Viitorul, decembrie 1923 (Anul 16, nr. 4721-4746)

1923-12-01 / nr. 4721

anul ai geasg°sprg»zegeBeaMo« 4721 £ LEI EX. In TARA 4 LEI ex. în Mutate IN TARA Un an-----— — 500 lei Șase luni-------— 250 • Trei »---------------125 » MEN In străinătate Un an--------— 1200 lei Șase luni--------- 600 » | Trei ------------ 300 » REDACȚIA STR. EDGARD QUINET No. 2II (Vis-â-vis de Hotel Capşa) || ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI COMERCIALE STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele; Direcţia 51/23, Redacţia şi Administraţia 59/23 pl 3/11 Se primesc direct la Administraţia ziarului str. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmbătă 1 Decembrie 19£3 2 LEI EX. In ȚARA 4 LEI es. în Muhte O comemorare DUPĂ CINCI ANI ACTUL DEELA ALBA-IULIA şi tradiţiile specifice ale popula­­ţiunei din noile provincii cu in­teresele superioare ale Statului unitar ; întărirea elementului na­ţional şi întărirea unei concepţii de indispensabilă realitate la mi­norităţile ce trăesc între graniţe­le Statului nostru —, sunt atâtea probleme cari se impun spre re­zolvare fără întârziere şi cu cea mai adâncă înţelegere a intere­selor consolidărei naţionale. FESTIVALURILE şi PRESEI din ARDEAL sindicatul ardelean, pentru­­ acest turneu, au datoria să se desbraca de haina politicei mărunte, îmbră­când-o pe aceea de înaltă cultură naţională. Scopul moral al acestor sărbătoriri ar fi cu totul zădărni­cit dacă am asista la o reeditare a unor pătimaşe articole de ziar. Ur­maţi cu simpatie ziariştii romana însoţiţi de artişti de operă şi de literaţi, au organizat în rând demn aceste sărbători, făcând să se vor­bească din nou de „tradiţia pre­sei ardelene“ pe care din nenoro­cire unii au voit s-o părăsească. Dar tocmai pentru simpatia cu care au fost primiţi de public şi autorităţi, la Alba-Iulia, la Orăş­­tie, la Deva şi pretutindeni unde Aceste sărbători literara­­organi­zate de „Sindicatul“ ardelean, au fost pretutindeni un frumos pri­­ nOTE Mâine se împlinesc cinci ani de la proclamarea unirei Ardealu­lui cu tata mamă. Pentru comemorarea actului istoric săvârşit în ziua de 1 De­cembrie 1918 la Alba Iulia, socie­tatea culturală „Astra“ din Ar­deal, de sub prezidenţia d-lui Va­sile Goldiş, a luat iniţiativa or­­ganizării unor serbări la care este chemată să participe întrea­ga suflare românească. Este o iniţiativă ce corespunde celor mai profunde simţiminte ale poporu­lui român care va lua parte cu tot sufletul la această sfântă co­memorare. In faţa unei asemenea come­morări, care evoacă unul dintre cele mai importante acte din is­tată a ITnirei, cu tot entusiasmul, toria neamului nostru, toate conţi cu toată evlavia şi cu toată cre­­ştiinţele cu adevărat româneştii dinţa în viitorul şi prosperitatea Vii , trebue sa se ridice pe deasupra Statului roman întregit, ori­căror preocupări sau patimi, pentru a sărbători această zi cu toată evlavia, în cel mai nealte­rat spirit de solidaritate naţio­nală şi cu cel mai adânc simţi­­mânt al dragostei de neam. Această comemorare trebue să însemne un moment de sinceră înălţare sufletească şi de învioră­toare reculegere morală. La 1 Decembrie 1918 s’a împli­nit un mare şi sfânt destin istoric al neamului nostru. . . , , .,1 n , . ,. 1 » • • „* te centre ardelene comorile de Cu suferinţi seculare şi cu ieri- literatură ale poporului de sângeroase sa împlinit acest nofdru destin. Dar cu cât a fost mai lung calvarul aşteptărei, cu cât au fost mai adânci suferinţele şi cu cât au fost mai grele jertfele, cuilej de manifestare a sentimentelor atât mai mult trebue să preţuim­ de solidaritate naţională. Intâmpi împlinirea acestui destin şi cu atât mai mari sunt răspunderile pe care idealul înfăptuit le impune generaţiei chemate sa se bucure cea dintâi de binefacerile lui. In aceşti cinei ani viata s’a scurs uneori tumultuoasă, alteori plină de dibuiri. Au fost frământările primelor schimbări şi dibuirile primilor paşi în făgaşul vieţei noui a Statului român întregit. Dar în răstimpul acestor cinci ani ce se împlinesc acum, viaţa Statului român a fost fecundă sub toate aspectele şi în toate ramu­rile de activitate obştească. Sub raportul politic şi constituţional, ca şi sub raportul administrativ şi economic, viaţa naţională a realizat progresele cele mai te­meinice şi mai îmbucurătoare. In cinci ani de viaţă laolaltă şi de muncă comună, Statul român în­ a­tregit şi-a aşezat şi întărit teme­­m acţiunea lor cotidiană. 52b*Îh­!.ÂJÎ soars o mare activitate nu­noilor ţinuturi sindicatul ardelean mai W fabricarea aparatelor ci trebue să se menţie în acest fă­gaş. Astfel va fi dat de exemplu j . a8fixiante ziariştilor din celelalte tmnuturi ^ ^ uyiM româneşti, şi în special celor din vechiul Regat, cari ar putea face mult mai mult pentru cultura na­ţională, decât fac azi,­toase pentru temeinica lui propă­şire în viitor. Roadele obţinute în cursul a­­cestor cinci ani, au dovedit odată mai mult ce poate înfăptui un neam când intră în făgaşul des­­voltărei lui fireşti. Este o operă însă care e deabea la începutul ei. Viitorul stă des­chis cu atâtea probleme care aş­teaptă deslegare, cu atâtea forţe care aşteaptă îndrumare şi cu a­­tâtea orânduiri care aşteaptă să fie clarificate şi statornicite.^ Opera de organizare a Statu­lui român într’un spirit de largă şi înţeleaptă democraţie ; desăvâr­şirea operei de unificare într’un spirit care să armonizeze nevoile INTERIM Abonaţî-vă la VIITORUL“ Cel mai bine scris Cel mai bine informat Cel mai răspândit ZIAR DE SEARA — Cronica teatrală Teatrul de PAUL I. PRODAN pe care le-am face astăzi, spre deo­sebire de cel© scrise acum doi ani, în general reprezentarea comediei „Mărgeluş“ ne lasă aceeași plăcută impresie, ca altădată. , Trei acte — trei pre­rde rosf — alta“.—Compania Bulandra,-MAR- provocate de spirite, — foarte mul­te izbutite, câteva prea eftine, u­GELy$, comedie în 3 acte de d. A. de HERZ, (reluare) n,p^® riscate,­de vorbe cu două înfe ------n——■W1—HNWH1 I i~—rttinn» lesuri, de contraste în cuvinte, de .dialogul viu, sclipitor, tânăr, care 'nu te obosește nicâ jg clipă. Acum doi ani, tot m luna Noem-'mijlocul ei pe d. V. Maximilian au' Trei ore de râs, timp înt «are t?a' îmbţ8t direcţiunea teatrului „Regi autorul, cu abilitate, strecoară pu­tS1Upá£ÍÍ«rMmmidia W f reia ultima comedie tină^ezm, melanmlie" și tristefe tre „Făiajeni?, comedia d-lui A a d-lui de Herez. (chiar, care-ţi aduce lacrima în cel­de Herz, cu reputaţia stabilită şi „Mărgeluş“, noul născut al ace­luiaşi autor. Faima „Păiajenului“ nu putea fi detronată decât tot de o piesă a d-lui de Herz. Succesul de serie obţinut de „Măr­geluş“ acum doi ani, faptul că, as­tăzi, compania Bulandra are în bine venită pentru public, care e­­ amator de comedii, car© vrea să râdă şi să petreacă, fără multă caz­ină intelectuală, e binevenită pen­tru actorii teatrului „Rgina Ma­ria“ şi mai cu deosebire pentru d. Jurei Zotta au doi Copii: Olga şi Radu. Preocupările Celor doi soţi sunt diferite: d-na Zotta, femeea „pe care nimeni n‘o leagă la gard“ urmăreşte să-şi căsătorească Copii, transforma această legătură trecă­toare într'o căsătorie legitimă. In jurul acestei preocupări se’nvâr­­teşte toată acţiunea. Graţie inter­f+A+o „a* „„+.,1 „fix - Ventim­ei lui Sergiu Dobrini, un atdtfl vreme c&t sortii ei se &fla in » i ? j . rj ii .. __ ___ __________i_ frate al d-nei Zotta, gratie mnor sus pusa si nesperata poziţie de ministru, d. Zotta, care dezleagă toate în viaţă cu „unul într'un fel, altor peripeţii hazlii, Radu şi Gi­na se Căsătoresc şi Mărgeluş, in­altul în trait fel, ...nic­i­odată in­tră, cu demnitate în rândurile so­wn nu face... „e preocupat de fru­ pietăţii, moaşa văduvă d-na Angeling. In afară de Zotta, toate tipurile D. ministru îşi scrie discurs­urile din c­omedie sunt naturale, sunt la maşina de scris,­­ luate din mulţimea care ne încon-Tânăra şi frumoasa dactilografă joară în societate. Gina Leatris vine zilnic să lucreze,­ Zotta sufere de o boală’. Care am acasă, la d. ministru. Gina vede pe putea-o numi „ministeriatul“. Ata- Radu, fiul ministrului, îl cunoaşte,­­­a vreme cât Zotta e ministru e „au venit anul spre altul, aşa, ca pur , simplu im prost, oare nu şi cum le-ar fi fost scris, că aşa şti G­­ilici măcar sa citească“ care trebuia să fie... , „iubeşte cu toată c­rede că Teleorman e judeţ vecin patima de care e capabil un suflet cu Ramnicu,sarat“, care nu iese cinstit.» are in piept o pasăre ca­re vrea să sboare şi pe aripile că­ din vorba nevestă-si decât, doar pen reia stă fericirea ei...“. Radu o iu- .a ^ace iaspecţii în Delta Du­beşte şi el pe Gina şi astfel vine pe* rii’, T • lume „Mărgeluş“.­­ Odată eşti din­ ministeri, Zotta e ...Mărgeluş“ vroia să se nască,­­ritual,­­ chiar au­ cerea viaţa, cerea întruparea, a tentar, luat pe Radu l-a dus spre Gina şi Nici Chiar jocul admirabil al ! _ de la primul cuvânt de dragoste, d-lui Maximilian, bogat în fante­ deşte în atmosferă steluţe sclipi­toare, şi dialogul porneşte iarăşi săltăreţ şi viu. In „Mărgeluş“ nu întâlnim un personagiu nefericit, un persona­jT ir ■ _ , , giu care să dea ocazie publicului V. Maximilian, care a putut, apa­ de a4 împătimi. Personagiii« re, nutrbm rol de comedie; e bine-=d.lui de Her M sunt ^ savfuti,­ mzoi% nici mm&citorl de gânduri, nici răscolitori de idei, şi nici literaţi!" Sunt oameni, care pe scenă, vorbesc ca în viaţa de toate zilele, o vorbire curentă, nesilită, nechinuită. Situaţiunile şi problemele vieţei, personagiii© d-lui de Herz, le vor dezlega omeneşte, nu ştiinţifice,­te, nu după principii aflate în cărţi, ci după bunul simţ şi experienţa, căpătate în trecăturile vieţei de toate zilele. Autorul nu cercetează nici cauzele misterioase, nici urmă­rile umanitare ale cutărui fapt, sau ale cntărei situaţii, nu supune spectatorul la adâncă sau obositoa­re cugetare. D-sa are o singur® pretenţie. Ca la piesele d-sale pu­Reluarea este pentru o piesă pia­­tul genei. D. Herz nu insistă, însă, ca de încer­care a succesului ei de­asupra acestor scene duioase, fiind o­blicul să petreacă şi privită din e­­a prima sene de reprezentaţiuni că nu vrea ca publicul să plângă acest punct de vedere, comedia de statornicirea piesei in repertoriul la comedia sa, fiindcă obiceiul de saloni „Mărgeluş“ și-a atins tinta, teatrului romanesc și prilejul pen- a face glume a devenit la acest au-iîn plin. tru criticul dramatic de a-și con- ' * .­­ . ' trola darea de seamă scrisă, ime­diat, după premieră. E greu »1 facil rezumatul unei j ce şi-au rostit, e început să pâlpâe, z^e, în humor, şi în nuanțe, carej piese, a cărei temelie nu este su-­undeva, flacăra care trebuia să-l fac ca această creație să străin-/ Reluarea comedim la Tr­st°ri Berna­rd —­­biectul ei dialogul. aduc® pe lume...“ ceaşcă în mii de raze ca fetele pie-l­eiuarea comediei „Mărgeluş­e , izbucneşte o rachetă, garg răspaş-l D-na şi jL ministru al agrigul-l Tflată difigultatga cpSetS­ifi a trei de briliant­e s‘a putut învia-1 ge această subită prefacere în ju­decata şi atitudinea ministrului Zotta. D. Tony Bulam­dra este un­ simpa­tic şi mucalit protector al lui Mărgeluş. D-na Rennée Annie ob­ţine acelaşi succes în rolul d-nei ministru. D-ra Elvass nu e nici sprintenă, nici zglobie ca d-ra Ma­neta Rareş (creatoarea rolului). In schimb d-na Charlo­tte Brodier, când va şti rolul, va fi o cochetă şi simpatică d-na Angeling. Rolul Ginei Leatris i se potriveşte de mi­nune d-rei Michaela Costescu. Are candoarea şi puritatea fetei cinsti­te care iubeşte cu adevărat. Cu multă emoţiune a jucat d-ra Cos­­tescu finalul actului al doilea. Din­tre ceilalţi actori, cari deţin rolu­rile mai mici, menţionăm pe d. E­­nescU, la valul tânărului îndrăgos­tit. cială până la predarea complec­tă a aparatelor ce avea. Ultima livrare s-a făcut la 5 Februarie 1922; de atunci con­form tratatului Germania a re­luat fabricarea aparatelor comer­ciale, fixate conform tratatului la o anumită forţă, viteză, etc., sub controlul comitetului aviatic cu Mica­ Antantă şi noastră instala-­seauin trecere prin Ungaria cu­­ . , , , .. . „ . diverse afaceri, au fost mânaţi 0 tsră ddrSCCÎă interaliat din Berlin, sub preşe-­rea noastră m chiar mima Bei­ din închisoare în închisoare, după Ţară In cadrul operei mari pe care presa românească din Ardeal o în . „ -------------------------------— —în­treprinde în acel ţinut, trebue pe­tentia colonelului englez Bardlett­­chului, se pare ca suntem mea Ce temnicierii au avut grija să-i fi, drept să aşezăm şi recentele festi Astfel avântul fabricaţiunei avi pentru câţiva ani feriţi de ten- prade de tot ce aveau, nelăsându- jumătate din populaţia ei se ocupă valuri artistice, ce au dus în mul­­atice a fost îngăduit până în luna tativele disperate ale Germaniei le nici hainele de pe ei. La fiecare cu agricultura şi creşterea vitelor. Septembrie anul curent. Fabricafiunile standesfiste d© armament avâaftic_ Dar ce au făcut germanii în în Elveţia şi la Pissa, iar cons­pregăti revanşa lor pe calea de­ , tractorii străini axeentau co­­ridul; prin aviaţie, acest lucru a­menzi prin intermediarii germ­a trebue să-l ştim şi să luăm mă­­rilor, ca de ex. Fokker ale că-turile ce se impun, au venit, — ziariştii, delegaţi de rui uzine se măresc din ce în ce­­ în Olanda. Dar grosul fabricaţiilor secre­te se execută în Rusia. După cum Krupp a făcut din uzinele Putiloff centrul fabricărei mate­rialului de război, inginerii şi mând acest drum gazetarii români personalul specializat în aeronan „ . . , . . . . , din Ardeal vor dovedi că au ră­ .. „ „„ ÎT1 Şefii! CORI Sil!Cel de CQIltrO­mas în vechea tradiţie şi, dacă ar fică german, au emigrat m R». V depinde numai de ei, această tra­­sia, de unde cu toate ca nu­diţie ar continua să se manifeste din ştiri precise — se ştie totuşi că technicianii germani desfă­şi în căutarea de noui explozivi­Dar dificultăţile multiple din Rusia vor întârzia de­sigur re­zultatele căutate de germani — adaugă d. Eynac. Necesitatea controlului interaliat Numai atunci când va înceta în Germania ori­ce control se­rios, pericolul va deveni imi­nent pentru aliaţi. Prin organiza­ţia industrială ce au, germanii vor putea recâştiga repede, înarmările Germaniei PERICOLUL AVIAŢIEI GERMANE - De ce este necesar controlul militar interaliat D. Laurent Eynac sub-secretar timpul pierdut, şi chiar să ne de stat al aeronauticei franceze în treacă. Fabricarea de o­doare care a expus zilele trecute în con de automobile nu’a ş­căzut rre loc siliul de miniştri cauzele pentru în toată Germania; în câteva cari trebue menţinut controlul săptămâni, uzinele pot fi în mă­sură să echipez,, aviaţia. . . . francez în Germania, a dat zia-Dar ?! această opera se va m- rului „Matin“ interesante lămu­faptui. „ . . . riri asupra situaţiei aviaţiei . . ^an^11’ *a aceasta^ mfaptu- germane pericolul ce prezintă ment observaţie şi curse, a obţi rre şi pentru uşurarea ei, cu con- p0 yjjtor acest stat prin pregăti-mnut premiul întâi, dar iluzii ma ştiinţa vecinie trează m fata da- ^ pe ^ le face . Prin artii ri D11 trebue să ne facenl. Se poa tonilor e as azi 51 e mame, i cokd 195 clin tratatul din Versail. te să asistăm la o redeşteptare praznim ziua aceasta binecuvan kg _ începe d Eynac _ German tot atât de rapîdă, a Germaniei, una s’a obligat să ne predea toa- în aviaţia militară, după cum te avioanele militare. I-a fost in­înainte de război s’a pus brusc în fruntea fabricaţiei de automo­bile. Agenţii politiei de prohibirea al In ultimul concurs la Madrid, codlului au confiscat vinul! aviaţia franceză de bombarda­ Periselsi a aviaţiei gier­­mane Prin armata noastră cu mo­ emlul militar inferni­f­or GumOTlt -OXHItO­ GENERALUL NOLLET D­ ECOURI­ otalul sumei cheltuit de gu­vernul american pentru men­ţinerea regimului antialcoo­­lic se va ridica anul acesta la 40 milioane dolari.­ndustriile din Silezia de sus au fost impuse de guvernul polo­nez să verse 25 milioane franci cu titlu de impozit pe averi d­upă achitarea lui Conradi asa­sinul lui Worovski, la Basel, 3000 de persoane au făcut o tenă. T­I I CIVILIZAŢIE MAGHIARA fa­e rău să ne ocupăm puţin de acei vechi petăţi tratamentul pe care civilizata Un­garie a găsit cu cale să-l aplice de­ţinuţilor români din închisorile ei, nu o dovadă vie că cruzimile moştenite atavic rămân veşnic în sânge. In privinţa aceasta povestea ce­lor 56 deţinuţi români repatriați. apar din când în când ruinele vre­Vederile se schimbă şi în­ fuga trenului rând pe rând es la iveală noui frumuseţi. Dar iată că stâncele se îndepăr­tează, iar drumul coteşte spre ţi­nuturile mănoase ale şesului Vlta­­vei — (Moldau). — De o parte şi alta se înşiră de-acum ţarinele o­as­tea agricolă, în­Cehoslovacia Note de drum CĂLĂTORIND PRIH CEHO­SLOOflCIfl de MAGDA O. MICOLAESCU — Iei praisiS Praga — Marti 28 August 1923. — După o ! Cine este însă fata bisericească, manifestaţie ostilă devastând bi- oră de drum de la Dresda, ur-'în vestminte de abate, care cu o­rourile ziarului „Basler-Nachrich- mând mai mult cursul Elbei, ajun voce par‘că potolită de povara ani­gem la Tetschen, pe pământul ge­­rboslovac. a Ne war (America) un cetă- Intr’un vagon destinat grupului tean, d. Ussomano a căzut român 1) pornim mai departe spre ^ într‘o varnită adâncă de­­ Praga, unde inimi de buni prieteni metri plină cu vin, şi s‘a înecat, aveau să ne primească. Multă vreme, drumul şerpueşte a­lături de albia în care se răstogo­lor, dar mângâetoare ca o poveste, ne urează „bun venit“ în dulcele grai românesc? E omul de bine, cu mare autori­tate morală, al tărei sale, în ace­laşi timp marele şi bunul prieten al României, abatele Zavarai. A ţi­­nut să fie faţă la sosirea reprezen­tese, strălucitoare la lumina soare-; tanţilor tărei, p© oare, cu o dra­­.lui, valurile Elbei. Părând o cetate f­­oste curată, o iubeşte, ca pe a doua nesfârşită, de cealaltă parte se în- i patrie a sa; iar bucuria ce simte înaltă malul stâncos, pe sub care­­— toată — i se citeşte pe figura, în apa şi-a săpat calea şi pe coama care un suflet de sfânt se oglin­­căruia, triste şi pierdute pe stânci,­ deşte... Câteva clipe după găsduirea noa­stră admirăm prin­ străzile pe ca­re întâiaşi dată călcăm, frumuse­ţile de artă ale vechiului oraş. Praga După întâille străzi, care se în­grămădesc în jurul gărei, cu case­raîul intact, prin te clini­ca noas- este dureros aceiaşi: arestaţi sub­­ pământuhiT^unîtă6 c^hărni- Am colt apare cea din urmă rămă­tră militară, amiciţia noastră Pretexte copilăreşti pe când se d­a braţelor, le-au dat din belşug,­­ a vechiului zid ce odinioară a­şiţă a v®bhiului zid ce odinioară a­­păra cetatea, turnul „Prăsim­ bra­­na“. E turnul unde pe atunci se păstra iarba de puşcă. Ridicat prin­ veacul al XV-lea, în timpul lui Vladislav — nege, —d­e considerat şi azi un adevărat­ giu­vaer al stilului gotic. Ne găsim pe „piaţa republicei", iar alături se ridică sala de şer­pe uscat. Dar nu putem afirma închisoare tratamentul identic, iar guvernul, atunci când şcoli­mpe acelaş lucru şi în domeniul văz- 750^ grame pâine stricată pe zi şi c­are veneau să aducă ţăranilor cu­­duhului. Parisul V­untrele in­ apă murdară. In plus, chinurile noştinţele moderne pentru culti-1_________ dustriale d­in nordici şi răsăritul călăilor, cari, pe rând, băteau în­ varea pământului, dădea tărei în băli a oraşului, unde la 28 Octom- Franţei nu sunt la adăpostul in- IT*ITM 8061 aşi Rfonia agrară, după brie 1918, consiliul naţional prilda­cursiunilor de aviaţie , mult mai grave de cât cele ce acelaş interval ? Ei s’au apucat în timpul războiului, fabricat Zeppeline la Dantzîgj Siguranţa Franţei _ _________^ şi în statele baltice. Linker a adevărat numai în serviciile de li s'au frânt, coastele li s’au scos cu o întindere mai mare de 250 .vechia Pragă cu construit în «Sunni* şi în Scandi- informatiuni ş.în controlul neo -ochii şi când, istoviţi ^ de _ chinuri hectare; şi ijentru primii ani, nu-i neni. .­­ . , i bosit ce se va face. 'au căzut bolnavi, civilizaţii mediei mai pe acelea arendate sau rău cui- De pe podul împodobit cu statui navia. Dormer a deschis Miale Germanii vor începe prin a.?i,ai închisorilor maghiare i-au tra- tivate, acelea cumpărate de îmbo numir.Carol alKlea“,a prive-’ 1 - - tat doar, cu cuvintele „came de gătiţii de război şi în fine pe aw-’liste, de care nu te mai poţi să nu­„mărturisească“. Puşi în fiare, care o parte din pământul marilor 11 au f°st călcaţi în picioare, și li s’a proprietar avea să treacă în folo-­am «muls părul din cap pe care au sinfa celor ce-1 munceau. ' inmnae veomul oraș cu interesante ma căderea Habsburgilor. ^ Mai desparte până la Vltava, se întinde vechiul oraș cu interesanta unesc cartierele mai _ . .... , lea ai c^01* Proprietari aveau în' ra, ne retine pașii. E atâta lumină De altfel ungurii nu s au sfiit ei stăpânire mai mult de cinci mii și atâta farmec aci!' înjiși să recunoască toate aceste hectare. | Cu apele sale domoale, tulburate chinuri când au trimis înapoi in Cu rezultate deci mult mai mici, abia din când în când de trecerea zdrenţe şi plini de paraziţi pe toţi decât cele căpătate la noi, aci abia vreunui vas, bătrâna Vltava a aceşti distinşi intelectuali români la sfârşitul anului viitor exproprie scăldat vechia cetate, iar azi oglin­­de­ au avut de suportat urgia câtor, rea va atinge cifra de 650.000 bec- deşte în undele-i frumoase, minu­­va am de temniţa sub vagi pr­e- tare (în timp ce la noi ea a atins nele nonim­ oraş, tex­te­, , pe aceea de 2.500.000 ba.); în schimb In faţă, Colina cu castelul său, înainte de-a cădea sub blesteme­ producţia generală a tărei, cruţată imortalizat în cântec de marele le atâtor victime nevinovate, regi­ de zdruncinul firesc al transfer- compozitor naţional Smetana, ala­­mut korty­st, principalul culpabil mărilor repezi, a crescut şi merge turt o altă colină pe care se înalţă al acestor atrocităţi, are însă de­spre continuă sporire, măreţele construcţii, ce adăpostesc dar socoteala în faţa lumei civile- Având întinse suprafeţe de pă­ ministerele nonii republici; apoi, zale, de această purtare inhuma- auri, ce aparţineau în mare parte frumosul cartier Vinohrady; iar nă- . streinilor, m­ai ales în apropierea departe, o pădure de coşuri fume-Nu ne vom face insulta a corn- graniţelor ţărei, aci exproprierea gânde arată cartierul industrial para purtarea avută de noi faţă s-a întins de o potrivă şi asupra. . de spionii şi atentatorii maghiari acestor păduri. Tara, a căpătat • Un drum în povârniş duce la dovediţi culpabili, — cu acea avu deci un nou izvor de venituri şi în parcul regal „Letna“ (de vară), ca­­tă de autorităţile ungureşti faţă acelaşi timp putinţa de a-şi supra-­re împreună cu grădina „Kinski“ de românii nevinovaţi prinşi în veghia mai binie hotarele sale, şi admirabilele terase ale palatelor ghiarele lor. Faptul că în moment din „Mala Strana“ formează deco­tul repatrierei, jumătate din ma- OOSirea M bapnaia ml de fond, la poalele căruia se ghiarii prizonieri au preferat să spmeă, prinde ea un chenar, fâşia argin­tămie în Ardeal iar restul a fost Un şuerat lung vesteşte Sosirea, fie a apelor Vltavei, liber sa vorbească cu reprezentau- Trenul îşi micşorează iuţeala şi 0- De aici din înălţimea colinei se ţii presei ungureşti din Ardeal, liosit se opreşte de tot aşta e în jos prieten sutelor exprimându-le OToltitudinea pevi* Suntem în Praga, turnuri şi clopotniţe, ce strălu­cru sprijinul dat de aceasta, pre- Din mulţimea de pe peron­ Câţiva citoajjs în apusul soarelui, au dat cum şi faptul că toate ziarele în­ inşi se îndreaptă către noi. Su­rtşi drept cuvânt ţinutului baroc al gureşti n’au adus nici o acuzafiu- figuri cunoscute, parlamentari în Pragoi numele de „oraşul de aur“ ne de tratamente neomenoase, ară frunte cu preşedintele Uhlir, de la al poeţilor cehi, tănd numai bucuria legitimă a ce- conferinţa din Copenhaga, minis- „Zlata Praha“__ oraş de aur, — tot, ce-au voit să se repatrieze, — fiul nostru din Praga, cu ataşatul înţeleg acum de ce poeţii tăi te-au dovedeşte pe deplin că „balcani- militar colonel Dimitriu şi mulţi cântat atât de des„­­ cît“ au fost şi de data aceasta su­ alţii. j *­periori „culturei’ hunice. - | Departe în umbre, se înaltă ma­i a veni insă vremea când ma- 1) E vorba de grupul interparla- jestos castelul „Hradcany“ loeuin­ghiarii vor­ regreta aceste cruzimi meu tar român, care la înapoerea. »ffiaajfflaflippe’NOttffiOOttaaiCi«» inutile. în ţară de la conferinţa din Copen­, „ îfost siliţi sa-l manance. La alţii. Mai puţin largă de cât la noî, le-'sa plată, iar în dreapta şi în stan rezidă cu Sa fript carnea cu cărbuni aprinşi, gea aci atinge numai proprietăţile !ga, străzi largi si frumoase m­est­urînile HO /î o ÎP/Îp f nnnotom­ li o onn c 5-41 1---------i pro . .­­n. ” . . i ■­ . baga, a vizitat Cehoslovacia. J­­OSu­IB Hfb­rid III p3SJUI3

Next