Viitorul, octombrie 1923 (Anul 16, nr. 4670-4695)

1923-10-02 / nr. 4670

/ vnTom­L * 7 ásássá ! Iu­ri BUCUREȘTI.­-STRADA BURSEI"No. 2 CAPITAL STATUTAR LEI100.000.000. PRIMA EMISIUNE LEI 30.000.000] spnt curent 5n Face orice operaţiuni de teamsa; Acordă credite Scontează efecte de comerţ. Primeşte depuneri spre fructificare in condiţiunile cele mai faw©»­I retell©; liberează carnete de economie. Execută ordine de bursă şi face ava­luri pe fonduri publice şi acţiuni. Serviciu de informaţiuni privitor la refer­erite comerciale româno elveţiene. Adresa telegrafică SWISS DEPOT. Tel. 7/53 Pascali a tablouri în TEATRUL POPULAR.— Dela 30 Septembrie — 7 Octombrie 1923 atât de d-nul A. Scripcă, direcţiunea în­văţământului muncitoresc, vă va încredinţa suma de două­zeci şi cinci mii Iei. In curs,al anului şcolar ce se deschide, doresc ca experienţa ce aţi dobândit până acum în servi­ciul învăţământului muncitoresc, să vă ajute să împliniţi lipsurile şi imperfecţiunile, să desvoltaţi ceea­ ce a prins rădăcină, să­ pro­pagaţi continuu ideia, să vă­ asi­guraţi în toate părţile încredere, părinţilor ca şi a copiilor munci­tori, să faceţi ca Valea Prahovei să fie înnălţată nu numai prin bo­găţia materială a solului şi subsolu­lui ei, ci şi prin bogăţia intelec­tuală şi morală a populaţiunei ei terithii ce ne înconjură, muncitoare. Aceasta o cere intere­­barele scriitor flamand sul neamului, interesul producţiu-­ despre moarte cuvintele redutabile. “»Unsuri cât ţi seara se va juca noi, interesul propăşirei economice la adevărul lor.­­Cu cât mai mult "Lumea bine crescută" ca şi interesul propăşirei clasei ne temem de moarte, cu atât ea «tte Expoziţii d® artă muncitoare... De aceia ministerul mai de temut, căci ea nu te hrâne­­mmmtmmmmmmrum­mt........­­ nostru, în marginea posibilităţilor, fie de cât din spaimele noastre, vă va ajuta la realizarea căminu- Cine caută să o uite M tmearcă Pictorul Constantin deschid o expoziţie de lui de ucenici ce se impune din ce în ce mai imperios faţă de des­­voltarea crescândă a şcolilor in­dustriale din regiune. Prin legea asupra învăţământu­lui muncitoresc, vom căuta să consacrăm rezultatele dobân­dite prin sforţările dv.­ să dăm o temelie trainică acestui învăţă­mânt şi să asigurăm întreţinerea atât de înceată astăzi a corpului di­dactic. Nici întreprinderile nici salariaţii Insă nu trebue să uite că învăţământul muncitoresc al tineretului ca şi asistenţa munci­torească, fiind forma nouă sub care au a se îndeplini obligaţiunile din convenţiunile de muncă şi In deosebi, din contractul de uceni­cie, sarcina întreţinerii unor ase­menea şcoli—sub controlul şi su­pravegherea statului numai—tre­bue să le aparţină. Asociaţiunile profesionale de pa­troni, sau acele de muncitori, au, In locul luptelor sterile şi Invrăj­­bitoare de clasi, a-şi da Întâlnire pe acest teren al culturii şi edu­­caţiunii muncitoreşti, pentru a rea­liza egalitatea şî prin ea armonia în­­tre factorii producţiunii, spre de­plina satisfacţie a idealurilor uma­nitare şi de justiţie socială, spre deplina satisfacţie a intereselor şi mai mult memoria, cine caută strada Doinei 15. Expoziţia este să fugă de ea, o întâlneşte mereu, deschisă de lit ora I a a. p&nă la Ea acoperă totul cu umbra ei", 6 jmn. Aceste cuvinte le găsim ea motto Wuu„ .awo.avi.v , P« silvicultorii din toate unghiuri­economice . a^tsltlților pSturel SAA 1,01,8 ,H,"ta,r,, *cerului ’ muncitoreşti din^ndustrie și pe [IqyBP deasupra ale dr Jkj.ilor fiţeşti ale arifatei Ci ,res, Împrejurul «celeiaşi Idei, sau, mai bine tis, legaţi prin ace­laşi simţământ Inait ţi generos: ...... . dragostea pentru Pădure. (Aplause Dar silvicultorul eşti de pe bănci n­elunditel le *co,u, cu ?Uinţa limpede ţi cu ° Numai u. M.m«« ~~rt tesc, — păstrat şi apoi des voi tat de ,,,1, a* L i i*. d-voastră zi cu zi, an de an, printr’o activitate continuă, — cu puterea lăuntrică « lui, tml lămureşte ţi Ţârei la «olidaritatea Indestructi­bilă a fiilor el.­ După cuvântarea d-lui ministru Mârzescu a urmat o producţiune şcolară cu recitări şi coruri, care a încheiat serbarea. După aceea d-l ministru Mâr­zescu a vizitat rafineria din Câm­pina care este una din cele mai ___________ mari şi mai importante întreprin- Sleirea"zilnică­deri industriale din ţară. La ora 12 s’a oferit un dejun în onoarea d-lui ministru Mâr­zescu, la care au fost invitate pa­truzeci de persoane. S-au ţinut mai multe toasturi de către d-l ministru şi conducătorii fabricilor din localitate,­bilă şi asigurată, ca astfel să se poa-Helia Trio, Solange Hilare, La­ pe harnicii mei colaboratori şi simt­­ă ron­acra definitiv Pădurii, rinsa, 7 Grill’s, Yuo-1 continow, Olanda, Kurnsbu­rg, etr. etc. atunci că salutul şi Îndemnul meu. Pentru acest scop am alcătuit află aceleaşi inimi şi aceleaşi minţi organizare­a corpului silvic, pregătite pentru închegarea binelui unitar.­ de la un capăt la altul al obştesc, în această ramură, aşa cum care.aducea astfel noua şi ne­le-a cunoscut in activitatea înde- preţuitS. contribuţie la solicitudinea lungată ce ara consacrat acestei CD aratat pădurilor ţării şi pă­(Aplauze Îndelung re- CALITĂŢI SUPERIOARE CALITĂŢI/ llkl UŞOARE CU PREŢURI EXTREM DE REDUSE M&aizare En Gres şi En Detail A SOSIT in­ LONDRA ~~ UN MARE TRANSPORT —• pentru Sezonul de Toamnă şl Iarnă şl alte diferite STOFE pentru HAINE, NEGRU, BLEU MARIN Şl FANTAISIE de cea mal fină calitate In desenuri noi şl cele mal moderne In special atragem atenţiunea D-lor amatori de o marfă mai aleasă asupra mărcei comerciale patentată 99 66 cusută pe bordurile (marginile) stofei, care e de o elegantă durabilitate şi fineţa neîntrecută până in prezent şi a căreia unici şi singurii proprietari suntem în toată lumea PENDLE & RIVETT Ud. LONDON SUCURSALE: Paris, Milano, Madrid, Cairo, Maroco, Capstadt, Melburn, Peking, Rio re­man.ere Singurul Reprezentant pentru România Henry ROBERTIl­i SUPUSUL MAREI BRITANII Centrala: BUCUREȘTI, Str. Academiei 45 Sucursala: CIALAfl, Str. Domnească 13 Sănătatea vitelor este­­ logins troicitorilor tenii la farmacii si imm\\ P30- IUJELE VETERIHaRE sVALENT­ZA“ Aprobate de comisiunea sanitară veterinară cu No. 351 ( „TONI-TON“ tru Îngrăşat „EQUISSN“ ),TA ţiţei \ „NEPTUN“ vÄTort°* MICA“ alifia contra aricelei pentru încălzit şi forjă I­ntracii »* și­­ tuturor rănilor pentru caîcriîere, soh câe fier, fsrasolă, etc, vagoane complecte provincie, Soc. „ARDEALUL“ București, Strada Blănsrr 141. L@msi© d@ foc CARBUIER, €©€S LICNIT — la — 'el Genusli a îiiil Dessrese „FLUIDUL AGER“,,?“, antireumatică, resolutivâ reconfor­tantă. Reprezentant pentru România Farmacia Dr. BENTE Calea Griviţei A p. 80 — Expediţie contra ramburs. — —B—BM (Secţia Combustibil) Str. Stavropoleos O. Tel. 16/55,14/88 ificmiiz (Elcftorle) Negrsscu. CONFIDENT — BUCUREŞTI — PEsaccul Cemecfia Seara C. Cercetări şi informaţiuni de orice naturi Misiuni In şi străinătate Telefon: 92 VITILA BONESCU Expoziţia permanent de Obiecte de Artă şi Antichităţ „LA MIRADO“ Calea Victoriei 162 (vis-a-vis de Ministerul de Finanţe) vinde ca preturi ce desfid orice concurenţă MOBILE de ARTA, BRONZURI VAZE, STATUETE, PORCELANURI, COVOARE ţi tot felul de Antichităţi. MODELELE DE Pălării de Catifea a sosit ieri din Paris, la „PICA“ Fabrica Franco- Română de Loltări Stradt Carol TO intrare« prin atr. Oildireri (via-a-vii de Cofetari« Creţuleacu) . GALBEAZA Numai omoară OILE ŞI VITELE DISTOL ijndecă tipr această beată Vânzarea şi prospecte gra­tuite la farmacii şi la DEPOZITAR GENERAL Frederic Spodheim Bul. E­lsabeta No. 12 BUCUREŞTI m rCON3TIPATEA ..... ~lAM fi, eSOR Ol LUAT. lieh 0*2 flacon, f de alta* Udoeo. BtDMltStMftlt «,R.«eI* TQcbello,Varii si LA TOATt FitVStCULS '^ Cabinet Medical Central Str, Edgar Qufnet 10 (•ris-a-vis de Capşa) Sifilis, Gerito-Urinare Venerice Injecţii intravenoase Ar­aîiza sângelui Consultaţii 11—1 a. m. 5—8H p. m. Curşi ne vindecăm de Reumatism şi Gută Broşură interesantă şi instruc­tivă. Se trimite gratu­it contra măci poştale de 1 leu, pen­tru porto. Adresaţi Farmacia Vorel Patra-N. Cum ne d­iftăm sângele şi ne Intărim Trupa ti Broşură interesantă şi instruc­tivă care nu trebue sâ lipseas­că din nici o Casă. Cereţi-o gratuit contra 1 leu în mărci poştale pentru porto. IMI: Fanatia feKUiiiPlan­a­ll Teatral AiHARBSA Itr. Sărind?!1 Azi şi In fiecare seară mare Pro­gram de Varietăţi in frunte cu: iot GOS!SV Comique Excentnqne Francais UUt M^RLYS Mare stea pariziană, disease fine grivoise Programul se termină cu revista de mare succes GURA LUMEI de I. C. Aslan fieful Morţii de Mae­terlinck (Traducere de AL. Stamatiad) Pu­ţini scriitori — In afară poa­te de Schopenhauer — au fost mai mult ispitiţi să fie în grotească cu ideia morţei, de­cât Maeterlink, acest extraordinar evocator al unit taina preocupărilor d-voastră de azi şi, In acelaş timp, arată că pen­tru d-voastră munca zilelor de con­gres tete un apostolat, ca şi Indelet­­a fiecăruia dintre d-voastră, In cercul competinţei sale admin­­itrative, precum şi că activitatea d-voastră nu ar*­un «a nimic din biurocraţia mecanică, re­ce sau automată, el isvorăşte din a­­dâncul neclintitei dragoste pentru podoabele naturii, ridicându-se a­­poi, până la Înălţimea unei misiuni naţionale şi morale In acelaş timp. (Aplause prelungite). „ Aceiaşi chemare tainică pentru păstrarea mândrelor bogăţii ale pă­durilor, v’a adunat şi azi, in acest congres, de la cele patru hotare ale ţării şi sunt mândru că mi-aţi dat prilejul acestei bucurii sufleteşti, pentru care vă aduc expresiunea În­demnurilor mele celor mai căldu­roase. (Aplause prelungite). De altfel regăsesc, domnilor, In a­­celaşi timp. In mijlocul d-voastră. Şi cu colaborarea nepreţuită a d-voastră, am desprins atunci, prin­­tr’un studiu amănunţit, dar şi lu­minat, mai ales, de dragostea ne­clintită pentru această p­odoabă şi bogăţie a naţiunii, — am desprins, zic, din grija de frate pentru Pădu­re, îndrumarea ce trebueşte dată pentru folosirea cât mai Înţeleaptă a acestei bogăţii, precum şi pentru nesfârşita ei păstrare. (Aplauze pre­lungite Îndelung repetate). Am înţeles atunci că cea dintâiu nevoe era ca, acei ce îşi vor închi­na munca lor pentru Pădure, să în­veţe, d­e la primele începuturi, taina ştiinţei silvice, aşa cum civilizaţia şi propăşirea veacului şi timpuri­lor în care trăim, cereau imperios ideia noi » iar, in acelat timp, «fi,­me­ţii lui limpede şi existenţa sa sta­„Salonul de Toamnă" a deschis a­lll-a Expoziţie anuală de Pictură, Sculptură şi Arhitectură. In ziua de 30 Septembrie 1923, ora 10 a. m in saloanele dela „Maison d’Art“ din Str. Corăbiei No. 3. Expoziţia va fi deschisă pSnă la 18 Octombrie a. c. Spectacolele zisei TEATRUL NATIONAL.— „Sopho“ (prima ra­prezentaţie). TEATRUL REGINA „Maria Btuart“. TEATRUL POPULAR. — JLoiM­ eagănul copilăriei poporului romin CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perle, IRu^îr­e Smarald®, Aur, P&oSin#» Argintărie, Bijuterii uxste, — primesc ţi in consignaţie — „LA RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. mm TEATRU MT CINEMA AZI PREMIERA Operă compresta PROGRAM EXCEPŢIONAL DUCELE DE FERRANTE I DIRECŢIA ŞTEFAN MARINESCU începutul la ora 2 jumâîate p. v. KSoncgbOl DORIAM FSLfi^l PAULWE€ENER Extraordinară dramă In 7 acte, In rolurile principale: Si LIDIASALM&NOV& Litere-Arte-Ştiinţe Domnilor, scris mândre bogăţii a ţării noastre şi harnicilor ei străjuitori şi fraţi. Când vitejia ostaşilor noştri şi În­ţelepciunea conducătorilor lor şi ai ţării, ne-au adus izbânda asupra vrăjmaşului şi cu ea şi întruparea visului nostru de Veacuri, în hota­rele neclintite ale României mari, nebănuit, este strecurată ca in­sa- Providenţa ne-a adus in acele sa­­tisfacerea tuturor nevoilor şi bucu­­tare şi pe tovarăşul de suferinţă, pe viitor din viaţa noastră de toate zi­­mângâitorul durerilor fraţilor noş- g eie. — Pădurea zic, era tmbucătă­­tri de dincolo — ne-a readus şi In­ ţ.jtă, de regimul juridic al legilor sub tregit Codrul ! (Aplauze prelungite care trăia, se desvolta şi producea, şi lung repetate). .........'— ceiace da naştere la multe con Grădinile lor sunt de asemenea ! In această variaţiune meşteşugită . . .i:i încântătoare si fa­c parte din între- Şi simplă totodată, în alternanţa CQlaDOrarOa WginSnlor StIVICI­­ul palatelor din Versailles. Vizita-! între grădina îngrijită, cu alee cu torii pot admira arta lor, care se petriş şi cu nisip, cu pavilioane în sileşte să se ţină la înălţimea ma-! stil antic, cu statui de marmură, cu felul lor făuritor. Grădinarii actuali! basinuri largi, din care ies opere merită toată lauda. Parterele de­ sculpturale admirabile In bronz, cu flori, din faţa şi din dosul celor jocuri de ape, care ţâşnesc in jerbe două palate, sunt minunate. Benzi­­late de flori liliachii sunt Incadrate de aitele roşii sau tango, şi se întind pe mari distanţe, având aspectul unor covoare scumpe. Este o armo­nie de culori naturale, strălucitoa­re, operă a unor mâini măestre că­lăuzite de un gust fin şi sigur. Grădinile palatelor din Versailles au şi colţuri rustice, cum sunt că­suţa ţărănească şi moara Mariel Antoanetei, ale căror linii arhitec- j *01 Soare rurale, simple şi totodată elegante,­ cadrează perfect cu mediul înconju­l (Versailles, rător al unor arbori seculari, nive-1­­­1 minunate, şi între colţurile pito­reşti de înfăţişare rustică, sălbate­că une ori, în­adins neîngrijită, stă marea artă a lui Le Nôtre şi a şcoa­­lei sale neîntrecute, atât de des i­­mitată. Cei ce vizitează Versailles duc cu el o impresiune puternică, o fasci­nată, care îi urmăreşte toată viaţa, o dorinţă stăruitoare de a imita spendida feerie a grădinilor liege O. TAFRALI­N6 Septembrie 1923 .#•-*--------— durarilor ei. petate). si vie Teatrale I minunat de bine făcute de poetul. I* 30 Septembrie 1923, st. n. a 4-a Alex. T. Stamatiad din pieţele „In­ expoziţie de pictură, în salonul „Mo­­terior*. -Oaspetele nepoftit“ fi »Or­: zart*. din calea Victoriei 56. bii" de Maetertink. Iubitorii de literatură experi­a- . „­­ ... ră, vor regăsi în paginile noului lung Octom­brie­­volum apărut in editura elegantă a „Culturei Naţionale“ subiect de încântare şi de reflexie. Expoziţia va fi deschisă întreaga Căci, să nu uităm, domnilor, că cel ce e fost leagăn al copilăriei po­porului nostru, «»te Codrul. Iar când naţiunea română, încă plă­pândă, era ameninţată de puhoae vrăjmaşe şi cutropitoare, să nu ui­tăm că tot Codrul i-a fost adăpost şi reazim şi tot el l-a călăuzit cel dintâiu, paşii dealungul izvoarelor, în răcoarea văilor. (Aplause înde­lung repetate). Clătinarea codrului, pe aripa vân­tului, în ’naltul văzduhului, a legă­nat visul de veacuri al Românului, iar freamătul stejaril­or şi murmu­rul isvoarelor, au Îngânat cu el tot suspinul durerilor şi doinelor lui. In toiul luptelor şi al frământări­lor, când duşmanii ţării, din afară sau dinăuntru, se năpusteau îu nă­dejdea că vor sugruma naţia ro­mână, — la chemarea străbună a buciumului, la zăngănitul armelor, la strigătul voinicilor. Codrul s’a luptat alături cu naţia română îm­potriva vrăjmaşului : el a fost adă­post şi viziune nepătrunsă, a fost pavăză, a fost paloş ucigător, a fost mreje, — el a fost pentru duşman­ia domnilor, opera nu era cam-­furilă epfb­ilitătoare şi chiar loc plectă. Pădurea, acest organism viu — şi puţini sunt domnilor, aceia care cu­nosc cât de intim, de adânc şi de de mormânt­­ şi repetate). (Aplauze prelungite «ai la frumosul volum de traduceri,, Pictorul Grigore Manea a deschis bine cunoscută“. MARIA. — Congresul general silvic CUVÂNTAREA Mul Alex. Constantinestu adoaa Ministrul agricultural și domeniilor — Rostită tn ziua de 28 Septembrie la Chişinău cu­mmmmmammmmmmmmmai ——■ mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmam prilejul Congresului societate! „Progresul silvic“ — insufle in inima viitorilor străjer­­ten­ţi frate al Pădurii. (Aplauze prt şi fraţi ai pădurilor, nu numai ţtiri­ lungite). ţa organică a ei, dar ţi dragostea pentru ea, căci, dacă silvicultura este o ştiinţa, ea este un acelat timp şi o artă, care cere suflet şi inimă­­ pentru ea. (Aplause prelungite,­­ Bravo !). Cu prilejul congresului silvicul­torilor, care s'a ţinut Vineri 18 Sep­tembrie la Chişinău, d. Alex. Con­­stantinescu ministrul agriculturei şi domeniilor, a rostit următoarea cuvântare „• Alături de mine a venit şi ilus­trul soldat al Franţei, generalul Berthelot, spre a vă aduce salutul său.Astăzi, când România Mare pă­şeşte la Înfăptuirea operei de indi-I Din acest simţământ am plănuit o solubilă legătură naţională, prin so­lu înaltă satisfacţie sufletească înfăptuit organizarea învăţămân- tuţionarea Înaltelor probleme şi l­­am păşit pragul Adunării d-voas­­tului silvic. (Aplauze prelungite, vice, când congresul silvicultorilor tră de azi ţi cu vie mulţumire văd Trăiască !).­­ Îşi aduce nepreţuitul său prinos de muncă Patriei, pentru care ,­oştile noastre şi dragostea aliaţilor şi-au Închinat zile Întregi şi nopţi Întregi , de grije şi de sacrificii, — salutul bravului general Berthelot este o consfinţire nepreţuită precum şi un frăţesc Îndemn. (Aplauze prelungi­te. Asistenta ovaţionează pe genera­lul Berthelot).­­ Astfel fiind, domnilor, doresc ce preocupările d-voastră* Însufleţite de dragostea pentru bogăţiile şi po­doabele ţării, — să găsească cea mai prielnică Îndrumare şi făptuire, iar munca d-voastră să fie cu rodul însutit pentru binele şi propăşirea scumpei noastre patrii. (Aplauze prelunggte). Recunoştinţă codrilor Iar când, tn liniştea vremurilor, sub seninul cerului, porneau­ voini­cii călare, frământaţi de obida Îm­prejurărilor sau a dorurilor, în um-_v„v„­bra stejarilor, prin tăria codrilor. De la un capăt la altul al ţării s'a niete dăunătoare şi ei şi economiei glasul tainic şi adierea lină a frea­­ridicat atunci un singur freamăt de generare a ţării, ca consecinţă, pre­ maţului, le mângâia sufletul, 1« bucurie şi pădure de pădure s­au în cum­ptrune­a trecutului odios sfărâ­ potolea pâra din inimă şi le liniştea frăţit şi legat laolaltă tn sânul Pa­­mat jje înfăptuirea Unirii, mintea... (Aplauze îndelung repe triei mândre. (Vii aplauze). ţ aceia am căutat a" încorona a­­tâte). Din ziua aceia mi-a răsărit în ceastă operă a mea şi a-mi uşura. Să ştim astfel, domnilor, a fi re­­minte şi în suflet o nebănuită grije, în acelaş timp, şi grija ce aveam, cunoscători Codrului care ne-a cres­­grije de frate, grije de părinte , gri­ procedând la unificarea legislaţiei, cut fiinţa, ne-a ajutat la grea cum-A * ii e , j JSXf ----------------T_ —T ---------- ----------~ —*r.~ ~ x------------------------------------ ------ »—’ o* *•'“*“1 o**j - — i o-- piut/cuauu ta umutarcti 1 1S1 ii t 16 1 v“* .«.«yv., &partaE?»Gnt CGBeGrty centrai VSsa dintAîu zidit de Ludovic al XIV-lea, toanete şi a casei Seniorului are de pâs fixtelor noastre. (Aplaud pre- silvice. (Aplause prelungite! Trăia- Până şi ce-a bucurat la izbândă, noul, Parcul Regina M­iaria 55, iar celuilalt de Ludovic al XV-lea.­­ asemenea o înfăţişare rustică. A­lungite­. 'scăl). (Aplause prelungite) Mai departe, perdute în verdeaţă, cinând cu tufe dese, ceea ce dă­­m­­se înalţă două palate, Le Grand presia unui adevărat crâng. Lacul Trianon şi Le Petit Trianon, cel din apropierea căsuţei Măriei An-■ C. Domnilor,concursul nepreţuit pe care cu toţii mi l’aţi dat pentru în­­al" '‘TtnllZrrZh.r/m« fSntmroA mmn.1 tnspmnnV« onor* P^os de închinare Codrului şi mă Prin munca rodnică a d-voastră, din aceste zile, veţi aduce un nou simţ fericit că, nu numai că n’aţi uitat nici odată, dar totdeauna aţi pornit la muncă cu lozinca sfântă, care este şi a mea: „Codru-i frate cu Românul". (Aplauze prelungite şi îndelung repetate. Oratorul este mult timp întreaga asistenţă , făptuirea acestei însemnate opere, mi-a fost scump şi l-am apreciat în­totdeauna. Salutul d-lui general Berthelot Iar astăzi, găsindu-vă pe toţi a­dunaţi pentru complectarea şi în­ ovaţional de deaproape studierea chestiunilor congresului), complinitoare silvice, vă aduc salu­tul meu de mulţumire pentru cola­borarea d-voastră­­ întru desăvârşi­rea operii comune. (Bravo ! Aplauze prelungite îndelung repetate !). Ştiindu-vă, deci, adunaţi aici pen­tru a merge mai departe pe drumul propăşirii şi realizărilor silvice, — am venit in mijlocul d-voastră, pen­tru a vă asigura încă odată că aţi găsit in mine acelaşi neclintit m­ie­ .#66H6696669616—6—6 Păstrarea pădurilor

Next