Viitorul, februarie 1924 (Anul 17, nr. 4770-4792)
1924-02-02 / nr. 4770
Anul asteaptc«spre«iecef®a_No.14770 M?vW!R®fiS 2 LEI EX. In TARA 4 LEI ??. în sîmiPBteîe •nn«*!U«CKn»i A BON^RENTE IN TARA I In streinătate Un an- 500 lei! Un an—----------------------1200 $ase luni-----— 250 »I Șase luni----------600 Trei ---------125 »I Trei -------------300 Ol TM EHh ^ wgBwtm REACTIA STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-ft ris de Hotel Capsa) Telefeaa»!«: Direcția 51/23, ADMSHISTRATIA STRADA ACADEMIEI No. 17 Redactia Administrația 50/23 g 13/11 Sämbäsa 2 Februarie 1924 -J^oîtvs^ »»oowţasss* *osoruW1 ssa'v&t*“ ** I fe I±l EX. In TARA ll 4 LEI es. în streinitete DESOBIENTATII POLITICI altă dată; pentru acest partid, o mare ,serbare naţională ca aceea de la Alba Iulia este un act politic de la care se abţine; pentru acest partid Tronul poate fi adulat într'o zi, şi criticat în alta , ori linguşit la Bucureşti dar Deschiderea parlamentului ca o operă de oprobiu grupurile de aste corespunde cu începerea vie-j tăzi cari se luptă între ele, deşi tei politice, găseşte o serie de asupra lor pluteşte amintirea desfrâului în finanţe şi în gospodăria generală a ţăreii Faţă de atari partide guvernul actual trebue să-şi facă singur datoria şi să continue opera sa mare de consolidare naţională, grupe cari dacă se deosebesc în unele privinţe, unele de altele, se aseamănă în faptul că fiecare n’au ştiut să facă abstracţie de interesele momentului şi să se ridice la înălţimea unei politici dictate de interesele superioare. Parlamentul s’a deschis astfel având deoparte, majorităţi compacte, cari susţin un guvern conştient de menirea, de rolul şi de răspunderea lui, şi de altă parte grupe de partide toate purtând povara unor mari greşeli. Partidul ţărănist, care a exploatat chestiunea împroprietărirea pământului, după ce el fusese virtualmente împărţit prin marea reformă a expropriere!, se prezintă având în fruntea lui nu numai pe reprezentantul demagogiei, d-nul învăţător Mihalache, pe reprezentantul anarhiei, dr. Lupu, dar şi pe omul care stă, încă sub grava acuzaţiune de a fi trădat ţara în momentul când fiii ei sângerau pe câmpurile de bătaie. Acest grup politic poartă în flancul lui, pe cellalt partid de desagregare naţională, şi anume partidul d-lor I. Maniu, Vaina şi ceilalţi. Acest partid cu foarte slaba altoire ce a făcut-o cu rămăşiţele unui partid din vechiul regat, a rămas un partid regionalist care nu înţelege nici rostul, nici marele eveniment al unirei poporului român liber. Pentru fruntaşii acestui partid, adversarii lui politici, sunt identiteriale fără adăpostul vomiciei , „ .. . ____ . . ___,_ păsările cerului îl au ? — Expoziţii mutate a poporului _ englez, ficaţi cu ungurii stăpâniton de idoculutură şi pictură fără săli de dari carte este 0 forma financiara for. ‘ expoziţie şi emulaţie sufletească nu dabilă şi mondială. Această puartistică, fără ateliere La care artistere controlează piaţa materiilor tii să poată lucra în condiţii priel- prime, cum e bumbacul, lâna, cauciunice, — iată o serie de pretenţiunî cui, arama, pielăria, etc. Ea e în leî cari dovedesc că ştim să dorim a- .gătură cu industriaşii germani. A proape imposibilul ! ] Aceşti comercianţi şi bancheri ] Este absolută nevoe astfel de a sunt furnizorii de materii primei avea şi căminurile materiale unde necesare germanilor. Ei le acordă! se pot adăposti manifestările arms- ITtari avansuri ce sunt rambursate ameninţat în foile din Ardeal -- ----- v.t ^ vezi „Gazeta Transilvaniei“ — zice .5’ este necesar ca salonul fan- prin mărfurile produse mai eftin de fline, un *®»ei art\stl®e s? ?Ss^cii ,un către fabricanţii germani şi vândumc, ]m, un refugiu şi au ajutor în aceste . . - v ' câmpuri da aterisara care se numesc săli, ateliere şi teatre Dar formulând aceste contradic- ... . ..... ţii dintre pretenţii şi realităţi, sun- ’te ostil Franţei ; e germanofil şi sare dictate de tem coi dintâiu pentru a recunoaş- ,r°eşte ca Germania sa nu plătească,e că statul singur, nu poate face reparaţiunile pentru a fi în stare să. . ..... producă din ce în ce mai eftin. Activitatea Interesele industriei engleze sunt su opuse celor cari fac parte din acea pentru acest partid, în fine, bărbat politic ca acela pe care documentele autentice îl arată ca un trădător, este presentat ca un sfetnic trebuincios unui bărbat de stat ca d-nul T. Brătianu, care în ochii pătimaşilor poliţiei nu a făcut, se vede, destul dovada marelui său patriotism! Dar partidul d-lor I. Maniu, Vaida şi ceilalţi, nu se dă în lături, nici de la cea mai urâtă demagogie, cum o dovedeşte discursul şefului săiu de la întrunirea recentă din T.Severin, în care toate clasele sociale, toţi profesioniştii, toţi muncitorii au fost agitaţi pe tema atât de comod de a fi exploatată a vieţei grele. La toţi li s’au promis fericirea, atunci când ţara ar avea nefericirea să aibă în fruntea ei, pe fruntaşii Consiliului Dirigent de alta dată şi pe aceia cari au stat câteva luni la putere în tovărăşia ido rului Lupu şi dând ţârei pe un financiar ca dl. Vlad. Să mai fie oare nevoe de a vorbi aci de grupările „partidului poporului“, cari îşi revendică meritul trecutului uitând că tocmai acest trecut prea recent acoopere legislative. HOTE Ci BtfI tren» Se ftittf pentru arta noastră Organizarea, pe cale de regula»ment — a salonului oficial român al artelor plastice, a scos în lumină o lacună, — o imponderabilă lacună a grăbitei noastre culturi — și ami- j me lipsa unui local propriu în care] acest salon să se poată instala. I Sălile Ateneului sunt totdeauna* n rinse de esposiţii, felurite şi în fără de acest palat clădit câteva doeenii prin iniţiativa unui speculaţiunile lor financiare au spun om de largă prevedere, capitala " noastră nu are ait local potrivit exposiţiunilor şi manifestărilor de artă, totul, — şi exemplul altor state maî vechi în cultură ca noi o dovedeşte. Dacă Louvre-ul trăeşte prin statul francez, nu trebue uitat faptul că el a fost şi este îmbogăţit prin ofrandele de preţ, ale particularilor colecţionari , precum ştim de asemenea cât aport particular a contribuit în Belgia la clădirea acelei minunate clădiri de artă din parcul Leopold : „Le Palais du cinquantenaire“. Tot în Belgia cea mai frumoasă şi mai bogată grădină zoologică este creată şi susţinută de o societate particulară. Artiştii români pot prin solidarizare cu marele public — cum au făcut ziariştii pentru a ajunge la măreţul local al Sindicatului lor — să obţină primele fonduri cam unite cu contribuţia statului să ajute la înfăptuirea mai degrabă a Palatu PETRONIUS Poate exista o silinţă Mere răi de MIHAIL DRAGOMIRESCU —amumirare făcută In secţia literară a „Alenaului Român11 In ziua de 26 Dec. 193 — In discuţiunile noastre cu privire la cercetarea critică a producţiunilor literare române, la care sântem îndatoraţi prin însuşi statutul şi regulamentul secţiunii noastre, — s’a ridicat chestiunea ce se ridică ori de câte ori e vorba de judecarea operelor artistice şi literare: cum putem ajunge noi, toţi membrii secţiunii, la o singură părere, când ştim că asupra operelor literare totdeauna părerile sunt împărţite? Această chestiune teoreticeşte se reduce la chestiunea că literatura, ca doctrină a operelor literare nu poate fi ştiinţă. Având o convingere contrară, îmi iau îngăduiala să vă enumer argumentele care mă fac să afirm că Literatura, ca cunoştinţă sistematică a operelor literare, poate fi în realitate ştiinţă deopotrivă cu alte ştiinţe. Este adevărat că în Literatură se pune, in prealabil o chestiune care nu se pune când e vorba de celelalte ştiinţe cunoscute. In Chimie, Biologie, Psihologie, fenomenele ce studiem sunt fenomene reale, exis-' Cronica ..De auibusdam alils*1 tenter &nu mai avem nevoie de nici mu ssU t|U «UaUfllII fl lia 0 prealabilă cercetare pentru a dobândi convingerea că ele există. Din momentul ce cad sub simțuri ele există și ca atare pot fi deadreptulstudiate. In Literatură lucrurile nu stau astfel. Din nenumăratele lucrări ce afectă forma literară numai o parte foarte mică sunt cu adevărat opere literare şi numai ele merită să facă obiectul Literaturii. Cele mai multe din lucrările literare sunt opere de îndemânare literară sau de talent literar, şi foarte puţine sunt opere de creaţiune, opere de genialitate creatoare, ce merită să fie studiate în Literatură. Aşa că, înainte de a studia în mod ştiinţific o operă literară, — trebue în prealabil rezolvată chestiunea dacă acea operă e opera de creaţiune, operă în care s’a întrupat într’o formă originală, eterna frumuseţe. Cu alte cuvinte, înainte de Literatură avem Estetica, precum înainte de oricare ştiinţă, avem Logica. Estetica în adevăr este doctrina care ne arată condiţiile frumuseţii în natură, în conştiinţă şi în artă, şi ea trebue să ne fie călăuză când e vorba să hotărâm dacă o operă literară este genială sau nu, şi dacă deci merita sau nu să fie studiată în Literatură. Dar prin recunoaşterea acestui lucru, n’am făcut decât să împingem chestiunea de pe tărâmul Literaturii pe tărâmul Esteticei. E adevărat că divergenţele de păreri între cercetătorii literari nu sunt atât de natură literară propriu zisă, cât de natură estetică. Că o operă este un discurs sau o poezie lirică sau un dialog, că are coloratura romantică sau clasică sunt chestiuni asupra cărora ne putem uşor înţelege, fiindcă în cercetarea lor nu intră chestiunea dacă acele opere ne plac sau nu ne plac. Neînţelegerile adevărate nu încep decât când este vorba nu de caracterizarea literară a operelor, ci de valorificarea şi ierarhizarea lor. Şi chestiunea ce trebue rezolvată este aceasta. Putem ajunge, în privinţa valorii şi ierarhizării operelor literare, să formulăm judecăţi estetice cu valoare ştiinţifică ? Putem ajunge să avem aceeaşi părere în privinţa valorii estetice a operelor literare? Răspunsul e că, dacă în formularea judecăţii estetice avem aceeaşi grijă metodologică pe care o avem când formulăm o judecată logică, judecata estetică poate fi tot atât de valabilă ca şi judecata logică. Judecata logică dă garanţia judecăţilor ştiinţifice. O teorie — ca să fie recunoscută ca ştiinţifică trebue să fie arătată că îndeplineşte toate garanţiile logice. Când ni se va dovedi că teoria ce vrea să fie ştiinţifică e rezultatul unei observaţiuni sau experienţe, îin care metodele logice au fost respectate, când în aceste observaţiuni şi experienţe vom fi dovedit că am fost obiectivi, lăsând numai lucrul să vorbească, fără intervenţia noastră tendenţioasă; că noţiunile pe care le întrebuinţăm în formularea lor sunt identice cu noţiunile ştiinţifice, că observaţiunile şi experienţele le-am făcut supunându-ne principiului identittăţii (fie sub forma directă, fie sub forma cauzalităţii); când verificarea acelor observaţiuni şi experienţe ne va fi dus la aceleaşi rezultate, atunci teoria dată nu e o simplă teorie, pe care unii o pot primi iar alţii nu, ci este un adevăr pe care mintea omenească oricare ar fi ea, trebue să-l primească (fireşte, dacă are cultura necesară ca să-l priceapă). Ei bine, precum judecata logică dă garanţia judecaţilor ştiinţifice; tot aşa judecata estetică dă garanţia judecăţilor artistice sau literare. Ca să recunoaştem că o operă este cu adevărat o operă literară adevărată — o operă literară genială — trebue să arătăm că în judecata noastră despre dânsa am îndeplinit toate condiţiile cerute de judecata estetică. Această judecată, cere ca să fim obiectivi, — să nu punem în judecata noastră nici una din prejudecăţile sau înclinările noastre particulare; cere ca să ne însuşim opera dată în toată integritatea ei aşa î încât să-i putem simţi fondul în sufletul nostru, ca şi autorul care a compus-o; cere ca să avem gustul estetic normal şi perfecţionat prin îndelungul şi constantul contact cu capodoperile literare recunoscute, re, ca să avem facultatea de plasticitate receptivă, de reţinere în conştiinţa noastră a particularităţilor plastice ale operei; cere în fine, putinţa de a aplica, în toată adâncimea lui, principiul unităţii, analog cu principiul identităţii cerut de judecata logică. îndeplinind aceste condiţiuni, vom ajunge să deosebim uşor şi cu siguranţă ceea ce este genial deoarece nu e decât talent sau îndemânare — şi judecata noastră va trebui să fie adoptată de toţi cei ce vor face aceleaşi lucrări şi vor îndeplini aceleaşi condiţiuni de receptivitate ca şi noi. De obicei însă în materie literară şi artistică toată lumea îşi ia dreptul să se pronunţe de aci diferenţele de păreri. Dar acelaş lucru s’ar întâmpla, dacă publicul ar fi chemat să se pronunţe şi asupra diferitelor teorii ştiinţifice. Şi de fapt deosebirile între oameni în materia intelectuală a ştiinţei este tot aşa de mare ca şi in materie sentimentală a artei. Dar pe când în ştiinţă se recunoaşte că autoritatea omului de ştiinţă care, când afirmă o judecată ştiinţifică, ştim că ne dă şi garanţiile logice ce garantează adevărul ei, in literatură, unde o metodologie completă şi comună, nu s’a stabilit, toată lumea e competentă, şi deopotrivă de competenţi sunt toţi cei ce se ocupă de operele literare indiferent dacă dau sau nu dovada că împlinesc condiţiunile cerute de judecata estetică. Pentru disciplina noastră sufletească şi mai cu seamă pentru asigurarea desvoltării literaturii noastre e însă de nevoe ca, luând de teme identitatea între stabilirea adevărului în ştiinţă şi în literatură, să ne obişnuim a veghea ca judecăţile noastre literare să fie făcute cu garanţiile cerute de judecata estetică Să fim siguri atunci că aceste judecăţi pot fi tot atât de adevărate ca şi cele ştiinţifice, şi o înţelegere deplină în mersul literaturii noastre s va putea stabili între cei menii să dea această directivă. la „VIITORUL* Cel mai bine scris Cel mai bine iformat Cel mai răspândit — ztm de $mm — mr ^Iwa gercapftor financiare ni'wiiwiRii Rszuitaiul unor uneltiri SITUATIA FINiANCIilRA A FRÂNTE Este datorit! uneltirilor bancherilor englezi — Spune senatorul francez jjaston Japy — Un ziar care e de mult Certat cu bunul simţ şi mai ales eu bunul simt românesc nu admite ca d. maior Cernat să fie numit director al îrnchisorilor, pentru că are poliţe protestate, şi casele i-au fost vândute de creditori. Cu alte vorbe după concepţia „Luptei“ un om sărac este un om compromis- In ce priveşte situaţia internă a Dacă, insă, d. Cernat ar fi cum Franţei, nimic nu îndreptăţeşte in- r.5^. °®{eva peree\l TM ®ff® y a Franţa a înfiinţat" o cassă de rezer- grijorarea din primele zile. Ea are J?*, d}?,t vă în care s’au adunat şi păstrat totul de partea ei ; se munceşte cu i - spor, dar va trebui sporită şi mai denunţa, ea are mijloace mult munca, iar cheltuelile reduse de îmbogăţire, etc.. Balama comercial ~ÂVi îsta bine, dar se impune ca toate de- ,. . . ..... » ( In lupta crâncenă ce are Franţa liza şi învinge orice Concurenţă, prin seria întreagă de legi a- - de susţinut acum pe terenul finan-, Franţa va obţine dreptate şi un dane chibzuite şi îndelung stu- dat se cere tot atât sânge rece şi just acord se va restabili între dtate, cari se vor depune treptat stăruinţă ca la Verdun — scrie se-i aliaţi, cercetărei parlamentului, chemat natorul francez Gaston Japy în a înfăptui una din cele maî mari „L’Echo de Paris“. Şi această bătă-Nimic km Indricu este Inlie va fi câştigată ca şi cealaltă. Una din cauzele crizei actuale a fost şi oarecare neprevedere din partea tuturor celor interesaţi. Aşa de ex. notează d. Japy — în 1870—71, iţi sau 900 milioane aur, putând astfel avea destule devize străine pentru a se menţine,, cursul francului. Ori este evident că situaţia Franţei deşi victorioasă în război, este mult mai dificilă de cum era in 1871 când era învinsa şi măsuri urgente se impun pentru a face faţă acestui mare război modern, vizele obţinute în străinătate pentru produse naţionale să fie aduse în ţară. ^ î Exportatorii se vor obliga prin scris să repatrieze toate valorile ce vor obţine şi partrimoniul naţional va fi mărit. Trebuie — ■‘-''-mină d. Japy — să fie făcuţi toţi francezii să priceapă că scăderea francului sărăceşte în- _ Sunt unele cercuri engfeze cari 'treaga naţiune, scade toate valorile, a- au din nefericire o parte din vina,toate capitalurile imobilele şi tot ce acum scăderei francului, deoarece prin se numeşte avere. Nu putem fi sal. ■ vaţi din criză decât prin noi mşi-ne -I Una ăîn chestiunile economice ce mai importante ridicate în ultijinii pe cele germane. j S* Y?.m francezii trebue sa 0 mul timp a fost valorificarea canti-Anglia este divizata în două frac! 5^/^® _„an®u, ,pr'” rnu,nca’_Pun taţilor de ţifeni ce aparţin Statului ţiuni ale căror interese sunt deosebite. Pe deoparte, industria care re-Şi atunci evident se impune între- prezintă masa naţiunei. Pe de altaavea: Cum voim să avem o miş- „ ___u*_________. .1 suprimarea cheltuielilor de prisos, redeveţiţele perimetrelor concepi _ prin readuce^a "averilor^din 1°TM*? !* imfozitul, **”**** Ministrul industriei şi comerţului Constantinescu crede că, va Trebui barea: Cum voim sa avem o mil- part, a comerţului şi bănci- * fii«*- T’-d problemi st ridicau in . ........ ienovatorilor «o energie si re pi mo! cer. artistică «la sob.tratul «^ma- SK “Sf .’»«?«• ei, măsuri de supraveghere contra speculanţilor şi bătălia va fi câşti lisată I monedă metalică în Franţa a fost sporită de la războiu încoa_ce. Dela 112 milioane de piese rreta-1.08.îţie, dar industriaşii fiind_ des ],ce câte existau în 1913 şi 1914, nulmaţi prin diferite chestiuni, au mărul lor s-a ridicat la 509 miliame, lăsat ca grupul rival să ia un vânt exagerat. ECOURI bucată enormă din teritoriul mexican a trecut la teritoriul Statelor Unite în urma de viedelimitează cele douățări. O comite bat în mediu cam 22 milioane pe săptămână. I jin. un refugiu și au ajutor în aceste ....„o- ucv,o_»— —» j-' -*—s----- ----- -- ^-e cu man beneficii de grupul en- rf, cursului râului Rio Bravo care Igîcz asociat în afaceri. Ewgiesis șj ffpamcexiî nu n timpul grevei dela căile ferate SS CUROSC I engleze, numărul „șomeurilor“ a crescut la 85.000 oameni, deoare Franţa este separată de Anglia ce fabricele şi-au încetat activitatea numai de câţiva ktm., dar din fin ca,ca lipsei mijloacelor ,- punct de vedere al ideilor, sentiment tansportatelor şi mentalităţei, distanţa este enormă. In 1q12 veneau în Franţa 230.000 englezi şi 60.000 francezi se duceau In Anglia. Funcţionarii englezi au şi ei obiceiuri foarte comode. Cifrele aces- Astfel noul prird-ministru entea au sporit de sigur dar nici as- g’eza. Macdonald venind înainte de tăzi engleza şi francezii nu se cu- trele 10 la ministerul de externe, lui Artelor, şi a unei mari săli de nasc mai bine. O propagandă inten n’a găsit decât pe uşieri. /1« '1'~ să de lămurire s’ar impune, ca să Cu multă răbdare d. Macdonald teatru de care se simte din ce în ce o mai neplăcută lipsă în capitala ţârei noastre mărite şi cu noi obligaţii faţă de cultură. ne britanică se va pătrunde de adevărul căGennania liberată de sarcinele ei de război va putea riva-U ZI CU ZI „Lupta“ într’un articol de altfel cu totul incolor şi insipid ne arată cauzele pentru care n’am obţinut împrumutul de 100 milioane în Franţa. Am fi de acord cu „Lupta“ dacă n’ar fi această mică diferenţă între consiliile ei înţelepte şi realitatea, şi iată care e această mică diferență: nu ni s’a refuzat împrumutul, ci Tam refuzat noi I ~ M i ^ * alte Interese î M * r unde PETROL le rcontribue şî Statul cu ceva. Insfări fit necesitatea de a rafina în ţară acest ţiţeiu, spre a încuraja rafinăriile, cam azi încă, duc mare lipsă această întâmplare, la licitaţie valorificăndu-se pe un . ., termen mai lung de 2, 5 scot eventual 10 ani. Sumele cuvenite vor fi atelierelor cari bat avansate Statului şi vor servi la reducerea datoriei flotante interne şi la facerea plăţilor urgente pentru furniturile industriilor din ţară, inclusiv cea petroliferă. In sfârşit ca o dovadă de lipsă de temeiu a acuzaţiunilor de xeno »•.«Şi iii Mai întâi era interesul Statului săprincipiale ale ante-proiectului. As... . . . . . .tăzi, când el este complet redactat obţiie un preţ cât mai bun. Apoi am crezut necesar să ne adresăm nevoia de păcură pentru cinsticul d-lui ministru Tancred Constantin intern, la care trebuia de sigur săsescu pentru a ne da lămuririle nenescu pentru a cesare asupra economiei proiectului. D-sa s’a pus cu toată buna-i voinţă ladispoziţiunea noastră făcândune mai multe declaraţiuni pe cari a le aduce la cunoştinţa tervenţia samsarilor, cari au avut în tatruvcât concesionarul unei Tenultimul timp o atat de tristă acti-trale mari de energie, ar putea aiivitate în industria de petrol. vea monopolul distribuţiunei puterei într’o mare regiune, nu este admisibil ca totul să fie lăsat la discreţia lui ci, trebuie ca legiuitorul Aed grup englez foarte puternic sinne a plecat să ia măsurile necedi care dispune Statul, se va vinde cât întru cât este necesar ca și căderile de apă să facă parte dintr’un proiect de lege aparte și anume „Legea pentru utilizarea generatorilor de energie“. Generatorii de energie N©m1® reforme utilizneareaerototlior DE ENERGIE Principiile pe sari se bazează economia B«ggs^s»aapggqEgaBaB3355Bgsagi8^^ pregetului de lege — Ce i se spune BITAWCRED CORSTANTIRES00 Ministrul Industriei sl Comerțului In ultimul consiliu de ministri s’a si prevadă diferite principii de disadoptat proiectul de lege, prezentat tribuţiune. Astfel, concesionarul să de d. Tancred Constantinescu, mi- fie obligat a da curent cu preţuri nistrul industriei şi comerţului, prin avantajoase C. I. R., nevoilor juvitor la utilizarea „generatorilor de deţelor şi comunelor, etc., iar pe oenergie“. Ziarul nostru, Într’un iitru industrie, trebuie să se pue dispoziţiuni în lege privitoare la obligaţiunea de a servi în mod egal pe toţi cei interesaţi, să se facă controlul întreprinderilor, preţurilor şi altele. Protesta consumatorului In aceeaşi ordine de idei d, ministru Tancred Constantinescu spune că, dacă este legitim că concesionarul unei centrale de energii trebuie să câştige sumele necesare pentru amortizarea capitalului ,şi distribuţiunea unui bun beneficiu, nu se poate lăsa consumatorul la discreţia producătorului, mai cu seamă că, bunul din care scoate aceste beneficii, este un bun public. Pe lângă aceste condiţiuni, prevăzute în noul proiect al factorilor de energie, care va fi depus pe biuroul corpurilor legiuitoare în cel mult 20 de zile, proiectul mai cuprinde şi utilizarea căderilor de apă, întru cât ele fac parte din generatorii de energie. In această privinţă d. Tancred Cu acestea s’au terminat importantele declaraţiuni făcute de d. ministru al industriei şi comerţului G. 000- Aşa, de exemplu, nu va trebui ca lucrările de regularea râurilor, asanare sau irigaţiuni, proectate, să fie vătămătoare sau sa împedice utilizarea râului pentru a creia energia sau vice versa. Din acest punct de vedere, ambele legi prevăd reprezentarea în consiliile lor a delegaţilor ministerului lucrărilor publice şi ai ministerului industriei de ţiţeiu, lucrând cele mai multe în ne grăbim mod intermitent. . iP |Iul industriei şi comerţului, aşa în Modul cum a fost alcătuit junta- 101 în România, -^cep! d. mini- cât -UcrMe pe acela? râu să coresolul consiliului de miniştri şi caetul sru Tancrod Constantinescu , pe de sarcini garanteasă soluţionarea guvernul îl va prezenta în cututuror acestor chestiuni. Cantita- rând parlamentului, s’a scos căderea anuală de io.ooo vagoane ţiţeiurile de apă. Această scindare s’a răpundă ambelor interese. Importanţa înfrs'aumnPreî Pia MawMaap căderilor de apă Arătând importanţa căderilor de apă, d. ministru al industriei observă că, din toţi generatorii de energie, ele sunt cele mai avantajoase. Astfel , întrebuinţându-se cărbuni la maşli şi cu aburi, rendementul tehnic este numai de opt la sută, la motoare cu combustiune internă (petrol) 32 la sută, iar rendementul technic la căderile de apă este de In România avem patru generatori de energie: cărbunii, petrolul, gazul methan și căderile de apă. ________________ g a nr ... . . ... .. . . . Aceste energii, indiferent de ori-' 85^90 la suta,deci cuTonul superior joaie, la licitaţii vor fi primiţi şi gina lor, sunt întrebuinţate pentru celorlalte rendemente, streinii, ofertele lor fiind admise a produce energie pe o scară mare Apoi, pe când, cărbunii, gazul nuîn aceleaşi condiţiuni ca şi ale şi a da deci, viaţă centralelor electri- tural şi petrolul, reclamă lucrări românilor, ce chemate a distribui energie în destul de costisitoare pentru ista-Vansarea redevenţelor de petrol tr’o regiune întreagă- şi de aceea selaţia lor, ier zăcămintele sunt iiiri- W. devine astfel un buternic tbritin fi imPune ca Pincipile privitoare la tate, căderile de apă, sunt o sursă d mtrifir ni finim. Am ttil mnmn In tensiunea curentului, la stabilirea nesfârşită de energie şi instalaţiinanciar datatului dar ţine totoda preţuriior şi a modului de distribuirile pentru utilizarea lor sunt de cele tă seamă de nevoile generale ale ţăre, să fie acelea, pentru toţi a.SS ori mai puţin cos rei. Programul de valorificare al căceşti factori, tuti dovedeşte pe deplin că guver- in adevăr, — continuă d. ministru nul nu tinde la vreo acaparare sau al industriei şi comerţului — se improtejare a cuiva cum îndeobşte a pune ca tensiunea curentului şi infirmă calomniatorii. Mai mult, premărului de perioade a motoarelor e-zimi grabnice a capita- rilor şi enervăzăndu-se în cadtul de sarcini că lectrice să fie acelaş pentru toată grilor către asemenea lucrări şi deci la licitaţie nu vor fi primiţi de cât înramas.îfel ca o centrală electrică importanţa unei legiuiri care stare ca celelalte lucrări. Ori cine deci — termină d. Tancred Constantinescu — va putea aprecia importanţa îndrumărei cât sa de lămurire s’ar impune, ca să asVeDtTMt raAncrWt vi să poată fi eventual alimentată prin bilește principiile pe c ari se pot știe bine opinia britanică pericolul W» sosl.r« o r n5 .fâî rlJoZif fS i« curenții altei centrale, deci, între a- xecuta și da un impuls cât mai la care se expune sprijinind mano- tZZTÎLZI,ca,reţea să fie standardizată. Apoi, mare iniţiativei private, assa D. TANCRED CONSTANT!NESCU