Viitorul, septembrie 1924 (Anul 17, nr. 4946-4970)
1924-09-02 / nr. 4946
ii\ -xxx mm SBIJECTI s. a. R. BOMBONERIE-PATISERIE BUCURESTI. CALEA VICTORIEI 48 ===== Anuntă că in curând se vor deschide saloanele de desfacere şi consumaţie a produselor sale neîntrecute este climatul din Septembrie al regiunei GOVORA-CALIMANESTI De acela sezonul, pentru BAILS GOVORA ŞI CAUMANEŞTI-CACIULATU se prelungeşte până la 30 Septembrie Preţurile camerilor şi băilor excepţionale: Hotel Palace Govora: camere cu un pat 80—160 lei pe zi, cu 2 paturi 135-230 Marele Hotel din Călimăneşti: camere cu un pat 60—120 lei pe zi, cu 2 paturi__ 120—200 lei pe zi. mggT In sat sunt camere şi maleftine Băile la Govora de la 12 la 40 Lei şi pentru funcţionari ofiţeri şi invalizi de la 10 la 30 Lei baia. Băile la Călimăneşti 35 Lei .BUMBACE CROMPTON“ AVRAM KEL 3 culori şi ROSA Creţ albit, MATASICA suluri, VIIŞOR A sosit in mari cantităţi la TH. G. PRITTA & H. SCHLESINGER Bucureşti, — 5 Strada Citus 5 Vânzare numai Engros ^HATSCHEK, DEPOZIT PERMANENT IN BUCURESTI: ZWIEBEL & 2UKE5CU BARĂŢIEI 35 TEL: 9/9 CERETS PRETUTINDENI numai Lama Pierre“ Otel suedez, aliaj de argint — 8 lei în toată ţara — 99 »MM Daţi cărţi ROMÂNEŞTI Un ape!a! Bibliotecii Universităţii din Cernăuți Biblioteca Universităţii din Cernăuţi are prea puţine cărţi scrise româneşte. Cauza e că înainte de 1918, când Universitatea era germană, se cumpărau pentru Bibliotecă în majoritate cărţi germane. Abia de la tinire încoace se cumpără din dotaţiunea anuală în mod sistematic cărţi româneşti, abia din 1923 Biblioteca primeşte exemplarele legale ale tuturor scrierilor tipărite în cuprinsul României mari. Or, aceasta încă nu ajung pentru a umplea un gol simţitor cauzat prin nepăsarea deceniilor trecute şi intrige cauzei româneşti. Biblioteca este în mare parte lipsită de cărţi româneşti din epoca veche şi cea modernă. Direcţiunea Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi, dându-şi seamă de chemarea acestei Biblioteci ca institut românesc într’o regiune în parte înstrăinată, se adresează prin acest apel către toate bibliotecile din ţară, cari dispun de dublete, către societăţile ştiinţifice şi literare, către scriitorii români, către redactori, editori şi tipografi, librari şi anticari, precum şi către particulari cu rugămintea să binevoiască a dona Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi orice carte sau revistă scrisă româneşte şi tipărită înainte de 1923. Cărţile ce devin dublete se vor ceda altor biblioteci publice în România. Numele mărinimoşîlor donatori vor fi publicate. Spesele transportului le suportă Biblioteca Universităţii Cernăuţi, care speră că apelul ei va afla înţelegere şi răspuns. Toate ziarele şi Revistele din Ţară, şi cele româneşti din străinătate sunt rugate să reproducă acest apel. Dir. Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa aceloracari ar voi să facăvreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 13 din zisa lege. Domnule Preşedinte, SubsemnatulVitali Salonicoît domiciliat In Bucureşti, Bulevardul Tăbăcari No. 80, respectuos vă rog să binevoiţi ce pe baza aci-alăturatei declaratiune de renunţare la protectiunea străină să mi se acorde naturalizarea română Cu stimă, Vitali Salonicoîî ---/' r, 0 , o 00--Scrisori in Clipă! Zilele trecute a sosit în localitate D-na Principesa Olga Sturdza, preşedinta generală a Societăţei „Ocrotirea Orfanilor de Răsboi“ din întreaga ţară însoţită de d-na Sanda Filitty, preşedinta Consiliului Central Bucureşti, pentru a inspecta orfelinatele de război din localitate. D-sa a inspectat orfelinatul de război „Regele Ferdiinand I“ de sub direcţia d-nei Zoe Manole, sanatoriul „Triaj” de sub direcţia d-nei Elena Bugnea şi orfelinatul de fete „Regina Maria” de sub conducerea d-nei Sofia Rogiu precum şi şcoala Industrială a orfanelor patronată de Ministerul Muncii unde se predă practic şi teoretic croitoria şi rufăria. De aci D-na Principesă Olga Sturdza, însoţită de d-na Sanda Pilitty, d. medic-colonel Firu Constantinescu, preşedintele Societăţei Orfanilor de Război, regiunea IV-a Chişinău şi d. Ştefan Eraclide, dirctorul regional al Societăţei au plecat în inspecţie la Cetatea Albă şi Tighina. D-sa a rămas pe deplin mulţumită, de modul cum sunt îngrijiţi orfanii de război, de ordinea şi de disciplina care există în toate orfelinatele şi a adus laude d-lui preşedinte al regiunei, medic-colonel Firu Constantinescu, d-lui Ştefan Eraclide, directorul regional, d-lui colonel Jippa, preşedintele filialei Cetatea Albă, tuturor d-nelor şi d-lor membrii în comitete, precum şi autorităţilor civile şi militare pentru concursul dat şi activitatea desfăşurată. După aceste inspecţii d-na Principesă Olga Sturdza luându-şi rămas bun de la colaboratorii săi plecat la Iaşi, promiţând că va veni mai des în Basarabia. D-l Ion Inculeţ, ministrul Basarabiei, soseşte în localitate în ziua de 4 septmbre a. c. D-sa va lua disposiţiuni cu privire la alegerea comitetului judeţean al partidului liberal precum şi relativ la organizare comitetului Central al partidului liberal basarabean. Eri a sosit în localitate d. Vasile Bărcă, primarul oraşului, de la Iaşi unde a avut o întrevedere cu d-l Ion Inculeţ, ministrul Basarabiei, discutând chestiunea privitoare la organizaţia partidului în oraşul şi judeţul Chişinău. Familia 1. mulţumeşte călduros pe această cale tuturor rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor care în scris şi verbal au luat parte la marea durere ce a încercat prin pierderea prea iubitului şi neuitatului fiu Ionel. Ialama Militară Invită pe domnii membri înscrişi până la 31 Decembrie 1923 şi cari nu au vărsat suma ce au subscris, în termen de 30 zile, dela data acestei somaţiuni, să verse la Casa Centrală a Cooperativei sau a Filialelor respective, pentru acei cari domiciliază afară din București, sumele ce mai datorează, cunoscând, că după trecerea acestui timp se vor aplica sancţiunile art.14 din statute, iar sumele vărsate vor rămâne în folosul Cooperativei. —- XXX- ........... AîeiG.Sănflitei AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—8 p. m.—Telef. J9/22 m i mmm pentru ofiţerii de administraţie La 15 Septembrie, se va tine la inspectoratul intendentei un nou examen de intrare în şcoala pregătitoare de ofiţeri activi de administraţie în aceleaş condiţiuni fizate prin O. M. nr. 509 din 924, cu următoarele modificări: a) Se var admite la examen şi subofiţeri având vârsta până la 25 ani cel mult împliniţi la data deschiderei şcoalei şi certificatul de 4 clase secundare, nu diploma de capacitate. b) Se vor admite şi caporalii în termen, reuşiţi la examenul de sergenţi, absolvenţi a 4 clase secundare, c) Absolvenţii a 7 şi 8 clase secundare sau şcoli echivalente, vor fi primiţi şi până la 22 ani împliniţi la data deschiderei şcoalei. Cererile se vor înainta pe cale erarhică. FAPT CERT este că cele mai puternice întăritoare ale muşchilor şi nervilor slăbiţi, în urma oboselilor fizice şi intelectuale sunt Rola granulat şi Rola glicerofosfat ale Laboratorului Iteanu, aprobate de Consiliul Sanitar Superior. VIZITA Amiralului Beatty ■MliillfflMMlIIBBBMHII Illlllllllllllllllll IIB în România Serata de la castelul Peleş Sinaia, 29 August. Aseară la ora 10, a avut loc la Castelul Peleş o serată, muzicală-dansantă, oferită de MM. II. Regele şi Regina, în onoarea lordului-amiral Beatty-Au luat parte la această serată, în afară de Suverani : A. S. R. Principele Carol, moştenitorul Tronului, A. S. R. Principesa Ileana, A. S. R. Marea Ducesă Maska ; d-nele Irina Procopiu, Simona Lahovary și Adela Camtemir, doamne de onoare ale M. S. Regina ; d- general Paul Anghelescu, mareşalul Palatului, colonel Rădescu, aghiotant regal, colonelul N. Condiescu, aghiotant princiar, comandorul Koslinsky, aghiotant regal, maiorii Gheorghiu şi Trestioreanu, ofiţeri de ordonanţă, Amiralul-lord Beatty şid-na Beatty, cu fiul lor , Ducesa de Sutherland, Lordul şi d-na Endam, lordul Caledon, d-na Ion Duca, d. Richard Franasovici cu d-na.Contele şi contesa de Maneville, d-nii miniştri plenipotenţiari : Aloisi, Freitag, Nagel, Rubydo-Zichy, Djevad-Bey, d- Povlevsky-Koziel, d-na Elena Perticari cu d-ra colonel Comte de Hunieres cu Contesa d’Hunieres, d. d-na şi d-ra Henry Catargi, d-na Valentina Argetoyanu, d. şi d-na Grigore Duca, d. şi d-na C- Davilla, d. şi d-na dr. Leonte, d. şi d-na A. Vasiliu, d. şi d-na Emil Costinescu, prinţul şi prinţesa Calimachi, d-na Adina Ionescu, comtesa Persi di Mignano, d. şi d-na Simu, d-na Macri, d-na Blanc, d-na Bolton, etc. D-nii : Mocsony, Antipă, Cincinat Pavelescu, dr. Mamulea, colonel Drossu, Denise, secretarul MS. Regina, contele Bouillet, Ciorăneanu, Haward, Cruţescu, etc. Cu prilejul seralei muzicale organizată la Castelul Peleş în onoarea amiralului Beatty şi a invitaţilor săi, distinsa cântăreaţă d-na Viardot-Pavelescu a fost rugată de M. S. Regina să cânte arii ruseşti moderne de Gretcheminoff, Racmaninoff, Sokoloff precum şi muzica franceză modernă: Gabriel Fauré Duparc, Xavier Leroux etc. Succesul d-nei Viardot a fost neîntecut, atât M. S. Regele, M. S. Regina, Prinţul Carol , amiralul şi Lady Beatty, ministrul Franţei şi d-na de Manneville precum şi toată elita presentă au adus cele mai vii ,elogii distinsei artiste şi pentru progresele vocei sale cât şi pentru modul admirabil cum se accompania singură. Marea noastră pianistă d-na Cella Delavrancea a dat concursul său eminent acestei neuitate serate muzicale interpretând cu măestria sa obişnuită Rondo de Mendhelson Etudes et Nocturnes de Chapin şi Tapsodie Hongroise de Brahms. Lady Beatty încântată de arta şi graţia desăvârşită a d-nei Viardot a binevoit s’o Invite la vila sa de la Cap d’Oil de lângă Monte Carlo, unde d-na Viardot se știe c’a fost angajată pentru sezonul de iarnă al operei. '* Abonaţi-vâ la t» « Cel mai bine Informat Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA - Teatrul central Câteva din elementele bune ale răposatei companii „Leonard“, au înjghebat o trupă de operetă, debutând cu „Fetița din tavernă“, operetă în trei acte de Georg Okokonski, muzica de Thilmar Springefeld. Muzica lui Springefelde compozitor încă necunocut la noi, puţin pretenţioasă ca factură, uşoară, vioaie, a înzestrat libretul bogat în situaţii comice al lui Okokonski cu melodii accesibile chiar bunilor cunoscători ai muzicei. Acţiunea se petrece în jurul refuzului pe care proaspătul îmbogăţit Proprie, aspirant la înalta aristocraţie, îl opune proiectului de căsătorie al fiului său cu o cântăreaţă de cabaret. Situaţiile, în care comicul este uneori forţat, tuturor încercărilor de a obţine consimţimântul indispensabil sânt îmbogăţite de fantezia creatoare a d-lor Gheorghiu, Kainer şi Bâcleşeanu, de admirabila vioiciune a d-rei Lulu Chiriac şi de graţia stilizată a d-rei Stela Bavu. Un spectacol amuzant care a fost răsplătit cu aplauze bine meritate şi care promite a face serie. Cârti şi reviste a apărut revista culturală Nici odată clujenii n’au suferit mult din cauza căldurei. Câteva zile pe vară dogorea soarele mai puternic. In deobşte temperatura este agreabilă şi dacă n’ar ploua prea des, verile clujene ar fi foarte plăcute. Dar de câteva zile s’a lăsat un frig care este neobişnuit chiar la Cluj. Deunăzi, o telegramă din Paris anunţa că în Franţa valul de frig a luat locul valului de căldură. Termometrul s’ar fi scoborât la 13 grade. Probabil că valul acesta a ajuns la Cluj, unde mai ales seara e aşa de răcoare, încât ţi se pare subţire pardesiul. Seara, parcul mai frumos în liniştea singurătăţii lui, este pustiu. In schimb cafenelele cam până mai eri erau goale, au prins din nou să se animeze. Ca aproape în toate oraşele din Ardeal şi în Cluj viaţa de cafenea este foarte intensă. Lipsa spectacolelor artistice, teatrele şi opera fiind încă în vacanţă, sileşte lumea să se mulţumească cu searbă da distracţie pe care o oferă cafeneaua. Traiul este scump Traiul e foarte scump. Alături de Timişoara, Clujul e în fruntea oraşelor în cari viaţa e mai scumpă Legumele şi zarzavaturile au preţurifantastice. In privinţa aceasta Bucureştii sunt un oraş foarte eftin. O cafea turcească mică te costă zece lei. In restaurantele zise de clasa I-a, nici un fel de mâncare nu e mai eftin de douăzeci de lei E adevărat că Clujul are în jurul lui o regiune nu prea bogată. Totuşi nimic nu justifică scumpetea excesivă a tuturor alimentelor. Autorităţile locale rămân nepăsătoare faţă de lăcomia speculanţilor. Publicul indolent şi poate decepţionat nu-şi mai dă osteneala să protesteze. La adăpostul acestei îndoite nepăsări, speculanţii tăi permit netulburaţi toate îndrăznelile. Centenarul lui Avram lancu In oraş a produs o foarte rea impresiune hotărârea luată de partidul naţional cu privire la participarea sa la sărbătorirea eroului Avram lancu. Adunând la club câţiva fideli, d. Iuliu Maniu a dat ordin partizanilor să nu ia parte la diferitele solemnităţi organizate pentru comemorarea Regelui Munţilor. Membrii partidului naţional nu au voie să meargă decât la serbarea organizată de ,,Astra“. La pelerinajul care se va face la mormântul lui Iancu, oamenii d-lui Maniu nu vor lua parte. Şi, ca totdeauna voind să facă şi din această înălţătoare sărbătoare naţională, un prilej de manifestare a unui politicianism odios, partidul naţional prin hotărârea pe care a luat-o a ridicat o nouă barieră între el şi naţiune. Patima mergând atât de departe, regionalismul dus până la absurd, l-au făcut pe d. Maniu să săvârşească o faptă care este un adevărat act de impietate faţă de amintirea celei mai eroice figuri din istoria luptelor naţionale în Ardeal. Iată de ce rezoluţia partidului naţional cu privire la sărbătorirea lui Avram Iancu a indignat toată lumea de aci. Foarte mulţi membri ai partidului şi-au exprimat nemulţumirea în faţa acestei hotărâri care nu poate aduce decât rău partidului naţional înstrăinându-i cele din urmă simpatii . Teatrale La Teatrul Naţional şi la Opera Română s-au început repetiţiile în vederea deschiderii stagiunei. La teatru sunt în repetiţie următoarele piese „Viforul“, frumoasa dramă istorică a lui Delavrancea, cu care se va face şi deschiderea stagiunei, comedia „Un erou“ a d-lui Kiriţescu, „Onoarea“ de Sudermann şi ,,Fleur d’Orange“. Deschiderea stagiunei fusese fixată pentru 15 Septembrie. In ultimul timp s’a amânat data deschiderii pentru 27 Septembrie. E o amânare ale cărei motive nu le înţelegem. La Operă se repetă „Trubadur“, ,,Walkiria“ şi o lucrare românească „Cele Trei Crişuri“ din Oradia Mare, anul V, No. 8, cu un bogat sumar semnat de G. Murau, I. Ursu, I. Argârbiceaaiu, Mihai Godreanu, Alex. Şt. Mândrea, Maria Baiulescu, Emil Isac, George Bacaloglu, Const. Doboş, Al. T. Stamatiad, Dr. Aurel Contrea, Gh. Sofronie, Tr. Birăescu, Vasile Savel etc. Apoi: cronici, note şi memento. Preţul 5 lei. * Ciobănaşul din Rasovo sau Fără Dumnezeu în lume. Episod din viaţa poporului slovac, de Christina Roy, în româneşte de P. Gr. Oprean. Au apărut În editura EminescU: Geniu pustiu, unicul roman al lui Mihail Eminescu. • Coleta de André Theuriet. Iubita imaginară de H. de Balzac. Curierul judiciar, anul 33, no. 28 din Duminică, 24 August. „Colonizarea Șvabilor, îtf Banat” de Traian Simu,profesor la liceul „General Dragalina*’ dip! Opwijta. A’ apărut Orizontal No. 36 cu un bogat sumar, - -... D- Serghie Nesdiodovschi, consilier la secţiunea II a Curţii de apel din Chişinău, a fost pus la retragerea din oficiu pentru limită de vârstă şi în poziţiunea de a-şi exercita drepturile la pensiune conform legii „Seara mare” a cunoscutului compozitor Tiberiu Brediceanu. Deşi nu este definitiv hotărâtă data deschiderii stagiunei, este probabil că Opera îşi va începe spectacolele la 20 Septembrie. Până acum nu s’au făcut noui angajamente de artişti, deşi din stagiunea trecută s’a putut constata că Opera are nevoie de elemente noui, căci personalul artistic actual este insuficient, Marăşeştii Comemorarea luptelor de la Mărăşeşti a fost un prilej de adevărată sărbătoare naţională. Un foarte numeros public a luat parte la toate solemnităţile organizate de autorităţi şi instituţii. A fost pe lângă publicul românesc din Cluj, lume multă din comunele din jurul oraşului. Am privit cu o mare mulţumire sufletească numeroasele porturi naţio Au fost puşi în disponibilitate următorii magistraţi: D. Gheorghe Constantinescu, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Ialoveni din judeţul Chişinău, D. I. Apostolescu, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Sulina din judeţul Tulcea. D. Vasile Condulin, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Gura Galbenă din judeţul Tighina. D. loan Bazilescu, judecător cu titlul provizoriu la ocolul Peresecina, judeţul Orhei. Au fost destituiţi' '. D. Dimitrie Constantin M. Diatron, ajutor de judecător la ocolul Buhuşi din judeţul Neamţ. Constantin Ionescu, cap de portărei la tribunalul Romanaţi. Liceul Sft. Gheorghe Bucureşti. Calea Victoriei Jbo. 216 Redeschide cursurile primare, şi II ce are în Septembrie 1924. Interni, semi-interni şi externi Prospecte la cerere. Un grup de patruavioane cehoslovace, conduse de maiorulaviator Jaroslav Skala, cari fac un raid prin tarile Micei Antante, au sosit ieri 81 August la Bucuresti, venind din Belgrad prin Turnu-Severin. Cele patru maşini pilotate de ofiţeri aviatori cehoslovaci, simt de construcţie cehoslovacă şi au sosit fără să fi suferit cea mai mică avarie. Escadrila a fost primită de generalul Hentesen, inspectorul aviaţiei româneşti de generalul Ciolac-Antici, ataşat militar sârb de colonelul Silivestru, ataşat militar cehoslovac, de membrii legaţiunii cehoslovace : dr. Havelka, Orszâgh, etc. Escadrila rămâne pentru câteva zile în România Când n’ai nimic n pierde. Gătiţi o sîngi SIMIT VEGETALA De ce să fiu incerţi? o singură dată cu admirabila GRA „PLANTUL“ şi veţi vede că nu se deosibeşte câtuşi de puţin de Untul şi Untura de cea mai bună calitate, având un plus avantajul de a fi mult mai spornică şi mult mai eftină. De vânzare la toate băcăniile şi la reprezentanţii fabricei 1. Fonsteini, Fraţii, Calea Rahovei 3. Bucureşti A apărut Oglinda Lambi No. 35 cu numeroase vederi si instantanee fotografice. * A apărut No. 1 din „Cărţile bunului creştin” . Despre păcat. Gânduri, sfaturi şi poveţe îndreptate Către creştinii zilelor noastre de Iuliu Maior. Blaj, 1924. (Tipografia Seminarului teologic din Blaj). In vremurile tulburi de după război, când păcatul face ravagii în toate păturile societăţii noastre, broşura d-lui prof. Iuliu Maior se va ceti cu folos de către toţi creştinii doritori de bine şi de viaţă curată. 4 „Cuvântul irustru“, revista studenţilor vâlceni, anul I, No. 6, de un sumari bogat şi variaţi Spectacolelezilei TEATRUL NATIONAL. _ Bolnavoi închipuit. TEATRUL MIC. •—■ Iluzionista, (premieră). TEATRU CĂRĂBUŞ. —* Pă ce? si Subfire Dalce. PARCUL OTETELIŞANU— Compania asociată de reviste şi opereta. DI GRANDA. TEATRUL BREZEANU. — Ma, ■■+~f nale cari aduceau, în mijlocul Întunecatelor costume orăşeneşti, o notă de pitoresc atât de specific naţional. Faptul că un public din ce în ce mai numeros ia parte la diferitele sărbătoriri naţionale este îmbucurător. El face dovada că romanizarea oraşelor ardelene, cu toate piedicile isvorâte din atâtea condiţiuni potrivnice, îşi urmează firescul ei proces de desvoltare. Energia românească se întinde cuceritoare. Nimic nu este artificial în această acţiune de cucerire. Ea se împlineşte încet prin puterile de expansiune cari sălăşluesc în mulţimile româneşti, împiedecate până la unire să se afirme nestânjenite. Cu fiecare zi care trece cucerirea pentru noi a oraşelor face pe nesimţite un pas mai departe. XXX Direcţia generală a Serviciului Sanitar a cumpărat palatul Episcopiei romano-catolice din Oradia- Mare. Acest palat, cum şi locul din prejur vor servi la mărirea spitalului din acea localitate. —x— Direcţiunea generală sanitară a numit o comisiune compusă din d-nii dr. Smadu, farmacistul Elo, dr. Grigorescu şi AL Pretorian, directorul contenciosului ministerului sănătăţii, să studieze la faţa locului felul cum au fost acordate concesiile de farmaciii şi drogherii în Basarabia. Această comisie va intocmi apoi un raport asupra drepturilor câştigate de farmaciile şi drogheriile din acea provincie. (Polonia) vizitaţi Târgul de Mostre de la 5—15 Septembrie, Pasagiul Român 12. Miercuri dimineaţa la orele 6, se întoarce în Capitală, colonia şcoalei „Protopopul Tudor“. Colonia vine de la Covasna. Părinţii cari au copii în această colonie îi vor primi din Gara de Nord. D.rdr. C. Păcturaru afost numit medic al spitalului din Bazargici, d. dr. Andrei Nemeth a fost transferat, după cerere, medic primar la secţia dermato- venerică şi alienaţi de la spitalul din Dej, iar d- dr. M. Buşiţă, a fost numit medic primar la secţia de boli interne de la acelaş spital. Şcoalele Comunităţii Evanghelice din Bucureşti înscrierile în toate şcoalele acestei Comunităţi se vor primi între 1-15 Septembrie 1924 la direcţiunile respective. La 15 Septembrie seva deschide anul şcolar 1924/25. Examenele înaintea comisiunilor statului vor avea loc în prima jumătate a acestei luni, în zilele carii se vor afişa la şcoală imediat ce se vor cunoaşte. In ziua de 22 Ianuarie 1925, art. 10 a m., se va încep consursul pentru ocupareaurmătarelor posturi la Medic primar al secţiei chirurgicale dela spitalul din Sibiu. Medic primar al secţiei chirurgi- cale dela spitalul din Orhei. Condiţiuniile comune şi condiţiunile speciale pentru admiterea la acest concurs, precum şi probele la care urmează a fi supuşi candidaţii, sunt cele prevăute la art. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 din legea sanitară. înscrierile se primesc până în ziua de 12 Ianuarie 1925, la direcţiunea generală a serviciului sanitar B-dul Carol I No. 46, 1 ANTIFERMENT PENTRU A % OPRI FIERBEREA MUSTULUI I ,1 CONSERVÂNDU-L DULCE I. ■1. ____ »• _______ de«eee®ee»®ee®oeeeeeoeee CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perne, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, BBjuterii uzate, PLAT Ki SC PREŢURI MARI — Primesc şi în consegnatie — „LA ROBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. I. C. POSTURA DENTIST Consultaţii: 9—12 a. m. si 3—7. p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 O®®®©®®®#®©®®®®©®©©®®®®® »SALVATOR « Ambulatoriu fondat în 1906 de Medici specialişti pentru boale VINERECI şi SIFILES EGALE de PSILE •îrsîamedUl ELENORAGIEI CRONICE prin n etede electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Vretroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscop Pasagiu Român 9 (Lângă "teatrul Raţional Bucureşti densuît: n—1 si 6—9. 'blet- S8/13 de mmm un teren de 500 metrii patraţi în total sau jumătate SITUAT LA Puful lui Crăciun Prelungirea Calea Griviţei Doritori se vor adresa Strada Abrud @7 bis colecţii de mărci, albume, scrisori vechi în special penuru care plătesc bine. Nu vindeți turme până nu mă consultaţi, Penru colecţii mai mari viu provincie. Păstraţi adresa: F.AN DURI Calea Moşilor 295 Bucureşti.— BananMHBHHnHHBiEsg.Insterul Justiţiei Comisiunea de naturalizări CUMPĂR Litere-Arte-Ştiinţe *—X. oase. Cronica Ardealului VIAŢA la CLUJ Timpul s’a răcorit. Traiul e scump.— Viaţa culturală. — Comemorarea lui Avram Iancu. — Mârăşeştii — INFORMATIUNI Lai® T.U Turgrae