Viitorul, august 1923 (Anul 16, nr. 4618-4643)

1923-08-01 / nr. 4618

Y ■ Anularil­ cl-spre-zecelea reo. 4611 ABOIM MERTE IN TAPA In streinătate LA ORASE LA SATE I Ud an . . * 710 lei Ln an . . . SCO lei I 175 lei I ?­­ 350, Sase II nr . 150 » I M) » 2, , trei » . 75 » I 45 » I Trei »175 1 Ilii tx. in tura l lei ex. in siteMatt ADMINISTRAŢIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vîs de Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele! Direcţia 51/23, Redacţia gl Administraţia 11/23 /1­1/11 ARUKCIURI COMERCIALE Se trimese direct la Administraţia b­arului strada Academiei No. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrus Marcuri 1 August 1923 1 lm ex. în­­ora 2 lei ex. in Meinte Ziarele cari au avut reaua in­spiraţie de a duce acet nenorici­­tă campanie de denigrare a ţa­rei, tocmai în momentul când ministrul ei de finanţe se ducea să dovedească cu date şi cifre precise sforţările încoronate de succes pe cari le-a făcut Româ­nia­ pentru a-şi relua locul de la­­producătoare şi exportatoare, după războiul sleitor de forţe şi plin de sacrificii,­­ ziarele aces­tea, ziceam, au recunoscut în mod tacit greşeala atitudinei lor vi­­novate. Câtă vreme ministrul de finan­ţe se afla în străinătate, ocupat cu apărarea intereselor româneşti vrednice de cea mai mare aten­ţie cum este de pildă chestiunea realizărei drepturilor noastre ce decurg din tratatele de pace, îna­inte de a ni se impune obligaţi­uni împovărătoare, „ ziarele de partid, ca şi cele „democrate“ şi ,independente“ au avuut câmp li­­b­er să-şi d­esfăşure nenorocita lor aetivitate. Reprod­u­când 1 din cele câteva litidian care a săvârşit mari şi i-' r­eparabile greşeli înainte, în tim-cratilor. . xvcpruuucaiy.i um ^ ~ pui şi după războiul pentru întregi 1 In Wurtembreg, situaţia e şi mai jiaro streine toate coxnentor11 e, neamtdui, continuă astăzi, în corPu\ electoral susţine­a-nefavorabile tarei noastre, toate & iwdă de consoldare a Re- eTM nu numai grupările extremei _ V - 1 * * 1 . — __A. A w n . t t rr 1 n HA I A H « ... . ,1M S\ v, A /, 'r., „ -«. i-.... w, ■ I. i ,1 n d n •. clevetirile interesate, ziarele a­­cestea înțelegeau să se facă oco­lit tuturor calomniilor îndrepta­te contra intereselor ţărei, dar se fereau să ia notă de expunerile obiective din ziarele mari străi­ne. Odată cu sosirea în ţară a d-lui ministru de finanţe şi cu lămu­ririle pe cari le-a dat presei şi opiniei publice, întreaga campa­nie de minciuni, falsuri şi calom­nii s-a năruit ca un castel de cârti­­de joc. Ultima lovitură decisivă pe ca­­re a dat-o defunctei „campanii“ a fost însă publicarea textului memoriului ofic­ial prezintat de­­d. ministru de finanţe guvernelor din Paris, Londra şi Roma. Se ara­tă în acest document, redactat ÎNAINTE de plecarea ministru­lui de finanțe în apus, nu numaii­­ progresele reale realizate de Ro­mânia în ultimii ani după răz­boi, dar, ca concluziune, se afir­mă punctul de vedere al guvernu­lui țărei în chestiunea participă­ri capitalurilor din afară la ope­ra de înzestrare a Statului ro­mân şi la punerea în valoare a bogăţiilor sale. Reproducem din nou acest pa­sagiu, pentru că un ziar vândut Intereselor protivnice ţărei a a­­vut inconştienta îndrăzneală de a afirma că el nu face decât „să confirme“ toată campania nesă­buită ce s’a dus în contra politicei economice a guvernului actual.­­Tată­l : „In momentul de a aborda pro­gramul de detaliu nizare a utilaghdui său economic şi pentru punerea în valoare a bogăţiilor ţărei, guvernul român ar dori să ştie dacă ţările cari au­­interese comune cu România, odată cunoscută situaţia ei şi posibilităţile sale de viitor, înţeleg să participe la consolidarea eco­nomică şi politică a regatului şi dacă ele văd mijloacele de a cola­bora cu dânsa IN CADRUL PO­LITICEI ROMANESTI“. Această politică românească fi fost clar definită nu numai în programul partidului naţional­liberal şi în manifestul electoral adresat ţărei înaintea alegerilor generale, dar şi în discursurile . . ... . . . ..... Iată de­sigur, una din cele mai fruntaşilor acestui partid şi mn importante probleme­ de higienă special în acela rostiți în Cameră sp­ccială şi asistenţă sanitară, care le preşedintele consiliului de mi- i trebue să primeze preocupările mi . . . . v .­iisteralul sănătăţei, ale asistenţei nuştii. Nu e nevoie să mai rea- sociale şi ale direcţiuneî sanitare, Inintim că, departe de a se exclu- Nici odată problema tuberculo­ile colaborarea capitalurilor din nu a fo­st mai acută ea acum, , „ . . de oarece din cauza marelui răz-afară la opera de înzestrare şi re- boî m(­Iidial, mizeria a crescut e­îacere, se arăta că este de dorit e­norm şi cu ea ravagiile tuberculo­­colaborare frăţească a lor printr’o­­zei au mers progresiv. D© sigur armonizare­a tuturor intereselor l tate­l­i de 30 la 10.ooo a­ceea în joc, în aşa fel în­cât capitalul, ce era un maximum în Europa, în munca şi iniţiativa naţională să­naintea războiului, partiicipe la această operă, care mari sacrificii pentru ca în ţă ni a­tir­mă auvorab­itatea şi m­­­u­lihnii 80 de anii să scoboare cifra Tot „anumita presă“ O „campanie DEMASCATA le­gale ale cărei in­ dependenţa economică „Campania“ a fost demascată în faţa opiniei publice româneşti şi cei câni cu atâta îndrăzneală afirmau că s’au vândut căile fe­rate, petrolul, gazul metan și foa NOTA DISCORDANTAE*1 Situaţia politică şi financiari în germania KDPflTlfl RDHR-aiDI SI OPINIA.GERMANA Una din consecinţele ocupaţianei este discreditat partidelor moderate si succesul celor extreme Analizând starea de spirit din] Extremiştii susţin că vor fi sec- Ge­rmania, trimisul special al zia- [ vestrate de stat valorile reale, dar te isvoarele de energie ale ţărei, ralul „Le Temps“ arată că dela o-* această operaţiune executată în 1 au amuţit. Id­iparea ţinuturilor din Ruhr, so- : Rusia cu forţa armelor n’a pro-Rezultatul este că lumea s’a cialiştii sunt cei cari au pierdut dus decât ruina întregei ţări, convins şi de data aceasta cât de h­iai mult încrederea opiniei publi- j Şi chiar dacă s’ar reuşi prin ex­usm­atice, Lipsite de orice temeiu frmat‘ Ia deosebi p^nente proprim plata salariilor în aur . n *., x Baden, Wuertemberg şi Mecklem­ , timp de doi ani care ar fi sporul Sl de orice bună-credinta «"mt ^ timp îndelungat au SUS-- producţiei? „campaniile unei părţi din pre­­ţinut toate guvernele ce s’au pe- i re inig numen­s; producţia au sa noastră, a cărei lipsă de credit findat la putere au început, după mera descrescând. Ca şi în Rusia şi răsunet înăuntru $1 m afară o ; ocuparea Ruhr-ului să-şi dea sea- de aUfel, s-a triplat numarul hlcro­­face să TM P°ata Provoca tot răul ma de falimentul politic; şi finati-; torilor iar producţia e abia jumă­­pe care Iar don intereselor gene- mal al Reich-nlm. La Carlsruhe, ' t , ,• «­­,014 Schwerin şi Stuttgart, alegătorii au votat unii pentru partidele re­acţionare, alţii pentru comunişti. In ţinuturile agricole ca cele din Mecklemburg comuniştii nici odată n’au putut obţine niciun vot până acum câteva luni, când au fost dirt­­tr’o dată aleşi şapte din candidaţii . . . lor. Şi antisemiţii ca şi partidul Am mai avut prilejul sa aratam extremei drepte au obtinut majori. j opiniei publice romane, ca un po­­tatea con­tra socialiştilor şi demo-­­ tate din ce era în 1914. Austria înainte de a-şi da seama de greşelile ce făcea, a practicat câteva luni sistemul salariilor sta­bilit după scara mobilă a preţuri­lor şi a dovedit astfel imposibili­tatea teoriei marxiste In ce priveşte cursul devizelor situaţia creiuită prin măsura guver­nului de a fixa cursul dolarului, rezultatele sunt dezastruoase. Ultimul curs a fost fixat la 180.000 mărci dolarul­, dar nimeni nu vinde devizele cu acest preţ. Cota din Dantzig prevede 284.7000 comu- mărci pentru un dolar, astfel că­­ bancherii din Berlin cât şi capita­ gatului Romărl Reîntregit, o posti- drept© şi extremei stânge* daa­­că nu numai protivnică sentiment, chiar şi partidele catolic şi mode­­lului opiniei publice, dar însăşi in- ral evoluează spre naţionalism in­tereselor generale ale ţărei. S’a trt- dauna socialiştilor cari simţin în­­ţeles că e vorba de d. Marghiloman, SS izolaţi s­au apropiat de care şi acum a rămas acelaş vi- nişti.^ . _ . _ ,. CorigibU partizan al politicei ger-1 Naționalişti din Bavaria simtm- liştii ge aî)țin dela orice tranşanții. maM-maghiare. (duse sustinuti la Wurtemberg ade tf , . f , f ]a O dovadă mai mult, sunt apre- ] seon fac excursii prin oraşele ace- ^ot astfel ^ nianCn‘ fiancez la cierile pe cari le face din anul d­i-trei provincii unde atacă sub­pehii bursele germane e plătit cu 11.500 dos­al acelui politician rătăcit, ci- l poliţiei pe­ sindicalişti. Tribunalele mărci pe când la Dantzig unde se supra conferinţei de la Sinaia, Spi- chiar în numeroase ocazii au ochi- urmează cursul din Londra, Paris tat pe membrii corpurilor înarma­te bavareze în excesele săvârşite contra adversarilor lor politici so­cialişti, cuipi următoarele pasagii „Şi va mai fi încă o chestiune cu bucluc la conferinţa de la Si­naia , cea a atitudinei pe care ţă­rile componente ale Micei Antante urmează să o aibă faţă de Ungaria,­ ­ Zvârcoliri şi agitaţii şi Geneva se plăteşte cu 16.300 mărci. In felul a pesta în Germania un cumpărător iîu poate spera să obţină mai mult de 5 la sută din devizele cerute la biroul oficial din chestiune în care toate stăruinţele! Preocupările economice şi finan-;Berlin, în favoarea Ungariei a delegatului ^ c­are sunt tot atât de grave ca şi a- * Speculaţia a luat un avânt fan­­cehoslovac, 8e vor izbi de rezistenţa gitaţiile politice ; din zi în zi traiul tastic, se vând pe ascuns dolarii cu categorică a d-lui Nincioi, şi de a­ se scumpeşte astfel încât nici chiar 350.000 mărci imul. Se împlinesc ceia mai împăciuitoare, dar totuşi ziarele oficiale nu mai îndrăznesc ■ ' , . . . inflexibilă, a ministrului nostru de sâ~ia apărarea măsurilor dictate trezicerile . Pr^hn\chl1 consili'1‘ externe. de guvernul­ din Berlin. iui% economic, Brandt, decedat de „Iată deci, cel puțin patra phes- ImpozHele pe averi, împrumuta- I carf,nd’ ~ coibelide corespon­tiuni pan nu vor p tea în­tium m .Je f ^at n’au foSt decât expedi- geniul francez — marca germană nici un caz aceiaşi paîrere din partea! . v». - ,v ■, . ■ ■ delegaţilor celor trei ţări din Miea;eilte ^?f,ieacf fat^,de depreciarea va.avea soarta coroanei austriace. Antantă la qonferinta din Sinaia,i^hedei egale n­ebue si se știe ca gr ar f, putut crede că somităţile cu „ ---------1 - -i«'- !în cursul anulm trecu­t E h df. financiare germane nu vor,repeta Şi se vor mai ivi poate şi altele,! • j gul a votat 76 legi economice__ chiar dacă cei trei delegaţi vor ca-, . Dar fiscale dar nici una din greşelile Austriei şi nici că ss dea de acord asupra unor chestiuni , , ’ pu ,I1SC e’ a 1 “i?1 una a. n , , ,, , r paărante, de vanităţi naţionale, cum! ?le,n a Presus ameliorare. Au poate admite o mare greşala dm ar fi de pildă dea a candidaturilor fost sporite administrative, functio partea lor. Ei ştiau prea bine că pentru consiliul Ligei Naţiunilor narii, anchetele, rapoartele şi sta­­masticile nereuşite în Austria, Ru­la alegerile din Septembrie, Jar ca să f poata .Dlan­sia şi Ungaria nu au sorţi de suc­„Mica Antantă a fost creiată pe Prăbuşirea financiară a Statului ,­­ baze politico-militare, mai mult a­: data asta guvernul Capo a ces nici Iq­ei, d­ar au căutat să a­gresive de cât defensive, împotriva ^sit o nouă soluţie : salariile se runce praf in ochii poporului ger­­în parte­a Ungariei, şi ,în parte, în v°r plăti in aur tuturor lucrători- man şi ai străinilor ca să se zică: cea mai mare parte, a Rusiei So-;l°r’ Socialiştii nu admit stabilirea „Vedeţi cum bieţii germani se tru­­vietice. Interesele economice ale ee-iuoel^ deosebiri^ în muncă, cei buni |deg0 lor trei ţări cari o compun, fac as-!ca §1 rei slabi la muncă trebuesc ‘ tăzi ca ele să numai poată privi. plătiţi egal. Deci toată lumea va. | lucrurile la unison. Din­ această va­ avea bani din belșug, se speră că reuș­iză Mica Antantă politică poate fi! astfel criza internă va fi ameliora­­considerată azi, înainte chiar de că. Dar dacă consumatorii vor pri­­instituirea unui guvern serios bur­, și salariile în aur este aproape si­­ghez, la Moscova, ca desfiinţată“. țg«r că preţurile mărfur­ilor vor „ ,,­­ .. ! fi urcate, negustorii vor căuta să fiaJ^lre, UST-tot refacă şi ei capitalul de exploa­­deri politice, a înregistrat perfecta +„ t i „ iLu­ ix armonie de vedeS a reprezentanţi- |*"e în valoare stabila’ pentru orga-1­­or Micei înţelegeri, iar Conferinţa! Şi apoi cine va garanta plăţile de la Sinaia a dovedit încă odată în aur. Farä îndoială că nu guver­­saliditatea acestei grupări. i nul german. Cu circulaţia de bar- || Lei Numai d. Marghiloman vede din tie-m­onedă, ce trece de 15.000 mi­nou greșit... E incorigibil!....­iliarde. Rerihul e în bancrută frau­--------------...... 13­0...I duioasă. Goana dună devize­ ­ să stabilizeze marca, dar din cauza atâtor­­grele sarcini, nu pot V11TORCJL Absngmente de vilegiatura I’R Iii ESTE 25 pe 60 ,, lună, ţară străinătate 1I ECOURI . Iugo-slavia s’a votat o nouă lege, prin care serviciul mili­tar s’a fixat la un an şi jumă­tate. Stdenţii, susţinătorii de familii şi primii născuţi vor face armata numai nouă luni Studenţii, susţinătorii de familii sporite. Legea s’a votat deunăzi cu 154 voturi, contra 30. Minoritatea au constituit-o clericalii, musulmanii­­ şi Agrarienii. ~ j *•* — P­rogresele telegrafiei fără fir sunt neîncetate. Ast­fel o adevărată reţea de telegrafie fără fir leagă depărtatele posesiuni ale Angliei cu metropola. Punctul de plecare al reţelei va fi în împrejurimile oraşului Rugby. S­e ştie că revista militară dela 14 Iulie a fost contramandată la Paris, din cauza căldurilor. Lovitorii orăşelului Belleville s-au cotizat între dânşii şi adunând suma de 10.000 franci, au decorat oraşul de 14 Iulie. Serbările au ţi­nut trei zile şi trei nopţi încheiate. După cum se vede, locuitorii din Bellsville sunt nu numai patrioţi, dar ţin să reamintească timpurile vechi când serbările ţineau câte o săptămână. NOTE „LA VIE LATINE" aa vLixAx opcLiinjictbei. iUjUti tLCCetu » ------ * I tă can toate ştiu fr­anţuzeşte. O re. ( dictat urei. 1 vis-,ă lunară ar putea aduce^ direc-î KJr»f iuno*. ruxfti utttUis torilor da opinie publică din fie-1 iNm,uneol CUVailTlI­UI care capitală oglinda presei capita­lelor fraterne. In locul multimei, conducătorii mufţimilor ar sta­ în­­ contra unii cu alţii. Aceasta ar fi­­ deaj­uns pentru crearea de cu­rente. Se anunţă pentru la iarnă, o re­ iască libertatea“ se îfl pgg. 2-3 i \\ Probleme de higiena socială TUBERCULOZA (FTIZIOLOGIA) de Dr. C. POENARU-CAPLESCU rate rânduri alarma, arătând cât de mare este morbiditatea şi morta­litatea prin această nemiloasă boală, dar profilaxie propriu zisă n‘a făcut. Este vre­un folos, pen­tru ţara noastră dacă se ştie că tuberculoza seceră pretutindeni, la orice etate şi la ambele sexe a­­cum ca şi altă dată, în casa săra­cului ca şi în ai bogatului, de pare­ce fiind o boalajsocială, bacilul lui Koch se găseşte pretutindeni, în aglomeraţiuni, în fabrici şi atelie­re, în restaurante, drumuri de fer, tramvae, şcoli etc.., într’un cuvânt peste tot unde sunt tuberculoşi cari scuipă pe jos pretutindeni răs­pândind zilnic fiecare un număr enorm de bacili. Hyppocrate pă­rintele medici­neî, spunea cu 400 ani înainte de Isus Christos că mortalităţei prin tuberculoză de­­ la 30 la 10.000 locuitori, la 20, 17, 11 şi chiar m­ai puţin, ca în Spania de exemplu, Anglia şi America. Pe lângă tot aparatul technic ne­cesar unei serioase lupte anti- j­nftizia este cea mai grea, cea mai tuberculoase (sanatorii, spitale,­­mare şo maj răspândită dintre boa prevenitorii, dispensării cu toate­le, şi care omoară cei mai mulţi anexele lor ca Opera Groncher, coloniile etc...) mai sunt necesare măsurile de profilaxie, adică pen­tru pază, sau apărare contra boa- M, cari cer o­ serioasă organizare sanitară în­ întreaga ţară, organi­zare care după cum am spus-o şi altă dată, astăzi lipseşte cu totul. .Societatea pentru profilaxia tu­berculozei care există la noi de mai mulţi doi, a slat în îienuraă­oameni“. De atunci până azi nimic nu s’a schimbat din această afirma­­ţiune exactă. Francezii numesc cu drept cuvânt tuberculoza: „La grande faucheuse“ marea seceră­­toare a omenireî, căci ei perd în fiecare an 100.000 locuitori numai din cauza tuberculozei. Pe suprafaţa globului întreg, toa­te boalele pontaffioase la un loc (scarlatina, difteria, holera, ciu­ma, tifosul exan­temis­tic etc.) nu omoară în cursul unui an atâta o­­menire, câtă omoară tuberculoza I singură. Ea distrage mai mult de ■ cât a distrus măcelul războiului, ■ căci războiul propriu zis s‘a termi­­­­nat, pe câtă vreme tuberculoza dis­­­truge neîncetat mai mult de patru­­ milioane oameni în fiecare an, pe întreaga suprafaţă a globului. Iată de ce lupta contra tubercu­lozei merită toată atenţiunea pen­tru că ea distruge poporul încet j­ai sigur. Chiar aici nu de mult, e­­i mineritei profesor de la Iaşi­­. Si­­l­mionescu, a scris că un preot de l la ţară, dintr-un frumos colţ al­­ Moldovei, ii spunea cu jale cum îngroapă de la un timp flăcăi şi ■ fete în floarea vârstei seceraţi de­­nemiloasa boală. Nici o afferă de solidaritate so­cială şi naţională nu se po­ate­­ compara în importanţă cu aceea,­a combatere a tuberculozei.­­ Nici un sacrificiu nu ar fi prea­­mare din partea guvernului dacă­­ar calcula cum se face în altă­­parte, valoarea ponderilor în braţe­­de muncă şi intelectuali, cauzate­­numai de tuberculoză. „ Astăzi noi în afară de câteva sanatorii cu un­ număr derizoriu ’de paturi, în afară de câte­va dis­pensării, fără instalaţiunile tech­nice necesare, nu avem nimic or­ganizat pentru marea luptă so­cială contra acestui flagel perma­nent distrugător. Nimeni nu ar crede că o ţară aşa de bogată nu e capabilă să ia măsurile urgente dictate de marea morbiditate și mortalitate prin tuberculoză, fapt asupra căruia nu mai încape nici un fel de discuţiune. Ar crede oare cineva că noi nu avem nici un spital modern pen­tru tuberculoşii pulmonari? Şi că pentru tuberculoza chir­urgi­cală la adult nu există nimic organizat? Că nu avem nici un preventoriu, că nici sanatoriile existente nu se pot întreţine în mod convena­bil? In modul cel mai conştiincios mărturisesc că în calitate de mem­bru onorific în consiliul societăţeî pentru profilaxia tuberculozei, a­­nul aceste am fost convocat la 2 şedinţe când am rămas uimit ci­tind bugetul societăţeî pe anul în curs. Or cum bugetul unei instituţiu­ni oglindeşte activitatea şi progre­sele ei din toate punctele de ve­dere, am putut constata că mun­ca ce se depune acolo este de mult staţionară ca eficacitate, de­oare­­ce mirr­oarele financiare sunt­­teri­zorii adică mai bine zis, pur, şi simplu ridicole. Nu sunt laboratorii, nu sunt, instalaţiunile technice necesare u­­nor sanatorii pentru tuberculoză, iar, personalul de serviciu e plătit cu un salariu imposibil. Chiar hrana bolnavilor c­are ocupă locul de frunte în tratamentul tuber­­culozei, nu poate fi dată, din cau­­za alocaţiunei minime, cu care nu se poate hrăni azi în mod omenos nici măcar un servitor sănătos, dintr’o casă particulară modestă. Cât despre organizarea unei lup­te profilactice, nici nu poate fi vorba, este inexistentă pentru că nu sunt fonduri suficiente nici pen­tru a întreţine nucleul anti-tuber­­culos existent, D-l G. Balş care munceşte fără preget cu sufletul său bun şi ales, pentru a asigura existenţa institu­ţi­unei în­ forma ei actuală şi d-l dr. Irimescu care a publicat bro­şuri numeroase şi documentate, care a scris La ocaziuni articole în presă pentru a atrage atenţiu­nea celor în drept, nu au ajuns la nici un rezultat palpabil. Activitatea deci pentru stăvili­­rea tuberculozei la noi, este astăzi te Al V libertate In ziarul „Paris-Midi" şi întriun­ număr pe care un amabil compa-­ triot mi-1 trimes.e găsesc un articol­­ cu un cuprins ce ese din co­mun. E vorba de acea consolidare latină pe care toţi o dorim, dar fiecare facem prea puţin pentru a o realiza „Cine dintre ziariştii parizieni ■. L­l Mussolini a început citește importantul Corriere della: importantul discurs: Sera? Ar trebui pentru aceasta să j »Aşi U preferat să. între tiu Ad u­­cunoască limba italiană. Cine ar narea asupra chestiunii de politică putea spune cum sunt scrise A. B.. externă care în acest moment inte- C,­eul din Madrid, La Nacion dint­resează Italia şi pasionează înnrea- Buenos-ayres, sau Excelsior din 8­ a lume; vorbesc de Ruhr, aşi fi de­ Mexic? Ar trebui pentru aceasta , monstrat, creţi că acţiunea Italiei să ştim spanioleşte. Totuşi aceste­ e autonomă şi e inspirată de tutela-organe exprimă­ opiniunea a mi-­ rea noaste lioane de cetitori; fisionomia lor este portretul chiar al patriei lor. Dar aceasta e slăbiciunea popoare­lor latine comparate cu popoa­rele anglo-saxone. Un Neo-Zela­ndez poate să citească nu numai un ziar , din Londra, din Cap, sau din Cal­cula, dar şi un ziar din New-York , .... . . . .. . . , -------------------­ sau Chicago. El trăeşte astfel în- , rechizitoriu partidului populist şi dut vreodată pe pământ vre-un gu­tr’un univers de zece ori, de o sută răspunde la diferite discursuri pro-, ve.rn , ga fi pretins de a face '»«*«** *„ safari i ” (­„■ _„tfi al muncii d-l Labrio­a, socialist care,guvern cinai, c.acă ar fi_constituit I Se pare că am putea sa stăm In Printre altele a afirmat că numai • do oameni cari participă la știinta ' contact prin personalităţile de en­- Pi’oi­tana lui îşi poate permite luxul­ divină, prin măsurle ce va lua va face şi nemulţumiri. Şi cum se poa­te îngrădi nemulţumirea? Cu forţa. Statul în ultima analiză ce este? E carabinierul. Toate codicile voas­tre, toate doctrinele şi toate legile , ar fi nule dacă la un moment alât Primul ministru vorbeşte apoi de­­ carabinierul, cu forţa lui fizică, libertate, spunând că „astăzi în u‘ar face să se simtă grei­tatea in Italia on de cate ori se strigă „ru destractibilă a i .,r.i iască libertatea“ se subînţelege nestructabila a legilor. jvietă interprofesională, sub un tit- tos fascismul". Dar ce e această i pa SCI S mul­t 5? Ufi r la ment ti­­­lu bine găsit: La Vie Latine. Ea va libertate? Există libertate? In fond 1 umple un gol ce ajunsese un abis!“ a 0 categorie filosofico-morală. j . J Ideia aceasta a anei reviste în „Libertatea n’a existat niciodată. »Re­­zice că noi vrem să desfiin­­țcare ideile eurente ce străbat­­ă. Socialiştii au renegat-o tot­deuna, i tăm Parlamentul.­ Nu! înainte de zile latine să-şi găsească expresia, libertatea muncii nu au admis-o ni­; toate fiindcă nu știm eu ce să-l în­­tor, este una din cele mai fericite, ciodată, au persecutat şi bătut pe­­ locuim. Parlamentele, consiliile aşa Numai astfel popoarele ce’şi au prin acei care se prezentau la lucru ;zile teehnice sunt încă în stare em -s— —’“alii erau în grevă și apoi, brionară, poate să reprezintă prin. ut că poporul italian este­­vr t- j. ninat de un guvern „liber,,. - Jj , p L^1 dijma' trăiască într’o comunitate intelec- ticida” și geme în lanțuri de sclavie ty .P*;1®1’1 in aceasta materie, tuată absolut necesară vietei econo- cum afirmă unii? jDar in starea actuală a lucrurilor! mice, literare, și politice a popoare- „Este. guvernul meu un guvern sunt încercări. Poate că într’un al lor latine. „Viaţa latină“ ar fi o re- liberticid? Pe câmpul social nu. A­l doilea timp să se poată trece asoi­­vistă salvatoare! avut curajul să transforme în lege’pra acestor consilii technice o par* PETRONIUS , JeShi afla!ía°TMcuí^n^'o dîj ipreciaţi. A aprobat toate convenţiu- ] nile sociale şi pacifiste dela Wa-IContinuarea în papîna 2-3 Scrisori din Roma REFORMA ELECTORALA DIN ITALIA Declaraţiile primului ministru JXfu­s,plini făcute cu prilejul votărei acelei reforme nu au făcut-o, s’a admis participa­rea la alegerile administrative a 6 până la 8 milioane de femei! Legi excepţionale nici una. Prin urmare unde e adevărul suspendării liber­Roma 15 Iulie,­shington. Pe terenul politic ce a Votarea de către o cameră oarecum făcut acest guvern? Se zice că der ostilă a reformei electorale consti-­­ mocratia e acolo Unde sufragiul u­­. tue fără îndoială un mare succes uiversal e larg. Acest guvern a men unde un teren de 600 hectare va fi pentru fascismul italian, a cărui si- a ţinut s­ufragiul universal, şi deşi amenajat şi se va construi o sta-­­ tuaţie se va întări mult cu această femeile italiene cari sunt destul de tiu­e puternică, î­n nouă lege. Presa italiană comentea­ inteligente pentru a nu-1 pretinde. De pe acuma guvernele Australi- Ză cu pasiune şi pe larg evenimen­­ei, Africei de sud, şi Canadei insta-­ tul, relevând cu deosebire înrâuri­­lează posturile lor­­ corespunzătoare,­ rea ce a avut asupra atitudinei Ca­­aşteptând pe cele din India şi Noua- ramei marele discurs­­pronunţat, cu Aelandă,­­ această ocazie, de către preşedinte­le Consiliului de Miniştri şi Şeful­­ tăţilor? Poate, însă, că unii uită că fascismului d-l Mussolini, care a­ revoluţia are dreptul să se apere, dovedit ast­fel de a poseda un mare n __, ___ - n intuit politic și chiar o mare abi- L^S^pCUjet^in KtlSia litfite parlamentară. tmAi.ia.-uva ____ „In Rusia există libertate de In­­­trunire şi de asociaţie pentru cei care nu sunt bolşevici? Nu! Există libertatea presei per­tru nebolşevici? Nu! Există libertatea votului? Nu! Nu! Voi care sunteţi asertorii regi­mului rus, nu aveţi dreptul să pro­testaţi contra unui regim ca al meu care nu poate fi câtuşi de puţin comparat cu regimul bolşevic. Eu nu sunt domnilor despotul­ care stă închis într'un castel înconjurat de ziduri. Eu trăesc şi mă plimb în mijlocul poporului fără nici o pregr­­upare şi îl ascult. Ei bine, popo­rul italian până în acest moment nu mi-a vorbit de libertăţi sau de suspendarea de libertăţi. Pretutindeni unde am fost nie! un cuvânt de acest fel’ n‘ţ am­ auzit din partea poporului care mă în­conjura şi mă aclama. Mi-a vorbit de toate păsurile lui, dar numai ce libertăţi şi de suspendare de li­bertăţi nu mi-a vorbit. In fiecare zi eu primesc zeci de .’Omisiuni şi mi se prezintă zilnic sute de me-, m­oran­du­muri în care,, se poate spu­­ne că sunt ilustrate doleanţele ce­lui­­­opt mii de comuni ale Italiei. In iaci unul şi nimeni n’a venit să-ioi spue că suferă de lipsa de li* bertate! Combatanţii au luptat pentru li* bertete şi sunt, desigur, pentru li­bertate. De ce combatanţii sunt cui guvernul şi pentru guvernul liberi Ucid. Forţa şi consimţământul sunt ast­fel şi de nevo­ia, în general simţită de a ieşi din criza ce sărăceşte şi umileşte conti­nentul nostru. Vă promit, însă, de a face aceasta într’una din aceste zile­­, . --­dacă Camera nu va voi astăzi să; mtr adevăr termeni antagonist]eî?, aibă capriciul de a muri înainte [ De io©!' In forţă e deja un consim* de vreme“. j tământ şi consimţământul o forţa. După aceea d-l Mussolini face un ^ în sine şi prin sine. In fine, s’a vă*­ ­■' r' f D. MUSSOLINI Primul ministru al Italiei'

Next