Viitorul, octombrie 1924 (Anul 17, nr. 4971-4997)
1924-10-01 / nr. 4971
ftitui as seapie-spre grecetea No. 4371 6 PAGINI Miercuri 1 Orfomarie 1914 2LEI EX. In TARA 4 LE! ex.in sîreMtt ABONAMENTE In streinătate un ou----------------ouv '«■ I Un an— — — —1200 lei Șase luni — — — 250 ■ | Șase luni-------- 600 « Trei » — — — 125 › I Trei ------------ 300 » IN TARA Un an------------ 500 lei REDACŢIA ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI STR. EDGARD QUINET No. 2 || STRADĂ ACADEMIEI No. 1» Telefoanele: Direct la 31/33. Redacţia al Administraţia 30/23 al MX ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului într Academie 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In ŢARA 4 LEI. în Mutate _________Oil'll a______ Campaniile alarmiste OPOZIŢIA asituatiunei Rmcferl — DEMAGOGIA IN ACTIUNE In ultimul timp campaniile alarmiste întreprinse de presa opoziţionstă pe tema politicei financiare a actualului guvern, au devenit de o violenţă deosebită. Scopurile acestor campanii sunt bine cunoscute. Ele nu pornesc nici astăzi, după cum n’au pornit nici în trecut, din nici un fel de preocupare sau grijă de interesele superioare ale tării. In jurul situatiunei financiare a t&rii şi pe tema politicei economice a actualului guvern, s’au ţesut şi se ţes tot soiul de manevre şi de campanii calomnioase, istorâte sau din calcule meschine de partid sau din lupta ocultă a unor interese ce n’au nimic comun cu interesele adevărate ale ţării. In asemenea conditiuni, cele mai multe dintre svărcolirile şi manifestaţiunile la care asistam astăzi devin fireşti şi explicabile. Astfel, a fost firesc să vedem cun presa streină prezintă şi apreciază situaţiunea financiară a României, mai exact, mai obiectiv şi mai cinstit, de cum o judecă o anumită presă de la noi. Iar astăzi trebue să ni se pară tot atât de firească alarma falsă şi tendenţioasă pe care o dă aceiaşi anumită presă, în legătură cu situaţiunea financiară a ţării. Dar dacă atitudinea şi campaniile acestei prese nu prezintă, pentru opinia publică serioasă, nici un fel de importanţă, atitudinea şi campaniile ce se întreprind sub egida unora dintre partidele politice, merită a fi subliniate. Aceste campanii au un substrat politic de partid ce nu se poate nici ascunde, nici tăgădui. In jurul situaţiunei financiare se deslănţue demagogia cea mai deşantată şi mai dăunătoare, pentru că sunt grupări şi oameni politici cari îşi închipue să-şi vor putea reface virginitatea politică sau îşi vor satisface apetiturile de putere, din exagerarea şi exploatarea dificultăţilor incherente situiaţiunei şi împrejurărilor de astăzi. Deslănţuirea acestei demagogii însă, nu le va servi la nimic. Şi aceasta pentru două consideraţiuni. In primul rând, opinia publică serioasă care e în măsură să judece împrejurările şi operile ce se înfăptuesc, cu toată obiectivitatea cerută de condiţiunile de astăzi, problemele de ordin financiar, cunoaşte şi apreciază progresele realizate de România, în ultimii trei ani de guvernare, pe tărâmul financiar. Este o operă ale cărei roade sunt astăzi recunoscute şi apreciate de întreaga opinie publică mondială, care admiră eforturile făcute de România şi rezultatele obţinute în acţiunea de ordonare şi de consolidare a situaţiunei ei economice şi financiare. Aceste prime rezultate sunt datorite politicei financiare întelepte, urmată şi aplicată cu fermitate de guvernul actual. In schimb, acei cari se agită în jurul situatiunei financiare şi cari formulează critici pe tema politicei financiare a actualului guvern, pot face demagogie financiară, pot întreprinde campanii alarmiste, pot falsifica realităţile şi exagera anumite dificultăţi, dar sunt incapabili să precizeze concepţii sau sistemul unei politici financiare propriu sise. Nici una dintre grupările politice opoziţioniste nu este în stare să afirme un punct de vedere sau o cât de vagă soluti® pe care opinia publică să o poată discuta şi aprecia. Şi faptele nu sunt fără explicaţie. In faţa politicei financiare preconizată şi aplicată de guvernul actual, se poate ridica o singură politică potrivnică: scoaterea ţării la mezat! O asemenea politică poate fi gândită — şi, desigur, că multe din grupările opoziţioniste de astăzi o gândesc şi visează aplicaţiunea ei — dar e greu să fie mărturisită ca „program“ de guvernământ. De aceea în materie financiară şi economică, guralivele grupări opoziţioniste, se mărginesc să facă demagogie, dar nu îndrăznesc să formuleze principii, directive şi soluţii- Norocul e, că în perioada aceasta de dificultăţi generale, când problemele de ordin financiar şi economic se pun pretutindeni cu atâta acuitate, România are o politică financiară înţeleaptă şi corespunzătoare împrejurărilor de astăzi. Prin aceasta politică se va asigura consolidarea şi viitorul economie al României întregite, împotriva tuturor uneltirilor şi a campaniilor interesate. NOTE Un congres international în ROMANIA D-nul dr. ST. MINOVICI a ţinut la Societatea noastră de himie o conferinţă amănunţită asupra lucrărilor de la marea întrunire ştiinţifică din Copenhaga şi am luat cu raptinţă cu satisfacţie de contribuţia pe care ştiinţa română prin representanţii di, au adus-o lucrărilor de la Copenhaga. Nu vom intra în amănuntele comunicărilor pentru că ele prin natura lor interesează cercul specialiştilor. Dar ne facem o datorie de cronicar, relevând din «spunerea făcută asupra comunicărilor, faptul care poate satisface şi ■cEMliul şi interesele noastre naţionale şi anume că la anul conferinţa internaţională de chimie se va tine la Bucureşti. Ni se face astfel o mare cinste şi se începe înfăptuirea desideratulii ca ţara noastră să devină un factor efectiv de progres ştiinţific. Dar faptul tinerei la noi a congresului acesta internaţional va avea şi un alt rezultat, nu mai puţin măgulitor şi interesant: se va creia în jurul ţărei noastre o atmosferă de simpatie, întru cât numai cine ar cunosc bine se pot şi simpatiza. Atât timp cât vom sta izolaţi, evident că nu vom fi nici stimaţi prea mult, nici iubiţi sincer. Subscriem şi noi cu Întreaga convingere următoarele aprecieri ale d-lui dr. Ştefan Minovici: „Intr’un interview al d-lui ministru de finanţe, d-sa se plânge cu drept cuvânt de lipsa de propagandă „GS dacă am găsit o atmosferă favorabilă, zice d-sa, nu toata cercurile din afară, n'am găsit insă pretutindeni o suficientă cunoştinţă a situaţiei reale a ţărei. Şi apoi trebue să spun că la primul rând este vina noastră. Preocupaţi de nevoile noastre interne, n'am dat toată atenţia cuvenită operei de informare a străinătate!’’. Ori această conferinţă este menită cum s’a exprimat şi marele nostru istoric Iorga, a fi mijlocul cel mai înţelept de propagandă, căci aceşti delegaţi oficiali, reprezentanţi ai atâtor ţări din lume, vor aprecia desigur vitalitatea acestui popor, strădaniile lui de a-şi închega idealul său naţional şi sforţările de a constitui un element civilizator, vor aprecia bogăţiile binecuvântate ale solului ţărei, se vor convinge că ele asigură prin natura lor, o independenţă economică a României, dar care printr-o exploatare naţională va putea contribui şi la ridicarea economică a altor ţări“. Să primim astfel cu braţele deschise, dar să ne pregătim din vreme pentru ca vizita oamenilor de ştiinţă să fie cât mai utilă pentru noi. „Un homme prevenu vânt deux’’, PETRONIUS Corespondentul din Budapesta al ziarului „Le Temps“ face următoarea dare de seamă asupra uneia din principalele surse de avuţie a acestei ţări, agricultura. Solul cultivabil al Ungarii» este de aproape 9.300.000 hectare pe care se pot face toate semănăturile ca şi odinioară — începe corespondentul francez, relevând că cu toate dificultăţile anilor din urmă Ungaria a reuşit totuşi să facă unele progrese. Astfel de la 1920 până în 1924 cultura grâuluî s’a dublat încetul cu încetul cum de alt fel s‘a făcut şi cu celelalte cereale Recltele au progresat odată cu sporirea insămânţărilor dela 9,6 chintale grâu în 1920 la 13,3 chintale In 1924. Dar cu tot sporul înregistrat de statistică, nu s’a atins încă limita posibilităţilor agricole. Ungaria ar putea produce mult mai mult în domeniul agriculturei dacă ar dispune de capitaluri. Lipsa inventarului agricol Actualmente lipsesc fermierilor maşinele şi instrumentele agricole moderne după cum în multe părţi lipsesc Vivitele. Un agricultor a expus corespondentului francez întreaga situaţie pentru a releva imensele foloase ce ar aduce capitalul străin în această ramură de activitate. Technica modernă, irigaţiile ar deschide perspective imense agricultorilor maghiari, deoarece câmpia (stepa) ungară cu pământul negru şi gras este nespus de fertil, iar nici de acum secătuit ca in ţările occidentale. Statul va trebui să-şi îndrepte toată atenţiunea asupra unei probleme capitale pentru agricultură, acea a irigaţiilor. Distrugerea pădurilor Revoluţiile îndurate au produs Ungariei o pagubă enormă prin distrugerea pădurilor de către ţărănimea care nu şi-a dat seama de influenţa umezelei aerului asupra agriculturei. Lipsită de păduri Ungaria va trebui să recurgă la irigaţii artificiale alături de utilizarea cursurilor de apă. Dacă guvernul din Budapesta va reuşi să realizeze proectul canalului Dunărea-Tisa, producţia agricolă va putea fi dublată. Pentru Ungaria această chestiune este în legătură cu industria textilă şi conţine una din problemele esenţiale pentru desvoltarea ei. Dacă inul şi cânepa nu ar mai fi importate, în industria textilă ar putea ajunge să concureze străinătatea, tot astfel ar fi şi cu plantele ploioase ce acum se cultivă foarte puţin. Ascultur^ Subsecretarul de stat d. Szabokci rare este şi directorul oficiului central al statisticei ungare, arată Intr’un studiu apărut de curând că din populaţia de 7 milioane şi jumătate a Ungariei, 4.200.000 sunt agricultori, iar 1.500.000 sunt ocupaţi în industrie. Ori mulţimea mare de agricultori cere sporirea utilajului de muncă pentru ca să se poată obţine un supraprodus pentru exporturi. Din statistici se poate constata că aproape trei sferturi din cerealele exportate de Ungaria înainte de război, erau din teritoriile Ungariei actuale. Tot aceste teritorii au furnizat producţiile celelalte cari se vindeau pe pieţele străine. Aproape întreaga cantitate de 275.000 chintale tatun şi 1 940.000 hdl. vin, spirt etc. exportate anual Intre 1911 si 1915 au fost furnizate de teritoriile actuale ungare. Se poate deci spune cu siguranţă, conchide ziaristul francez — că Ungaria poate să obţină din nou excedentele agricole ce le avea până în 1914. Un fapt decisiv o dovedeşteîn 1923 producţia ei a egalat pe cea anterioară războiului. Trebue să se ştie că în Germania unde pământul este mult mai sărac, prin procedeele moderne se obţin rezultate mult maii bune decât în Ungaria unde solul este renumit de fertil. îndată ce metoadele primitive de astăzi vor fi înlocuite cu o cultură similară celei din occident, agricultorii maghiari vor putea exporta cantităţi importante. Toate aceste nu trebuesc uitate acum când se discută la Liga Naţiunilor ajutorarea şt refacerea acestei ţări. DE LA VECINI SITUATIA AGRICOLA im ni ■■■■ iii I miMHMaME ii i||iiiiiii'1 tu ini rvi rfiTiiiB'iMniniBiiinjTinriwirTiTTT^ rtiiiniM InUNGARIA Ca toate Dificultăţile întâmpinate în ultima vreme’ s’au realizat progrese importante Activitatea Operei Române De vorbă cu maestrul George Georgescu Directorul General al Operei Opera Română își începe activitatea mâine seară, cu „Aida“ marea operă spectaculoasă, în care publicul va avea prilejul să reaudă, în rolurile create, pe artiştii cei mai de seamă ai operei, cântând, de astă dată, însă sub conducerea muzicală a maestrului George Georgescu. In vederea deschiderei stagiunei, repetiţiile începuseră încă de la 10 August şi am crezut nimerit ca să răpim directorului general al operei câteva preţioase minute, chiar în preajma deschiderei acestei înalte instituţiuni muzicale, pentru a pune în curent pe cititorii noştri cu activitatea operei în cursul acestei stagiuni. Opera de stat română a împlinit trei ani de existenţă şi a încheiat două stagiuni sub direcţia maestrului Georgescu. Toţi acei, care au urmărit, la Teatrul Lyric, spectacol cu spectacol, premierele şi reluările din trecutele două stagiuni, au putut constata 7 GD ECOURI '—X— iarele engleze anunţă din Oxford decesul bătrânului filozof englez Herbert Bradley. eneralul american Squier de la Institutul Franklin din Filadelfia a declarms savanţilor că irectorul aviaticii civile din Anglia a declarat că peste câţiva ani vor fi organizate următoarele servicii: Din India în Australia de două ori pe lună cu durata de 11 zile. Servicii regulate transatlantice şi o linie engleză pentru Canada. Aparatele au şi fost comandate Adunarea Societăţii Naţiunilor a adoptat o rezoluţie recomandând admiterea limbei esperanto pentru comunicările telegrafice ca limbă auxiliară internaţională. I I n mare ziar din Londra anunţă I înfiinţarea unui mare trust cinematografic german. E vorba de concentrarea într’o singură întreprindere uriaşe, a tuturor fabricelor de filme europene, cami apoi să facă concurenţă fabricelor americane. In dosul acestui trust ar fi capitalurile lue Stinnes şi Krupp. Ziarul People califică această Întreprindere comercială drept, cea mai mare din istoria timpurilor moderne". Scopul nu e numai comercial, ci şi altul, acela de a deţine un instrument puternic, susceptibil de a influența opinia publică. -msjsxss- DI GEORGE GEORGESCU Directorul general al operei puternica influenta a ultimului ei director general asupra activitaţei acestei tinere şi înalte institutiuni. Prezenta d-lui George Georgescu în fruntea Operei Române, este o chezăşie pentru oricine că din punct de vedere muzical şi artistic, spectacolele operei vor fi neîntrecute. Nu mai, e nevoe, să relevăm, acum, meritele d-lui Georgescu, ca muzician. D-sa a venit în fruntea operei, cu o reputaţie consacrată în centrele mari din străinătate şi cu încrederea neţărmurită al marelui număr de admiratori, pe care îi câştigase, în timpul cât a dirijat în anii trecuţi concertele simfonice ale „Filarmonicei“. ZI CU ZI Ziarul care reprezintă la noi interesele străine — toată lumea ştie că e vorba de „Adevărul“ — spune că „până şi majoritatea partidului liberal... s’a convins cu durere că nu mai merge cu actualul guvern“. Dacă s’au convins şi liberalii că liberalii sunt incapabili a guverna, probabil că pe ei îi ţine la guvern, organul minoritar din strada Sărindar . * Exemplul clasic de Bonism : „Adevărul“ nu a practicat niciodată şi în nici o direcţie metoda lesnicioasă a supralicitare în sentimente şi principii“ Şi în alt loc, „Adevărul“ opune întregul său trecut cinstit şi unitar de luptă democratică !“. C’est trop forti ✓ In afară de răul serviciu ce l-a făcut ziarul cel mai anumit locuitorilor din calea Văcăreşti, susţinându-i atât de nedibaciu, mărturisim că nu vedem motivele Cari să ne facă să cădem în extaz înaintea trecutului „Adevărului“.. Despre presentul lui, nu mai vorbim ! SOARTA Din când în când câte o „decizie“ răsunătoare ne aminteşte că există în România un „partid maghiar“ care, dacă nu poate trăi, nu asimite totuşi să moară. Trecând însă peste aceste proteste şi „adunări“ ale comitetului execţitiv, partidul maghiar, nu se manifestă prin nimic, şi nici nu s’ar putea manifesta coc» în realitate e inexistent, neavând nici o legătură cu marile mase ale populaţiei ungureşti din Ardeal. Această populaţie, compusă în majoritate din ţărani, îşi dă seamă de binefacerile regimului hortyst şi de scopul ce-l urmăresc acei cari conduc azi partidul maghiar. Plini de bun simţ, ţăranii se ţin la o parte, mulţumiţi să se folosească de avantajele mult hulitului regim românesc, care a dat pământ tuturor, fără deosebire de naţionalitate. Această rezervă a populaţiei maghiare faţă de partidul magnaţilor şi intelectualilor şovinişti, nu o remarcăm numai noi, ci a observat-o însuşi fostul preşedinte al acelui partid d. Ugrón István. In adevăr, în demisia dela conducerea partidului, d. Ugrón István a accentuat că activitatea acestuia n’a dat nici un rezultat, organizaţia rămânând numai teoretică, din cauza desinteresărei complecte a masselor maghiare. Pe faţă, d. Ugron a declarat ziarului „Ellenzék“ că: „Poporul maghiar din Ardeal, fiu se interesează de lucrările partidului şi nu acordă preşedintelui sprijinul moral şi material, fără care orice muncă trebue să rămână neroditoare. De aceea nu înaintează organizarea partidului: în massele mari lipseşte impulsul spre muncă şi sprintul de jertfă!".Partidul maghiar, este deci azi pe calea disoluţiei. Ne bucurăm însă că această moarte este firească şi nu se datoreşte cu nimic autorităţei româneşti, după cum o arată însuşi preşedintele partidului maghiar. Numai de nu s’ar răsgândi până la sfârşit magnaţii, căci atunci riscăm să se telegrafieze la Budapesta şi la Liga Naţiunilor, că partidul lor a fost desfiinţat prin silniciei. .... De la 22 şi până la 28 August a avut loc la Berna şi apoi la Geneva a 22-a conferinţă a Uniunei Interparlamentare. Ca şi la conferinţa de anul trecut ce s-a ţinut la Copenhaga, România a fost reprezentată prin delegaţi ai Senatului şi ai Adunării Deputaţilor cari au luat o parte activă atât la desbaterile conferinţei cât şi la lucrările diferitelor comisiuni. In faţa reprezentanţilor celor 25 state ce au participat anul acesta la conferinţa de la Berna, unul din delegaţii corpurilor noastre legiuitoare d-1 Vespasian V. Pelia, profesor universitar, a expus o chestiune cu totul nouă şi de o mare importanţă în legătură cu prevenirea şi represiunea crimei internaţionale a răsboiului. Dreptul internaţional public ■WMiffHMiwiiTiiMWMiimiMniiiyriTi i mmm şi noua disciplină a dreptu lui penal international Delegatul României a arătat că studiul actual al dreptului internaţional public, prezintă multiple lacune în ce priveşte sistemele de investigaţiune ştiinţifică. Războaele şi orice alte manifestări violente în raporturile dintre state, n’au fost studiate până acum decât prin prisma materialităţii faptelor istorice, fără a se întreprinde cercetări mai aprofundate în domeniul criminalităţii colective a statelor. Din această cauză, fixarea unei responsabilităţi penale a acelor ce iau iniţiativa războaelor, agresive precum şi stabilirea responsabilităţii speciale a statelor concepute ca persoane morale reprezentând naţiunea în organizarea sa juridică, a întâmpinat şi întâmpină chiar astăzi nenumărate dificultăţi. Făcând o judicioasă expunere asupra cauzelor criminalităţei internaţionale, delegatul României a insistat atât asupra mijloacelor preventive cât şi asupra condiţiunilor de exercitare a represiunei internaţionale. In afară de pedepsirea războiului agresiv, d-1 V. V. Pella a arătat şi alte ipoteze când o asemenea represiune ar fi necesară, cum ar fi cazul atentatelor, în contra siguranţei interioare a unui stat, pregătite cu sprijinul altui stat, sau în cazul imixtiunea unui stat în luptele politice interioare ale unei alte ţări, sau în sfârşit în cazul de ameninţări nejustificate cu un războiu agresiv, de depăşire a armamentului fixat, de mobilizare în scop de demonstraţiune sau de pregătire a războiului etc. Imunitatea diplomatică şi criminalitatea politică D-l profesor Pella a readus deasemenea în discuţiune delicata, problemă a Siutoităţei diplomatice în cazul când s’ar abuza de această imunitate spre a se comite fapte ce vin în contrazicere cu principiile moralei internationale sau care constituesc acte preparatorii ale unui războiu agresiv. In aprobările unanime ale Adunărei, d-sa a propus instituirea pe lângă Societatea Naţiunilor a unei jurisdicţiuni internaţionale care să statueze în asemenea împrejurări şi să aplici sancţiuni împotriva vinovaţilor. Tot în scopul asigurărei păcii, şi spre a se găsii un mijloc efectiv de intimidare a indivizilor care constituesc astăzi fermenţii celor mai periculoase revoluţiuni d-sa a cerut ca Uniunea Interparlamentară în comisiunile sale, să studieze din nou problema criminalităţei politice, şi aceasta în vederea stabilirei unui criteriu de distincţiune între delictele lur politice ce sunt mai mult acte anti-guvernamientale decât acte anti-sociale şi delictele care deşi determinate de mobile politice lovesc totuşi prin natura lor în bazele de existentă ale orcărei organizaţiuni sociale. Sancţiunile internaţionale Revenind la problema sancţiunilor internaţionale, d-l V. V. Pella a arătat, că, aplicarea şi executarea unor asemenea sancţiuni nu este întru nimic legată de realizarea acelei concepţiuni a supersuveranităţei Societăţii Naţiunilor şi a dovedit, că represiunea internaţională trebue să aibă un fundament pur contractual. Schiţând apoi planul după care s’ar putea elabora noua disciplină juridică a unui drept penal internaţional (aplicabil statelor, delegatul României a făcut o expunere generală şi cu totul originală, ilustrată cu multiple exemple din războaiele trecute, asupra elementului injust şi elementului moral al infracţiunei internaţionale, asupra ipotezelor de legitimă apărare internaţională, de premeditare a războiului, de recidivă, de complicitate etc. Arătând apoi condiţiunile la care s’ar putea stabili acţiuni pentru aplicarea sancţiunilor internaţionale şi pentru reparera daunelor produse de asemenea infracţiuni, d-1 Deputat Pelia a readus în discuţiune chestiunea comisiunilor de anchetă internaţională, menite a constata, atari delicte, şi a prezentat adunărei o propunere concretă de organizare a instanţelor de judecată. . Ţinând seama de faptul că problema creărei unui drept penal »I— Continuarea în pag. 2 a Uniunea interparlamentară Pironirea n represiunea războiului O chestiune cu total nouă adusă în faţa reprezentanţilor cari nu participat la conferinţa Din gemă I ft I JL ? Continuarea în pag. 2-a Prodigiosul talent de dirigent, înflăcăratul temperament muzical, solida cultură muzicală dobândită în şcolile înalte din străinătate, precum şi cunoştinţa perfectă a întregei literaturi muzicale, încă de când era violoncelist în faimosul quartet „Marteau“, iată suficiente însuşiri şi aptitudini, pentru ca d. Georgescu să stea cu cinste în fruntea primei instituţiuni de operă din ţară. D. Georgescu ne-a dăruit în cele două stagiuni trecute o surpriză. D-sa ne-a arătat că este tot atât de prodigios dirigent de operă cât şi de concerte simfonice. E un exemplu rar în lumea muzicală. S’a depus la Operă, timp de două luni, o muncă uriaşă pentru pregătirea actualei stagiuni, care va fi una din cele mai strălucite, având în vedere şi felul cum a fost întocmit repertoriul şi elementele artistice care formează trupa Operei Române. „In adevăr — ne spune d. Georgescu — lucrul cel mai important ce trebuia rezolvat, era revenirea la Operă a artiştilor români retraşi în urma concesionării ei. Din fericire, artiştii, la primul contact, cu Direcţiunea, au înţeles că concesiunea nu le lua nimic din drepturile câştigate, nici nu le periclita acele drepturi în viitor, şi au revenit la Operă, plini de aceeaşi râvnă de a contribui fiecare, în limita puterilor sale, la propăşirea instituţiei noastre”. Astfel, a reuşit, direcţiunea să păstreze caracterul naţional al instituţiei, cu mult mai multă stricteţă, decât îl prevedea caetul de sarcini, fiindcă din cei 32 de artişti, 29 sunt români şi numai 3 străini. Astfel vom vedea pe afişele operei alături de excelenţii cântăreţi români: G. Folescu, Jean Atanasiu, Gr. Teodorescu, Romulus Vrăbiescu, V. Rabega, Mircea Lazăr, etc. şi al d-nelor: Alexandra Feraru, Rodrigo Atanasiu, Constanţa Dobrescu, Elena Roman şi altele, numele d-nelor Voronetz, soprano lirico-dramatică, Skokan, soprano lirico-lejeră şi Snejma, mezzo-soprană, trei cântăreţe de mare valoare. D. Georgescu a reuşit prin angajamentele făcute să obţie cel mai formidabil ansamblu wagnerian, pe care nu-l poate invidia orice altă operă din străinătate. Cu toate acestea, pentru a menaja vocile cântăreţilor, în această stagiune nu se va monta nici o nouă operă de Wagner, rămânând să se reia succesele stagiunilor trecute: „Walkyria, Vasul Fantomă şi Lohengrin“. Ca noutăţi vom auzi: Cavaleria Rusticana, die Mascagni, Traviata şi Rigoletto de Verdi, faimoasa operă a lui Musorgoky, Boris Godunow şi Fedora de Giordano. „Scopul principal al înfiinţărei operei române, este fără îndoială creiarea unei literaturi muzicale originale. Cum însă, până ’n prezent nu s’a primit nici o lucrare care să merite reprezentarea, direcţiunea s‘a mărginit aşi forma repertoriul din operile cântate pe scenele mari ale Apusului”. Noutăţile enumerate, precum şi reluările vor fi montate, cu toată silinţa, pe mica şi incomoda scenă a teatrului Liric, în aştep tere