Viitorul, octombrie 1924 (Anul 17, nr. 4971-4997)
1924-10-14 / nr. 4982
2LEI EX. in TARA 4IEN?.IPSfrfintfit6 ABONAMENTE REDACTIA ADMINISTRAŢIA IN TARA 1 5n streinătate Un an------------200 lei 1 Un an--------------1200 lei Şase luni-----— 250 • 1 Şase luni — — 600 ‰ Trei -------------1250 1 Trei ------- 300 · SiSa BUCURESTI STR. EDGARD QUINET No. 2 || STRADA ACADEMIEI No. IT Telefoanele: Direcţia 31/23; Redacţia el Administraţia 19/23 /1 3/b ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului str Academie 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug EX. in ŢARA 4 LEI ex. In strsbiofBIB Tot crmnanele ALARMISTE Este îndeajuns de cunoscută campania de alarmare pe care linele ziare o duc în chestiunea aşa zisă a „crizei de numerar“. Am arătat tot răul pe care-l produc tatei asemenea campanii neîndreptăţite şi necugetate, precum şi repercusiunea pe care ştirile exagerate sau pe deantregul inventate o au în străinătate asupra creditului şi prestigiului României. Acuma, un ziar de dimineaţă care şi-a scumpit preţul de la doi la trei lei, ca să fie consecinţe cu această urcare a preţului său de vânzare, publică articole tendenţioase şi inexacte arătând că traiul se scumpeşte şi se va mai scumpi, şi că „ne aşteaptă vremuri din cele mai grele“. Ziarul de care vorbim recunoaşte că este logic raţionamentul după care, banul devenind mai greu de găsit, producătorii şi comercianţii vor fi siliţi să reducă preţurile şi astfel traiul se va oxteni, — dar afirmă că... în mişcarea economică de azi nu prea există logică ! Pentru a-şi susţine afirmaţiunile şi campania de alarmare ziarul de dimineaţă care şi-a scumpit preţul pe când altele se vând tot cu preţul vechiu, falsifică situaţiunea pieţei cu bună ştiinţă. Astfel Dimineaţa afirmă că „de când a început să se simtă la noi criza de numerar, preţurile au sporit şi sporirea aceasta nu s-a oprit şi nu ştim când se va opri“. Afirmatiiatea este readevirată, „Un ziar economie a publicat de curând indexul preţurilor principalelor articole de consumaţiune curentă, şi din tabloul acesta reiese că nu numai că preţul mediu al acestor articole nu a sporit, ci dimpotrivă, e mai mic decât în lunile trecute, şi cu tendinţă de scădere. De unde a scos deci ziarul de dimineaţă constatările lui pesimiste şi pe ce se întemeiază ca să spună că „ne aşteaptă vremuri dintre cele mai grele *“... Negreşit nimeni mi a spus că insănătoşirea monedei noastre se poate face fără sacrificii şi că dintro zi în alta traiul se va ofteni. Este însă incontestabil că pe de o parte printr’o politică financiară sănătoasă şi hotărâtă prin oprirea emisiunilor neacoperite, puterea de achiziţie a leului nu poate să nu crească , iar pe de alta încurajarea producţiunei şi sporirea ei, va aduce după sine o oftenire a produselor şi deci, a vieţei. Este cu totul inexact că mergem spre o scumpire a produselor, ci, dimpotrivă, după cum s’a constatat şi din indicele amănunţit, spre o ieftenire mai ales a acelor produse cari se găsesc din abundenţă. De altfel chiar Dimineaţa anunţa deunăzi scăderi de preţuri la unele cereale, la produsele petrolifere, etc. Şi când situaţiunea este astfel, ce interes are un ziar pretins serios şi cu grija de nevoile generale obşteşti să inducă lumea în eroare şi să furnizeze „argumente“ acelor speculanţi ceri în adevăr au tendinţa de a spori preţurile1! Exagerările, generalizările şi întreaga campanie alarmistă dusă de o parte a presei noastre în chestiunea „lipsei de numerar“ a avut drept efect imediat retragerea de la bănci a multor depozite partiiculare, şi, deci, agravarea Situatione. Este un exemplu concret de răul pe care-l poate pricinui pieţei o presă fără răspundere şi fără conştiinţa îndatoririlor sale. De aceea ar fi de dorit ca, cel puţin de acuma înainte, ziarele cari vor să treacă drept apărătoare a intereselor generale, să fie mai conştiincioase şi mai prudente în lansarea „campaniilor“ şi să comenteze cu mai multă obiectivitate şi bună credinţă situaţiunea economică şi financiară. NOTE lin mit român despre Problema bătrâneţe. Citesc, strânse într’e broşuri, articole şi studiile d-lui profesor dr. G. Marinescu asupra problemei ce nu îmbătrîneşte niciodată, în mintea noastră, problema bătrâneţei însăşi. Chestiunile aride de ştiinţă pură, criticele pa care marele învăţat român le aduce teoriilor formulate de savanţii I urnei cari îşi au spus cuvântul in această mare chestiune, depăşeşte cadrul unui articol de ziar. Dar ceea ce poate mai mult decât interesa, ci chiar pasiona marele public este gândul însuşi că oameni de laborator, migăloşi experimentatori, muncitorii benedictini in câmpul infinitelor mici, savanţii car trăesc într’o lume de pură abstracţiune, şi de ideaţiune, depărtată de nevoile mărunte, urâcioase, micşorătoare ale vieţei cotidiane, se preocupă de cea mai mare chestiune a vieţii: bătrâneţea, şi cred că o pot îndepărta. iMechnicoff susţinea chiar că bătrâneţea e un accident, ca şi boala Şi că după cum se pot evita boalele, printr’o igienă individuală Şi publică, tot asemeni s’ar putea (oh ! frumosul optativ al teoriilor!) evita bătrâneţea. Şi ce fericire, ce vis suprem şi superb al omului de-a nu mai fi bătrân, infirm, degenerat, micşorat, bolnav, redus din înălţimi şi de-a putea trăi până la cel puţin o sută de ani, cu mintea lui Chevre, cu aceea a lui Fontenelle, cu supleţa lui Clemenceau la optzeci şi mai bine de ani ai săi ! Savanţii speră a face şi această minune. Marele nostru învăţat care este exponentul cel mai fericit al unei tinere culturi ce se impune marilor culturi străine, doctorul G. Marinescu se alătură şi el, cu toată ardoarea, cu toată priceperea, cu întreaga lui fineţă de observaţie şi de analiză, la acei puţini cari râvnesc să găsească leacul bătrâneţei. Până la descoperirea aceasta fantastică şi miraculoasă care va realiza mitul din La Fontaine de Jouvence şi va face din transformarea lui Faust nu o legendă, ci o realitate, până atunci, cel mai bun leac este acela pe care marele nostru învăţat ni-l reproduce după himistul Chevreul care a murit la 102 ani: „Ajungi centenar prin moderaţiune în toate“. Dar nu fără o emoţiune şi-o justificată mândrie, relevăm faptul că în cea mai pasionată dintre problemele vieţii, un învăţat român îşi croeşte un drum singur şi sigur, spre cinstirea numelui de român PETRONÎUS Cum o foit jgsroggrjt RADIUL Un istoric ai descoperire! făcute t-nz Curie. j Marile greutăţi şi sacrificii cari au precedat ammmmmmmmaMmmmmmmmmmmaammmmmmmmmmmmmmmmmmmm ceasta cucerire a ştiinţei Radiul este legat de numele soţilor! Curie care în singurătatea laboratoriului au cucerit pentru omenire o nouă puternică şi misterioasă proprietate a unor corpuri. Procesul descoperirei soţilor Curie poate fi urmărit într-o lucrare pe care d-na Curie a închinat-o memoriei soţului şi colaboratorului său cu care ani de-a rândul a urmărit de aproape natura în aparenţa ei tainică. In anul 1897 Pierre Curie studia creşterea cristalelor, pe când soţia sa d-sa Curie tocmai terminase în vederea unei teze de doctorat, un studiu asupra magnetizărei oţelului călit. In acest timp atenţiunea le-a fost atrasă spre un fenomen ciudat, descoperit în anul 1896 de Henri Becquerel. Descoperirea razelor X de către Roetgen trezia pe atunci curiozitatea fizicianilor cari căutau să vadă dacă raze asemănătoare nu erau emise de corpurile fluorescente sub o acţiune a luminei. Henri Becquerel studia din acest punct de vedere sărurile de uraniu şi constata un fenomen deosebit de acela pe care-l cânta: emisiunea spontană de către sărurile de uraniu a unor raze de natură particulară. Aşa s-a descoperit radioactivitatea, acea proprietate pe care o au unele corpuri de a emite spontan raze speciale de origină esenţial atomică înzestrate cu proprietăţi particulare care le permite să exercite acţiuni chimice sau fizice capabile să producă gaze conducătoare de electricitate, să impresioneze plăci fotografice, să exercite florescenţă, etc. Fenomenul descoperit de Becquerel se constată astfel: un compus al uraniului este aşezat pe o placă fotografică înconjurată de hârtie neagră ; se produce atunci asupra acesteia o impresuune analoagă aceleia pe care ar putea-o face lumina. Impresiunea est© datorită razelor uranice care străbat hârtia. Aceleaşi raze pot, ca şi razele X să producă descărcarea unui electroscop, făcând aerul înconjurător bun conducător. Henri Becquerel s’a asigurat că aceste proprietăţi nu depind de o insolaţiune preliminară ci că ele persistă când compusul uraniului se găseşte în obscuritate timp de mai multe luni. Atunci s’a întrebat de unde provinea energia, destul de mică de altfel, degajată statornic de compuşii uraniului sub formă de radiaţiune. Studiul acestui fenomen a fost pentru soţii Curie foarte atrăgător şi aceasta cu atât mai mult cu cât chestiunea cu totul nouă, nu comporta nici o bibliografie. Soţii Curie au început cercetările. Pierre Curie a obţinut deja directorul unei şcoli, autorizaţiunea de a utiliza un atelier cu geamlâcuri care servea de sală de maşini. Pentru a extinde rezultatele obţinute ele Becquerel era necesar să întrebuinţeze o metodă cantitativ precisă. Fenomenul care se preta mai bine la măsurare era conductibilitatea provocată în aer de razele uraniului ; acest fenomen care poartă numele de ionizare (se spune despre un corp că este ionizat când sub influenţa unor corpi radioactivi lasă să treacă printr’ânsul curentul electric) se produce şi eu razele X, iar cercetările făcute cu privire la acest lucru au avut ca rezultat cunoaşterea caracterelor lui principale. Pentru a măsura curenţii foarte slabi ce pot fi făcuţi treacă în aerul ionizat de razele uraniului, d-na Curie a aplicat o metodă studiată şi aplicată de Pierre şi Jacques Curie, metodă care consistă in a condensa pe un electrometru sensibil cantitatea de electricitate adusă de curent prin aceea pe care o poate furniza un cuart piezoelectric (electroscop inventat de Curie şi servind la măsurarea radioactivităţii). Experienţele au arătat că radiaţiunea compuşilor uraniului, se poate măsura cu preciziune în condiţiuni determinate şi că această radiaţiune este o proprietate atomică a elementului uraniu ; intensitatea ei este proporţională cu cantitatea de uraniu conţinută într’un compus şi nu depinde nici de starea de combinaţiune chimică, nici de circumstanţele exterioare, ca lumina şi temperatura. D-na Curie a căutat să vadă dacă existau alte elemente care să posede aceiaşi proprietate şi a examinat toate elementele cunoscute, fie în stare pură, fie compusă. A găsit că printre aceste corpuri, compuşii toriului sunt singurii car© emit raze analoage acelora ale uraniului. Radiaţiunea toriului are o intensitate de acelaşi ordin ca aceia a uraniului şi constitue o proprietate atomică a elementului. Era astfel necesar să se găsească un termen nou pentru a defini noua proprietate a materiei manifestată prin elementele uraniu și torin. D-na Curie a propus numele de radio-activitate care a fost apoi în mod general adoptat; elementele radio-active au fost numite radio-elemente (termen dinomin cu corpuri radio-active). In cursul cercetărilor, d-na Curie a avut ocaziunea să examineze nu numai compuşii simpli, săruri şi oxizi, ci şi un mare număr de minerale. Unele dintre acestea s’au arătat radio-active, acelea care conţineau uraniu şi toriu, dar radioactivitatea lor părea anormală, căci era cu mult mai forte ca aceia care s’ar fi putut prevede din conţinutul de uraniu şi toriu. Această anomalie a fost o surpriză care i-a îndemnat a-i găsi explicaţiunea. Şi atunci s’a formulat ipoteza că mineralele de uraniu şi toriu conţineau în cantitate mică o substanţă cu mult mai radioactivă decât uraniul şi toriul; această substanţă nu putea face parte din elementele cunoscute fiindcă toate acestea fuseseră examinate ; era vorba deci de un element chimic nou. Interesându-l chestiunea aceasta, Pierre Curie îşi părăsi studiul cristalelor şi împreună cu d-na Curie începură să studieze noua substanţă. Corpul ales era pechblenda, minereu de uraniu, care în starea pură este aproape de patru ori mai activ decât oxidul de uraniu. Composiția acestui minereu fiind cunoscută prin analize chimice precise, era de aşteptat să se găsească maximum unu la sută substanţă nouă. Experienţele au arătat că există efectiv radioelemente noui în pehblendă, dar că proporţia lor nu atingea nici a milioana parte. • Metoda întrebuinţată era nouă şi se baza pe radioactivitate. Ea consistă în separarea elementelor prin mijloace ordinare de analiză chimică şi pe măsurarea în condiţiuni convenabile a radioactivităţii tuturor produşilor separaţi. In modul acesta, se poate vedea caracterul chimic al elementului radioactiv căutat, care se concentrează în porţiuni mari devin din ce în ce mai radio-active pe măsură ce progresează separaţiunea. S’a putut recunoaşte imediat că radio- Continuarea în pag. 2-a Cronica ştiinţifică -----------SP? Corespondentul lui „Debars” din Londra dă următoarele detalii interesante asupra evenimentelor politice din Anglia: Faptul capital al situaţiei este iritaţia, furia socialiştilor contra partidului liberal în general şi contra d-lui Asquith cu deosebire. Liberalii de altfel au continuat să susţină mereu că d. Asquith a adus pe socialişti la putere şi că tot el le pricinueşte plecarea. Acum nouă luni — observă corespondentul hfi „Debats” — când s’a admis experienţa cu un guvern socialist, situaţia politică generală era destul de bună, astăzi însă când se complică chestiunile engleze imperialiste pe orizontul ţârei, în Indii, Mesopotamia Egipt şi chiar in Irlanda, se impun cu totul alte conduceri mai experimentate i/i cari să inspire mai multă încredere. •aartitiuSuB Mberal Ziarul oficiaţi socialist „Daily Herald’’ nu-şi ascunde mânia, dar se consolează prin faptul că partidul liberal este divizat pe două chestiuni importante, iar radicalii vor vota cu socialiştii contra şefului lor d. Asquith, care — afirmă organul socialist — s’ar fi sinucis politiceşte luptând contra guvernului socialist. Asupa neînţelegerilor serioase din partidul liberal dă preciziuni şi „Westminster Gazette” care n’a ezitat să declare că nu s’ar fi produs criza dacă d. Lloyd George n‘ar fi atacat tratatele ruseşti. De asemeni şi atacurile sale contra lordului Birkenhead şi Winston Churchill au arătat imposibilitatea unei coaliţii. In faţa alegerilor Ziarul liberal afirmă că partidul acesta se vor prezenta la alegeri absolut independent şi va obţine balanţa puterei fără nici o altă obligaţiune faţă de celelalte grupări politice. Pentru cei cari cunosc situaţia reală, această declaraţie spune totuşi limpede că liberalii nu cred în obţinerea majorităţei şi se resemnează de pe acum cu un rol secundar deşi important. In zilele aceste de criză partidul socialist n’a mai fost de loc cruţat ele oficiosul liberal. „Westminster Gazette” a declarat acelui partid că a fost ingrat faţă de liberali cari nu vor să mai poarte pe umerii lor toate poverile şi că majoritatea deputaţilor socialiştii n’au avut nici măcar manierile amabile obişnuite tuturor parlamentarilor. agerea anei încre-IS39e&2iadB£E2£B deri O alegere generală ar fi — spune acel ziar — o curăţenie necesară pentru ca Labour party să înveţe pe viitor „manierele parlamentare normale’’, căci nici unul dintre membrii partiduluii n’au avut măcar simţul echităţei ca să recunoascecă aducerea acestui partid la putere. După ce partidul socialist este trecut printr'o critică aspră, organul liberal se întoarce asupra d-lui Macdonald care prin strategia sa politică plină de întortocheri a zădărnicit ajutoarele ce-i dădeau liberalii. Chestiuni fie principii şi chestiuni de persoane Opinia generală din Anglia adaugă corespondentul francez — aşteaptă o clarificare a situaţiei prin alegerile generale. Necesar ar fi ca liberalii din stângă să treacă spre socialişti iar cei din dreapta spre conservatori. Dar rămâne de văzut dacă partidele sunt îndeajuns de pregătite pentru o transformare atât de delicată care pune în cumpănă chestiuni de principii şi de persoane. Se pare că afinităţile liberale pentru cele două partiţie nu s’au clarificat încă pe deplini. D. Macdonald după cât se pare se bizue Încă pentru nouile alegeri pe înţelegeri şi cu fracţiunile altor partide şi mai ales pe neînţelegerile dintre adversari. D. Auguste Gauvain ocupânduse de criza engleză vede o clarificare a situaţiei numai într’o înţelegere grabnică cei s’ar stabili intre partidele vechi pentru a se fixa politica externă unde momentul este foarte propicee. Tratativele cu guvernul Cabinetul Herriat a admis planul de reparaţiuni cee corespunde politicei britanice. Premierul francez a primit de asemeni şi sistemul Societăţei Naţiunilor, după cum l-a acceptat lordul Balfour şi lordul Cecil. Rezervele pe cari se făceau odinioară contra politicei Poincaré, astăzi nu ar mai avea cu ce să se mai nutrească. Un nou cabinet englez ar gări deci calea complect liberă pentru continuarea tratativelor ce au fost poi.jite cu guvernul francez. Fiind in toc interese atât de importante cari după ani lungi de studii şi dezbateri au pornit pe calea rezolvărilor, chestiunea crizei engleze trebue să afle o cât mai grabnică şi solidă deslegare. Din APUS Partidele politice im Anglia ti guvernul di Macdonald O serie de corespndcaţiuni In politca externă a imperiului sritanic au determinat situațiunea politică actală Frasî la Nouile bugete Preşedintele Comisiunei de finanţe în Camera franceză. •«ÎŞI* DI VINCENT AURIEL ZI CU ZI D. Const. Mille după ce fac® o serie de înalte divagaţiuni asuprra împroprietărirei termină fulminantul său articol, astfel: „Acum deocamdată nu pot da cât să pun un punct şi să iscălesc”. Amin * Cel mai anumit ziar dă ultimele rezultate ale „organizărei opoziţiei”. După o serie întreagă de combinaţiuni, cari au devenit clişee în prăvălia de mărunţişuri, cel mai anumit ziar declară că s’a ajuns la un acord, şi anume că partidele de opoziţie sunt gata a începe lupta contra guvernului. Se vede că până acuma opoziţia îi dedea concurs! Ziarul care este citit abia de către cei o sută de la Cluj, cari sunt treizeci şi cinci, scrie: „Puroiul literal e prea otrăvicios pentru ca cu simple operaţii locale şi individuale ţara să fie vindecată”. Fireşte, e nevoie de medicul în boale de stomac divul Vaida şi de energicul chirurg d-nal Maniu , cu atari medici boala clientului e sigură. * In PriMOt Peste câteva zile deschiderea Parlamentului va da ocazia partidelor opoziţioniste să-şi spună dela tribună păsurile. Acuzaţiunile calomnioase pe cari Kata vara le-au adus guvernului, vor trebui dovedite dcolo unde pot avea răspunsul cuvenit. Guvernul şi majorităţile parlamentare, strâns unite, aşteaptă cu linişte îe seninătate atacurile ,târâtorilor, oposiţionişti, atât de destinari şi atât de variaţi în soluţii. Opinia publică va avea ocazia încă odată să vadă deosebirea dintre ui regim care ştie ce vrea şi între acei cari nici nu ştiu nici nu pot să aducă soluţii în marile probleme ce ne agită azi. Fără a fi profeţi prevedem ca şi în trecut, înfrângerea grupărilor opoziţioniste în lupta parlamentară ce va începe. Dar mai prevedem un lucru: explicaţiile pecare anumite grupări opoziţioniste vor fi silite să le dea asupra programului lor de refacere şi reorganizare a ţarei, vor marca un dezastru încă mai mare decât această înfrângere. Din nenorocire însă timpul Parlamentului va fi răpit şi cu alte lucruri de mai puţină importanţă pentru binele public: vom asista vrând nevrâbnd, la răfuiala cea mare între grupările opoziţioniste, sătule de „pertractări“. Vom şti din gura d-lui Maniu de ce nu s-a făcut fuziunea cu ţărăniştii, vom afla dela d. Mihalache cât jrreţ se poate pune pe cuvântul naţionaliştilor şi dela d. Iorgare înseamnă democraţie stelistă. In sfârşit tot în actuala seziune se va lămuri rolul d-lui Goldiş în partidul naţional şi acel al d-lui Matei Cantacuzino în gruparea ţărănistă. Aceste chestiuni sunt din nenorocire departe de problemele vitale ce aşteaptă azi soluţionarea. Ele vor avea însă cel puţin danl de a arăta cam sunt adevăratele preocupări ale opoziției, dorită de putere dar, atât de streină de îndatoririle ei. Printre întreprinderile ,ţi avuţiile pe care statul înţelege să le comercializeze, pentru ca ele să poată da maximum de rendement, se află şi pescăriile, — cari constituesc o uriaşă avuţie a României. Această avuţie nu dă azi decât, o infimă parte din roadele pe care le-ar putea da, deoarece din cauza lipsei de capitaluri mari, exploatarea ei se face in mod cu totul insuficient. 4. 1 . Şi totuşi România este una din ţările care are o situaţie excepţional de fericită. Bălţi întinse, peste un milion de hectare, cu imense cantităţi de peşte, rodnica Deltat, în afară de posibilitatea unui întins pescuit la mare. Alte ţări realizează venituri extraordinare de şit nu se găsesc într’o situaţie atât de privilegiată. Spre a face cunoscut cititorilor noştri perspectivele cari se deschid în această ramură de uriaşe bogăţii, ne-am adresat d-lui dr. P. P. Daia, directorul general al pescăriilor, rugându-l să ne dea toate lămuririle cu privire la comercializarea pescăriilor statului. Daea este unul din puţinii cunoscători, în ramura pescăriilor, prin întinsele studii şi cercetări pe care ie-a făcut în streinătate. Cu multă bunăvoinţă, d-sa ne-a expus pe larg această chestiune: Punerea în valoare a bălţilor —,înainte de a vă arăta avantagiile pe care o exploatare raţională şi fructuoasă a pescăriilor statului de către societăţi cu capitaluri mari, le-ar produce, precum şi modul de construire al acestor societăţi, sunt obligat să insist asupra: 1. Amenajării bălţilor pentru intensificarea producţiunei lor. 2. Intensificarea pescuitului. Trebue văzut cum, se vor putea canaliza aceste două nevoi fundamentale în cadrul nouei organizaţii a pescăriilor bazată pe legea comercializărei şi apoi a cerceta şi celelalte ramuri de exploatare. Pentru punerea în valoare a bălţilor este nevoe de o serie întreagă de lucrări stabilite pe baze pur ştiinţifice. Aceste jucbări sunt de două fiebrimnigolobrice şi hidrografice. Directorul graa/ pescăriilerOrganizarea serviciului hidro Dio-Pentru executarea lor, din cauza enormei întinderi a bălţilor, apelor, terenurilor, inundabile, stufărilor etc., urmează să se creieze două mari și importante servicii: a) SERVICIUL HIDROBIOLOGIC se va ocupa cu: a) orgnizaări de şcoli, conferinţe, profesori ambulanţi, publicaţii, laboratoare, stabilimente de piscicultură şi reproducţie artificială. 7. Cu studierea şi determinarea epocilor de prohibire pentru toate speciile de peşti migratori şi sedentari in diferitele regiuni ale bălţilor, Dunării şi Mărei Negre. Studierea migraţiunilor şi locurilor de hrană şi de reproducţie cercetate mai mult de peşti. 3. Studierea şi determinarea florei, faunei de bălţi, lacuri, mare etc, cum şi geografia fundului mării. 4. Studierea şi determinarea capacităţii de hrană a bălţilor, compoziţia chimică a apei şi a malului bălţilor, locurilor, râurilor şi mărei. 5. Studierea şi determinarea celor mai moderne mijloace de prindere a peştelui din bălţi, lacuri, canalul Dunării şi din Mare. 6 Studierea şi determinarea practică a influenţei agenţilor atmosferici asupra pescuitului. 7. Studierea mijloacelor de păstrare în timpul transportului şi în timpul vânzărei. 8. Studierea şi determinarea celor mai practice mijloace de transportare a peştelui proaspăt, viu, sălUl, »»lUilliit Civ,, ÎGCU» de 1-i.C-ducţie la locul de desfacere. !). Studierea şi aflarea celor mai bune metode de industrializarea higienică a tuturor speciilor de apă dulce şi de mare. 10. Studierea şideterminarea celor mai practice măsuri pentru industrializarea stufului. Laborator!! hidrobiolog.wfc „înfiinţarea unui laborator hidrobiologic de apă dulce la Jurilof ca şi altul oceanografie la Constanţa, cari vor căuta să deslege toate problemele necesare exploatărei pescăriilor noastre. Aceste laboratoare, pe lângă toate aparatele şi ustensilele, vor fi înzestrate cu vaset necesare de cercetări. 12. înfiinţarea a două şcoli practice de pescărie una la Constanţa pentru pescuitul în mare şi alta la Turtucaia pentru pescuitul în apă dulce, spre a se înmulţi numărul pescarilor de care se simte atâta nevoe. Aceste şcoli vor începe a funcţiona chiar din această toamnă. De altminteri asemenea şcoli există de mult chiar şi în Bulgaria. Serviciul hidrografic b) SERVICIUL’ HIDROGRAFIC, care va fi de o însemnătate capitală. El se va ocupa cu facerea lucrărilor de punere în valoare a bălţilor prin lucrări hidraulice de destuparea şi curăţirea canalelor şi săparea altora noui, îndiguiri etc. In acest serviciu se vor ridica planuri, determina suprafeţele, bălţilor, stufăriilor, păşunelor, fâneţe- 1or terenurilor arabile etc. din zona Continuarea în pag. 2-a Actvitatea economică COMERCIALIZAREA pescăriilor Statului Sl hidrogjraf^g. Forafit-jg intensific ni r robucStei — De vorbă cu d-l P. P. DAIA — D-l P. P. DAIA Directorul general al pescăriilor