Viitorul, decembrie 1923 (Anul 16, nr. 4721-4746)
1923-12-01 / nr. 4721
anul ai geasg°sprg»zegeBeaMo« 4721 £ LEI EX. In TARA 4 LEI ex. în Mutate IN TARA Un an-----— — 500 lei Șase luni-------— 250 • Trei »---------------125 » MEN In străinătate Un an--------— 1200 lei Șase luni--------- 600 » | Trei ------------ 300 » REDACȚIA STR. EDGARD QUINET No. 2II (Vis-â-vis de Hotel Capşa) || ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI COMERCIALE STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele; Direcţia 51/23, Redacţia şi Administraţia 59/23 pl 3/11 Se primesc direct la Administraţia ziarului str. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmbătă 1 Decembrie 19£3 2 LEI EX. In ȚARA 4 LEI es. în Muhte O comemorare DUPĂ CINCI ANI ACTUL DEELA ALBA-IULIA şi tradiţiile specifice ale populaţiunei din noile provincii cu interesele superioare ale Statului unitar ; întărirea elementului naţional şi întărirea unei concepţii de indispensabilă realitate la minorităţile ce trăesc între graniţele Statului nostru —, sunt atâtea probleme cari se impun spre rezolvare fără întârziere şi cu cea mai adâncă înţelegere a intereselor consolidărei naţionale. FESTIVALURILE şi PRESEI din ARDEAL sindicatul ardelean, pentru acest turneu, au datoria să se desbraca de haina politicei mărunte, îmbrăcând-o pe aceea de înaltă cultură naţională. Scopul moral al acestor sărbătoriri ar fi cu totul zădărnicit dacă am asista la o reeditare a unor pătimaşe articole de ziar. Urmaţi cu simpatie ziariştii romana însoţiţi de artişti de operă şi de literaţi, au organizat în rând demn aceste sărbători, făcând să se vorbească din nou de „tradiţia presei ardelene“ pe care din nenorocire unii au voit s-o părăsească. Dar tocmai pentru simpatia cu care au fost primiţi de public şi autorităţi, la Alba-Iulia, la Orăştie, la Deva şi pretutindeni unde Aceste sărbători literaraorganizate de „Sindicatul“ ardelean, au fost pretutindeni un frumos pri nOTE Mâine se împlinesc cinci ani de la proclamarea unirei Ardealului cu tata mamă. Pentru comemorarea actului istoric săvârşit în ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, societatea culturală „Astra“ din Ardeal, de sub prezidenţia d-lui Vasile Goldiş, a luat iniţiativa organizării unor serbări la care este chemată să participe întreaga suflare românească. Este o iniţiativă ce corespunde celor mai profunde simţiminte ale poporului român care va lua parte cu tot sufletul la această sfântă comemorare. In faţa unei asemenea comemorări, care evoacă unul dintre cele mai importante acte din istată a ITnirei, cu tot entusiasmul, toria neamului nostru, toate conţi cu toată evlavia şi cu toată creştiinţele cu adevărat româneştii dinţa în viitorul şi prosperitatea Vii , trebue sa se ridice pe deasupra Statului roman întregit, oricăror preocupări sau patimi, pentru a sărbători această zi cu toată evlavia, în cel mai nealterat spirit de solidaritate naţională şi cu cel mai adânc simţimânt al dragostei de neam. Această comemorare trebue să însemne un moment de sinceră înălţare sufletească şi de înviorătoare reculegere morală. La 1 Decembrie 1918 s’a împlinit un mare şi sfânt destin istoric al neamului nostru. . . , , .,1 n , . ,. 1 » • • „* te centre ardelene comorile de Cu suferinţi seculare şi cu ieri- literatură ale poporului de sângeroase sa împlinit acest nofdru destin. Dar cu cât a fost mai lung calvarul aşteptărei, cu cât au fost mai adânci suferinţele şi cu cât au fost mai grele jertfele, cuilej de manifestare a sentimentelor atât mai mult trebue să preţuim de solidaritate naţională. Intâmpi împlinirea acestui destin şi cu atât mai mari sunt răspunderile pe care idealul înfăptuit le impune generaţiei chemate sa se bucure cea dintâi de binefacerile lui. In aceşti cinei ani viata s’a scurs uneori tumultuoasă, alteori plină de dibuiri. Au fost frământările primelor schimbări şi dibuirile primilor paşi în făgaşul vieţei noui a Statului român întregit. Dar în răstimpul acestor cinci ani ce se împlinesc acum, viaţa Statului român a fost fecundă sub toate aspectele şi în toate ramurile de activitate obştească. Sub raportul politic şi constituţional, ca şi sub raportul administrativ şi economic, viaţa naţională a realizat progresele cele mai temeinice şi mai îmbucurătoare. In cinci ani de viaţă laolaltă şi de muncă comună, Statul român în atregit şi-a aşezat şi întărit temem acţiunea lor cotidiană. 52b*Îh!.ÂJÎ soars o mare activitate nunoilor ţinuturi sindicatul ardelean mai W fabricarea aparatelor ci trebue să se menţie în acest făgaş. Astfel va fi dat de exemplu j . a8fixiante ziariştilor din celelalte tmnuturi ^ ^ uyiM româneşti, şi în special celor din vechiul Regat, cari ar putea face mult mai mult pentru cultura naţională, decât fac azi,toase pentru temeinica lui propăşire în viitor. Roadele obţinute în cursul acestor cinci ani, au dovedit odată mai mult ce poate înfăptui un neam când intră în făgaşul desvoltărei lui fireşti. Este o operă însă care e deabea la începutul ei. Viitorul stă deschis cu atâtea probleme care aşteaptă deslegare, cu atâtea forţe care aşteaptă îndrumare şi cu atâtea orânduiri care aşteaptă să fie clarificate şi statornicite.^ Opera de organizare a Statului român într’un spirit de largă şi înţeleaptă democraţie ; desăvârşirea operei de unificare într’un spirit care să armonizeze nevoile INTERIM Abonaţî-vă la VIITORUL“ Cel mai bine scris Cel mai bine informat Cel mai răspândit ZIAR DE SEARA — Cronica teatrală Teatrul de PAUL I. PRODAN pe care le-am face astăzi, spre deosebire de cel© scrise acum doi ani, în general reprezentarea comediei „Mărgeluş“ ne lasă aceeași plăcută impresie, ca altădată. , Trei acte — trei prerde rosf — alta“.—Compania Bulandra,-MAR- provocate de spirite, — foarte multe izbutite, câteva prea eftine, uGELy$, comedie în 3 acte de d. A. de HERZ, (reluare) n,p^® riscate,de vorbe cu două înfe ------n——■W1—HNWH1 I i~—rttinn» lesuri, de contraste în cuvinte, de .dialogul viu, sclipitor, tânăr, care 'nu te obosește nicâ jg clipă. Acum doi ani, tot m luna Noem-'mijlocul ei pe d. V. Maximilian au' Trei ore de râs, timp înt «are t?a' îmbţ8t direcţiunea teatrului „Regi autorul, cu abilitate, strecoară putS1Upá£ÍÍ«rMmmidia W f reia ultima comedie tină^ezm, melanmlie" și tristefe tre „Făiajeni?, comedia d-lui A a d-lui de Herez. (chiar, care-ţi aduce lacrima în celde Herz, cu reputaţia stabilită şi „Mărgeluş“, noul născut al aceluiaşi autor. Faima „Păiajenului“ nu putea fi detronată decât tot de o piesă a d-lui de Herz. Succesul de serie obţinut de „Mărgeluş“ acum doi ani, faptul că, astăzi, compania Bulandra are în bine venită pentru public, care e amator de comedii, car© vrea să râdă şi să petreacă, fără multă cazină intelectuală, e binevenită pentru actorii teatrului „Rgina Maria“ şi mai cu deosebire pentru d. Jurei Zotta au doi Copii: Olga şi Radu. Preocupările Celor doi soţi sunt diferite: d-na Zotta, femeea „pe care nimeni n‘o leagă la gard“ urmăreşte să-şi căsătorească Copii, transforma această legătură trecătoare într'o căsătorie legitimă. In jurul acestei preocupări se’nvârteşte toată acţiunea. Graţie interf+A+o „a* „„+.,1 „fix - Ventimei lui Sergiu Dobrini, un atdtfl vreme c&t sortii ei se &fla in » i ? j . rj ii .. __ ___ __________i_ frate al d-nei Zotta, gratie mnor sus pusa si nesperata poziţie de ministru, d. Zotta, care dezleagă toate în viaţă cu „unul într'un fel, altor peripeţii hazlii, Radu şi Gina se Căsătoresc şi Mărgeluş, inaltul în trait fel, ...niciodată intră, cu demnitate în rândurile sown nu face... „e preocupat de fru pietăţii, moaşa văduvă d-na Angeling. In afară de Zotta, toate tipurile D. ministru îşi scrie discursurile din comedie sunt naturale, sunt la maşina de scris, luate din mulţimea care ne încon-Tânăra şi frumoasa dactilografă joară în societate. Gina Leatris vine zilnic să lucreze, Zotta sufere de o boală’. Care am acasă, la d. ministru. Gina vede pe putea-o numi „ministeriatul“. Ata- Radu, fiul ministrului, îl cunoaşte,a vreme cât Zotta e ministru e „au venit anul spre altul, aşa, ca pur , simplu im prost, oare nu şi cum le-ar fi fost scris, că aşa şti Gilici măcar sa citească“ care trebuia să fie... , „iubeşte cu toată crede că Teleorman e judeţ vecin patima de care e capabil un suflet cu Ramnicu,sarat“, care nu iese cinstit.» are in piept o pasăre care vrea să sboare şi pe aripile că din vorba nevestă-si decât, doar pen reia stă fericirea ei...“. Radu o iu- .a ^ace iaspecţii în Delta Dubeşte şi el pe Gina şi astfel vine pe* rii’, T • lume „Mărgeluş“. Odată eşti din ministeri, Zotta e ...Mărgeluş“ vroia să se nască,ritual, chiar au cerea viaţa, cerea întruparea, a tentar, luat pe Radu l-a dus spre Gina şi Nici Chiar jocul admirabil al ! _ de la primul cuvânt de dragoste, d-lui Maximilian, bogat în fante deşte în atmosferă steluţe sclipitoare, şi dialogul porneşte iarăşi săltăreţ şi viu. In „Mărgeluş“ nu întâlnim un personagiu nefericit, un personajT ir ■ _ , , giu care să dea ocazie publicului V. Maximilian, care a putut, apa de a4 împătimi. Personagiii« re, nutrbm rol de comedie; e bine-=d.lui de Her M sunt ^ savfuti, mzoi% nici mm&citorl de gânduri, nici răscolitori de idei, şi nici literaţi!" Sunt oameni, care pe scenă, vorbesc ca în viaţa de toate zilele, o vorbire curentă, nesilită, nechinuită. Situaţiunile şi problemele vieţei, personagiii© d-lui de Herz, le vor dezlega omeneşte, nu ştiinţifice,te, nu după principii aflate în cărţi, ci după bunul simţ şi experienţa, căpătate în trecăturile vieţei de toate zilele. Autorul nu cercetează nici cauzele misterioase, nici urmările umanitare ale cutărui fapt, sau ale cntărei situaţii, nu supune spectatorul la adâncă sau obositoare cugetare. D-sa are o singur® pretenţie. Ca la piesele d-sale puReluarea este pentru o piesă piatul genei. D. Herz nu insistă, însă, ca de încercare a succesului ei deasupra acestor scene duioase, fiind oblicul să petreacă şi privită din ea prima sene de reprezentaţiuni că nu vrea ca publicul să plângă acest punct de vedere, comedia de statornicirea piesei in repertoriul la comedia sa, fiindcă obiceiul de saloni „Mărgeluş“ și-a atins tinta, teatrului romanesc și prilejul pen- a face glume a devenit la acest au-iîn plin. tru criticul dramatic de a-și con- ' * . . ' trola darea de seamă scrisă, imediat, după premieră. E greu »1 facil rezumatul unei j ce şi-au rostit, e început să pâlpâe, z^e, în humor, şi în nuanțe, carej piese, a cărei temelie nu este su-undeva, flacăra care trebuia să-l fac ca această creație să străin-/ Reluarea comedim la Trst°ri Bernard —biectul ei dialogul. aduc® pe lume...“ ceaşcă în mii de raze ca fetele pie-leiuarea comediei „Mărgeluşe , izbucneşte o rachetă, garg răspaş-l D-na şi jL ministru al agrigul-l Tflată difigultatga cpSetSifi a trei de briliante s‘a putut învia-1 ge această subită prefacere în judecata şi atitudinea ministrului Zotta. D. Tony Bulamdra este un simpatic şi mucalit protector al lui Mărgeluş. D-na Rennée Annie obţine acelaşi succes în rolul d-nei ministru. D-ra Elvass nu e nici sprintenă, nici zglobie ca d-ra Maneta Rareş (creatoarea rolului). In schimb d-na Charlotte Brodier, când va şti rolul, va fi o cochetă şi simpatică d-na Angeling. Rolul Ginei Leatris i se potriveşte de minune d-rei Michaela Costescu. Are candoarea şi puritatea fetei cinstite care iubeşte cu adevărat. Cu multă emoţiune a jucat d-ra Costescu finalul actului al doilea. Dintre ceilalţi actori, cari deţin rolurile mai mici, menţionăm pe d. EnescU, la valul tânărului îndrăgostit. cială până la predarea complectă a aparatelor ce avea. Ultima livrare s-a făcut la 5 Februarie 1922; de atunci conform tratatului Germania a reluat fabricarea aparatelor comerciale, fixate conform tratatului la o anumită forţă, viteză, etc., sub controlul comitetului aviatic cu Mica Antantă şi noastră instala-seauin trecere prin Ungaria cu . , , , .. . „ . diverse afaceri, au fost mânaţi 0 tsră ddrSCCÎă interaliat din Berlin, sub preşe-rea noastră m chiar mima Bei din închisoare în închisoare, după Ţară In cadrul operei mari pe care presa românească din Ardeal o în . „ -------------------------------— —întreprinde în acel ţinut, trebue petentia colonelului englez Bardlettchului, se pare ca suntem mea Ce temnicierii au avut grija să-i fi, drept să aşezăm şi recentele festi Astfel avântul fabricaţiunei avi pentru câţiva ani feriţi de ten- prade de tot ce aveau, nelăsându- jumătate din populaţia ei se ocupă valuri artistice, ce au dus în mulatice a fost îngăduit până în luna tativele disperate ale Germaniei le nici hainele de pe ei. La fiecare cu agricultura şi creşterea vitelor. Septembrie anul curent. Fabricafiunile standesfiste d© armament avâaftic_ Dar ce au făcut germanii în în Elveţia şi la Pissa, iar conspregăti revanşa lor pe calea de , tractorii străini axeentau coridul; prin aviaţie, acest lucru amenzi prin intermediarii germa trebue să-l ştim şi să luăm mărilor, ca de ex. Fokker ale că-turile ce se impun, au venit, — ziariştii, delegaţi de rui uzine se măresc din ce în ce în Olanda. Dar grosul fabricaţiilor secrete se execută în Rusia. După cum Krupp a făcut din uzinele Putiloff centrul fabricărei materialului de război, inginerii şi mând acest drum gazetarii români personalul specializat în aeronan „ . . , . . . . , din Ardeal vor dovedi că au ră .. „ „„ ÎT1 Şefii! CORI Sil!Cel de CQIltrOmas în vechea tradiţie şi, dacă ar fică german, au emigrat m R». V depinde numai de ei, această trasia, de unde cu toate ca nudiţie ar continua să se manifeste din ştiri precise — se ştie totuşi că technicianii germani desfăşi în căutarea de noui exploziviDar dificultăţile multiple din Rusia vor întârzia desigur rezultatele căutate de germani — adaugă d. Eynac. Necesitatea controlului interaliat Numai atunci când va înceta în Germania orice control serios, pericolul va deveni iminent pentru aliaţi. Prin organizaţia industrială ce au, germanii vor putea recâştiga repede, înarmările Germaniei PERICOLUL AVIAŢIEI GERMANE - De ce este necesar controlul militar interaliat D. Laurent Eynac sub-secretar timpul pierdut, şi chiar să ne de stat al aeronauticei franceze în treacă. Fabricarea de odoare care a expus zilele trecute în con de automobile nu’a şcăzut rre loc siliul de miniştri cauzele pentru în toată Germania; în câteva cari trebue menţinut controlul săptămâni, uzinele pot fi în măsură să echipez,, aviaţia. . . . francez în Germania, a dat zia-Dar ?! această opera se va m- rului „Matin“ interesante lămufaptui. „ . . . riri asupra situaţiei aviaţiei . . ^an^11’ *a aceasta^ mfaptu- germane pericolul ce prezintă ment observaţie şi curse, a obţi rre şi pentru uşurarea ei, cu con- p0 yjjtor acest stat prin pregăti-mnut premiul întâi, dar iluzii ma ştiinţa vecinie trează m fata da- ^ pe ^ le face . Prin artii ri D11 trebue să ne facenl. Se poa tonilor e as azi 51 e mame, i cokd 195 clin tratatul din Versail. te să asistăm la o redeşteptare praznim ziua aceasta binecuvan kg _ începe d Eynac _ German tot atât de rapîdă, a Germaniei, una s’a obligat să ne predea toa- în aviaţia militară, după cum te avioanele militare. I-a fost inînainte de război s’a pus brusc în fruntea fabricaţiei de automobile. Agenţii politiei de prohibirea al In ultimul concurs la Madrid, codlului au confiscat vinul! aviaţia franceză de bombarda Periselsi a aviaţiei giermane Prin armata noastră cu mo emlul militar infernifor GumOTlt -OXHItO GENERALUL NOLLET D ECOURI otalul sumei cheltuit de guvernul american pentru menţinerea regimului antialcoolic se va ridica anul acesta la 40 milioane dolari.ndustriile din Silezia de sus au fost impuse de guvernul polonez să verse 25 milioane franci cu titlu de impozit pe averi după achitarea lui Conradi asasinul lui Worovski, la Basel, 3000 de persoane au făcut o tenă. TI I CIVILIZAŢIE MAGHIARA fae rău să ne ocupăm puţin de acei vechi petăţi tratamentul pe care civilizata Ungarie a găsit cu cale să-l aplice deţinuţilor români din închisorile ei, nu o dovadă vie că cruzimile moştenite atavic rămân veşnic în sânge. In privinţa aceasta povestea celor 56 deţinuţi români repatriați. apar din când în când ruinele vreVederile se schimbă şi în fuga trenului rând pe rând es la iveală noui frumuseţi. Dar iată că stâncele se îndepărtează, iar drumul coteşte spre ţinuturile mănoase ale şesului Vltavei — (Moldau). — De o parte şi alta se înşiră de-acum ţarinele oastea agricolă, înCehoslovacia Note de drum CĂLĂTORIND PRIH CEHOSLOOflCIfl de MAGDA O. MICOLAESCU — Iei praisiS Praga — Marti 28 August 1923. — După o ! Cine este însă fata bisericească, manifestaţie ostilă devastând bi- oră de drum de la Dresda, ur-'în vestminte de abate, care cu orourile ziarului „Basler-Nachrich- mând mai mult cursul Elbei, ajun voce par‘că potolită de povara anigem la Tetschen, pe pământul gerboslovac. a Ne war (America) un cetă- Intr’un vagon destinat grupului tean, d. Ussomano a căzut român 1) pornim mai departe spre ^ într‘o varnită adâncă de Praga, unde inimi de buni prieteni metri plină cu vin, şi s‘a înecat, aveau să ne primească. Multă vreme, drumul şerpueşte alături de albia în care se răstogolor, dar mângâetoare ca o poveste, ne urează „bun venit“ în dulcele grai românesc? E omul de bine, cu mare autoritate morală, al tărei sale, în acelaşi timp marele şi bunul prieten al României, abatele Zavarai. A ţinut să fie faţă la sosirea reprezentese, strălucitoare la lumina soare-; tanţilor tărei, p© oare, cu o dra.lui, valurile Elbei. Părând o cetate foste curată, o iubeşte, ca pe a doua nesfârşită, de cealaltă parte se în- i patrie a sa; iar bucuria ce simte înaltă malul stâncos, pe sub care— toată — i se citeşte pe figura, în apa şi-a săpat calea şi pe coama care un suflet de sfânt se oglincăruia, triste şi pierdute pe stânci, deşte... Câteva clipe după găsduirea noastră admirăm prin străzile pe care întâiaşi dată călcăm, frumuseţile de artă ale vechiului oraş. Praga După întâille străzi, care se îngrămădesc în jurul gărei, cu caseraîul intact, prin te clinica noas- este dureros aceiaşi: arestaţi sub pământuhiT^unîtă6 c^hărni- Am colt apare cea din urmă rămătră militară, amiciţia noastră Pretexte copilăreşti pe când se da braţelor, le-au dat din belşug, a vechiului zid ce odinioară aşiţă a v®bhiului zid ce odinioară apăra cetatea, turnul „Prăsim brana“. E turnul unde pe atunci se păstra iarba de puşcă. Ridicat prin veacul al XV-lea, în timpul lui Vladislav — nege, —de considerat şi azi un adevărat giuvaer al stilului gotic. Ne găsim pe „piaţa republicei", iar alături se ridică sala de şerpe uscat. Dar nu putem afirma închisoare tratamentul identic, iar guvernul, atunci când şcolimpe acelaş lucru şi în domeniul văz- 750^ grame pâine stricată pe zi şi care veneau să aducă ţăranilor cuduhului. Parisul Vuntrele in apă murdară. In plus, chinurile noştinţele moderne pentru culti-1_________ dustriale din nordici şi răsăritul călăilor, cari, pe rând, băteau în varea pământului, dădea tărei în băli a oraşului, unde la 28 Octom- Franţei nu sunt la adăpostul in- IT*ITM 8061 aşi Rfonia agrară, după brie 1918, consiliul naţional prildacursiunilor de aviaţie , mult mai grave de cât cele ce acelaş interval ? Ei s’au apucat în timpul războiului, fabricat Zeppeline la Dantzîgj Siguranţa Franţei _ _________^ şi în statele baltice. Linker a adevărat numai în serviciile de li s'au frânt, coastele li s’au scos cu o întindere mai mare de 250 .vechia Pragă cu construit în «Sunni* şi în Scandi- informatiuni ş.în controlul neo -ochii şi când, istoviţi ^ de _ chinuri hectare; şi ijentru primii ani, nu-i neni. . . , i bosit ce se va face. 'au căzut bolnavi, civilizaţii mediei mai pe acelea arendate sau rău cui- De pe podul împodobit cu statui navia. Dormer a deschis Miale Germanii vor începe prin a.?i,ai închisorilor maghiare i-au tra- tivate, acelea cumpărate de îmbo numir.Carol alKlea“,a prive-’ 1 - - tat doar, cu cuvintele „came de gătiţii de război şi în fine pe aw-’liste, de care nu te mai poţi să nu„mărturisească“. Puşi în fiare, care o parte din pământul marilor 11 au f°st călcaţi în picioare, și li s’a proprietar avea să treacă în folo-am «muls părul din cap pe care au sinfa celor ce-1 munceau. ' inmnae veomul oraș cu interesante ma căderea Habsburgilor. ^ Mai desparte până la Vltava, se întinde vechiul oraș cu interesanta unesc cartierele mai _ . .... , lea ai c^01* Proprietari aveau în' ra, ne retine pașii. E atâta lumină De altfel ungurii nu s au sfiit ei stăpânire mai mult de cinci mii și atâta farmec aci!' înjiși să recunoască toate aceste hectare. | Cu apele sale domoale, tulburate chinuri când au trimis înapoi in Cu rezultate deci mult mai mici, abia din când în când de trecerea zdrenţe şi plini de paraziţi pe toţi decât cele căpătate la noi, aci abia vreunui vas, bătrâna Vltava a aceşti distinşi intelectuali români la sfârşitul anului viitor exproprie scăldat vechia cetate, iar azi oglinde au avut de suportat urgia câtor, rea va atinge cifra de 650.000 bec- deşte în undele-i frumoase, minuva am de temniţa sub vagi pre- tare (în timp ce la noi ea a atins nele nonim oraş, texte, , pe aceea de 2.500.000 ba.); în schimb In faţă, Colina cu castelul său, înainte de-a cădea sub blesteme producţia generală a tărei, cruţată imortalizat în cântec de marele le atâtor victime nevinovate, regi de zdruncinul firesc al transfer- compozitor naţional Smetana, alamut kortyst, principalul culpabil mărilor repezi, a crescut şi merge turt o altă colină pe care se înalţă al acestor atrocităţi, are însă despre continuă sporire, măreţele construcţii, ce adăpostesc dar socoteala în faţa lumei civile- Având întinse suprafeţe de pă ministerele nonii republici; apoi, zale, de această purtare inhuma- auri, ce aparţineau în mare parte frumosul cartier Vinohrady; iar nă- . streinilor, mai ales în apropierea departe, o pădure de coşuri fume-Nu ne vom face insulta a corn- graniţelor ţărei, aci exproprierea gânde arată cartierul industrial para purtarea avută de noi faţă s-a întins de o potrivă şi asupra. . de spionii şi atentatorii maghiari acestor păduri. Tara, a căpătat • Un drum în povârniş duce la dovediţi culpabili, — cu acea avu deci un nou izvor de venituri şi în parcul regal „Letna“ (de vară), cată de autorităţile ungureşti faţă acelaşi timp putinţa de a-şi supra-re împreună cu grădina „Kinski“ de românii nevinovaţi prinşi în veghia mai binie hotarele sale, şi admirabilele terase ale palatelor ghiarele lor. Faptul că în moment din „Mala Strana“ formează decotul repatrierei, jumătate din ma- OOSirea M bapnaia ml de fond, la poalele căruia se ghiarii prizonieri au preferat să spmeă, prinde ea un chenar, fâşia argintămie în Ardeal iar restul a fost Un şuerat lung vesteşte Sosirea, fie a apelor Vltavei, liber sa vorbească cu reprezentau- Trenul îşi micşorează iuţeala şi 0- De aici din înălţimea colinei se ţii presei ungureşti din Ardeal, liosit se opreşte de tot aşta e în jos prieten sutelor exprimându-le OToltitudinea pevi* Suntem în Praga, turnuri şi clopotniţe, ce strălucru sprijinul dat de aceasta, pre- Din mulţimea de pe peron Câţiva citoajjs în apusul soarelui, au dat cum şi faptul că toate ziarele în inşi se îndreaptă către noi. Surtşi drept cuvânt ţinutului baroc al gureşti n’au adus nici o acuzafiu- figuri cunoscute, parlamentari în Pragoi numele de „oraşul de aur“ ne de tratamente neomenoase, ară frunte cu preşedintele Uhlir, de la al poeţilor cehi, tănd numai bucuria legitimă a ce- conferinţa din Copenhaga, minis- „Zlata Praha“__ oraş de aur, — tot, ce-au voit să se repatrieze, — fiul nostru din Praga, cu ataşatul înţeleg acum de ce poeţii tăi te-au dovedeşte pe deplin că „balcani- militar colonel Dimitriu şi mulţi cântat atât de des„ cît“ au fost şi de data aceasta su alţii. j *periori „culturei’ hunice. - | Departe în umbre, se înaltă mai a veni insă vremea când ma- 1) E vorba de grupul interparla- jestos castelul „Hradcany“ loeuinghiarii vor regreta aceste cruzimi meu tar român, care la înapoerea. »ffiaajfflaflippe’NOttffiOOttaaiCi«» inutile. în ţară de la conferinţa din Copen, „ îfost siliţi sa-l manance. La alţii. Mai puţin largă de cât la noî, le-'sa plată, iar în dreapta şi în stan rezidă cu Sa fript carnea cu cărbuni aprinşi, gea aci atinge numai proprietăţile !ga, străzi largi si frumoase mesturînile HO /î o ÎP/Îp f nnnotom li o onn c 5-41 1---------i pro . .n. ” . . i ■ . baga, a vizitat Cehoslovacia. JOSuIB Hfbrid III p3SJUI3