Viitorul, septembrie 1924 (Anul 17, nr. 4946-4970)

1924-09-02 / nr. 4946

i­i\ -xxx­ mm S­BIJECTI s. a. R. BOMBONERIE-PATISERIE BUCURESTI. CALEA VICTORIEI 48 ===== Anuntă că in curând se vor deschide saloanele de desfacere şi consumaţie a produselor sale neîntrecute este climatul din Septembrie al regiunei GOVORA-CALIMANESTI De acela sezonul, pentru BAILS GOVORA ŞI CAUMANEŞTI-CACIULATU se prelungeşte până la 30 Septembrie Preţurile camerilor şi băilor excepţionale: Hotel Palace Govora: camere cu un pat 80—160 lei pe zi, cu 2 paturi 135-230 Marele Hotel din Călimăneşti: camere cu un pat 60—120 lei pe zi, cu 2 patur­i__ 120—200 lei pe zi. mggT In sat sunt camere şi mal­eftine Băile la Govora de la 12 la 40 Lei şi pentru funcţionari ofiţeri şi invalizi de la 10 la 30 Lei baia. Băile la Călimăneşti 35 Lei .BUMBACE CROMPTON“ AVRAM KEL 3 culori şi ROSA Creţ albit, MATASICA suluri, VIIŞOR A sosit in mari cantităţi la TH. G. PRITTA & H. SCHLESINGER Bucureşti, — 5 Strada Citus 5 Vânzare numai Engros ^HATSCH­EK, DEPOZIT PERMANENT IN BUCURESTI: ZWIEBEL & 2UKE5CU BARĂŢIEI 35­ TEL: 9/9 CERETS PRETUTINDENI numai Lama Pierre“ Otel suedez, aliaj de argint — 8 lei în toată ţara — 99 »MM Daţi cărţi ROMÂNEŞTI Un ape!­a! Bibliotecii Univer­sităţii din Cernăuți Biblioteca Universităţii din Cer­­năuţi are prea puţine cărţi scrise româneşte. Cauza e că înainte de 1918, când Universitatea era ger­mană, se cumpărau pentru Biblio­tecă în majoritate cărţi germane. Abia de la tinire încoace se cum­pără din dotaţiunea anuală în mod sistematic cărţi româneşti, abia din 1923 Biblioteca primeşte exemplarele legale ale tuturor scri­erilor tipărite în cuprinsul Româ­niei mari. Or, aceasta încă nu a­­jung pentru a umplea un gol simţitor cauzat prin nepăsarea de­ceniilor trecu­te şi intrige cauzei româneşti. Biblioteca este în mare parte lipsită de cărţi româneşti din epoca veche şi cea modernă. Direcţiunea Bibliotecii Universi­tăţii din Cernăuţi, dându-şi seamă de chemarea acestei Biblioteci­ ca institut românesc într’o regiune în parte înstrăinată, se adresează prin acest apel către toate biblio­tecile din ţară, cari dispun de du­blete, către societăţile ştiinţifice şi liter­are, către scriitorii români, către redactori, editori şi tipo­grafi, librari şi anticari, precum şi către particulari cu rugămintea să binevoiască a dona Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi orice carte sau revistă scrisă româneşte şi tipărită înainte de 1923. Cărţile ce devin dublete se vor ceda altor biblioteci publice în România. Nu­mele mărinimoşîlor donatori vor fi publicate. Spesele transportu­lui le suportă Biblioteca Universi­tăţii Cernăuţi, car­e speră că ape­lul ei va afla înţelegere şi răs­puns. Toate ziarele şi Revistele din Ţară, şi cele româneşti din străină­tate sunt rugate să reproducă a­­cest apel. Dir. Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora­­cari ar voi să facă­­vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 13 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul­­Vitali Salonicoît domiciliat In Bucureşti, Bule­var­dul Tăbăcari No. 80, respectuos vă rog să binevoiţi ce pe baza aci-alăturatei declaratiune de renunţare la protectiunea străi­nă să mi se acorde naturalizarea română Cu stimă, Vitali Salonicoîî ---/' r, 0 , o 00--­Scrisori in­ Clipă! Zilele trecute a sosit în locali­tate D-na Principesa Olga Stur­­dza, preşedinta generală a Socie­­tăţei „Ocrotirea Orfanilor de Răs­­boi“ din întreaga ţară însoţită de d-na Sanda Filitty, preşedinta Con­siliului Central Bucureşti, pentru a inspecta orfelinatele de război din localitate. D-sa a inspectat orfelinatul de război „Regele Ferdiinand I“ de sub direcţia d-nei Zoe Manole, sa­natoriul „Triaj” de sub direcţia d-nei Elena Bugnea şi orfelinatul de fete „Regina Maria” de sub conducerea d-nei Sofia Rogiu precum şi şcoala Industrială a or­fanelor patronată de Ministerul Muncii unde se predă practic şi teoretic croitoria şi rufăria. De aci D-na Principesă Olga Sturdza, însoţită de d-na Sanda Pilitty, d. medic-colonel Firu Con­stantinescu, preşedintele Societă­ţei Orfanilor de Război, regiunea IV-a Chişinău şi d. Ştefan Eraclide, dirctorul regional al Societăţei au plecat în inspecţie la Cetatea Albă şi Tighina. D-sa a rămas pe deplin mulţu­mită, de modul cum sunt îngrijiţi orfanii de război, de ordinea şi de disciplina care există în toate or­felinatele şi a adus laude d-lui pre­şedinte al regiunei, medic-colonel Firu Constantinescu, d-lui Ştefan Eraclide, directorul regional, d-lui colonel Jippa, preşedintele filialei Cetatea Albă, tuturor d-nelor şi d-lor membrii în comitete, precum şi autorităţilor civile şi militare pentru concursul dat şi activita­tea desfăşurată. După aceste inspecţi­i d-na Prin­cipesă Olga Sturdza luându-şi ră­mas bun de la colaboratorii săi plecat la Iaşi, promiţând că va veni mai des în Basarabia. D-l Ion Inculeţ, ministrul Basa­rabiei, soseşte în localitate în ziua de 4 septmbre a. c. D-sa va lua disposiţiuni cu pri­vire la alegerea comitetului jude­ţean al partidului liberal precum şi relativ la organizare comitetu­lui Central al partidului liberal basarabean. Eri a sosit în localitate d. Vasile Bărcă, primarul oraşului, de la Iaşi unde a avut o întrevedere cu d-l Ion Inculeţ, ministrul Basara­biei, discutând chestiunea privi­toare la organizaţia partidului în oraşul şi judeţul Chişinău. Familia 1. mulţumeşte călduros pe această cale tuturor rudelor, prietenilor şi cunos­cuţilor care în scris şi verbal au luat parte la marea durere ce a în­cercat prin pierderea prea iubitului şi neuitatului fiu Ionel. Ial­ama Militară Invită pe domnii membri înscrişi până la 31 Decembrie 1923 şi cari nu au vărsat suma ce au subscris, în termen de 30 zile, dela data aces­tei somaţiuni, să verse la Casa Centrală a Cooperativei sau a Fi­lialelor respective, pentru acei cari domiciliază afară din București, su­mele ce mai datorează, cunoscând, că după trecerea acestui timp se vor aplica sancţiunile art.­­14 din statu­te, iar sumele vărsate vor rămâne în folosul Cooperativei. —- XXX- ........... AîeiG.Sănflitei AVOCAT Str. General Cernat 15 bis. 6—8 p. m.—Telef. J9/22 m i mmm pentru ofiţerii de administraţie La 15 Septembrie, se va tine la inspectoratul intendentei un nou examen de intrare în şcoala pregă­titoare de ofiţeri activi de admi­nistraţie în aceleaş condiţiuni fi­­zate prin O. M. nr. 509 din 924, cu următoarele modificări: a) Se var admite la examen şi subofiţeri având vârsta până la 25 ani cel mult împliniţi la data deschiderei şcoalei şi certificatul de 4 clase secundare, nu diploma de capacitate. b) Se vor admite şi caporalii în termen, reuşiţi la examenul de ser­genţi, absolvenţi a 4 clase secun­dare, c) Absolvenţii a 7 şi 8 clase se­cundare sau şcoli echivalente, vor fi primiţi şi până la 22 ani împli­niţi la­­ data deschiderei şcoalei. Cererile se vor înainta pe cale e­­rarhică. FAPT CERT este că cele mai puternice întări­toare ale muşchilor şi nervilor slă­biţi, în urma oboselilor fizice şi in­telectuale sunt Rola granulat şi Ro­la glicerofosfat ale Laboratorului I­­teanu, aprobate de Consiliul Sanitar Superior. VIZITA Amiralului Beatty ■MliillfflMMlIIBBBMHII I­lllllllllllllllllll IIB în România Serata de la castelul Peleş Sinaia, 29 August.­­ Aseară la ora 10, a avut loc la Castelul Peleş o serată, muzicală-dansantă, oferită de MM. II. Regele şi Regina, în onoarea lordului-amiral Beatty-Au luat parte la această serată, în afară de Suverani : A. S. R. Prin­cipele Carol, moştenitorul Tronului, A. S. R. Principesa Ileana, A. S. R. Marea Ducesă Maska ; d-nele Irina Procopiu, Simona Lahovary și Adela Camtemir, doamne de o­­noare ale M. S. Regina ; d- general Paul Anghelescu, mareşalul Palatu­lui, colonel Rădescu, aghiotant re­gal, colonelul N. Condiescu, aghio­tant princiar, comandorul Koslin­sky, aghiotant regal, maiorii Gheor­ghiu şi Trestioreanu, ofiţeri de or­donanţă, Amiralul-lord Beatty şi­­d-na Beatty, cu fiul lor , Ducesa de Sut­herland, Lordul şi d-na Endam, lor­dul Caledon, d-na Ion Duca, d. Ri­chard Franasovici cu d-na.­Contele şi contesa de Maneville, d-nii miniştri plenipotenţiari : Aloisi, Freitag, Nagel, Rubydo-Zi­­chy, Djevad-Bey, d- Povlevsky-Ko­ziel, d-na Elena Perticari cu d-ra­­ colonel Comte de Huni­eres cu Con­tesa d’Hunieres, d. d-na şi d-ra Henry Catargi, d-na Valentina Ar­getoyanu, d. şi d-na Grigore Duca, d. şi d-na C- Davilla, d. şi d-na dr. Leonte, d. şi d-na A. Vasiliu, d. şi d-na Emil Costinescu, prinţul şi prinţesa Calimachi, d-na Adina Io­­nescu, comtesa Persi di Mignano, d. şi d-na Simu, d-na Macri, d-na Blanc, d-na Bolton, etc. D-nii : Mocsony, Antipă, Cinci­­nat­ Pavelescu, dr. Mamulea, colo­nel Drossu, Denise, secretarul M­S. Regina, contele Bouillet, Cioră­neanu, Haward, Cruţescu, etc. Cu prilejul seralei muzicale orga­nizată la Castelul Peleş în onoarea amiralulu­i Beatty şi a invitaţilor săi, distinsa cântăreaţă d-na Viar­­dot-Pavelescu a fost rugată de M. S. Regina să cânte arii ruseşti moderne de Gretcheminoff, Racmaninoff, So­­koloff precum şi muzica franceză modernă: Gabriel Fauré Duparc, Xa­vier Leroux etc. Succesul d-nei Viardot a fost ne­­întecut, atât M. S. Regele, M. S. Re­gina, Prinţul Carol , amiralul şi Lady Beatty, ministrul Franţei şi d-na de Manneville precum şi toată elita presentă au adus cele mai vii ,elogii distinsei artiste şi pentru pro­gresele vocei sale cât şi pentru mo­dul admirabil cum se accompania singură. Marea noastră pianistă d-na Cella Delavrancea a dat concursul său eminent acestei neuitate serate mu­zicale interpretând cu măestria sa obişnuită Rondo de Mendhelson E­­tudes et Nocturnes de Chapin şi Tapsodie Hongroise de Brahms. Lady Beatty încântată de arta şi graţia desăvârşită a d-nei Viardot a bine­voit s’o Invite la vila sa de la Cap d’Oil de lângă Monte Carlo, unde d-na Viardot se știe c’a fost angajată pentru sezonul de iarnă al operei. '­*­ Abonaţi-vâ la t» « Cel mai bine Informat Cel mai răspândit — ZIAR DE SEARA - Teatrul central Câteva din elementele bune ale răposatei companii „Leonard“, au înjghebat o trupă de operetă, debu­tând­ cu „Fetița din tavernă“, ope­retă în trei acte de Georg Okokon­­ski, muzica de Thilmar Springe­feld. Muzica lui Springefelde compozitor încă necunocu­t la noi, puţin preten­ţioasă ca factură, uşoară, vioaie, a înzestrat libretul bogat în situaţii­ comice al lui Okokonski cu melodii accesibile chiar bunilor cunoscători ai muzicei. Acţiunea se petrece în jurul re­fuzului pe care proaspătul îmbogă­ţit Proprie, aspirant la înalta aris­tocraţie, îl opune proiectului de că­sătorie al fiului său cu o cântăreaţă de cabaret. Situaţiile, în care comicul­ este uneori forţat, tuturor încercărilor de a obţine consimţimântul indis­pensabil sânt îmbogăţite de fantezia creatoare a d-lor Gheorghiu, Kai­­ner şi Bâcleşeanu, de admirabila vio­iciune a d-rei Lulu Chiriac şi de graţia stilizată a d-rei Stela Bavu. Un spectacol amuzant care a fost răsplătit cu aplauze bine meritate şi care promite a face serie. Cârti şi reviste a apărut revista culturală Nici odată clujenii n’au suferit mult din cauza căldurei. Câteva zile pe vară dogorea soarele mai puter­nic. In deobşte temperatura este agreabilă şi dacă n’ar ploua prea des, verile clujene ar fi foarte plă­cute. Dar de câteva zile s’a lăsat un frig care este neobişnuit chiar la Cluj. Deunăzi, o telegramă din Paris anunţa că în Franţa valul de frig a luat locul valului de căldură. Ter­mometrul s’ar fi scoborât la 13 gra­de. Probabil că valul acesta a ajuns­­ la Cluj, unde mai ales seara e aşa de răcoare, încât ţi se pare sub­ţire pardesiul. Seara, parcul mai frumos în liniştea singurătăţii lui, este pustiu. In schimb cafenelele cam­ până mai eri erau goale, au prins din nou să se animeze. Ca aproape în toate oraşele din Ardeal şi în Cluj viaţa de cafenea este foarte intensă. Lip­sa spectacolelor artistice, teatrele şi opera fiind încă în vacanţă, sileşte lumea să se mulţumească cu searbă da distracţie pe care o oferă cafe­neaua. Traiul este scump Traiul e foarte scump. Alături de Timişoara, Clujul e în fruntea ora­şelor în cari viaţa e mai scumpă Legumele şi zarzavaturile au preţu­ri­­fantastice. In privinţa aceasta Bucureştii sunt un oraş foarte eftin. O cafea turcească mică te costă zece lei. In restaurantele zise de clasa I-a, nici un fel de mâncare nu e mai ef­tin de douăzeci de lei E adevărat că Clujul are în jurul lui o regiune nu prea bogată. Totuşi nimic nu jus­tifică scumpetea excesivă a tuturor alimentelor. Autorităţile locale ră­mân nepăsătoare faţă de lăcomia speculanţilor­. Publicul indolent şi poate decepţionat nu-şi mai dă oste­neala să protesteze. La adăpostul acestei îndoite nepăsări, speculanţii tăi permit netulburaţi toate îndrăz­nelile. Centenarul lui Avram lancu In oraş a produs o foarte rea im­­presiune hotărârea luată de parti­dul naţional cu privire la participa­rea sa la sărbătorirea eroului A­­vram lancu. Adunând la club câţiva fideli, d. Iuliu Maniu a dat ordin partizanilor să nu ia parte la dife­ritele solemnităţi organizate pentru comemorarea Regelui Munţilor. Membrii­ partidului naţional nu au voie să meargă decât la serbarea or­ganizată de ,,Astra“. La pelerinajul care se va face la mormântul lui Iancu, oamenii d-lui Maniu nu vor lua parte. Şi, ca totdeauna voind să facă şi din această înălţătoare săr­­bătoare naţională, un prilej de ma­nifestare a unui politicianism o­­dios, partidul naţional prin hotărâ­rea pe care a luat-o a ridicat o nouă barieră între el şi naţiune. Patima mergând atât de departe, regionalis­mul dus până la absurd, l-au făcut pe d. Maniu să săvârşească o faptă care este un adevărat act de impie­tate faţă de amintirea celei mai eroi­ce figuri din istoria luptelor naţio­nale în Ardeal. Iată de ce rezoluţia partidului na­ţional cu privire la sărbătorirea lui Avram Iancu a indignat­ toată lu­mea de aci. Foarte mulţi membri ai partidului şi-au exprimat nemulţu­mirea în faţa acestei hotărâri care nu poate aduce decât rău partidu­lui naţional înstrăinându-i cele din urmă simpatii . Teatrale La Teatrul Naţional şi la Opera Română s-au început repetiţiile în vederea deschiderii stagiunei. La teatru sunt în repetiţie urmă­toarele piese „Viforul“, frumoasa dramă istorică a lui Delavrancea, cu care se va face şi deschiderea stagiunei, comedia „Un erou“ a d-lui Kiriţescu, „Onoarea“ de Suder­mann şi ,,Fleur d’Orange“. Deschiderea stagiunei fusese fixa­tă pentru 15 Septembrie. In ultimul timp s’a amânat data deschiderii pentru 27 Septembrie. E o amânare ale cărei motive nu le înţelegem. La Operă se repetă „Trubadur“, ,,Walkiria“ şi o lucrare românească „Cele Trei Crişuri“ din Oradia Mare, anul V, No. 8, cu un bo­gat sumar semnat de G. Murau, I. Ursu, I. Argârbi­ceaaiu, Mihai Godreanu, Alex. Şt. Mândrea, Maria Baiulescu, Emil Isac, Geor­ge Bacaloglu, Const. Doboş, Al. T. Stamatiad, Dr. Aurel Contrea, Gh. Sofronie, Tr. Birăescu, Va­­sile Savel etc. Apoi: cronici, note şi memento. Preţul 5 lei. * Ciobănaşul din Rasovo sau Fă­ră Dumnezeu în lume. Episod din viaţa poporului slovac, de Chris­tina Roy, în româneşte de P. Gr. Oprean.­ ­ Au apărut În editura Emin­escU: Geniu pustiu, unicul roman al lui Mihail Eminescu. • Coleta de André Theuriet. Iubita imaginară de H. de Bal­zac. Curierul judiciar, anul 33, no. 28 din Duminică, 24 August. „Colonizarea Șvabilor, îtf Banat” de Traian Simu,­­profesor la liceul „General Dragalina*’ dip! Opwijta. A’ apărut Orizontal No. 36 cu un bogat sumar, - -...­ D- Serghie Nesdiodovschi, con­silier la secţiunea II a Curţii de a­­pel din Chişinău, a fost pus la re­tragerea din oficiu pentru limită de vârstă şi în poziţiunea de a-şi exer­cita drepturile la pensiune conform legii „Seara mare” a cunoscutului com­pozitor Tiberiu Brediceanu. Deşi nu este definitiv hotărâtă data deschi­derii stagiunei, este probabil că O­­pera îşi va începe spectacolele la 20 Septembrie. Până acum nu s’au făcut noui angajamente de artişti, deşi din stagiunea trecută s’a putut constata că Opera are nevoie de ele­mente noui, căci personalul artistic actual este insuficient, Marăşeştii Comemorarea luptelor de la Mără­­şeşti a fost un prilej de adevărată sărbătoare naţională. Un foarte nu­meros public a luat parte la toate solemnităţile organizate de autorită­ţi şi instituţii. A fost pe lângă pu­blicul românesc din Cluj, lume mul­tă din comunele din jurul oraşului. Am privit cu o mare mulţumire su­fletească numeroasele porturi naţio Au fost puşi în disponibilitate ur­mătorii magistraţi: D. Gheorghe Constantinescu, ju­decător cu titlu provizoriu la ocolul Ialoveni din judeţul Chişinău, D. I. Apostolescu, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Sulina din judeţul Tulcea. D. Vasile Condulin, judecător cu titlu provizoriu la ocolul Gura Gal­benă din judeţul Tighina. D. loan Bazilescu, judecător cu titlul provizoriu la ocolul Pereseci­­na, judeţul Orhei. Au fost destituiţi' '. D. Dimitrie Constantin M. D­­iatron, ajutor de judecător la oco­lul Buhuşi din judeţul Neamţ. Constantin Ionescu, cap de por­tărei la tribunalul Romanaţi. Liceul Sft. Gheorghe Bucureşti. Calea Victoriei Jbo. 216 Redeschide cursurile primare, şi II ce are în Septembrie 1924. Interni, semi-interni şi externi Prospecte la cerere. Un grup de patru­­avioane ce­hoslovace, conduse de maiorul­­aviator Jaroslav Skala, cari fac un raid prin tarile Micei Antan­te, au sosit ieri 81 August la Bu­curesti, venind din Belgrad prin Turnu-Severin. Cele patru maşini pilotate de ofiţeri aviatori cehoslovaci, simt de construcţie cehoslovacă şi au sosit fără să­­ fi suferit cea mai mică avarie. Escadrila a fost primită de ge­neralul Hentesen, inspectorul a­­viaţiei româneşti de generalul Ciolac-Antici, ataşat militar sârb de colonelul Silivestru, ataşat militar cehoslovac, de membrii l­egaţiunii cehoslovace : dr. Ha­velka, Orszâgh, etc. Escadrila rămâne pentru câte­va zile în România Când n’ai nimic n pierde. Gătiţi o sîngi SIMIT VEGETALA De ce să fiu incerţi? o singură dată cu admirabila GRA „PLANTUL“ şi veţi vede că nu se deosibeşte câtuşi de puţin de Untul şi Untura de cea mai bună calitate, având un plus avantajul de a fi mult mai spornică şi mult mai eftină. De vânzare la toate băcăniile şi la repre­zentanţii fabricei 1. Fonstein­i, Fraţii, Calea Rahovei 3. Bucureşti A­ apărut Oglinda Lambi No. 35 cu numeroase vederi si instantanee fo­tografice. * A apărut No. 1 din „Cărţile bu­nului creştin” . Despre păcat. Gân­duri, sfaturi şi poveţe îndreptate Către creştinii zilelor­ noastre de Iuliu Maior. Blaj, 1924. (Tipogra­fia Seminarului teologic din Blaj). In vremurile tulburi de după război, când păcatul face ravagii în­ toate păturile societăţii noas­tre, broşura d-lui prof. Iuliu Ma­ior se va ceti cu folos de către toţi creştinii doritori de bine şi de viaţă curată. 4 „Cuvântul irustru“, revista stu­denţilor vâlceni, anul I, No. 6, d­e un sumari bogat şi variaţi Spectacolelezilei TEATRUL NATIONAL. _ Bolna­voi închipuit. TEATRUL MIC. •—■ Iluzionista, (premieră). TEATRU CĂRĂBUŞ. —* Pă ce? si Subfire Dalce. PARCUL OTETELIŞANU— Com­­pania asociată de reviste şi opereta. DI GRANDA. TEATRUL BREZEANU. — Ma, ■■+~f nale cari aduceau, în mijlocul Întu­necatelor costume orăşeneşti, o notă de pitoresc atât de specific naţional. Faptul că un public din ce în ce mai numeros ia parte la diferitele sărbătoriri naţionale este îmbucu­rător. El face dovada că romaniza­rea oraşelor ardelene, cu toate pie­dicile isvorâte din atâtea condiţiuni potrivnice, îşi urmează firescul ei proces de desvoltare. Energia românească se întinde cu­ceritoare. Nimic nu este artificial în ace­astă acţiune de cucerire. Ea se împlineşte încet prin puterile de expansiune cari sălăşluesc în mulţi­mile româneşti, împiedecate până la unire să se afirme nestânjenite. Cu fiecare zi care trece cucerirea pen­tru noi a oraşelor face pe nesimţite un pas mai departe.­ ­XXX­ Direcţia­ generală a Serviciului Sanitar a cumpărat palatul Episco­piei romano-catolice din Oradia- Mare. Acest palat, cum şi locul din prejur vor servi la mărirea spi­talu­lui din acea localitate­. —x— Direcţiunea generală sanitară a numit o comisiune compusă din d-nii dr. Smadu, farmacistul Elo, dr. Grigorescu şi AL Pretorian, di­rectorul contenciosului ministerului sănătăţii, să studieze la faţa locului felul cum au fost acordate concesi­ile de farmaciii şi drogherii în Ba­sarabia. Această comisie va in­tocmi apoi un raport asupra drepturilor câşti­gate de farmaciile şi drogheriile din acea provincie. (Polonia) vizitaţi Târgul de Mostre de la 5—15 Sep­tembrie, Pasagiul Român 12. Miercuri dimineaţa la orele 6, se întoarce în Capit­ală, colonia şcoa­lei „Protopopul Tudor“. Colonia vine de la Covasna. Părinţii cari au copii în această colonie îi vor primi din Gara de Nord. D.­rdr. C. Păcturaru a­­fost numit medic al spitalului­ din Bazargici, d. dr. Andrei Nemeth­ a fost trans­ferat, după cerere, medic primar la secţia dermato- venerică şi alienaţi de la spitalul din Dej, iar d- dr. M. Buşiţă, a fost numit medic primar la secţia de boli interne de la acelaş spital. Şcoalele Comunităţii Evanghe­lice din Bucureşti înscrierile în toate şcoalele acestei Comunităţi se vor primi între 1-15 Septembrie 1924 la direcţiunile res­pective. La 15 Septembrie se­­va deschide anul şcolar 1924/25. Examenele înaintea comisiunilor­ statului vor avea loc în prima ju­mătate a acestei luni, în zilele carii se vor afişa la şcoală imediat ce se vor cunoaşte. In ziua de 22 Ianuarie 192­5, art. 10 a­ m., se va încep consursul pen­tru ocuparea­­următarelor posturi la Medic primar al secţiei chirurgi­cale dela spitalul din Sibiu. Medic primar al secţiei chirurgi-­ cale dela spitalul din Orhei. Condiţiuniile comune şi condiţiu­nile speciale pentru admiterea la acest concurs, precum şi probele la care urmează a fi supuşi candidaţii, sunt cele prevăute la art. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 şi 28 din legea sani­­tară. înscrierile se primesc până­­ în ziua de 12 Ianuarie 1925, la direc­ţiunea generală a serviciului sanitar B-dul Carol I No. 46, 1 ANTIFERMENT PENTRU A % OPRI FIERBEREA­ MUSTULUI I ,1 CONSERVÂNDU-L DULCE I. ■1. ____ »• _______ de«eee®ee»®ee®oeeeeeoeee CUMPĂR BRILIANTE, Diamante, Perne, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, BBjuterii uzate, PLAT Ki SC PREŢURI MARI — Primesc şi în consegnatie — „LA R­O­BIN“­­ Calea Victoriei 63 fost 77. I. C. POSTURA DENTIST Consultaţii: 9—12 a. m. si 3—7. p. m. Str. ELENA DOAMNA, 27 O®®®©®®®#®©®®®®©®©©®®®®® »SALVATOR « Ambulatoriu fondat în 1906 de Medici specialişti pentru boale VINERECI şi SIFILES EGALE de PSILE •îrsîamed­Ul ELENORAGIEI CRONICE prin n etede electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate Vretroscopie ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscop Pasagiu­ Român 9 (Lângă "teatrul Raţional­ Bucureşti densuît: n—1 si 6—9. 'b­let- S8/13 de mmm un teren de 500 metrii patraţi în total sau jumătate SITUAT LA Puful lui Crăciun Prelungirea Calea Griviţei Doritori se vor adresa Strada Abrud @7 bis colecţii de mărci, albume, scrisori vechi în special penuru care plătesc bine. Nu vindeți tu­rm­e până nu mă consultaţi, Penru colecţii mai mari viu provincie. Păstraţi adresa: F.­AN DURI Calea Moşilor 295 Bucureşti.— BananMHBHHnHHBiEsg.­­In­sterul Justiţiei Comisiunea de naturalizări CUMPĂR Litere-Arte-Ştiinţe *—X­. oase. Cronica Ardealului VIAŢA la CLUJ Timpul s’a răcorit.­­ Traiul e scump.— Viaţa culturală. — Comemorarea lui Avram Iancu. — Mârăşeştii — INFORMATIUNI Lai® T.U Turgrae

Next