acestea aşa de evidente, încât alianţa capătă acum o consacrare definitivă. Amurit mdomn, vizita Suveranilor noştri mai are şi altă lăture importantă. Regele nostru este primul cap de stat ce calcă pe pământul polonez ca aliat dând o solemnitate simbolică unităţei statului polon. Din diiscuţiunileîntre oamenii de stat români şi polonezi, după afirmaţia d-luii ministru Duca, a reeşit cea mai perfectă înţelegere în toate domeniile. Mergând mână în mână, cu o ţintă mereu înaintea unei mari culturi şi civilizaţii, iubind libertatea pentru dânşii şi pentru alţii, strângând tot mai mult la Desigur o apropiere mai mare porturile economice şi culturale, între cele două ţări se impune, o poporul român şi cel polonez mai apropiere culturală şi economică. tari decât cred duşmanii şi mai Polonia are o vastă tradiţie cui ‘ înfrăţite decât speră ele înseleturală, o artă plastică superbă,olica. găşesc pe un drum sigur, o literatură impunătoare. Vizi- j care va faos diin România şi Polonia, bulevardul cel mai puternic al ideilor scumpe societăţilor civilizate, ideilor de ordine, de democratie, libertate şi de progres. Cam la un moment dat, erau ameninţate în toată Europa şi în rând Lembergul, cu muscele sale, cu pinacotecele sale, Cracovia cu antichităţile sale, cu universitatea sa faimoasă, cu galeriile sale splendide, Pisenul, acest giuvaer al Poloniei, ce conţine mormântul primilor regi polonezi şi toată lumea chiar, care este cel mai polonez, oraş a! Poloniei, vizitând marea indus- apropriere culturală şi economică românopoloneză ION FOŢI. Suveranilor României în Polonia Strâncjgrea relatiunilor 3s bună nletsnîs Sittre ceîe două țări vecina • Clevetitorii nu au îinsit ■MmBHateammwawawani BESFitcaaB trie a Sileziei poloneze de la Kattowitz, Koenigshütte, Bismarkshütte, etc., de la Dubrova în vechea Polonie, uriașele fabrici de manufactură de la Lodz — Manchesterul continental — imensele fabrici de la Varşovia, — ne-am dat seama că Polonia este o ţară mare nu numai prin trecutul ei, dar şi prin presentul ei. Intre Dantzig şi Snyatin, către Poser şi Minsk se plămădeşte o mare naţiune, — care va juca un rol decisiv în politica orientului apropiat. Ceea ce odată ne venia din Germania şi din Austria, manufactură, cărbune, fiier, pielărie, etc., le putem avea din Polonia mult mai ieftine şi mai convenabil. Iată un prim pas de apropieri care ar face din Lemberg, marcu debuşeu al Poloniiei şi din Galaţi, portul de distribuire a bogatelor, produse poloneze în Orient. De altfel primirea entusiastă dela Varşovia, aclamaţiunile marei Capitale, a cărei populaţie se îngrămădea ori pe unde treceau Suveranii României, tonul cordial al articolelor de jurnale cari urau bunăvenire iluştrilor oaspeţi au arătat că alianţa românopolonă are şi un caracter popular. Parcurgând toată Polonia, am observat peste tot, în toate cercurile politice, intelectuale, comerj precizat caracterul pacific al actualei populare, industriale şi alianţei noastre care nu ameninţă cea simpatie năvalnică pentru pe nimeni şi *■ Varşovia, 26 Iunie. — Vizualizaţiei, libertăţii şi justiiiei; alianţa româno-polonă era o necesitate pentru Europa, întărindu-i siguranţa“. Simpatiile polonezilor pentru ţara noastră Şi cu această ocazie solemnă au fost corbi croncănitori. Au fost lansate svonuri că vizita Regelui şi a Reginei României ar fi avut caracter ostentativ şi agresiv, faţă de vr’unul diin vecini. D. ministru Duca, într’un interview dat ziariştilor din Varşovia, a \__________| L SIMIONESCU Prof L uiv. i Ff* dăună-zî mă nimerisem! împotriva alcoolismului şi lnam un târguşor din Moldova, aţinte de răsboiu se rădicau glasuri şezat la nod de drumuri dinspre satele înşirate dealungul dealurilor. Capăt de linie ferată, afluxul sătenilor e şi mai mare. îmi făcea impresia unui fund de leică unde trebue să se adune picăturile din orice parte. Pe lângă că era zi de târg, dar vremea căratului lemnelor, făcea ca străzile — nori de praf — să semene cu dâra furnicelor din pădure. Acest orășel, ca și toate asemenea lui, e numai dugheni. Schimbul dintre produsele industriale şi cele agricole aici se face. E firesc şi folositor. Dar ceia ce-i dă o caracteristică deosebită, negativă din păcate, e că pe lângă dugheni, în orăşelul nici cu 10000 locuitori, se află 37 de crâşme, ventuze care pompează odată cu sângele satelor și agonisita muncitorilor. • - -— L E o nenorocire , domoale. Era și nu era un pericol. Azi însă a devenit amenințarea unei catastrofe. Nu sunt simple vorbe de efect. împrejurările de după războiu au dat alcoolului intensitate de distrugere, în cârdășia bolilor legate de el. Tabloul ce-l avut înainte, în acea zi de lucru, era dovada vie a inconştienţei alunecării spre degenerarea populaţiunii noastre săteşti. Nu era crâşmă care să nu geamă de lume. Toţi beau rachiu, şi oricine ştie ce înseamnă rachiul crâşmelor de sare. Deşi regiune viticolă, vinul e pentru surtucari, care şi ei se înfundă în dosul unui „club“, pentru a face din noapte zi. Sătenii beau rachiu. Dea valma, femei şi bărbaţi, flăcăi şi moşnegi se înţeleg la cinstit. Căluţii înhămaţi la căruţe, moţăe în faţa crâşmei. Boii dejugaţi, rumegă lângă carele adunate în maidan. Stăpânii sunt în crâşmă sau dacă nu încap, stau pe draghina căraţii cu paharele în mână, unul din ei având sticla cu rachiu, pentru împărţit. Soarele de amează bate cu putere, iuţind circulaţia otrăvii în sânge. Nemâncaţi, sau prea puţin hrăniţi, mâncarea doar e fudulie, băutura este ce este, rachiul rămâne singur stăpân în organism. Pornind la drum, merg clătinându-se. In căruţă stau femeile, cu ochii injectaţi, cu obrajii , coaja de rac fiert, bolborosind cuvinte neînţelese. Alăturea de boi ori lângă căluţii slăbănogi, merge gospodarul cu căciula în cap, deşi arşiţa e în toiu, cu cămaşa soirenţe pe el, da i se vede umărul. Mai înainte le dedeai dreptate. Necazul, nevoile, iobăgia de o parte, uitarea lor de alta. Azi e simpla inconştientă de sănătatea sdruncinată, de gospodăria în lipsă, deşi unii câşticigă cu şi 500 lei pe zi. Degradarea morală ! Nu mai e vorbă de ea acum, în faţa otrăvirii permisă, constantă, susţinută, a elementului de la ţară. Pericolul cel mare e degenerarea fizică. Satele sunt ameninţate. E nemţi să-l fabrice şi din cereale, nu numai din prune. Toată ipocrizia vieţii moderne testat contra măsurilor severe luate chiar asupra vapoarelor ancorate în porturi, dar care erau cerinţele vechi de hrană, fără nevoi isvorâte din schimbarea socială, neîndrumaţi spre o viaţă nouă. Cine să se ocupe de ei ? Preotul ! Unde este, face politică. Invăţătorul? Deasemenea. Adun strigăt de alarmă care trebue să ne îngrijoreze. Cum cad brazii cu aparenţă sănătoasă, dar roşi sub coajă de culiul care ajunge până la inima lor, tot aşa la satea statului se dă pe faţă în această pline cu spirtoase menite contra- — ---------împrejurare. Deoparte venituri bandei, ironii din partea altora; boala seceră mai din belşug azi, din otravă, de alta cheltueli mai măsurile totuşi se execută cu(—------,-------------------- _--------i decât oricând. Seceră sau roade cu sgărpenie date, pentru lecui- stricteţă. Până şi turcii au cura- ministratorii! Fac administraţie. Pe înfundate făcând din om nerea efectelor ei. Să nu se creadă jul să lupte împotrivă flagelului. Educatorii politici® fâlfăe pânza om. Roade în cel vinovat, dar ca că pericolul e regional. Azi e ge- rămas în urmă din convoiul răz- roşie a toreadorilor. Excepţiile şi ttomida, trece şi la vlăstarele tineral. Cu durere în sufletun coboiului, cuibărit în ţara lor, eu sunt ca stâncile răsărite din îmnere, schilodindu-le pe viaţă sau îeg îmi spunea că în satul lui din toate prescripţiunile din Coran, brăcămintea pădurilor. Indruîngropându-le puţin după ce des- Basarabia, sat mare şi plin de pu- Aiurea, ca în Franţa, unde, cum mnul sătenilor în schimb se deschid ochii în lume. Nu numai betere odată, azi sunt peste 30 de e la noi, de dragul fiscului şi achid pretutindeni gurile ademetia prin sine este ameninţătoare, crâşme. Din stadiul monopolului, popularităţii aleşilor, absintul denitoare ale crâşmelor. E singurul cât prin pregătirea substratului în acel al belşugului de crâşme venise o calamitate, se luptă,mă- loc de „petrecanie“. Se ameţesc, pe care se prind lesne alte boli, îşi închipuie oricine setea cu ea car prin cultură. Un raport al joacă, pentru a sfârşi într’un şanţ Beţia merge mână’n mână cu sifilisul şi tuberculoza. E bola macabră în jurul satelor noastre. Mortalitatea mare a copiilor, mai mare decât la alte popoare, e consecinţa tovărăşiei funeste, pusă pe atâta etnică. Tabloul din orăşelul în care m’am nimerit, se asocia în mincar prinre se soarbe rachiul! Pe valea Jiu- sindicatului muncitoresc, arată sau bătându-se cu parii. Ameţelii lui, în Transilvania, în 10 sate de că în toate breslele se observă că de un moment, urmează chinul mineri, unele lângă altele, sunt dezvoltarea conştiinţei pericole de o viaţă pentru ei, propagat şi 140 crâsme. După socotelile unui fun din alcool, „Plus de fundi“ generaţiilor viitoare, localnic, oamenii varsă în terziua perdută de lucru, după pegheaua cârciumarilor 90 milioa- trecerile de Duminică, spun raca să distrugă puterea 110 de lei pe fiecare an. poartele. Pretutindeni se observă ,tea^ea~cu" acela. maT pătranză! Şi aşa în Maramureş, ca şi în „mărturia unei îmbunătăţiri sim- ^or de "dureros, al spitalului de Nomor copiii! strigă toţi în Bucovina, în Moldova ca şi în titoare a mentalităţii lucrători■ cap ai vizitat cu câteva săptămâni toate părţile, trâmbiţe ale căror regiunea ţuicarilor, care beau lor, mulţumită organizăm mai înainte. Numai gheboşi, şchiopi, sunete se pierd în pustiu. Se iau ţuica din clondir. Nu se mai căs-, raţionale^ a petrecerilor, folosinţa cu g^of^e la gât, sifilitici ori măsuri domoale, se fac dispensa- nesc cu păhăruţele, mai buna a timpului, şi gustului tuberculoşi din păcatele părinţicnescand.,pentru distractmvini sporilor. Mă încrâncenă şi acum când cărăuşiarii, dar alăturea de ele se menţin . Scurt, e o nenorocire, în faţa deschisei crâşmele, canalizarea căreia, surâzând’, stăm cu braţele valurilor de otravă fabricată încrucişate, în velniţele numeroase, deşi vi- i Aiurea bisturiul chirurgului sonarsul, acum, se fabrică în alam- dial, a tăiat răul din rădăcină. Se bieuri primitive, ceea ce îi mă recunosc măsurile luate în Statel este puterea de otrăvire, chiar în Unite. Ţipete din partea celor insopronul gospodarului, deprins de teresati, statele europene au protive . Oricum, e o încercare atâ- j-îmi vin în minte alăturea. Aluspândirea antidotului, înecăm, ca pe un tobogan, spre La noii Sătenii sunt lăsaţi de peire, dacă nu se pune o slavia isbelişte. Nimeni nu se îngrijeşte oarecare, de ei. Au libertate, au pământ, câştigă mai multi bani decât in- -----sau. In colo au rămas aceeași, cu .