Viitorul, octombrie 1923 (Anul 16, nr. 4670-4695)
1923-10-02 / nr. 4670
/ vnTomL * 7 ásássá ! Iuri BUCUREȘTI.-STRADA BURSEI"No. 2 CAPITAL STATUTAR LEI100.000.000. PRIMA EMISIUNE LEI 30.000.000] spnt curent 5n Face orice operaţiuni de teamsa; Acordă credite Scontează efecte de comerţ. Primeşte depuneri spre fructificare in condiţiunile cele mai faw©»I retell©; liberează carnete de economie. Execută ordine de bursă şi face avaluri pe fonduri publice şi acţiuni. Serviciu de informaţiuni privitor la refererite comerciale româno elveţiene. Adresa telegrafică SWISS DEPOT. Tel. 7/53 Pascali a tablouri în TEATRUL POPULAR.— Dela 30 Septembrie — 7 Octombrie 1923 atât de d-nul A. Scripcă, direcţiunea învăţământului muncitoresc, vă va încredinţa suma de douăzeci şi cinci mii Iei. In curs,al anului şcolar ce se deschide, doresc ca experienţa ce aţi dobândit până acum în serviciul învăţământului muncitoresc, să vă ajute să împliniţi lipsurile şi imperfecţiunile, să desvoltaţi ceea ce a prins rădăcină, să propagaţi continuu ideia, să vă asiguraţi în toate părţile încredere, părinţilor ca şi a copiilor muncitori, să faceţi ca Valea Prahovei să fie înnălţată nu numai prin bogăţia materială a solului şi subsolului ei, ci şi prin bogăţia intelectuală şi morală a populaţiunei ei terithii ce ne înconjură, muncitoare. Aceasta o cere interebarele scriitor flamand sul neamului, interesul producţiu- despre moarte cuvintele redutabile. “»Unsuri cât ţi seara se va juca noi, interesul propăşirei economice la adevărul lor.Cu cât mai mult "Lumea bine crescută" ca şi interesul propăşirei clasei ne temem de moarte, cu atât ea «tte Expoziţii d® artă muncitoare... De aceia ministerul mai de temut, căci ea nu te hrânemmmtmmmmmmrummt........ nostru, în marginea posibilităţilor, fie de cât din spaimele noastre, vă va ajuta la realizarea căminu- Cine caută să o uite M tmearcă Pictorul Constantin deschid o expoziţie de lui de ucenici ce se impune din ce în ce mai imperios faţă de desvoltarea crescândă a şcolilor industriale din regiune. Prin legea asupra învăţământului muncitoresc, vom căuta să consacrăm rezultatele dobândite prin sforţările dv. să dăm o temelie trainică acestui învăţământ şi să asigurăm întreţinerea atât de înceată astăzi a corpului didactic. Nici întreprinderile nici salariaţii Insă nu trebue să uite că învăţământul muncitoresc al tineretului ca şi asistenţa muncitorească, fiind forma nouă sub care au a se îndeplini obligaţiunile din convenţiunile de muncă şi In deosebi, din contractul de ucenicie, sarcina întreţinerii unor asemenea şcoli—sub controlul şi supravegherea statului numai—trebue să le aparţină. Asociaţiunile profesionale de patroni, sau acele de muncitori, au, In locul luptelor sterile şi Invrăjbitoare de clasi, a-şi da Întâlnire pe acest teren al culturii şi educaţiunii muncitoreşti, pentru a realiza egalitatea şî prin ea armonia între factorii producţiunii, spre deplina satisfacţie a idealurilor umanitare şi de justiţie socială, spre deplina satisfacţie a intereselor şi mai mult memoria, cine caută strada Doinei 15. Expoziţia este să fugă de ea, o întâlneşte mereu, deschisă de lit ora I a a. p&nă la Ea acoperă totul cu umbra ei", 6 jmn. Aceste cuvinte le găsim ea motto Wuu„ .awo.avi.v , P« silvicultorii din toate unghiurieconomice . a^tsltlților pSturel SAA 1,01,8 ,H,"ta,r,, *cerului ’ muncitoreşti din^ndustrie și pe [IqyBP deasupra ale dr Jkj.ilor fiţeşti ale arifatei Ci ,res, Împrejurul «celeiaşi Idei, sau, mai bine tis, legaţi prin acelaşi simţământ Inait ţi generos: ...... . dragostea pentru Pădure. (Aplause Dar silvicultorul eşti de pe bănci nelunditel le *co,u, cu ?Uinţa limpede ţi cu ° Numai u. M.m«« ~~rt tesc, — păstrat şi apoi des voi tat de ,,,1, a* L i i*. d-voastră zi cu zi, an de an, printr’o activitate continuă, — cu puterea lăuntrică « lui, tml lămureşte ţi Ţârei la «olidaritatea Indestructibilă a fiilor el. După cuvântarea d-lui ministru Mârzescu a urmat o producţiune şcolară cu recitări şi coruri, care a încheiat serbarea. După aceea d-l ministru Mârzescu a vizitat rafineria din Câmpina care este una din cele mai ___________ mari şi mai importante întreprin- Sleirea"zilnicăderi industriale din ţară. La ora 12 s’a oferit un dejun în onoarea d-lui ministru Mârzescu, la care au fost invitate patruzeci de persoane. S-au ţinut mai multe toasturi de către d-l ministru şi conducătorii fabricilor din localitate,bilă şi asigurată, ca astfel să se poa-Helia Trio, Solange Hilare, La pe harnicii mei colaboratori şi simtă ronacra definitiv Pădurii, rinsa, 7 Grill’s, Yuo-1 continow, Olanda, Kurnsburg, etr. etc. atunci că salutul şi Îndemnul meu. Pentru acest scop am alcătuit află aceleaşi inimi şi aceleaşi minţi organizarea corpului silvic, pregătite pentru închegarea binelui unitar. de la un capăt la altul al obştesc, în această ramură, aşa cum care.aducea astfel noua şi nele-a cunoscut in activitatea înde- preţuitS. contribuţie la solicitudinea lungată ce ara consacrat acestei CD aratat pădurilor ţării şi pă(Aplauze Îndelung re- CALITĂŢI SUPERIOARE CALITĂŢI/ llkl UŞOARE CU PREŢURI EXTREM DE REDUSE M&aizare En Gres şi En Detail A SOSIT in LONDRA ~~ UN MARE TRANSPORT —• pentru Sezonul de Toamnă şl Iarnă şl alte diferite STOFE pentru HAINE, NEGRU, BLEU MARIN Şl FANTAISIE de cea mal fină calitate In desenuri noi şl cele mal moderne In special atragem atenţiunea D-lor amatori de o marfă mai aleasă asupra mărcei comerciale patentată 99 66 cusută pe bordurile (marginile) stofei, care e de o elegantă durabilitate şi fineţa neîntrecută până in prezent şi a căreia unici şi singurii proprietari suntem în toată lumea PENDLE & RIVETT Ud. LONDON SUCURSALE: Paris, Milano, Madrid, Cairo, Maroco, Capstadt, Melburn, Peking, Rio reman.ere Singurul Reprezentant pentru România Henry ROBERTIli SUPUSUL MAREI BRITANII Centrala: BUCUREȘTI, Str. Academiei 45 Sucursala: CIALAfl, Str. Domnească 13 Sănătatea vitelor este logins troicitorilor tenii la farmacii si imm\\ P30- IUJELE VETERIHaRE sVALENTZA“ Aprobate de comisiunea sanitară veterinară cu No. 351 ( „TONI-TON“ tru Îngrăşat „EQUISSN“ ),TA ţiţei \ „NEPTUN“ vÄTort°* MICA“ alifia contra aricelei pentru încălzit şi forjă Intracii »* și tuturor rănilor pentru caîcriîere, soh câe fier, fsrasolă, etc, vagoane complecte provincie, Soc. „ARDEALUL“ București, Strada Blănsrr 141. L@msi© d@ foc CARBUIER, €©€S LICNIT — la — 'el Genusli a îiiil Dessrese „FLUIDUL AGER“,,?“, antireumatică, resolutivâ reconfortantă. Reprezentant pentru România Farmacia Dr. BENTE Calea Griviţei A p. 80 — Expediţie contra ramburs. — —B—BM (Secţia Combustibil) Str. Stavropoleos O. Tel. 16/55,14/88 ificmiiz (Elcftorle) Negrsscu. CONFIDENT — BUCUREŞTI — PEsaccul Cemecfia Seara C. Cercetări şi informaţiuni de orice naturi Misiuni In şi străinătate Telefon: 92 VITILA BONESCU Expoziţia permanent de Obiecte de Artă şi Antichităţ „LA MIRADO“ Calea Victoriei 162 (vis-a-vis de Ministerul de Finanţe) vinde ca preturi ce desfid orice concurenţă MOBILE de ARTA, BRONZURI VAZE, STATUETE, PORCELANURI, COVOARE ţi tot felul de Antichităţi. MODELELE DE Pălării de Catifea a sosit ieri din Paris, la „PICA“ Fabrica Franco- Română de Loltări Stradt Carol TO intrare« prin atr. Oildireri (via-a-vii de Cofetari« Creţuleacu) . GALBEAZA Numai omoară OILE ŞI VITELE DISTOL ijndecă tipr această beată Vânzarea şi prospecte gratuite la farmacii şi la DEPOZITAR GENERAL Frederic Spodheim Bul. Elsabeta No. 12 BUCUREŞTI m rCON3TIPATEA ..... ~lAM fi, eSOR Ol LUAT. lieh 0*2 flacon, f de alta* Udoeo. BtDMltStMftlt «,R.«eI* TQcbello,Varii si LA TOATt FitVStCULS '^ Cabinet Medical Central Str, Edgar Qufnet 10 (•ris-a-vis de Capşa) Sifilis, Gerito-Urinare Venerice Injecţii intravenoase Araîiza sângelui Consultaţii 11—1 a. m. 5—8H p. m. Curşi ne vindecăm de Reumatism şi Gută Broşură interesantă şi instructivă. Se trimite gratuit contra măci poştale de 1 leu, pentru porto. Adresaţi Farmacia Vorel Patra-N. Cum ne diftăm sângele şi ne Intărim Trupa ti Broşură interesantă şi instructivă care nu trebue sâ lipsească din nici o Casă. Cereţi-o gratuit contra 1 leu în mărci poştale pentru porto. IMI: Fanatia feKUiiiPlanall Teatral AiHARBSA Itr. Sărind?!1 Azi şi In fiecare seară mare Program de Varietăţi in frunte cu: iot GOS!SV Comique Excentnqne Francais UUt M^RLYS Mare stea pariziană, disease fine grivoise Programul se termină cu revista de mare succes GURA LUMEI de I. C. Aslan fieful Morţii de Maeterlinck (Traducere de AL. Stamatiad) Puţini scriitori — In afară poate de Schopenhauer — au fost mai mult ispitiţi să fie în grotească cu ideia morţei, decât Maeterlink, acest extraordinar evocator al unit taina preocupărilor d-voastră de azi şi, In acelaş timp, arată că pentru d-voastră munca zilelor de congres tete un apostolat, ca şi Indeleta fiecăruia dintre d-voastră, In cercul competinţei sale adminitrative, precum şi că activitatea d-voastră nu ar*un «a nimic din biurocraţia mecanică, rece sau automată, el isvorăşte din adâncul neclintitei dragoste pentru podoabele naturii, ridicându-se apoi, până la Înălţimea unei misiuni naţionale şi morale In acelaş timp. (Aplause prelungite). „ Aceiaşi chemare tainică pentru păstrarea mândrelor bogăţii ale pădurilor, v’a adunat şi azi, in acest congres, de la cele patru hotare ale ţării şi sunt mândru că mi-aţi dat prilejul acestei bucurii sufleteşti, pentru care vă aduc expresiunea Îndemnurilor mele celor mai călduroase. (Aplause prelungite). De altfel regăsesc, domnilor, In acelaşi timp. In mijlocul d-voastră. Şi cu colaborarea nepreţuită a d-voastră, am desprins atunci, printr’un studiu amănunţit, dar şi luminat, mai ales, de dragostea neclintită pentru această podoabă şi bogăţie a naţiunii, — am desprins, zic, din grija de frate pentru Pădure, îndrumarea ce trebueşte dată pentru folosirea cât mai Înţeleaptă a acestei bogăţii, precum şi pentru nesfârşita ei păstrare. (Aplauze prelungite Îndelung repetate). Am înţeles atunci că cea dintâiu nevoe era ca, acei ce îşi vor închina munca lor pentru Pădure, să înveţe, de la primele începuturi, taina ştiinţei silvice, aşa cum civilizaţia şi propăşirea veacului şi timpurilor în care trăim, cereau imperios ideia noi » iar, in acelat timp, «fi,meţii lui limpede şi existenţa sa sta„Salonul de Toamnă" a deschis alll-a Expoziţie anuală de Pictură, Sculptură şi Arhitectură. In ziua de 30 Septembrie 1923, ora 10 a. m in saloanele dela „Maison d’Art“ din Str. Corăbiei No. 3. Expoziţia va fi deschisă pSnă la 18 Octombrie a. c. Spectacolele zisei TEATRUL NATIONAL.— „Sopho“ (prima raprezentaţie). TEATRUL REGINA „Maria Btuart“. TEATRUL POPULAR. — JLoiM eagănul copilăriei poporului romin CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perle, IRu^îre Smarald®, Aur, P&oSin#» Argintărie, Bijuterii uxste, — primesc ţi in consignaţie — „LA RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. mm TEATRU MT CINEMA AZI PREMIERA Operă compresta PROGRAM EXCEPŢIONAL DUCELE DE FERRANTE I DIRECŢIA ŞTEFAN MARINESCU începutul la ora 2 jumâîate p. v. KSoncgbOl DORIAM FSLfi^l PAULWE€ENER Extraordinară dramă In 7 acte, In rolurile principale: Si LIDIASALM&NOV& Litere-Arte-Ştiinţe Domnilor, scris mândre bogăţii a ţării noastre şi harnicilor ei străjuitori şi fraţi. Când vitejia ostaşilor noştri şi Înţelepciunea conducătorilor lor şi ai ţării, ne-au adus izbânda asupra vrăjmaşului şi cu ea şi întruparea visului nostru de Veacuri, în hotarele neclintite ale României mari, nebănuit, este strecurată ca insa- Providenţa ne-a adus in acele satisfacerea tuturor nevoilor şi bucutare şi pe tovarăşul de suferinţă, pe viitor din viaţa noastră de toate zimângâitorul durerilor fraţilor noş- g eie. — Pădurea zic, era tmbucătătri de dincolo — ne-a readus şi In ţ.jtă, de regimul juridic al legilor sub tregit Codrul ! (Aplauze prelungite care trăia, se desvolta şi producea, şi lung repetate). .........'— ceiace da naştere la multe con Grădinile lor sunt de asemenea ! In această variaţiune meşteşugită . . .i:i încântătoare si fac parte din între- Şi simplă totodată, în alternanţa CQlaDOrarOa WginSnlor StIVICIul palatelor din Versailles. Vizita-! între grădina îngrijită, cu alee cu torii pot admira arta lor, care se petriş şi cu nisip, cu pavilioane în sileşte să se ţină la înălţimea ma-! stil antic, cu statui de marmură, cu felul lor făuritor. Grădinarii actuali! basinuri largi, din care ies opere merită toată lauda. Parterele de sculpturale admirabile In bronz, cu flori, din faţa şi din dosul celor jocuri de ape, care ţâşnesc in jerbe două palate, sunt minunate. Benzilate de flori liliachii sunt Incadrate de aitele roşii sau tango, şi se întind pe mari distanţe, având aspectul unor covoare scumpe. Este o armonie de culori naturale, strălucitoare, operă a unor mâini măestre călăuzite de un gust fin şi sigur. Grădinile palatelor din Versailles au şi colţuri rustice, cum sunt căsuţa ţărănească şi moara Mariel Antoanetei, ale căror linii arhitec- j *01 Soare rurale, simple şi totodată elegante, cadrează perfect cu mediul înconjul (Versailles, rător al unor arbori seculari, nive-11 minunate, şi între colţurile pitoreşti de înfăţişare rustică, sălbatecă une ori, înadins neîngrijită, stă marea artă a lui Le Nôtre şi a şcoalei sale neîntrecute, atât de des imitată. Cei ce vizitează Versailles duc cu el o impresiune puternică, o fascinată, care îi urmăreşte toată viaţa, o dorinţă stăruitoare de a imita spendida feerie a grădinilor liege O. TAFRALIN6 Septembrie 1923 .#•-*--------— durarilor ei. petate). si vie Teatrale I minunat de bine făcute de poetul. I* 30 Septembrie 1923, st. n. a 4-a Alex. T. Stamatiad din pieţele „In expoziţie de pictură, în salonul „Moterior*. -Oaspetele nepoftit“ fi »Or: zart*. din calea Victoriei 56. bii" de Maetertink. Iubitorii de literatură experia- . „ ... ră, vor regăsi în paginile noului lung Octombrievolum apărut in editura elegantă a „Culturei Naţionale“ subiect de încântare şi de reflexie. Expoziţia va fi deschisă întreaga Căci, să nu uităm, domnilor, că cel ce e fost leagăn al copilăriei poporului nostru, «»te Codrul. Iar când naţiunea română, încă plăpândă, era ameninţată de puhoae vrăjmaşe şi cutropitoare, să nu uităm că tot Codrul i-a fost adăpost şi reazim şi tot el l-a călăuzit cel dintâiu, paşii dealungul izvoarelor, în răcoarea văilor. (Aplause îndelung repetate). Clătinarea codrului, pe aripa vântului, în ’naltul văzduhului, a legănat visul de veacuri al Românului, iar freamătul stejarilor şi murmurul isvoarelor, au Îngânat cu el tot suspinul durerilor şi doinelor lui. In toiul luptelor şi al frământărilor, când duşmanii ţării, din afară sau dinăuntru, se năpusteau îu nădejdea că vor sugruma naţia română, — la chemarea străbună a buciumului, la zăngănitul armelor, la strigătul voinicilor. Codrul s’a luptat alături cu naţia română împotriva vrăjmaşului : el a fost adăpost şi viziune nepătrunsă, a fost pavăză, a fost paloş ucigător, a fost mreje, — el a fost pentru duşmania domnilor, opera nu era cam-furilă epfbilitătoare şi chiar loc plectă. Pădurea, acest organism viu — şi puţini sunt domnilor, aceia care cunosc cât de intim, de adânc şi de de mormânt şi repetate). (Aplauze prelungite «ai la frumosul volum de traduceri,, Pictorul Grigore Manea a deschis bine cunoscută“. MARIA. — Congresul general silvic CUVÂNTAREA Mul Alex. Constantinestu adoaa Ministrul agricultural și domeniilor — Rostită tn ziua de 28 Septembrie la Chişinău cummmmmammmmmmmmmai ——■ mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmam prilejul Congresului societate! „Progresul silvic“ — insufle in inima viitorilor străjertenţi frate al Pădurii. (Aplauze prt şi fraţi ai pădurilor, nu numai ţtiri lungite). ţa organică a ei, dar ţi dragostea pentru ea, căci, dacă silvicultura este o ştiinţa, ea este un acelat timp şi o artă, care cere suflet şi inimă pentru ea. (Aplause prelungite, Bravo !). Cu prilejul congresului silvicultorilor, care s'a ţinut Vineri 18 Septembrie la Chişinău, d. Alex. Constantinescu ministrul agriculturei şi domeniilor, a rostit următoarea cuvântare „• Alături de mine a venit şi ilustrul soldat al Franţei, generalul Berthelot, spre a vă aduce salutul său.Astăzi, când România Mare păşeşte la Înfăptuirea operei de indi-I Din acest simţământ am plănuit o solubilă legătură naţională, prin solu înaltă satisfacţie sufletească înfăptuit organizarea învăţămân- tuţionarea Înaltelor probleme şi lam păşit pragul Adunării d-voastului silvic. (Aplauze prelungite, vice, când congresul silvicultorilor tră de azi ţi cu vie mulţumire văd Trăiască !). Îşi aduce nepreţuitul său prinos de muncă Patriei, pentru care ,oştile noastre şi dragostea aliaţilor şi-au Închinat zile Întregi şi nopţi Întregi , de grije şi de sacrificii, — salutul bravului general Berthelot este o consfinţire nepreţuită precum şi un frăţesc Îndemn. (Aplauze prelungite. Asistenta ovaţionează pe generalul Berthelot). Astfel fiind, domnilor, doresc ce preocupările d-voastră* Însufleţite de dragostea pentru bogăţiile şi podoabele ţării, — să găsească cea mai prielnică Îndrumare şi făptuire, iar munca d-voastră să fie cu rodul însutit pentru binele şi propăşirea scumpei noastre patrii. (Aplauze prelunggte). Recunoştinţă codrilor Iar când, tn liniştea vremurilor, sub seninul cerului, porneau voinicii călare, frământaţi de obida Împrejurărilor sau a dorurilor, în um-_v„v„bra stejarilor, prin tăria codrilor. De la un capăt la altul al ţării s'a niete dăunătoare şi ei şi economiei glasul tainic şi adierea lină a frearidicat atunci un singur freamăt de generare a ţării, ca consecinţă, pre maţului, le mângâia sufletul, 1« bucurie şi pădure de pădure sau în cumptrunea trecutului odios sfărâ potolea pâra din inimă şi le liniştea frăţit şi legat laolaltă tn sânul Pamat jje înfăptuirea Unirii, mintea... (Aplauze îndelung repe triei mândre. (Vii aplauze). ţ aceia am căutat a" încorona atâte). Din ziua aceia mi-a răsărit în ceastă operă a mea şi a-mi uşura. Să ştim astfel, domnilor, a fi reminte şi în suflet o nebănuită grije, în acelaş timp, şi grija ce aveam, cunoscători Codrului care ne-a cresgrije de frate, grije de părinte , gri procedând la unificarea legislaţiei, cut fiinţa, ne-a ajutat la grea cum-A * ii e , j JSXf ----------------T_ —T ---------- ----------~ —*r.~ ~ x------------------------------------ ------ »—’ o* *•'“*“1 o**j - — i o-- piut/cuauu ta umutarcti 1 1S1 ii t 16 1 v“* .«.«yv., &partaE?»Gnt CGBeGrty centrai VSsa dintAîu zidit de Ludovic al XIV-lea, toanete şi a casei Seniorului are de pâs fixtelor noastre. (Aplaud pre- silvice. (Aplause prelungite! Trăia- Până şi ce-a bucurat la izbândă, noul, Parcul Regina Miaria 55, iar celuilalt de Ludovic al XV-lea. asemenea o înfăţişare rustică. Alungite. 'scăl). (Aplause prelungite) Mai departe, perdute în verdeaţă, cinând cu tufe dese, ceea ce dămse înalţă două palate, Le Grand presia unui adevărat crâng. Lacul Trianon şi Le Petit Trianon, cel din apropierea căsuţei Măriei An-■ C. Domnilor,concursul nepreţuit pe care cu toţii mi l’aţi dat pentru înal" '‘TtnllZrrZh.r/m« fSntmroA mmn.1 tnspmnnV« onor* P^os de închinare Codrului şi mă Prin munca rodnică a d-voastră, din aceste zile, veţi aduce un nou simţ fericit că, nu numai că n’aţi uitat nici odată, dar totdeauna aţi pornit la muncă cu lozinca sfântă, care este şi a mea: „Codru-i frate cu Românul". (Aplauze prelungite şi îndelung repetate. Oratorul este mult timp întreaga asistenţă , făptuirea acestei însemnate opere, mi-a fost scump şi l-am apreciat întotdeauna. Salutul d-lui general Berthelot Iar astăzi, găsindu-vă pe toţi adunaţi pentru complectarea şi în ovaţional de deaproape studierea chestiunilor congresului), complinitoare silvice, vă aduc salutul meu de mulţumire pentru colaborarea d-voastră întru desăvârşirea operii comune. (Bravo ! Aplauze prelungite îndelung repetate !). Ştiindu-vă, deci, adunaţi aici pentru a merge mai departe pe drumul propăşirii şi realizărilor silvice, — am venit in mijlocul d-voastră, pentru a vă asigura încă odată că aţi găsit in mine acelaşi neclintit mie .#66H6696669616—6—6 Păstrarea pădurilor