Viitorul, august 1923 (Anul 16, nr. 4618-4643)
1923-08-01 / nr. 4618
Y ■ Anularil cl-spre-zecelea reo. 4611 ABOIM MERTE IN TAPA In streinătate LA ORASE LA SATE I Ud an . . * 710 lei Ln an . . . SCO lei I 175 lei I ? 350, Sase II nr . 150 » I M) » 2, , trei » . 75 » I 45 » I Trei »175 1 Ilii tx. in tura l lei ex. in siteMatt ADMINISTRAŢIA REDACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vîs de Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele! Direcţia 51/23, Redacţia gl Administraţia 11/23 /11/11 ARUKCIURI COMERCIALE Se trimese direct la Administraţia barului strada Academiei No. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrus Marcuri 1 August 1923 1 lm ex. înora 2 lei ex. in Meinte Ziarele cari au avut reaua inspiraţie de a duce acet nenoricită campanie de denigrare a ţarei, tocmai în momentul când ministrul ei de finanţe se ducea să dovedească cu date şi cifre precise sforţările încoronate de succes pe cari le-a făcut România pentru a-şi relua locul de laproducătoare şi exportatoare, după războiul sleitor de forţe şi plin de sacrificii, ziarele acestea, ziceam, au recunoscut în mod tacit greşeala atitudinei lor vinovate. Câtă vreme ministrul de finanţe se afla în străinătate, ocupat cu apărarea intereselor româneşti vrednice de cea mai mare atenţie cum este de pildă chestiunea realizărei drepturilor noastre ce decurg din tratatele de pace, înainte de a ni se impune obligaţiuni împovărătoare, „ ziarele de partid, ca şi cele „democrate“ şi ,independente“ au avuut câmp liber să-şi desfăşure nenorocita lor aetivitate. Reproducând 1 din cele câteva litidian care a săvârşit mari şi i-' reparabile greşeli înainte, în tim-cratilor. . xvcpruuucaiy.i um ^ ~ pui şi după războiul pentru întregi 1 In Wurtembreg, situaţia e şi mai jiaro streine toate coxnentor11 e, neamtdui, continuă astăzi, în corPu\ electoral susţinea-nefavorabile tarei noastre, toate & iwdă de consoldare a Re- eTM nu numai grupările extremei _ V - 1 * * 1 . — __A. A w n . t t rr 1 n HA I A H « ... . ,1M S\ v, A /, 'r., „ -«. i-.... w, ■ I. i ,1 n d n •. clevetirile interesate, ziarele acestea înțelegeau să se facă ocolit tuturor calomniilor îndreptate contra intereselor ţărei, dar se fereau să ia notă de expunerile obiective din ziarele mari străine. Odată cu sosirea în ţară a d-lui ministru de finanţe şi cu lămuririle pe cari le-a dat presei şi opiniei publice, întreaga campanie de minciuni, falsuri şi calomnii s-a năruit ca un castel de cârtide joc. Ultima lovitură decisivă pe care a dat-o defunctei „campanii“ a fost însă publicarea textului memoriului oficial prezintat ded. ministru de finanţe guvernelor din Paris, Londra şi Roma. Se arată în acest document, redactat ÎNAINTE de plecarea ministrului de finanțe în apus, nu numaii progresele reale realizate de România în ultimii ani după război, dar, ca concluziune, se afirmă punctul de vedere al guvernului țărei în chestiunea participări capitalurilor din afară la opera de înzestrare a Statului român şi la punerea în valoare a bogăţiilor sale. Reproducem din nou acest pasagiu, pentru că un ziar vândut Intereselor protivnice ţărei a avut inconştienta îndrăzneală de a afirma că el nu face decât „să confirme“ toată campania nesăbuită ce s’a dus în contra politicei economice a guvernului actual.Tatăl : „In momentul de a aborda programul de detaliu nizare a utilaghdui său economic şi pentru punerea în valoare a bogăţiilor ţărei, guvernul român ar dori să ştie dacă ţările cari auinterese comune cu România, odată cunoscută situaţia ei şi posibilităţile sale de viitor, înţeleg să participe la consolidarea economică şi politică a regatului şi dacă ele văd mijloacele de a colabora cu dânsa IN CADRUL POLITICEI ROMANESTI“. Această politică românească fi fost clar definită nu numai în programul partidului naţionalliberal şi în manifestul electoral adresat ţărei înaintea alegerilor generale, dar şi în discursurile . . ... . . . ..... Iată desigur, una din cele mai fruntaşilor acestui partid şi mn importante probleme de higienă special în acela rostiți în Cameră spccială şi asistenţă sanitară, care le preşedintele consiliului de mi- i trebue să primeze preocupările mi . . . . v .iisteralul sănătăţei, ale asistenţei nuştii. Nu e nevoie să mai rea- sociale şi ale direcţiuneî sanitare, Inintim că, departe de a se exclu- Nici odată problema tuberculoile colaborarea capitalurilor din nu a fost mai acută ea acum, , „ . . de oarece din cauza marelui răz-afară la opera de înzestrare şi re- boî m(Iidial, mizeria a crescut eîacere, se arăta că este de dorit enorm şi cu ea ravagiile tuberculocolaborare frăţească a lor printr’ozei au mers progresiv. D© sigur armonizarea tuturor intereselor l tateli de 30 la 10.ooo aceea în joc, în aşa fel încât capitalul, ce era un maximum în Europa, în munca şi iniţiativa naţională sănaintea războiului, partiicipe la această operă, care mari sacrificii pentru ca în ţă ni atirmă auvorabitatea şi mulihnii 80 de anii să scoboare cifra Tot „anumita presă“ O „campanie DEMASCATA legale ale cărei in dependenţa economică „Campania“ a fost demascată în faţa opiniei publice româneşti şi cei câni cu atâta îndrăzneală afirmau că s’au vândut căile ferate, petrolul, gazul metan și foa NOTA DISCORDANTAE*1 Situaţia politică şi financiari în germania KDPflTlfl RDHR-aiDI SI OPINIA.GERMANA Una din consecinţele ocupaţianei este discreditat partidelor moderate si succesul celor extreme Analizând starea de spirit din] Extremiştii susţin că vor fi sec- Germania, trimisul special al zia- [ vestrate de stat valorile reale, dar te isvoarele de energie ale ţărei, ralul „Le Temps“ arată că dela o-* această operaţiune executată în 1 au amuţit. Idiparea ţinuturilor din Ruhr, so- : Rusia cu forţa armelor n’a pro-Rezultatul este că lumea s’a cialiştii sunt cei cari au pierdut dus decât ruina întregei ţări, convins şi de data aceasta cât de hiai mult încrederea opiniei publi- j Şi chiar dacă s’ar reuşi prin exusmatice, Lipsite de orice temeiu frmat‘ Ia deosebi p^nente proprim plata salariilor în aur . n *., x Baden, Wuertemberg şi Mecklem , timp de doi ani care ar fi sporul Sl de orice bună-credinta «"mt ^ timp îndelungat au SUS-- producţiei? „campaniile unei părţi din preţinut toate guvernele ce s’au pe- i re inig numens; producţia au sa noastră, a cărei lipsă de credit findat la putere au început, după mera descrescând. Ca şi în Rusia şi răsunet înăuntru $1 m afară o ; ocuparea Ruhr-ului să-şi dea sea- de aUfel, s-a triplat numarul hlcroface să TM P°ata Provoca tot răul ma de falimentul politic; şi finati-; torilor iar producţia e abia jumăpe care Iar don intereselor gene- mal al Reich-nlm. La Carlsruhe, ' t , ,• «,014 Schwerin şi Stuttgart, alegătorii au votat unii pentru partidele reacţionare, alţii pentru comunişti. In ţinuturile agricole ca cele din Mecklemburg comuniştii nici odată n’au putut obţine niciun vot până acum câteva luni, când au fost dirttr’o dată aleşi şapte din candidaţii . . . lor. Şi antisemiţii ca şi partidul Am mai avut prilejul sa aratam extremei drepte au obtinut majori. j opiniei publice romane, ca un potatea contra socialiştilor şi demo- tate din ce era în 1914. Austria înainte de a-şi da seama de greşelile ce făcea, a practicat câteva luni sistemul salariilor stabilit după scara mobilă a preţurilor şi a dovedit astfel imposibilitatea teoriei marxiste In ce priveşte cursul devizelor situaţia creiuită prin măsura guvernului de a fixa cursul dolarului, rezultatele sunt dezastruoase. Ultimul curs a fost fixat la 180.000 mărci dolarul, dar nimeni nu vinde devizele cu acest preţ. Cota din Dantzig prevede 284.7000 comu- mărci pentru un dolar, astfel că bancherii din Berlin cât şi capita gatului Romărl Reîntregit, o posti- drept© şi extremei stânge* daacă nu numai protivnică sentiment, chiar şi partidele catolic şi modelului opiniei publice, dar însăşi in- ral evoluează spre naţionalism intereselor generale ale ţărei. S’a trt- dauna socialiştilor cari simţin înţeles că e vorba de d. Marghiloman, SS izolaţi sau apropiat de care şi acum a rămas acelaş vi- nişti.^ . _ . _ ,. CorigibU partizan al politicei ger-1 Naționalişti din Bavaria simtm- liştii ge aî)țin dela orice tranşanții. maM-maghiare. (duse sustinuti la Wurtemberg ade tf , . f , f ]a O dovadă mai mult, sunt apre- ] seon fac excursii prin oraşele ace- ^ot astfel ^ nianCn‘ fiancez la cierile pe cari le face din anul di-trei provincii unde atacă subpehii bursele germane e plătit cu 11.500 dosal acelui politician rătăcit, ci- l poliţiei pe sindicalişti. Tribunalele mărci pe când la Dantzig unde se supra conferinţei de la Sinaia, Spi- chiar în numeroase ocazii au ochi- urmează cursul din Londra, Paris tat pe membrii corpurilor înarmate bavareze în excesele săvârşite contra adversarilor lor politici socialişti, cuipi următoarele pasagii „Şi va mai fi încă o chestiune cu bucluc la conferinţa de la Sinaia , cea a atitudinei pe care ţările componente ale Micei Antante urmează să o aibă faţă de Ungaria, Zvârcoliri şi agitaţii şi Geneva se plăteşte cu 16.300 mărci. In felul a pesta în Germania un cumpărător iîu poate spera să obţină mai mult de 5 la sută din devizele cerute la biroul oficial din chestiune în care toate stăruinţele! Preocupările economice şi finan-;Berlin, în favoarea Ungariei a delegatului ^ care sunt tot atât de grave ca şi a- * Speculaţia a luat un avânt fancehoslovac, 8e vor izbi de rezistenţa gitaţiile politice ; din zi în zi traiul tastic, se vând pe ascuns dolarii cu categorică a d-lui Nincioi, şi de a se scumpeşte astfel încât nici chiar 350.000 mărci imul. Se împlinesc ceia mai împăciuitoare, dar totuşi ziarele oficiale nu mai îndrăznesc ■ ' , . . . inflexibilă, a ministrului nostru de sâ~ia apărarea măsurilor dictate trezicerile . Pr^hn\chl1 consili'1‘ externe. de guvernul din Berlin. iui% economic, Brandt, decedat de „Iată deci, cel puțin patra phes- ImpozHele pe averi, împrumuta- I carf,nd’ ~ coibelide corespontiuni pan nu vor p tea întium m .Je f ^at n’au foSt decât expedi- geniul francez — marca germană nici un caz aceiaşi paîrere din partea! . v». - ,v ■, . ■ ■ delegaţilor celor trei ţări din Miea;eilte ^?f,ieacf fat^,de depreciarea va.avea soarta coroanei austriace. Antantă la qonferinta din Sinaia,i^hedei egale nebue si se știe ca gr ar f, putut crede că somităţile cu „ ---------1 - -i«'- !în cursul anulm trecut E h df. financiare germane nu vor,repeta Şi se vor mai ivi poate şi altele,! • j gul a votat 76 legi economice__ chiar dacă cei trei delegaţi vor ca-, . Dar fiscale dar nici una din greşelile Austriei şi nici că ss dea de acord asupra unor chestiuni , , ’ pu ,I1SC e’ a 1 “i?1 una a. n , , ,, , r paărante, de vanităţi naţionale, cum! ?le,n a Presus ameliorare. Au poate admite o mare greşala dm ar fi de pildă dea a candidaturilor fost sporite administrative, functio partea lor. Ei ştiau prea bine că pentru consiliul Ligei Naţiunilor narii, anchetele, rapoartele şi stamasticile nereuşite în Austria, Rula alegerile din Septembrie, Jar ca să f poata .Dlansia şi Ungaria nu au sorţi de suc„Mica Antantă a fost creiată pe Prăbuşirea financiară a Statului , baze politico-militare, mai mult a: data asta guvernul Capo a ces nici Iqei, dar au căutat să agresive de cât defensive, împotriva ^sit o nouă soluţie : salariile se runce praf in ochii poporului gerîn partea Ungariei, şi ,în parte, în v°r plăti in aur tuturor lucrători- man şi ai străinilor ca să se zică: cea mai mare parte, a Rusiei So-;l°r’ Socialiştii nu admit stabilirea „Vedeţi cum bieţii germani se truvietice. Interesele economice ale ee-iuoel^ deosebiri^ în muncă, cei buni |deg0 lor trei ţări cari o compun, fac as-!ca §1 rei slabi la muncă trebuesc ‘ tăzi ca ele să numai poată privi. plătiţi egal. Deci toată lumea va. | lucrurile la unison. Din această va avea bani din belșug, se speră că reușiză Mica Antantă politică poate fi! astfel criza internă va fi amelioraconsiderată azi, înainte chiar de că. Dar dacă consumatorii vor priinstituirea unui guvern serios bur, și salariile în aur este aproape sighez, la Moscova, ca desfiinţată“. țg«r că preţurile mărfurilor vor „ ,, .. ! fi urcate, negustorii vor căuta să fiaJ^lre, UST-tot refacă şi ei capitalul de exploaderi politice, a înregistrat perfecta +„ t i „ iLu ix armonie de vedeS a reprezentanţi- |*"e în valoare stabila’ pentru orga-1or Micei înţelegeri, iar Conferinţa! Şi apoi cine va garanta plăţile de la Sinaia a dovedit încă odată în aur. Farä îndoială că nu guversaliditatea acestei grupări. i nul german. Cu circulaţia de bar- || Lei Numai d. Marghiloman vede din tie-monedă, ce trece de 15.000 minou greșit... E incorigibil!....iliarde. Rerihul e în bancrută frau--------------...... 130...I duioasă. Goana dună devize să stabilizeze marca, dar din cauza atâtorgrele sarcini, nu pot V11TORCJL Absngmente de vilegiatura I’R Iii ESTE 25 pe 60 ,, lună, ţară străinătate 1I ECOURI . Iugo-slavia s’a votat o nouă lege, prin care serviciul militar s’a fixat la un an şi jumătate. Stdenţii, susţinătorii de familii şi primii născuţi vor face armata numai nouă luni Studenţii, susţinătorii de familii sporite. Legea s’a votat deunăzi cu 154 voturi, contra 30. Minoritatea au constituit-o clericalii, musulmanii şi Agrarienii. ~ j *•* — Progresele telegrafiei fără fir sunt neîncetate. Astfel o adevărată reţea de telegrafie fără fir leagă depărtatele posesiuni ale Angliei cu metropola. Punctul de plecare al reţelei va fi în împrejurimile oraşului Rugby. Se ştie că revista militară dela 14 Iulie a fost contramandată la Paris, din cauza căldurilor. Lovitorii orăşelului Belleville s-au cotizat între dânşii şi adunând suma de 10.000 franci, au decorat oraşul de 14 Iulie. Serbările au ţinut trei zile şi trei nopţi încheiate. După cum se vede, locuitorii din Bellsville sunt nu numai patrioţi, dar ţin să reamintească timpurile vechi când serbările ţineau câte o săptămână. NOTE „LA VIE LATINE" aa vLixAx opcLiinjictbei. iUjUti tLCCetu » ------ * I tă can toate ştiu franţuzeşte. O re. ( dictat urei. 1 vis-,ă lunară ar putea aduce^ direc-î KJr»f iuno*. ruxfti utttUis torilor da opinie publică din fie-1 iNm,uneol CUVailTlIUI care capitală oglinda presei capitalelor fraterne. In locul multimei, conducătorii mufţimilor ar sta în contra unii cu alţii. Aceasta ar fi deajuns pentru crearea de curente. Se anunţă pentru la iarnă, o re iască libertatea“ se îfl pgg. 2-3 i \\ Probleme de higiena socială TUBERCULOZA (FTIZIOLOGIA) de Dr. C. POENARU-CAPLESCU rate rânduri alarma, arătând cât de mare este morbiditatea şi mortalitatea prin această nemiloasă boală, dar profilaxie propriu zisă n‘a făcut. Este vreun folos, pentru ţara noastră dacă se ştie că tuberculoza seceră pretutindeni, la orice etate şi la ambele sexe acum ca şi altă dată, în casa săracului ca şi în ai bogatului, de parece fiind o boalajsocială, bacilul lui Koch se găseşte pretutindeni, în aglomeraţiuni, în fabrici şi ateliere, în restaurante, drumuri de fer, tramvae, şcoli etc.., într’un cuvânt peste tot unde sunt tuberculoşi cari scuipă pe jos pretutindeni răspândind zilnic fiecare un număr enorm de bacili. Hyppocrate părintele medicineî, spunea cu 400 ani înainte de Isus Christos că mortalităţei prin tuberculoză de la 30 la 10.000 locuitori, la 20, 17, 11 şi chiar mai puţin, ca în Spania de exemplu, Anglia şi America. Pe lângă tot aparatul technic necesar unei serioase lupte anti- jnftizia este cea mai grea, cea mai tuberculoase (sanatorii, spitale,mare şo maj răspândită dintre boa prevenitorii, dispensării cu toatele, şi care omoară cei mai mulţi anexele lor ca Opera Groncher, coloniile etc...) mai sunt necesare măsurile de profilaxie, adică pentru pază, sau apărare contra boa- M, cari cer o serioasă organizare sanitară în întreaga ţară, organizare care după cum am spus-o şi altă dată, astăzi lipseşte cu totul. .Societatea pentru profilaxia tuberculozei care există la noi de mai mulţi doi, a slat în îienuraăoameni“. De atunci până azi nimic nu s’a schimbat din această afirmaţiune exactă. Francezii numesc cu drept cuvânt tuberculoza: „La grande faucheuse“ marea secerătoare a omenireî, căci ei perd în fiecare an 100.000 locuitori numai din cauza tuberculozei. Pe suprafaţa globului întreg, toate boalele pontaffioase la un loc (scarlatina, difteria, holera, ciuma, tifosul exantemistic etc.) nu omoară în cursul unui an atâta omenire, câtă omoară tuberculoza I singură. Ea distrage mai mult de ■ cât a distrus măcelul războiului, ■ căci războiul propriu zis s‘a terminat, pe câtă vreme tuberculoza distruge neîncetat mai mult de patru milioane oameni în fiecare an, pe întreaga suprafaţă a globului. Iată de ce lupta contra tuberculozei merită toată atenţiunea pentru că ea distruge poporul încet jai sigur. Chiar aici nu de mult, ei mineritei profesor de la Iaşi. Silmionescu, a scris că un preot de l la ţară, dintr-un frumos colţ al Moldovei, ii spunea cu jale cum îngroapă de la un timp flăcăi şi ■ fete în floarea vârstei seceraţi denemiloasa boală. Nici o afferă de solidaritate socială şi naţională nu se poate compara în importanţă cu aceea,a combatere a tuberculozei. Nici un sacrificiu nu ar fi preamare din partea guvernului dacăar calcula cum se face în altăparte, valoarea ponderilor în braţede muncă şi intelectuali, cauzatenumai de tuberculoză. „ Astăzi noi în afară de câteva sanatorii cu un număr derizoriu ’de paturi, în afară de câteva dispensării, fără instalaţiunile technice necesare, nu avem nimic organizat pentru marea luptă socială contra acestui flagel permanent distrugător. Nimeni nu ar crede că o ţară aşa de bogată nu e capabilă să ia măsurile urgente dictate de marea morbiditate și mortalitate prin tuberculoză, fapt asupra căruia nu mai încape nici un fel de discuţiune. Ar crede oare cineva că noi nu avem nici un spital modern pentru tuberculoşii pulmonari? Şi că pentru tuberculoza chirurgicală la adult nu există nimic organizat? Că nu avem nici un preventoriu, că nici sanatoriile existente nu se pot întreţine în mod convenabil? In modul cel mai conştiincios mărturisesc că în calitate de membru onorific în consiliul societăţeî pentru profilaxia tuberculozei, anul aceste am fost convocat la 2 şedinţe când am rămas uimit citind bugetul societăţeî pe anul în curs. Or cum bugetul unei instituţiuni oglindeşte activitatea şi progresele ei din toate punctele de vedere, am putut constata că munca ce se depune acolo este de mult staţionară ca eficacitate, deoarece mirroarele financiare suntterizorii adică mai bine zis, pur, şi simplu ridicole. Nu sunt laboratorii, nu sunt, instalaţiunile technice necesare unor sanatorii pentru tuberculoză, iar, personalul de serviciu e plătit cu un salariu imposibil. Chiar hrana bolnavilor care ocupă locul de frunte în tratamentul tuberculozei, nu poate fi dată, din cauza alocaţiunei minime, cu care nu se poate hrăni azi în mod omenos nici măcar un servitor sănătos, dintr’o casă particulară modestă. Cât despre organizarea unei lupte profilactice, nici nu poate fi vorba, este inexistentă pentru că nu sunt fonduri suficiente nici pentru a întreţine nucleul anti-tuberculos existent, D-l G. Balş care munceşte fără preget cu sufletul său bun şi ales, pentru a asigura existenţa instituţiunei în forma ei actuală şi d-l dr. Irimescu care a publicat broşuri numeroase şi documentate, care a scris La ocaziuni articole în presă pentru a atrage atenţiunea celor în drept, nu au ajuns la nici un rezultat palpabil. Activitatea deci pentru stăvilirea tuberculozei la noi, este astăzi te Al V libertate In ziarul „Paris-Midi" şi întriun număr pe care un amabil compa- triot mi-1 trimes.e găsesc un articol cu un cuprins ce ese din comun. E vorba de acea consolidare latină pe care toţi o dorim, dar fiecare facem prea puţin pentru a o realiza „Cine dintre ziariştii parizieni ■. Ll Mussolini a început citește importantul Corriere della: importantul discurs: Sera? Ar trebui pentru aceasta să j »Aşi U preferat să. între tiu Ad ucunoască limba italiană. Cine ar narea asupra chestiunii de politică putea spune cum sunt scrise A. B.. externă care în acest moment inte- C,eul din Madrid, La Nacion dintresează Italia şi pasionează înnrea- Buenos-ayres, sau Excelsior din 8 a lume; vorbesc de Ruhr, aşi fi de Mexic? Ar trebui pentru aceasta , monstrat, creţi că acţiunea Italiei să ştim spanioleşte. Totuşi aceste e autonomă şi e inspirată de tutela-organe exprimă opiniunea a mi- rea noaste lioane de cetitori; fisionomia lor este portretul chiar al patriei lor. Dar aceasta e slăbiciunea popoarelor latine comparate cu popoarele anglo-saxone. Un Neo-Zelandez poate să citească nu numai un ziar , din Londra, din Cap, sau din Calcula, dar şi un ziar din New-York , .... . . . .. . . , ------------------- sau Chicago. El trăeşte astfel în- , rechizitoriu partidului populist şi dut vreodată pe pământ vre-un gutr’un univers de zece ori, de o sută răspunde la diferite discursuri pro-, ve.rn , ga fi pretins de a face '»«*«** *„ safari i ” („■ _„tfi al muncii d-l Labrioa, socialist care,guvern cinai, c.acă ar fi_constituit I Se pare că am putea sa stăm In Printre altele a afirmat că numai • do oameni cari participă la știinta ' contact prin personalităţile de en- Pi’oitana lui îşi poate permite luxul divină, prin măsurle ce va lua va face şi nemulţumiri. Şi cum se poate îngrădi nemulţumirea? Cu forţa. Statul în ultima analiză ce este? E carabinierul. Toate codicile voastre, toate doctrinele şi toate legile , ar fi nule dacă la un moment alât Primul ministru vorbeşte apoi de carabinierul, cu forţa lui fizică, libertate, spunând că „astăzi în u‘ar face să se simtă greitatea in Italia on de cate ori se strigă „ru destractibilă a i .,r.i iască libertatea“ se subînţelege nestructabila a legilor. jvietă interprofesională, sub un tit- tos fascismul". Dar ce e această i pa SCI S mult 5? Ufi r la ment tilu bine găsit: La Vie Latine. Ea va libertate? Există libertate? In fond 1 umple un gol ce ajunsese un abis!“ a 0 categorie filosofico-morală. j . J Ideia aceasta a anei reviste în „Libertatea n’a existat niciodată. »Rezice că noi vrem să desființcare ideile eurente ce străbată. Socialiştii au renegat-o totdeuna, i tăm Parlamentul. Nu! înainte de zile latine să-şi găsească expresia, libertatea muncii nu au admis-o ni; toate fiindcă nu știm eu ce să-l întor, este una din cele mai fericite, ciodată, au persecutat şi bătut pe locuim. Parlamentele, consiliile aşa Numai astfel popoarele ce’şi au prin acei care se prezentau la lucru ;zile teehnice sunt încă în stare em -s— —’“alii erau în grevă și apoi, brionară, poate să reprezintă prin. ut că poporul italian estevr t- j. ninat de un guvern „liber,,. - Jj , p L^1 dijma' trăiască într’o comunitate intelec- ticida” și geme în lanțuri de sclavie ty .P*;1®1’1 in aceasta materie, tuată absolut necesară vietei econo- cum afirmă unii? jDar in starea actuală a lucrurilor! mice, literare, și politice a popoare- „Este. guvernul meu un guvern sunt încercări. Poate că într’un al lor latine. „Viaţa latină“ ar fi o re- liberticid? Pe câmpul social nu. Al doilea timp să se poată trece asoivistă salvatoare! avut curajul să transforme în lege’pra acestor consilii technice o par* PETRONIUS , JeShi afla!ía°TMcuí^n^'o dîj ipreciaţi. A aprobat toate convenţiu- ] nile sociale şi pacifiste dela Wa-IContinuarea în papîna 2-3 Scrisori din Roma REFORMA ELECTORALA DIN ITALIA Declaraţiile primului ministru JXfus,plini făcute cu prilejul votărei acelei reforme nu au făcut-o, s’a admis participarea la alegerile administrative a 6 până la 8 milioane de femei! Legi excepţionale nici una. Prin urmare unde e adevărul suspendării liberRoma 15 Iulie,shington. Pe terenul politic ce a Votarea de către o cameră oarecum făcut acest guvern? Se zice că der ostilă a reformei electorale consti- mocratia e acolo Unde sufragiul u. tue fără îndoială un mare succes uiversal e larg. Acest guvern a men unde un teren de 600 hectare va fi pentru fascismul italian, a cărui si- a ţinut sufragiul universal, şi deşi amenajat şi se va construi o sta- tuaţie se va întări mult cu această femeile italiene cari sunt destul de tiue puternică, în nouă lege. Presa italiană comentea inteligente pentru a nu-1 pretinde. De pe acuma guvernele Australi- Ză cu pasiune şi pe larg evenimenei, Africei de sud, şi Canadei insta- tul, relevând cu deosebire înrâurilează posturile lor corespunzătoare, rea ce a avut asupra atitudinei Caaşteptând pe cele din India şi Noua- ramei marele discurspronunţat, cu Aelandă, această ocazie, de către preşedintele Consiliului de Miniştri şi Şeful tăţilor? Poate, însă, că unii uită că fascismului d-l Mussolini, care a revoluţia are dreptul să se apere, dovedit astfel de a poseda un mare n __, ___ - n intuit politic și chiar o mare abi- L^S^pCUjet^in KtlSia litfite parlamentară. tmAi.ia.-uva ____ „In Rusia există libertate de Intrunire şi de asociaţie pentru cei care nu sunt bolşevici? Nu! Există libertatea presei pertru nebolşevici? Nu! Există libertatea votului? Nu! Nu! Voi care sunteţi asertorii regimului rus, nu aveţi dreptul să protestaţi contra unui regim ca al meu care nu poate fi câtuşi de puţin comparat cu regimul bolşevic. Eu nu sunt domnilor despotul care stă închis într'un castel înconjurat de ziduri. Eu trăesc şi mă plimb în mijlocul poporului fără nici o pregrupare şi îl ascult. Ei bine, poporul italian până în acest moment nu mi-a vorbit de libertăţi sau de suspendarea de libertăţi. Pretutindeni unde am fost nie! un cuvânt de acest fel’ n‘ţ am auzit din partea poporului care mă înconjura şi mă aclama. Mi-a vorbit de toate păsurile lui, dar numai ce libertăţi şi de suspendare de libertăţi nu mi-a vorbit. In fiecare zi eu primesc zeci de .’Omisiuni şi mi se prezintă zilnic sute de me-, morandumuri în care,, se poate spune că sunt ilustrate doleanţele celuiopt mii de comuni ale Italiei. In iaci unul şi nimeni n’a venit să-ioi spue că suferă de lipsa de li* bertate! Combatanţii au luptat pentru li* bertete şi sunt, desigur, pentru libertate. De ce combatanţii sunt cui guvernul şi pentru guvernul liberi Ucid. Forţa şi consimţământul sunt astfel şi de nevoia, în general simţită de a ieşi din criza ce sărăceşte şi umileşte continentul nostru. Vă promit, însă, de a face aceasta într’una din aceste zile, . --dacă Camera nu va voi astăzi să; mtr adevăr termeni antagonist]eî?, aibă capriciul de a muri înainte [ De io©!' In forţă e deja un consim* de vreme“. j tământ şi consimţământul o forţa. După aceea d-l Mussolini face un ^ în sine şi prin sine. In fine, s’a vă* ■' r' f D. MUSSOLINI Primul ministru al Italiei'