Viitorul, martie 1924 (Anul 17, nr. 4793-4819)

1924-03-01 / nr. 4793

Anul ai sea»te­ spre»,gegetea Mo» 4793 £ LEI EX. in TARA 4 LEI ex. în sfritrofolf ABONAMENTE REDACTIA ADMINISTRAŢIA m TARA Un an------— — £00 lei Șase luni------— 250 » Trei ---------125 » in streinătate Un an------------- 1200 lei Ș­ase luni - ----- 600 » rei - — — — 300 » STR. EDGARI) QIJîNET No. 2j|___ (Vis-á-rls de Hotlel Capsa) ll STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23| Redactia 91 Administraţia 19/23 /1­3/11 ANUNCIURI COMERfI Se primesc direct la Administr Academiei 17 și la toate Adrţiile de .dte Manuscriptele nepublicate se ..11i Sâmbătă 1 Martie 1S24­­ LEI EX. in TARA 4 LEI ex. in streinaM In tovărăşia STRĂINILOR Nu este o noutate afirmaţia de ziarele, cari se complac în a fi că ţara noastră a fost obiectul la remorca intereselor Băncilor unei campanii de ponegrire, sus-­­internationale, ţinute i­n tenacitate, ei venite . Fată de atari manifestări, ne, din partea acelora cari neavând întrebămi d­acă oamenii politici în cursul săptămânilor d­in urmă verne, corespondentul în sufletul nici o dragoste de a­ de la noi, indiferent de partid, au avut loc în parlamentul bulgar Temps“ revine asupra ceastă ţară, nu urmăreau de­cât,nu înţeleg că a sosit vremea ca desbateri importante cu prilejul interesele lor,­­ să pună interesele tărei, mai pre ratificărei convenţiei bulgaro-ru-La nenorocul aproape constant­­sus de interesele secundare pen- fioslave. In aceste desbateri a fost al acestei ţări de a nu fi bine cu-jtru a scoate astfel cât mai de gra faNă JI} lu^inâ cu deofeî)ij® P®11* T c„B de străini, a venit eă se bă din via,a neaeW publică a. £ ,£ adaoge şi campaniile de calomnii ,mesteeral intereselor vrăjmaşe a­ Temps« dupâ ce arată că discursu­ri de denigrări cari au asvârlit cestei ţări 1 rite ţintite de şeful guvernului şi asupra României, nu numai vă­lul indiferenţei, dar une­ori şi a­­cela mai dureros al antipatiei. S’a adus de multe ori acuaztia că România nu face o suficientă propaganda în străinătate. Fără a nega, fireşte, bunele rezultate ce le poate da o propagandă in­teligentă şi sinceră, susţinem to­ ... , „k „ „„„„ V. Sa hotărit o transformare radicala tuşi că O tara care istoriceşte a­l Palatului Ateneului Român, pentru a dovedit valoarea ei, şi care prin,­ cu amenajările proiectate, un nou însuşi situaţia actuală demonstra­­ avânt mişcărei culturale susţinute cu tăria şi viitorul ei, nu are atâta­­ atâta succes de ateneiştii devotaţi u-• nevoe de recomandare. Faptele ne­­t de’8­5’ iubitori ai materializăreî ei trecute şi însemnătatea situaţii­lor actuale ne-ar dispensa de o „reclamă“ în jurul numelui no­stru. Dacă, însă, o propagandă e u­­tilă, ea ar rămâne totdeauna hri5^ având sub tutela lui culturală inferioritate faţă^ de puterea cu ije vatra de românism cultural pe car® care peste graniţă se duc c&Ioni­ nu poate să o clădească deplin oficiali­­niile, se denatrareazăi adevărurile tatea, şi se exagerează unele lipsuri ! Dar pentru că se vorbeşte de modi­­sau scăderi inerente timpurilor, b­area arhitectonică a Palatului Ate­­­­neului nu putem să nu relevăm­­fap­tul că de la încăput admirabilul edifi­ciu a avut lacune. Şi soarele are pete ! Astfel, este de neînchipuit ca o fa­ţadă de clasică frumuseţe să stea vir cină şi lipita de birtul TTisicci'' tiu ştiu de ce culoare ! De asemenea e re­gretabil că părţile laterale ale Palatu­lui Ateneului să nu fie de fel stilizate. Cine voeşte să reflecteze la tot ceea ce s'a scris contra, ţârei, de către o PIU1 le din­ presa noastră, „independentă şi democrată“ sau de presa ce reprezintă partidul ţărănist ori naţional, se va con­vinge că străinii ar fi avut des­tule motive de a nu ne stima sau iubi. Luni întregi apăreau la a­­ceste ziare ilustraţii reprezen­tând pe miniştrii tărei pătaţi pe mâini de sângele vărsat de victimele lor —­oiţele bolşevice! De curând un ziar publica o ilu­straţie reprezentând pe nişte hoţi de morminte, cu explicaţia : „In România şi morţii sunt furaţi“, şi aşa mai departe. Un partid politic a compus o broşură scrisă în franţuzeşte şi de la Genova şi prin care Româ­nia se arată în plin faliment, in anarhie şi în plin război civil. Reprezentanţi şi fruntaşi ai partidului ţărănist susţin în nu­mele libertăţei jignite, pe un ora­tor minoritar ce ne insulta ţara, iar mai de mult aceiaşi oameni scriau intr’un calendar răspândit în America cum România este în ajunul unei revoluţii. în seria exemplelor menite a ilustra campaniile de ponegrire a cărei notăm şi denunţul publi­cat în ziarul „Universul“ de un „inginer român“ însărcinat să trateze afaceri la Paris. Acest in­giner român afirmă că a văzut şi a cetit o broşură în franţuze­şte şi trimisă de o Bancă din Ro­mânia în care se p­utea citi : „Dacă n’am reuşit să mărim capacitatea de producere a ţarei, aceasta se datoreşte faptului că Statul n'a secondat economia na­ţională şi n’a ţinut seamă de sforţările agricultorilor, cărora le-a răpit, prin măsuri nedrepte şi pripite, foloasele recoltelor. Mijloacele de transport,—pivotul întregei vieţi economice a ţărei — sunt arătate ca neîndestulă­­toare, iar situaţia financiară a Statului e denunţată ca rea. Ce­va şi mai grav­­ se afirmă de că­tre aceiaşi instituţie financiară, că politica economică a Statului e complect lipsită, de pricepere şi de reconducere. Iar pe lângă toate acestea se mai adaugă, că politica noastră financiară este sub orice critică şi că banii Sta­tului sunt risipiţi fără control şi fără măsură. Sistemul cel nou de impozite al ministrului de fi­nanţe — pe care s’au clădit atâ­tea legitime speranţe — e denun­ţat ca nestudiat şi incapabil de a produce Statului veniturile ne­cesare. Iar drpet încheiere­a tu­turor acestor defăimări, se adao-1 PALATUL ATENEULUI arhitectonice. Nu este om cu pricepere limpede a nevoilor culturale româneşti care să nu se bucure de orice progres ce s’ar aduce Ateneului Român, care mai ales d­in actuala bază a statului nostru —« frumos, fiind convinşi cu toţii că a­colo unde se aruncă sămânţă bună roadele sunt admirabile. „Ateneul“ merită toată grija noastră şi întreg sprijinul statului, pentru ca sunt rari case cari să unească mai bine frumuseţea faţadei, cu frumuse­ţea sufletului celor ce o locuesc­­ . PETRONIU HOTE­A NMMMMMMMMNWM — ————————— Abonaţi-vă 9a 99VIITORUL Cel mai bine scris Cel mai bine informat Ce! mai răspândit — ZIAR DE SEARA — Cronica „De quibustam aliis“ Istoricii noştri literari ai „ŢIGANIADA“ Comunicare făcută secţiunii literare a Ateneului Densuşianu şi d-nii Bogdan-Duică N. Iorga. In concepţia mea literară, istoria li- parte din istorie, în care, desigur, ele _____________­______________________li­terară nu este altceva decât un stu- sunt studiate nu după metoda ce con­ şi pe noi cu el în cercetările mărunţi- Sunt — în mod cronologic — Aron­diu, de­ altminteri foarte folositor şi vine firii lor, ci după metoda istorică, ştirilor din viaţa fizică şi sufletească a Dens interesant, în care Literatura este şi astfel, în loc să ni se dea o ştiinţă scriitorilor, şi la urma urmelor, ne trei sută de ani să înceteze.* In adevăr, opera literară are două existenţe: una, în ea însăşi; iar alta, în legătură cu autorul care a produs-o. Fiinţa operei literare nu evoluiază; ea determinarea mai mult sau mai puţin e statornică; opera literară genială e exactă a relaţiunii eî cu viaţa autoru­eternă Dar tocmai pentru că e astfel lui şi a societăţii in care s’a produs.­raturii.­ sale este 0 carte mai muIt pen. ea nu interesează pe istoric. In schimb Numai aşa pricepem pentru ce de cele ______­... opera literară se datoreşte unui autor mai multe ori operele despre care care s’a născut cândva, a copilărit pe vorbeşte istoria literară se reduc la undeva, a învăţat şi s’a cultivat prin, câteva scheme intelectuale, şi la tu­lu­lorului istoricul literar nu caută să ne *r­este unica operă în specialitatea sa,Jsâ ne povestească istor;a ^ hec;chc facă a pătrunde in tainele vieţii ei şi in general cea mai serioasă şi care rece ne arată cu mare haz ce va vor adanci, ci se mulţumeşte cu o simplă la succes mai strălucit dintre toate m­­f3nf« schiţare sumară a conţinutului ei şi cu fcercările pe terenul epic, până la 1860“. 12fi marh ? °3 Dap-studiul lui Aron Densuşianu e mai mult un foileton, iar „Istoria lite­tru şcoalele secundare. Altfel stă lucrul cu d. Bogdan­ Duică. Ca istoric literar erudit ce e, el caută ajutorul cuiva, a trăit in contact cu rile lor. Numai așa iarăși îmi explic sa stabilească legătură dintre „T'ga­­cutare oameni sau grupuri de oameni pentru ce „Țiganiada“, admirabilă poe­­nia,!a.. ?' c“­iiura ?! c,re.dl'fere. ,dis' și a avut cutare fel sau cutare altfel de mă care, fără contest, este o produc- poziţiile sufleteşti ale lui Budai Delea­n ■ — ........... —* şi fără să nege valoarea poemei, cu determinare insă nu se ocupă.— enumere numeroasele influ­enţe streine ce coprinde. Şi aşa, aflăm că Budai Deleanu era un admirator ne­pra acestei legături exterioare pe care toricii noştri literari, opera iliterară o are cu autorul ei şi cu istoria contemporană îl interesează. Trei sunt istoricii literari care s’au 11 interesează aşa de mult, că ne fură ocupat mai pe larg de „Ţiganiada”, noua politică a împăratului avea pre­tutindene nevoe de arme nouă, de oa­meni noi. Printre aceşti oameni nu s’a înfipt şi în mintea poetului, care s­-a căutat mai apoi şi el locşorul său sclava sau cum se zice cu un termen militară, o ştiinţă politică, o ştiinţă a zim cu o idee dispre un fel­­de legă- Aron Densuşianu într’un studiu de i mai târziu va atribui lui Ţepeş Vodă pe care glumind îl caracterizează în consacrat b­ancilla Istoriei. Fireşte, artelor, o ştiinţă a literaturii, etc. mai tară dintre scriitor şi conţinutul vag prin 1878 arată cu destulă justeţe fiu­ din „Ţiganiada” sa calităţi pe care nici „Ţiganiada“, acolo unde arată de ce istoria, fiind relatarea trecutului, şi toţi sunt înclinaţi — decând cu intro-­ al operelor lui literare, iar aceste opere museţile „Ţiganiadei", cu citate bine o mărturie nu le adevereşte despre condiţie grea a atârnat scrierea poves­tm momentul ce toate manifestările ducerea conceptului de desvoltare înşile rămân în mintea noastră doar cu şi îndemânatec alese, dar fără să pă- Ţepeş, dar pe care poetul le-a văzut în tei lui Becicherec!“ (Ibid. p. 445). romeneşti de natură socială, artistică, evoluţionistă a diferitelor manifestări adaosul acestor idei de natură istorică trundă marea ei valoare, necum s’a patria lui, împodobind­­pe domnul său Tot d. Bogdan-Duică ne spune că gă­mă tura lipsită de Colaborarea!­lt*ra^’»p0 ltlC‘i’ economică, militară, omeneşti, — să înlocuiască ştiinţele la imaginea mai mult sau mai puţin arate comparând-o temeinic cu alte Iosif II. (Conv. lit. 1901 p. 443). Cine „Deleanu se identifica cu mişcarea an di, i j • „ riPTvntintă do n sp etc. 0 desvoltare şi deci acestor diferite manifestări, cu istoria ştearsă ce ne-au lăsat lectura acelor opere similare. Şi astfel în „Istoria li­ cunoaşte „Ţiganiada" şi a studiat ti­­ticlericală pornită încă din timpul Ma _ 4( ’ p . un trecut, se înţelege că toate pot intra lor. Şi astfel, in loc să avem o ştiinţă opere. Mărginită in cele mai multe ca­­teraturii române“ (1885), ajung să-şi pui lui Ţepeş în care vitejia şi umorul unei Tereza, şi că „măsura luată spre re.făce . .... ... . ţin istorie, in care caz avem istoria a literaturii, adică o ştiinţă a operelor zuri la această privire exterioară a formuleze judecăţi despre ea în aceste românesc se împreună — intr’o admi- sfârşitul doamnei Măriei Tereziei la Aceste calomnii ne altfel por-1 Ştiinţelor, istoria artei, istoria econo- literare, în mai tot domeniul pe ne- operelor, nedându-şi seama că o ade- rânduri, desigur, destul de insuficien- tabilă unitate — nu poate să nu se F75. l a impresionat de sigur şi im­inte de la O Bancă din România,' P*cS: istoria militară, istoria politică, drept al aşa numitei ştiinţe literare, I vărată operă literară este o operă de te: „Este, in general, o operă de înaltă minuneze de această explicaţie a Is­­aftaaaAMAbiMM nu sunt not­i. Ele sunt o repre- '/literara- întrucât aceste mani- tronează astăzi istoria literară. I creațiune naturală, că are viața sâf valoare în genul său; ea poate concura toriei literare, care falsifică pe dea’n-j dijcPTP cnndpri,n­ă a celor scrisei* s®nt studiate, nu ele în ele, ci A venit credem momentul ca acest 1 proprie, independentă și de a celor­ cu oricare altă asemenea operă din li­ tregul impresia ce ne face poema. n„» 9 „ v “ ' v 'nn desvoltarea lor exterioară, d­î fag echivoc ce durează de mai bine de o ilalte opere literare 8i de aceea a aur terarile streine, iar cât centru noij Tot aşa când Budai, pregătiadi’-se 1 C0llli!!!!3l S3 1$ JÎ3Cîr »"S Pe nu ar fi pene, nu ar fi condeet ! Fără condei, nici ar fi scrisoare, Nici ar avea cei înțelepţi chee Să deschidă lumii viitoare Arhivele vremii trecute Prin înşirarea slovelor mute. Deci tuturor care poartă pene De condei, trebue să se închine Oamenii cei mari , gâştelor şatene Mai vârtos cinste li se cuvine Dintru toate , căci fără de aceste Unde-ar fi a lui Becicherec poveste ? Istoricul literar Bogdan­ Duică ne ex­plică frumuseţea, literară a acestui pa­condiţional al lui Iosif II şi că după sat spuunânc­u­ ne cu Budai „vedea chipul şi asemănarea lui Iosif II. Bu­dai a creiat figura lui Ţepeş Vodă! „Chipul­ împăratului — scrie el pacea în peninsula balcanică POLITICE EXTERNA ■ÜBBMBaHaBHBECTSg" A BULGARIE - Guvernul Tzanssi îşi dă seama de fam­­aie relaţii cu vecinii Bulgariei - ministrul de externe nu au b­onsi­­muit declaraţii surprinzătoare, a­­daugă: Ei au afirmat Cu o Convingere solemnă, doriba lor d­e a respecta angajamentele internaţionale şi de­­ a urma o politică de pace şi bună înţelegere mai ales cu ţările veci­ne. Aceiaşi dorinţă a fost exprima rămânând numai ca faţada să vorbeas-de multi reputaţi din diferite . In interior, de asemenea s’a amena­­j­at uiuări întărind astfel declarat,ui­­jat o scară de onoare- frumos conce-'1® guvernului, pură și grandios executată, dar care | NevoSa Mff50r ppesi2£r5 *111 OHCfî la nimic, — PAH nuce IA. cate- ^ va boxe sau celule. Este un dessinct i „y „„ ____ in piscem ce supără simțul nostru de! .Trdnie să se recunoască - sene armonie estetică. | ziaristul francez - ca actualul gu Știm că o mare scuză se poate invo- lvoni pană acum a căutat sa evite ca: „Ateneul n’a avut şi nu are ve- 01-i ce dificultăţi in politica sa ex­ternă. Cei Cari au doborât la 9 Iu­nie regimul lui Stambun­sky, ştiu prea bine că opinia publică din oe­nituri“! Să sperăm că acuma când în frun­tea lui se află d. dr. C. Angelescu, care uneşte priceperea frumosului cureident care nu e tocmai perfect în înţelegerea realizărilor materiale, se­­ curent Cu cele ce s‘au petrecut _ în i, . _____va ajunSe’ ,a «n concurs efectiv al Bulgaria, se cam îngrijea­­de răspândita in timpul congresului ■ Statului pentru amenajarea Ateneului , schimbarea regimului şi ori­ce rom­an, o schimbare in politica externă ar Să ducem mai departe.­ ceace gene­ dat ideea că această ţară se în g raţia lui Exarhu a început atata de toarce la vechile manopere. A fost deci nevoe să se precizeze bine politica externă bulgară, în special în executarea strictă a o­­bliigatiunilor internationale. Priv­te lui chestiune! Macedoniei, eternul­ punct negru în istoria acestor popoare. Prin faptul că președintele gu­vernului din Sofia a tinut să de­clare că refugiaţii ,din Macedonia pot trăi liberi în ţara lor de origi­nă, o parte a presei iugoslave a dat alarma. Ea a văzut în acestea o revendicare aproape făţişă asu­pra Mcedoniei şi un plan de încăl­care a tratatului de pace. Guver­nul din Belgrad a lămurit însă în pripă chestiunea şi liniştea a fost restabilită. Totuşi dificultăţile n’au putut fi risipite şi îngrijorarea domneşte încă în multe cercuri din Iugos­lavia. Pe teritoriul bulgar sunt actual­mente aproape 700.000 refugiaţi din Macedonia şi din Tracia cari aşteaptă să fie repatriaţi, trăind­­greu şi împovorând şi statul bul­­­gar. Mulţi din aceşti oameni se de­dau la tribunări ce creiazil guver­nului bulgar mari încurcături. Ca­­­binetul actual a luat tot soiul de măsuri pentru a împiedica agita­­­ţiile macedonenilor refugiaţi şi se poate spera că va reuşi să sta­bilească situaţia normală atât de roT5’' necesară în Balcani. Relaţiunile cu vecinii pe domeniile p­oliţia din Budapesta a descope­rit în penetenciarul oraşului o adevărată Bursă la care parti- ... , , nu numai comisarii de bursă cu'Sfi £c ^3za unm Pr°Sraln de cola­şi bancherii deţinuţi ci şi persoanelorare“ mn wHx1i0^,1^^^50na’11n«t't Vn !din bancheri, advocaţi şi func- In privinţa pregătireî actuale a ma grijă a aruvemmm a iest să lunari. Afacerile se făceau în închi- partidului liberal, nu puteam să declare solemn recunoaşterea tutu­ror obligaţiunilor luate de Bulga­ria prin tratatele de pace şi execu­tarea convenţiilor încheiate de re­gimul trecut. După ce a asigurat marile pute­ri, guvernul Tzankof s-a silit să câştige încrederea statelor vecine, Turcia, România şi chiar Gre­cia. Dar cu Iugoslavia au fost şi sunt încă dificultăţi deoarece în fond relaţiunile cu acest stat sunt cea mai importantă problemă a politicei externe bulgare. {hesiluirea macedoneană eorat îa ţărmul opus. După câteva ! După ce rezumă diversele etape ^ secunde cerbul a sărit pe mal şi aj ale discuţiilor dintre ambele gu-' dispărut. V 5 . " ’ |jj 1 V " 's D-l C­ANCOF Primul ministru al Bulgariei F pau I­ ECOURI ZI CU ZI Cel mai anumit ziar din anu­mita presă se necăjeşte mereu cu ideia „blocului“, care nu poate să se realizeze, cu toată dorinţa băn­cilor internaţionale. Şi cu acea­stă ocazie „Adevărul“ constată că pentru „ca blocul să fie posi­bil, se cer sacrificii reciproce“. Dacă cei chemaţi a le face aceste sacrificii nu vor, de ce se sbate „Adevărul“ ,t . a .„1^1, , Un gazetar a cărui viaţă nu a fost de­cât un lung şir de greşeli şi de acte contra sentimen­­tului românesc, îndrăzneşte a vorbi de „ruşinea noastră militară din tim­pul războiului“, — războiului no­stru cel mare şi cel sfânt care ne-a dat întregirea naţională ! Singura lui scuză este că tră­ind o viaţă întreagă în atmos­fera presei internaţionale nu poa­te simţi, ca român, nimic din ceea ce simţim noi. partidelor opoziţiei de scandal Intr'un ziar din anumita presă d. Matei B. Cantacuzino,­­ dis­perat de pertractările zadarnice ale opoziţiei de scandal, publică un articol ce are de scop să „stimu­leze“ sforţările pentru a colobo­dit pe temelii mincinoase, sunt sin­gurii pregătiţi, iar această legendă ca­pătă o aparentă justificare in faptul că partidele de opoziţiune, — vorbesc de cele reale, nu de grupările de căp­­tuşală, — nu înţeleg că, neavând la activul lor nici trecutul de muncă, nici organizarea vicioasă dar totuşi pu­ternică a liberalilor, nu pot înfăţişa o putere în stare de a neutraliza pe a­­ceea a regimului actual, decât u nin­soare după toate regulile artei cu ne aşteptăm ca d-l Matei Cantacu câştiguri şi pierderi ca la orice bur- sino sa se punta dezbrăca­re pa­ss. oficială. -­­ tima inerentă luptelor zilei. Reţi-T­elegramele din Londra anunţă nem insă ^constatarea, făcută în­că epidemia de influentă con- cunoştinţă de cauză că partidele ţinuă a face ravagii în multe opoziţie^ nu pot înfăţişă o forţa districte din Anglia. Statisticile de­ in stare să neutralizeze pe acea a­dicare au înregistrat în 6 săptămâni regimului actual, că ele nu au tre- 90, 98, 153, 236, 367 şi 501 decese pe cutul de muncă şi organizarea pe­­săptămână. Cu toate măsurile luate tehnică a partidului liberal, epidemia nu poate fi încă învinsă. ( Pentru fruntaşii ţărănişti şi na -------­­­ţionalişti cari cred că viaţa moder­n Anglia la o vânătoare un cerb a României începe de când au urmărit de câini a sărit în râul încătîriat ei duhurile din Bucu­­reni şi înotând sa refugiat pe rcHL aprecieri sunt bine, un mic vaporaş francez ce era an-venite. -0X0- Binefacerile bolşevismul!» REFORMA MONETARA RUSIASOVIETICA Noua monedă „Cervonetu“ — Reforma nu dă nici un rezultat nentri însănătoşirea financiară a ţărei — In 1923 guvernul sovietic a mo- statul la rândul lui caută a scăp;. dificat sistemul său monetar plin de ele, ceia ce provoacă deprecie­­introducerea „cervon­eţului“ (10 ru rea şi mai vertiginoasă a ei. ble) aur şi menţinerea rublei sovie Dar nu numai statul e păgubaş tice model 1923 (la fel de curând nu în această direcţie, şi ţărănimea tradusă), cărora cervoneţul aur nu este ac-Emisiunea cervoneţului se fă­­cesibil suferă în urma acestor a­­cea de direcţiunea serv. Emisiu- peraţiuni. Profită numai acei cafe­nei de la Banca statului, garantat stau mai aproape de bursă şi băi cu aur şi devize forte cu cel pu­­cile sovietice, aşa numită „burghe­ţin 33 la sută, încă de la începu- zie nouă“. Şi tocmai pe aceştia tul emisiunei guvernul sovietic a propovăduitorii dreptăţii şi egali­­urmărit o politică de protejare a ţării îi protejează trecând impozi­­cul voneţului în defavoarea rublei tul emisiunei în sarcina statului, sovietice model 1928. Ca urmare a pentru ca pe urmă să o transmită acestei politici „Viaţa Economică pe spinarea claselor­ sociale săra­­(Economicescaia Jijni) din Mos­­co­­cova, organul finanţei, comerţu- Cercurile politice comuniste iu­­lui şi industriei, cu data de 24 sistă pe lângă comisarul finanţe- Ianuarie a. c. constată că „cerve­­lor de a termina mai degrabă cu netul aproape a dispărut de pe reforma monetară. Cuvântul „ter­­piată. Toate tranzacţiile corner­­mina“ îl înţeleg nu în sensul a ur­ei ale se fac în ruble sovietice în ma planul financiar dinainte sta- 1923, din care cauză piaţa este i­­bilit, dar a termina odată cu a­nundată de aceste bancnote“. Cu mijloace artificiale guvernul sovietic caută, pe de o parte, a menţine cursul cervonetului ridi­cat, iar pe de altă parte se folo­seastă situaţie critică. In legătură cu aceasta revista „Industria şi Comerţul“ din Mos­cova de la 29 ianuarie a. c. scrie: „Introducând noul sistem mone­seşte de rubla sovietică în 1923 iar în toamna anului trecut nu­­pentru acoperirea deficitului ast­­vernul comunist de la început a fel creiat. Acest procedeu urmă­ restrâns emisia biletelor perveneţi reste mai mult efecte exterioare (în prezent cantitatea auriului eteia de­cât reforme sănătoase, fără tir şi a devizelor forte, care ga-' a-şi da seama de consecinţele rantează emisiunea este de 1 jum. grave ce va avea asupra vieţei e­ ori mai mare de­cât biletele afla­­conomice naţionale. Pagubele eco­te în Circulaţiune­, mărind emisia nomiei naţionale se măresc pro­­nea rublelor sovietice în 1923“, porţional cu urcarea cursului cer- _. . .... . , , voneţuinî. Decreraţiile comisarului Nu­slim dacă d-l Matei Canta­cuzino va­ reuşi în încercarea ce o face, — ceia ce ştim însă este­­ că d-sa. confirmă în totul neputinţa Guvernul Tzankof îşi dă seamă partidelor opoziţioniste izolate, ast cât de important este pentru rea- fel cum se găsesc azi şi cum pro­­lizarea programului său, relaţiuni babil, se vor găsi în viitore­le amicale, cu siftele învecinate. In adevăr după ce Matei Cania- InCrederep. şi raporturile normale, custi.no recunoaşte în mod real, cel pot aduce Bulgariei prosperitatea' 'pufin pentru trecut, serviciile c­­de care are nevoe şi spre care tind duse ţărei de partidul liberal ară­­toate forţele active ale ţărei. Când­­că „nimenea nu se poate Tot astfel şi Iugoslavia care do­ gândi în mod serios conteste reste liniştea în interesul propăşi partidului liberal de a fi avut un rei sale se poate afirma că va gă­­rul însemnat în opera onstructiva şi un modus vivendi satisfăcător a ţării, şi de a fi constituit o or­­pentru elementele bulgare din Ma­ffanizare puternică în evoluţiunea cedonia, mai ales pentru cei cari vieţii noastre politice“,s­e­ face a­­au renunţat la agitaţii şi doresc precieri asupra actualei situaţiuni să trăiască în pace pe pământul a partidului liberal şi a partidelor S­­. V . ________ un lor natal. Atmosfera balcanică ar opoziţioniste: tembrie a valorat 2000; la 1 Octom arginti Cantitatea bonurilor de fi prin aceasta purificată de ma-' _„s; astfel s’a creat legen­da, până11 Brie M Noembrie 7000; la 1 tezaur emise în nici un caz nu va fii ameninţători şi ar începe p­e­ şi în sferele de sus, că cei mai puţin Decembrie 13.000; la 15 Ianuarie fi mai mare de­cât totalul pervo­poeă de Colaborare rodnică în toa pregătiţi, pentru că sistemul lor e d­ă­ 1924 50.000; la 30 Ianuarie 772.000; notelor emişi şi aflaţi în circula­Pe când emisia biletelor cervo- 111,11 ■■"■***** netului se micşorează, emisia ru-1 fÎTiantefor­blelor sovietice în 1923 se măreşte­­ BBaBa® la 1 Februarie 82.000. Pe când deprecierea rublei so­vietice în 1923 era de 2—4000 lei tie lună (August-Septembrie) as­tăzi este de două până la patru lunii pe zi, încontinuu, aceasta pentru acope-! Din declaraţiunile comisarului rirea necesităţilor bugetare ale sta finanţelor Socolnicov publicat în b­lni. Din această cauză rubla „Viaţa Economică“ din 15 Iarna­­sovietică se depreciază. In adevăr rie a. c. rezultă că statul în cu­­ r socoteai proşil. Studiind această chestiune mai amănunţit vedem că urcarea cer­vonetului costă scump nu numai pe particular, dar şi pe stat. Ast­fel calcularea impozitelor făcân­­du-se numai în cervoneţi, iar per­ceperea lor făcându-se şi în ruble sovietice, care se depreciază în continuu e lesne de înţeles că ru­blele primite ori de la contribua­bil valorează azi mai puţin, ceia ce provoacă deficit şi dezechilibrul bugetar. Această depreciere micişorează impozitele directe cu 20 la sută cel puţin, iar C. F. R. au pagube şi mai mari, direcţiunea ultimei a cerut statului să acopere feel pu­ţin 10 la sută din dificitul astfel provenit. Din aceiaşi cauză fiecare caută­­ a scăpa de aceste ruble şi le varsă­­ sub diferite forme statului, iar I ţie, ultimele retrăgându-se de Ban­ca Statului treptat din Circulaţie, aşa că la urmă va rămânea o sin­gură monedă: rubla aur. Iar d-l D. A. Loevetzky, condu­cătorul „Creditului industrial“ de pe lângă Banca statului în rapor­tul său către Adunarea Generală a acestei instituţiuni spune între altele: „Banca Statului are un de­ficit de 100 milioane ruble aur, care va fi acoperit cu bonurile de tezaur emise de stat“ („Viaţa E­conomică“ No. 92). Ultima afirmaţie nu se potriveş­te cu declaraţiunile d-lui Socol­nicov, de mai sus. Pare că adevărul e că noua e­misiune a bonurilor de tezaur va servi pentru acoperirea deficitu­lui statului, de­oarece acoperirea cu ruble sovietice în 1923 este ex­clusă, ele fiind depreciate. In ce priveşte declaraţia d-lui Socolnicov că curând va pune în circulaţie moneda de argint, ca­darii va avea loc, argintul pus în circulație nu se va mai întoarce înapoi în Bancă. Continuarea în pag. 2-a

Next